DEMETRIU CANTEMIRU - 123userdocs.s3-website-eu 123userdocs.s3-website-eu-west-1.· le traducea in...

download DEMETRIU CANTEMIRU - 123userdocs.s3-website-eu 123userdocs.s3-website-eu-west-1.· le traducea in limb'a romana. Dem. Cantemir more la 1723. La 1732, fiiu-seu Antiochu, in etate de

If you can't read please download the document

  • date post

    03-Feb-2018
  • Category

    Documents

  • view

    245
  • download

    18

Embed Size (px)

Transcript of DEMETRIU CANTEMIRU - 123userdocs.s3-website-eu 123userdocs.s3-website-eu-west-1.· le traducea in...

  • OPERELEPRINCIPELUI

    DEMETRIU CANTEMIRU

    TYPARITE DE SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA

    -Wire-

    TOMU I.

    DESCRIPTIO MOLDAYLE

    CU CHART'A GEOGRAPHICA A MOLDAVIEI SI UNU FAC-SIMILE

    ----.--e),F1T2F.,tgha------

    BUCURESCITYPOGRAPHIA MTH (LUCRATORII ASSOCIATI)

    12, PASSAGIULU ROMANU, 12.-MDCCCLXXII,

    -^...100=4",---

    www.dacoromanica.ro

  • DEMETRI1 CANTEMIRII

    PRINCIPIS MOLDAVUE

    DESCRIPTIO ANTIQUI ET HODIERNI STATUS

    MOLDAVIii

    (EX MUSEO ASIATICO ACADEMIAE IMP. SCIENT. PETROPOL.)

    www.dacoromanica.ro

  • fREFATIUNE

    Engel, pre ra 1804, observa, co sunt tierri inaintate in cultura, carinu se bucura de descrieri statistice atatu de essacte, precumu suntscrierile lui RaiceN...1 si Sulzer asupra Romaniei si Moldaviei (1).Totu cu atAtu, deca nu cu mai multu cuventu, putea ellu se mentio-nedie la acestu locu si Descriptio Moldavice lucrata de Cantemir,,atAtu de bine, cu cAte-va decennie mai inainte.

    Cantemir in chroniculu seu spune co acesta descriere o facusse cudoui anni mai inainte, la repetitele indemnAri alle amiciloru sell de laacademi'a sciintieloru din Berlinu , si chiaru cu a acestei luminateacademie poftire (2). Pre cndu scriea ellu acestea, Carolu allu Sve-

    (1) Engel, Literatur der Wal. und Mold. Geschichte. p. 48. Raicevich, Osser-vazioni storiche naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia. Napoli, 1788.Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens. Wien, 1781-1782.

    (2) aImpinsi si poftiti flindu de la unii prieteni straini, si mai cu do adinsu de lainsogirea nostra, carea este academi'a sciintieloru de Berolinu, nu numai odata s6ude doue ori , ce de multe ori indemnati si rugati fiindu, pentru ca de incepetur'a ,nmulu si vechimea Moldoveniloru, pre ciitu adeverulu poftesce, macar catu de prescurtu se-i insciintimu. Asisi-derea de lucrurile carile in vremile stapanitoriloru dindescallecatulu tierrii Moldovii cellu vechiu, peno la vremile nostre s'ara 11 tCmplatu,de starea si pusulu locului ei, de asiediamentulu aerului, hisiugulu pamentului, oco-litulu hotareloru, si de altele . . . inca si obiceele, legea, ceremoniele politicesci sibesericesci . . . pre catu in putinti'a slabei nostre sciintie va 11, se-i adeverimu. Cua pomenitiloru dara prieteni indemnare si ru a academiei in invetiaturi luminate,dicu. a Berolinului poftire, cautatu-ne-au a plini invetiatur'a lui Platon : Non so-lum nobis, sed et patriz et arnicis vivendum . . . . Cu doui anni mai denainte, totehotarirea tierrii Moldovii cu tabla geografica. cu cata osardia si truda s'au pututu,depiinu, precumu ni se pare. s'au siruitu. Asisi-derea in annulu dn curndu, chroni-

    www.dacoromanica.ro

  • VI PREFATITJNE

    diei murisse (i 718) ). Urmedia dar co descrierea Moldaviei e facutapre la a. 1716. Adnotatorulu germanu se amagesce crediendu coe facuta pre la 1712 seu 1713 (8).

