PowerPoint

MINISTERUL EDUCAIEI al REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAFACULTATEA: Biologie i PedologieDepartamentul: Biologie i Ecologie Lucru individual Tema: Rezervaia a biosferei Delta Dunrii

A efectuat:Studenta ciclul II anul-IPotloja DanielaA verificat:Dr.conf. univ.Ciubuc Natalia

Rezervatia a biosferei Delta DunriiSuprafata Deltei Dunarii se imparte in 3 tipuri de zone: 20 arii strict protejate, ce insumeaza o suprafata de 506 Km2, zone tampon cu o suprafata de 2233 Km2 si zonele economice cu o suprafata totala de 3060 Km2. Suprafetele cu vegetatie fixa ocupa 43%, padurile (atat cele naturale cat si cele plantate) ocupa aproximativ 4%, terenurile agricole ocupa 11,5% iar suprafetele cu pajisti ocupa aproximativ 6%. Lacurile din Delta Dunarii, in prezent reduse la un numar de 479, datorita amenajarilor din anii precedenti, ocupa un procent de 7,8% din suprafata deltei. Din suprafata totala a rezervatiei, mai mult de jumatate (312.440 ha) o reprezinta ecosistemele naturale acvatice si terestre incluse in lista zonelor cu valoare de patrimoniu zone functionale cu regim diferentiat universal (Conventia Patrimoniului Natural Universal UNESCO) precum si cele destinate reconstructiei ecologice, zone care constituie domeniul public de interes national. Restul suprafetelor includ zone indiguite pentru piscicultura, agricultura si silvicultura

Dunarea ajunsa la Patlageanca (la vest de Tulcea) se bifurca in doua brate, Bratul Chilia la nord si Bratul Tulcea la sud, brat care mai apoi, la Ceatalul Ismail, se desparte in Bratul Sulina (directia vest-est) si Bratul Sfantu Gheorghe (directia NV-SE). Lungimea bratelor Dunarii: bratul Chilia 120 km, bratul Sfantu Gheorghe 70 km si bratul Sulina 64 km.

Valoarea patrimoniului natural al Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii a fost recunoscut prin includerea acesteia n reeaua internaional a rezervaiilor biosferei, n cadrul programului.Omul i Biosfera (1990), prin declararea ca zon umed de importan internaional, n special ca habitat al psrilor de ap i includerea n Lista patrimoniului natural mondial UNESCO (decembrie 1991). Tot ca o recunoatere a valorii universale a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, dar i o apreciere a eficienei planului de management aplicat pe acest teritoriu a fost i obinerea, n anul 2000 i renoirea, n anul 2005 a Diplomei Europene pentru Arii Protejate decernat de Consiliul Europei, precum i a dou Premii EUROSITE, pentru proiectele dereconstrucie ecologic a zonelor Babina i Cernovca (1995) i pentru proiectul de contientizarepublic

n RBDDsunt 30 de tipuri de ecosisteme, peste 5.000 specii de flor i faun, din care 1.689 specii flor i 3.448 specii de faun.Printre care cea mai mare parte a populaie europene de pelican comun Pelecanus onocrotalus i pelican cre Pelecanus crispus, 60 % din populaia mondial de cormoran mic Phalacrocorax pygmeus i 50 % din populaia mondial de gte cu gt rou Branta ruficollis.

Pelecanus crispus Phalacrocorax pygmeus

Dintre populaiile de psri cu importan internaional prezente pe teritoriul RBDD mai putem meniona speciile de: Ardea purpurea

Circus aeruginosus

Egratta alba

Egratta garzetta

Ardeolla ralloides

Plegadis falcinellus

Haliaeetus albicillia

Nycticorax nycticorax)

Plegadis falcinellus

Platalea leucorodia

Pentru administarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naional alRezervaiei Biosferei Delta Dunrii, precum i pentru refacerea i protecia unitilor fizicogeografice de pe teritoriul RBDD, n anul 1990 a fost nfiinat Administraia Biosferei Delta Dunrii Tulcea (ARBDD). Obiectivele principale urmrite de ARBDD n gestionarea ecologic a teritoriului rezervaiei sunt: Conservarea i protecia patrimoniului natural existent; Promovarea utilizrii durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale alerezervaiei; Reconstrucia ecologic a zonelor degradate de impactul activitilor umane.Rezervaia cuprinde patru zone funcionale: Zone cu regim de protecie integral (18 zone cu suprafa total de 50.600 ha), care sunteantioane neperturbate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre i acvatice Zone tampon (13 zone cu suprafa total de 223.300 ha) care au funcia de limitare aimpactului activitilor umane asupra zonelor cu regim de protecie integral; Zone economice (cu suprafaa total de 306.100 ha) n care se desfoar activiti devalorificare a resurselor naturale regenerabile n limitele de suport ale ecosistemelornaturale; Zone de reconstrucie ecologic n care se desfoar activiti de refacere a echilibruluiecologic, de renaturare a zonelor afectate.

