Delta Dunării

47
Proiect realizat de Răşcanu Victor

description

powerpoint interesant despre Delta Dunarii

Transcript of Delta Dunării

Page 1: Delta Dunării

Proiect realizat de Răşcanu Victor

Page 2: Delta Dunării

Cuprins1. Aşezarea geografică 10. Activităţi

economice 2. Limite-vecini 11. Transporturile 3. Geologie 12. Activităţi turistice 4. Relief5. Clima6. Hidrografia7. Vegetatia8. Fauna9. Populatia

Page 3: Delta Dunării

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m².

Page 4: Delta Dunării

Substratul geologicDelta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic,

într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe.

Page 5: Delta Dunării

Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice cu intercalații de tufuri.

Page 6: Delta Dunării
Page 7: Delta Dunării

Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate,  iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne.  Depozitele de vârstă Jurasică (176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară).

Page 8: Delta Dunării

Depozitele de vârstă Cretacică  (121-65 milioane de ani)  sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă . Depozitele de vârstă Neogenă(13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare, nisipuri fine cenusii, siltite și argile.

Depozitele de vârstă Cuaternară(1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră.

Page 9: Delta Dunării

ReliefDelta Dunării, situată în partea de N-V a

Mării Negre, reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane .

Page 10: Delta Dunării
Page 11: Delta Dunării

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală și se întinde de la Izmail  până la grindurile Letea și Caraorman. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale, in mai multe depresiuni (Pardina ; Sireasa), Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, si mici insule fluviale numite ostrovuri (Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca) .

Page 12: Delta Dunării

Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri.

Page 13: Delta Dunării

Complexul lagunar Razim – Sinoe, o componenta a rezervatiei, este situat in sudul Delta Dunarii si ocupa o suprafata totala de cca 1145 km2 din care suprafata lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionara, initial ocupata de apele maritime si care a fost segmentata ulterior prin formare de cordoane si grinduri.

Page 14: Delta Dunării

La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit atat prezenta Dunarii cu depuneri de aluviuni, cat si deplasarea treptata spre est a traseului curentilor litorali, pe masura avansarii Deltei. Formarea propriu-zisa a lacurilor a inceput cu izolarea partiala a lacurilor Zmeica si Golovita de Grindul Lupilor si totala a lacurilor Tuzla si Nuntasi de Gridul Saele. Intr-o etapa urmatoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudica a lacului Sinoe. In etapa finala s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc si grindul Perisor.

Page 15: Delta Dunării

ClimaDelta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat

semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu cele mai puține precipitații din România.

Page 16: Delta Dunării

Durata de strălucire a soarelui este mare, media multianuală fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața deltei. Mediile multianuale indică creșterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10,94 C, în delta fluvială (Gorgova), de 10,96 C, pe țărmul mării (Sulina), de 11,05 C, iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Page 17: Delta Dunării

Amplitudinile medii zilnice reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței active : la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) și un minim de 3,8 C (în decembrie), la Sulina între 2,8 C (în iulie) și 1,4 C (în noiembrie), iar la stația Gloria între 2,3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie și februarie). Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88 - 84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova și 77 - 80%, la Sulina și Sfântu Gheorghe. 

Page 18: Delta Dunării

Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei, precum și al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic și cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spațiul Deltei Dunării. La intrarea în deltă, la Tulcea, mediile pe 90 ani relevă ca sunt 142 zile de vară și 60 zile de iarnă, iar primăverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleași medii multianuale indică 145 zile de vară și numai 15 zile de iarnă, iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile).

Page 19: Delta Dunării

HidrografiaPrincipalele cursuri de apa

sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare. CHILIA - cel mai nordic brat si cel mai activ, cu doua grupari de ramificatii si o microdelta proprie. Lungime: 105 km pana la Periprava; latime maxima: 1.000 m; adancime maxima: 39 m.

TULCEA - brat care se intinde intre ceatalurile Chilia si SF. Gheorghe (pe malul drept, orasul Tulcea). Lungime: 19 km; latime maxima: 300 m; adancime maxima: 34 m.