    Principe le Demetriu Cantemir era in adeveru membru allu aca-demiei sciintidloru din Berlinu. Diplom'a sea e din ii Iuliu 1714 (8).Dupa primirea diplomei se vede a fi lucratu descrierea Moldaviei.

    Din loculu citatu allu chronicului resulta co, afatu chroniculu cg.tusi Descriptio Moldavix, au fostu lucrate mai Antaiu in limb'a latina,Descriptio pre la 1716, chroniculu pre la 1717 (4), dr pre la 1718le traducea in limb'a romana.

    Dem. Cantemir more la 1723.La 1732, fiiu-seu Antiochu, in etate de 23 anni, nurnitu resiedinte

    (preste pucinu, ambasad9ru si ministru plenipotentiariu) allu R us-siei la Londra, lu cu sene, intre altele, si Ms. Descriptio Molda-

    si trecendu prin Haga Olandei, insarcina pre unu librariu deacollo cu tiparirea acestei scrieri (5). Cartea inse nu se vede a fi es-situ la lumina (6).

    culu vechimei nmultd moldovenescu (in ca,relesi totu num.ele Vlachiloru se cuprinde),de la vremile lui Augustu Cesar, si mai pre urma, de la. Traianu, pen la inturriarealui Dragosiu voda din Ardlu, la loculu si la mosia sea, pre catu mn'a si vremeane au datu, desevirsitu Fam istorisitu. Era inteacestu annu, cullessu-am chroniculuMoldovei, de la pomenitulu Dragosiu voda, peno la domnra lui Steranitia voda, fe-ciorulu lui Vasilie voda Inse aceste tote flindu de noi in limb'a latinsca scrissesi aleatuita, socotitu-amu co cu. strimbetate, Melt si cu pecatu Va, 11, de luerarilenostre, de cia inainte mai =Rix strainii, de catu ai nostri se scia. De care lucru ac-mu de isnova osteniutia lutindu, din limb'a latinsea rasi pre eea, a. nostra roma-nsca e prifacentu," Cantemir, ehronicu, tom. I. pag. 223-227.

    (1) Cautemir, Chronicu, Iassi, 1835. tom. I, 219. Voltaire, Histoire de Charles XIL(2) Kantemira Besohreibung der Nolan. Frankfurt und Leipzig. 1771. La pag. 60,

    acinotatorulu intiellege reu testulti lul Cantemir : nostris temporibus regis Svecia re-ceptzteutum,, (editiunea nostra p. 14), co-ci nostris temporibus nu vo. $e dica co Ga-min se affla la, Bender pre Ganda aerie% Cantem1r. Nu mai, pucinu so amageseeadnotatorulu si la pag. 129, unde pretinde co llichaiu Racovitia, sub a carui dont-nia scrieo Gantemir, ar ft domnitu la 1713, Ellu, dupa ebronicovi, domnia de la 1716.

    ypcb, diploul'a la Eeer, Istoria Kniaza Xoustantina Eantemira... i rodosloviakaia.o Xonteruirov., *sky, 1,763. p. 315.

    (4) Beer p. 313, dice co ahronicala e serissu in Petroburgo cu ineeputudului 1717. Adato se potrivesce eu, celle disse de Cantemir iususi la, loculu citatu.

    (5) Beer p. 347,(6) Maar ill Kan4n4r4 PeSatretibung der gado% R. 29, dice co nu s'a, tiparitu

    vice ,

    (a)

    auntie

    www.dacoromanica.ro

  • PREFATIUNE VII

    Observamu co, totu pre acestu timpu procura in Vienn'a episco-pulu Innocentiu Klein Ms. rorna`nu allu chronicului (1).

    Consiliariulu G. F. Miler scrie din Petroburgu la 1764 (2) coellu cunoscea de vr'o 46 anni acesta scriere a lui Cantemir, adeca depre la a. 17t4. Pre atunci studia Antiochu la academi'a sciintielorudin Petroburgu. Muller crede co Dem. Cantemir o aru fi scrissumai antaiu romanesce, si co Ilinski, secretariulu lui Antiochu , o arufi tradussu in limb'a latina. Dar e in errre, precumu se vede afatudin loculu mai susu citatu allu chronicului, ciltu si din Ms. Cante-mirianu despre care vomu vorbi indata. Totu MUller assicura, pre-cumu attiasseramu si mai susu, o Deseriptio Moldavice in Oland'anu s'a tiparitu.

