1. Def obiectivele de studiu ale chim organice: Obiectivul de studiu al chimiei organice se refera, pe de o parte, la cercetarea metodelor de sinteza a substantelor, iar pe de alta parte la studierea proprietatilor fizice si chimice ale substantelor sintetizate sau izolate din natura.2. Determinati directiile principale de dezvoltare a chim org: Realizarile chimiei organice se aplica pe larg in industria chimica moderna, care furnizeaza numeroase substante si materiale folosite in cele mai diverse domenii, preparate farmautice, reactivi, coloranti, cauciucuri, fibre naturale, sintetice, mase plastice, pesticide, erbicide.3. Caracterizati teoria electronica a compusilor organici: Fizicianul german kossel si kimisstul american Lewis au demonstrat independent unu de celalalt ca in transformarile chimice intervin electronii stratului de valenta.Realizarea configuratiei stabile de dublet sau de octet se poate face in doua moduri:a) prin transferul de electroni de la metal la nemetal cu formarea de ioni intre care apar atractii electrostatice, relizindu-se lrgatura eletrovalenta(ionica)Li+F=Li++F-=LiF.b) prin punerea in comun de electroni realizinduse legatura covalenta (covalenta).Aceasta este o legatura chimica propriu zisa pe care neo putem explica prin atractia celor doua nuclee pozitive pentru electronii dintre ele.4. Clasificati compusii organici: principii de clasificare: dupa structura- 1.Hidrocarburi(saturate, nesaturate, aromatice), 2.Compusi oxigenati(alcooli, aldehide, cetone, acizii), 3.Substantele organice( hidratii de carbon, proteinele, lipidele)5. Clasificati reactiile chimice in chim org prin exemple concrete: substitutie, aditie, eliminare, regrupari: a) substitutie- CH4 +Cl2CH3Cl+HCl , b) aditie- HCCH+H2CH2=CH2 , c) eliminare- CH3-CH3CH2=CH2+H2 d)regrupari- 6. Descrieti particularitatile de structura a izomerilor organici: formule steriochimice : Stereoizomer. Substan care are aceeai compoziie chimic cu alte substane similare, dar difer de acestea prin aranjarea n spaiu a atomilor din molecul. Stereochimia se ocup cu modul de aranjare al atomilor unei molecule n spaiul tridimensional, deci cu structura spaial a moleculelor [Avram, 1983, p. 133]. Izomerii sterici sau stereoizomerii sunt acei izomeri aic ompuilor chimici care difer ntre ei prin modul diferit de orientare al atomilor molecule in spaiu.7. Clasificati tipurile de izomerii in chimia organica: izomeri de constitutie si sterici: 1.Izomeria constitutie (plana) : de catena, pozitie, functiune, compensare, dinamica sau tautomerie. Izomerii de constituie difer prin modul de legare al atomilor, au proprieti fizice i chimice diferite. 2.Izomerie sterica: geometrica(cis-trans, sin-anti, e ritro-teo), conformationala, optica(cu carbon asimetric, fara carbon asimetric: alenica, aspiranica, atropica). Izomerii geometrici pot fi doar acei compui care conin o grup etilenic (C=C) cu condiia s nu fie la uncarbonmarginal, i s existe relaia de neidentitate ntre cel puin 2 substane.8. Descrieti specificul izomeriei geometrice pe exemplul alchenelor: Izomeria geometrica e determinata de pozitia a 2 substituenti si a 2 atomi de hidrogen de la fiecare atom de carbon uniti cu legatura dubla. Izomeria geometrica se manifesta numai in cazul cind fiecare din atomii de carbon, uniti prin dubla legatura, este legat cu 2 atomi diferiti sau cu grupe diferite.9. Descrieti mecanismul izomeriei optice pe exemplul hidratilor de carbon: In molecula monozaharidelor este prezent atomul de carbon asimetric, care permite acestor moleculw sa se roteasca, astfel se formeaza izomeria dreptogiri si stevogiri. Zaharurile sunt optic active, deoarece in molecula lor exista mai multi atomi de carbon asimetrici, de exemplu, la aldo-hexoze sunt patru atomi de carbon asimetrici, iar