  SULINA - cel mai scurt, mai drept si mai amenajat brat de varsare. Lungime: 64 km; latime maxima: 250 m; adancime maxima: 18 m. Canal de trafic fluvio-maritim (la adancimea minima obligatorie de 7,32 m, pot circula nave de 7.000 t)

SFANTU GHEORGHE - cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare. Lungime: 64 km; latime maxima: 550 m; adancime maxima: 26 m.

Page 20: Delta Dunării
Page 21: Delta Dunării

Reteaua hidrografica secundara a Deltei Dunarii are, in linii mari, 4 componenete: foste brate ale Dunarii, in curs de colmatare, garle, canale,periboine (sparturi de litoral, guri pe unde se face schimb de ape). Se alatura acestora formatiunile de natura depresionar-lacustra simple: ghioluri (adancime 0,50-3 m), limanuri (la gura unor mici rauri), lagune (vechi golfuri marine), mlastini (ape putin adanci care pot seca), japse (ape de la viituri) si complexe: lacuri depresionare (Padina, Sontea). Hidrografia Deltei cuprinde totodata cordonul litoral corespunzator, zona maritima situata in lungul tarmului, lata de 10-15 km, cu o adancime mai mica de 25 m, influentata de varsarea apelor dulci.

Page 22: Delta Dunării

Vegetatie Flora Deltei este reprezentată în mare

parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm) arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen). Rogozul

Page 23: Delta Dunării

Hamei

Catina rosie

Curpen

Page 24: Delta Dunării

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice din specii rare printre care unele protejate la nivel european :

Alior de balta

Obligeană Centaurea

GarofitaVolbură

Siminoc

Page 25: Delta Dunării

Pipirig

Pir de mare Aţă de mare

Page 26: Delta Dunării

FaunaDelta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări

și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate

Page 27: Delta Dunării

Din mamifere putem aminti :

MistretVidra de râu

Nurca

Nevastuica Dihor pătat Iepure de câmp

Page 28: Delta Dunării

Parcul național adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire mai multor păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate la nivel european. Câteva din speciile de păsări semnalate în arealul deltei:

Gârliţă mică Acvila de câmp

Page 29: Delta Dunării

Fluierar de munte

Ciuf de câmp Ciocârlia de câmp

Raţă suliţar Gâscă de vară

Page 30: Delta Dunării

Din peştii care trăiesc in Delta Dunării putem aminti :

RizeafcaZvârlugă

Răspăr Ţipar

Page 31: Delta Dunării

Sabiţă Boarţă

Fusar Şalău

Page 32: Delta Dunării

Reptile şi amfibieni

Vipera de stepă

Şarpele de alun

Şopârla multicoloră

Page 33: Delta Dunării

În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare, printre care : melcul acvatic dungat, melcul cu cârlig ,  croitorul mare al stejarului, două libelule şi cinci specii de fluturi.

Croitorul mare al stejarului

Page 34: Delta Dunării

PopulaţiaPopulația Deltei a fost totdeauna răzleață, mediul semi-acvatic

nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). Vara, afluxul de turiști triplează populația, care la recensământul din 2002 se menținea la 14.583 locuitori, dintre care 12.666 români (87%), 1438 lipoveni (10%), 299 ucraineni diverși alții (1%). Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii-pontici erau aproximativ 2100 în 1910, mai numeroși decât lipovenii), ulterior românești (dicienii, denumire care provine poate de la Vicina), apoi lipoveni. Aceste populații s-au amestecat, lucru dovedit și de vocabularul limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescărești.

Page 35: Delta Dunării
Page 36: Delta Dunării

Activităţi economice  Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii

umane din regiune. “Un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid“(Ion Sârbu, “Geografia fizică”). Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.   Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.

Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.

Page 37: Delta Dunării
Page 38: Delta Dunării

Rezervatii naturalePentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice,

cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Deltei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 18: -  Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;  -  Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. 