    Antiochu Cantemir murindu ca ambasadoru in Paris la 1744(s),averea-i remasa se venal prin licitatiune. Comitele Thomson, gine-rele lui Bcerhave, aflndu-se atunci in Paris, cumpera, precumu nespune MUller, manuscriptele betranului Cantemir. Dupa mOrtea luiThomson, veduv'a lui contessa le dona veru-seu Avrarnu R Bcer-have, professor la academi'a sciintieloru din Petroburgu. De la acestatrecura in ereditate la consiliariulu si rnediculu imperiale Kruse. Dela Kruse primi Ms.. Descrtptio Moldavice MUller, cu voia de a-luintrebuintia cumu va gasi cu calle (4).

    In fine, Muller comrnunica manuscriptulu, lui BUsching, care-ludete lui loan Lud. Redslob, professor la corpulu cadetiloru din Ber-linu) de-lu tradusse in hmb'a germana. BUsching revediendu tradu-cerea, o publica la 1769,7o in Maga#n far die neue Historieund Geographie, partea III si IV, impreuna cu chart'a geographicaa Moldaviei ce se affla pre langa acellu Ms.

    La 1771 se scOsse in Francfurtu si Lipsia o a dou'a editiune ger-mana) thai corretta, impreuna cu portretulu si vieti'a lui Dem, Can-

    niniicu hi Oland'a, contra lui beer care la p. 31.4 pretinde co s'ar fi tiparitu Ms. inOland'a in 4-,o,

    (I) Papia Ilarianu, Vitra lui Sinca4 p. 9. Bagel, Literatur der Wal. and Mold.Gesch. p. 26.

    (2) Kantemirs 43eschteibang der Moldau, Vorrede p. 29.(3) Beer, p. 348. A. Cantemir, Satyres, Vie d'Antiodhus Cantemir, p. CXX.(4) Kantemirs Beschreibung der Moldau, Vorrede p. 49-30.

    www.dacoromanica.ro

  • Nin PRE1AT1UNE

    temir. Unu ore-care V. mai adausse la acesta editiune si cate-vanote de pugina importantia.(i)

    Afara de Miculu, Sincai si Major, pucini Romani cunnoscea acestatraducere germana pin la i8o6 , candu neuitatulu mitropolitu Ve-niaminu faca a se traduce si in limb'a romana; inse neputendu-seatunci typari, se si uitasse, ba nici se mai gasia traducerea romana,candu mitropolitulu de atunci din Bucuresci, Gregoriu, care o pas-trasse, o tramise parintelui Veniaminu la lassi , care apoi ordinh sese tiparesca la monastirea Nemtiu la 1825. (2)

    Ieromonachulu Gerontie are o scurta precuventare in fruntea a-cestei traduceri, er la testu nu adausse de catu o singura nota', calugeresca, despre introducerea litereloru cyrilliane la Romani.

    In Archiva Romanesca de Cogalniceanu (2) afflamu co acesta tra-ducere e facuta de banulu Vasilie Varnavu.

    La 1851, C. Negruzzi scOsse o a dou'a editiune, in Iassi, in tipo-graphia francezo-romana.

    In fines la 1868, D. Boldur Latiescu publica a trei'a editiune atraducerei romane de la Nemtiu.

    Testulu originale latinu nu era cunnoscutu peno astadi publiculuiliteratu.

    In ver'a annului 1869, presanti'a sea parintele episcopu Melchi-sedecu facia mai antaiu attenta societatea academica romana , co inbibliotec'a academiei de theologia de la Moscua , lavea S. Sergiu ,se affla Ms. in limb'a latina allu operei lui Cantemir, , sub titluluDescrzptio Modavice.

    Delegatiunea societatei academice, prin adress'a sea din 24 sept.

    (1) Titlulu chrtii este : Demetrii Kantemirs ehemaligen Farsten in der Moldau ,historisch-geographisch-und politische Beschreibung der Moldau, nebst dem Lebendes Verfassers und einer Landcharte. Frankfurt und Leipzig, 1771. 8-o, 341 pag.

    (2) &a, titlulu acestei traduceri romiine : Scrissorfa Moldovei, de Dimitrie Can-tomir Dornnulu ei, carea acumu Eintaiu s'a tiparitu in dillele bine credinciosului side Chr. iubitoriului Domnului nostru Than Sandulu Sturza. Voevodu. Cu blagoslo-venia Pr() sfintitului archiepiscopu si mit