la ceto-hexoze sunt trei atomi de carbon asimetric. Numarul de izomeri optici ai unei monozaharide este cu atat mai mare cu cat cuprinde mai multi atomi de carbon asimetrici in molecula, deoarece monozaharidele prezinta si izomerie de pozitie sau stereoizomerie geometrica.10. Caracterizati la general spectoscopia de rezonanta magnetica nucleara(1H-RMN si 13C-RMN): Rezonana Magnetic Nuclear, RMN,este o tehnic spectroscopic nuclear[1]foarte des folosit nchimie,chimie fizic,medicin nuclear[2],biofiziciinginerie nuclearpentru determinarea structurii diverilor compui chimici, nbiochimiepentru determinarea structurii proteinelor fiind singura tehnic destinat determinrii structurii proteinelor n soluie (condiii mult mai apropiate de cele native) sau n imagini diagnostice medicale sau radiologice pentru determinarea caracteristicilor fizico-anatomice a unor organe sau esuturi. Dintre toate metodele fizice, rezonana magnetic nuclear (RMN) este aceea care ofer cea mai bogat i complet informaie structural asupra compuilor organici. Toate semnalele sunt interpretabile relativ uor. Spectrele RMN, att cele 1H ct i cele 13C, conin exact informaia necesar, care poate fi pus n legtur direct cu formula structurar a substanei. Spectroscopia RMN se bazeaz pe fenomenul de trecere dela un nivel energetic pe altul (simultan cu inversarea spinului n raport cu cmpul magnetic exterior) atunci cnd nucleul situat n cmp magnetic este iradiat cu o sursa de radiaii electromagnetice defrecven adecvat v. Tranziia din orientarea paralel n cea antiparaleleste nsoit de absorbia de energie electromagnetic. 11. Descrieti fenomenul de magnetism nuclear: Magnetismul nuclear este caracterizat prinnumrul cuantic de spin nuclear, I,care, spre deosebire de cel al electronului, poate avea valori diferite pentru nuclee diferit, dupa citeva reguli: a)nuclizii coninnd un numr par de protoni i un numr par de neutroni au numrul cuantic de spin nuclear egal cu zero (I=0). La aceti nuclizi momentele magnetice de spin ale protonilor i neutronilor se compenseaz separat; ne-aprnd un moment magnetic de spin nuclear (I=0). Exist 165 asemenea nuclizi stabili. B)nuclizii coninnd un numr impar fie de protoni fie de neutroni au ca valoriInumere fracionare. Exist 110 asemenea nuclizi stabili, mprii aproape egal n nuclizi par-impari i impar-pari (dup valorile lui Z i lui N). c) nuclizii n care att protonii ct i neutronii sunt prezentai n numr impar au valoriIntregi:I=1;2;3 (existnumai 6 asemenea nuclizi stabili:2D,6Li,10B,14N,50V,180Ta).12. Analizati fenomenul de rezonanta magnetica nucleara: n mod asemntor spectroscopiei optice trecerea de la nivelul energetic inferior (orientarea paralel pe cel superior (orientarea antiparalel) se poate realiza prin absorbia unei cuante de radiaie electromagnetic de energie egal cuE: .Spectroscopia RMN se bazeaz tocmai pe acest fenomen de trecere de la un nivel energetic pe altul (simultan cu inversarea spinului nraportcu cmpul magneticexterior) atunci cnd nucleul situat n cmp magnetic este iradiat cu o sursa de radiaii electromagnetice de frecven adecvatv. Tranziia din orientarea paralel n cea antiparalel este nsoit de absorbia de energie electromagnetic. 13. Expuneti principiul de constructie si de lucru al spectrometrului RMN: Magnetul inglobeaza tehnologia de autoecranare (introdusa de firma Bruker in anul 1996), campul generat de magnet este de 9,4 Tesla, cu frecventa de rezonanta pentru nucleii de hidrogen de 400 MHz, spectrometrul este complet digital (tehnologie dezvoltata de Bruker in 1994), iar controlul spectrometrului este realizat in totalitate de un calculator de tip PC (revolutie in domeniu introdusa in 1998). In plus, spectrometrul este dotat cu gradienti de camp pe axa z, un cap de proba dual cu detectie