Page 39: Delta Dunării

 -  Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situata in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;  -  Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;  -  alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Page 40: Delta Dunării

TransportDe regulă, accesul in Deltă se face ajungând in

Tulcea, aici existând o serie de modalităţi prin care se ajunge acolo :

Transport fluvial calatori catre Delta Dunarii: transport fluvial de calatori intre Tulcea si localitatile din Delta-Dunarii : Sulina, Sf. Gheorghe si Periprava

 Traversarea Dunarii cu bacul pentru vehicule, masini de mare tonaj, si pasageri intre Galati si localitatea IC Bratianu din Judetul Tulcea.

Page 41: Delta Dunării

Transportul cu microbuzele din municipiul Tulcea catre localitati adiacente , prin curse regulate sau ocazionale

Transport aerian calatori catre Delta : Localizare: 3 Km. Sud fata de localitatea Cataloi si la 17 Km. fata de Municipiul Tulcea.Aeroportul dispune de: aerogara cu capacitate de 75 de pasageri ; salon de regrupare cu o capacitate de 40 de pasageri ; salon oficial 5 * cu o capacitate de 15 pasageri

Transport feroviar

Page 42: Delta Dunării

Activitati turistice Bogatia de atractii turistice

naturale din Delta Dunarii determina turistii sa caute, pentru vacanta, aventura in acest tinut minunat. In Delta Dunarii totul contribuie la relaxarea mintii si a trupului, o bucurie a spiritului pentru cei care iubesc natura si o respecta. Orasul Tulcea, desi nu este situat in Delta, detine institutiile care coordoneaza activitatea economica si turistica din aceasta zona.

De asemenea, exista muzee interesante, precum: Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Etnografie şi Folclor, Muzeul de Artă din Tulcea sau Muzeul de Istorie Naturală. Portul Sulina

Page 43: Delta Dunării

Un drum pana la Tulcea deschide turistului zeci de variante pentru calatoria in inima Deltei . Salupele rapide isi asteapta clientii pe faleza din Tulcea. Traseul trece printr-o suita de mici canale si ghioluri situate in apropiere de Tulcea. Punctul de rezistenta il constituie canalul “Cu barca prin padure”, un ochi de apa care si-a sapat drum printr-o padure de salcii, care lasa turistului impresia ca se plimba printr-o padure scufundata.

Page 44: Delta Dunării

Turistii care isi doresc un sejur de cateva zile pot merge cu vaporul-pasager de la Tulcea, pe bratele Dunarii. In fiecare localitate intalnita exista pensiuni cu preturi de pana la 50 de lei pe noapte, care ofera, optional, plimbari pe canale, mese traditionale de peste si partide de pescuit, in functie de priceperea turistului.

Page 45: Delta Dunării

Sulina, Sf. Gheorghe, dar si Jurilovca-Gura Portitei sunt optiuni pentru turistii indragostiti de mare, care vor sa cunoasca ceva si din minunile Deltei. Pentru preturi intre 100 si 400 de lei pe noapte, turistii beneficiaza de cazare in hoteluri, vile de vacanta sau pensiuni, avand la dispozitie trei dintre plajele virgine ale litoralului romanesc, dar si posibilitatea de a merge in fiecare zi in Delta pentru activitati specifice. 

Page 46: Delta Dunării

Curiozitati din DeltaChiar daca povestile pescaresti starnesc zambete de

neincredere, totusi, cateva curiozitati merita amintite: cel mai mic peste semnalat este un guvid(Knipowitschia cameliae), care a avut o lungime ce nu depasea 3.2 cm si a fost semnalat recent la Portita; cea mai mare stiuca (Esox lucius) pescuita in Delta Dunarii cantarea 18 kg si peste 1 m lungime; cel mai mare crap (Cyprinus carpio) pescuit la Sfantul Gheorghe a avut o greutate de 48,5 kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis) pescuit in Delta Dunarii a atins greutatea de 400 kg; cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emy obicularis ), care pot atinge cca 120 de ani.

Page 47: Delta Dunării

BibliografieIonesi, L. (1994). Geologia unităților de platformă și a

orogenului nord-dobrogean. Editura Tehnică, București

 Coteț, P. (1973). Geomorfologia României. Editura Tehnică, București

Romanescu, Gh. (1995). Delta Dunării – privire geografică. Editura „Glasul Bucovinei”, Iași

Http://www.info-delta.roHttp://www.deltadunarii.roGoogle Earth