Flora din Delta Dunarii poate fi descoperita pe trei niveluri:4 specii endemice si o subspecie: Centaurea pontica, Centaurea jankae, Ornithogallum amphibolum, Ornithogallum oreoides, Elymus pycnanthus deltaicus.14 specii periclitate sau vulnerabile: Centaurea pontica, Centaurea jankaAstragalus dolicophyllus, Astragalus versicarius pseudoglaucus, Anacamptis pyramidalis, Orchis coriophora fragrans, Platanthera bifolia, Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza incarnata, Trachomitum venetum, Artemisia tscernieviana, Centaurium spicatum, Convolvulus persicus, Stachys maritima.4 specii protejate de plante: Marsilea quadrifolia, e, Salvinia natans, Aldrovanda vesiculosa, Trapa natans.Delta adaposteste si specii rare de plante, care nu se gasesc in alte locuri din tara:Subacvatice si plutitoare dintre care: nufarul alb (Nymphaea alba), nufarul gabled (Nuphar luteum), ciulin de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizac (Stratiotes aloides), iarba broastei (Hydrocharis morsus-ranae) Trapa natans

Nymphaea alba

Riverane si de plaur format de regula din stuf (genul Phragmites) 90% si papura (genul Typha), alaturi de feriga de apa (Nephrodium thelypteris), izma de apa (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa), macris (Rumex hidrolapatum), volbura (Convolvulus arvensis). Otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris) este una din cele doua specii de plante carnivore din Delta Dunarii. Aceasta planta nu este fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea galbena se ridica deasupra luciului. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in apropierea capacului, capacul se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi, fiecare insecta fiind digerata in cca 20 de minute. Saculetii au insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc lasand apa sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la fundul apei unde vor putea sa reziste in cursul iernii.

Aldrovada cea de-a doua planta carnivora, are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile frunzelor sunt prevazute cu spini, astfel ca atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si prind victima ca intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand concentratia de azot si fosfor este prea mica, astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prindStiati ca...Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede (teritoriu mlastinos) din Europa, acoperind o suprafata de 2.681 km patrati, cuprinzand una dintre cele mai mari intinderi de stufaris din lume.Fauna piscicol din RBDD are o varietate remarcabil,cuprinznd 86 de specii incluse n 22 de familii.Majoritatea acestora sunt specii de ap dulce, dar sunt reprezentate si specii marine precum i specii eurihaline care triesc n Marea Neagr i ptrund n Delta i n Dunre n timpul sezonului de Reproducere Aproximativ o treime dintre specii au fost i sunt valorificateeconomic prin pescuitul comercial intensiv, inclusiv grupul de sturioni (specie prohibit pentru o perioada de 10 ani, ncepnd cu2006) i scrumbia de Dunre (Alosa pontica).Amfibienii sunt reprezentai de 10 specii de broate: broasca delac mare (Rana ridibunda), buhaiul de balt (Bombina bombina),brotacelul (Hyla arborea), broasca de pmnt bruna (Pelobates fuscus),broasca rioas brun (Bufo bufo), broasca rioas verde (Bufo viridis), Bombina Bombina

Pelobates Fuscus

Mamiferele sunt reprezentate de 42 de specii incluznd specii de importan conservativ european cum sunt vidra (Lutra lutra) i nurca european (Lutreola lutreola).Bizamul (Ondatra zibethicus) i mistreul (Sus scrofa) ce au importana economic pentru blana i respectiv, pentru vnatoare.Ali prdtori sunt reprezentai de hermina (Mustela erminea), cinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) ipisica salbatic (Felis silvestris). Bizam Mustela erminea

Se poate spune c prin diversitatea impresionant a habitatelor i a formelor de via pe care le gzduiete ntr-un spaiu relativ restrns, Delta Dunrii constituie un adevrat muzeu al biodiversitii, o banc de gene natural de valoare inestimabil pentru patrimoniul natural universal. Mulumesc!!!