directa pentru nucleii de hidrogen si carbon, un cap de proba multinuclear cu detectie inversa, unitate de temperatura variabila si atenuatori de vibratie. Analiza RMN implic trei etape: 1.Atribuirea rezonan bazat pe schimburi chimice (determinarea grupelor funcionale) 2.Integrarea diferitelor rezonane sau grupuri de rezonane (determinarea proporia fiecrui grup) 3.Determinarea spus pluralitate de semnal i constante de cuplare opional (determinarea numarului de vecini din fiecare determinare de baz / structura).14. Caracterizati reactiile heterolitice( substitutia nucleofila si electrofila): Cel mai general criteriu de clasificare a reaciilor chimice ale compuilor organici este cel care tine seama de mecanismul de reacie.1) Reacia de substituie un atom de hidrogen sau o grupare funcional sunt nlocuite de alt atom sau grupare funcional. n funcie de natura reactantului i a atacului asupra substratului reaciile de substituie pot fi:a) Substituie nucleofil (SN) este specific sistemelor alifatice, const n nlocuirea unui substituent care pleac cu perechea de electroni comuni, cu un altul care posed surplus de electroni (reactant nucleofil).Dup molecularitate substituia nucleofil poate fi : monomolecular( SN1) sau dimolecular (SN2). SN1 are loc n 2 etape. n prima etap (reversibil), se scindeaz heterolitic legtura covalent din substrat, formndu-se un carbocation (etapa lent,determinant de vitez),care n etapa a doua (repid) se leag de reactantul nucleofil formnd o nou legtur covalent.Substituia electrofil specific sistemelor aromatice. Se desfoar n dou etape succesive. n prima etap reactantul electrofil atac substratul i se leag la atomul de carbon atacat, sextetul aromatic este perturbat temporar, se formeaz o stare de tranziie de tip complex . n a doua etap complexul cedeaz protonul, se reface sextetul aromatic, obinndu-se produsul de reacie.15. Analizati si expuneti mecanismul reactiilor homolitice si heterolitice: Atunci cnd o legtur de doi electroni se rupe homolitic, fiecare fragment (atom sau radical) pstreaz unul din electroni. Se formeaz atomi sau radicali liberi, de obicei n faz gazoas sau n solveni nepolari foarte bine purificai, iar reaciile se numesc reacii homolitice sau radicalice. - descompuneri termice sau pirolize: C6H5 CH3 C6H5 CH2 + H - descompuneri fotochimice sau fotolize: CH3 I CH3 + I - ruperi de covalene prin transfer de electroni: Na + CH3 Cl Na+Cl-+ CH3, La ruperea heterolitic unul dintre fragmente rmne cu perechea de electroni (de cele mai multe ori ca ion negativ), iar cellalt este deficient n electroni (n mod obinuit ca ion pozitiv). Reaciile se numesc reacii heterolitice sau ionice i au loc de obicei n faz lichid omogen, de obicei n solveni care favorizeaz formarea ionilor16. Expuneti principiile lui Butlerov: 1.Atomii in molecula sunt legati intr-o anumita consecutivitate conform valentei lor. 2.Proprietatile substantelor depind nu doar de natura si numarul atomilor din molecula, dar si de modul de legare a lor. 3.Studiind proprietatile substantelor poate fi stabilita structura lor, si inver.17. Clasificati hidrocarburile saturate si nesaturate. Utilizarea hidrocarburilor: Hidrocarburile saturate- alcanii. Sunt folosite drept combustibili; pentru obtinerea de compusi chimici cu diferite utilizari; acidul cianhidric e folosit in obtinerea fibrelor sintetice; Hidrocarburile nesaturate- alchene, alchine, alcadiene. Alchenele se folosesc ca materie prima pentru obtinerea altor compusi chimici: etanol, propanol, etilenglocol, solventi si acizi. Glicerina este folosita in farmaceutica si cosmetica. Stinulatori ai proceselor vegetative: etena accelereaza incoltirea semintelor precum si inflorirea si coacerea fructelor si legumelor. Monomeri pentru obtinerea maselor plastice. Alchinele sunt folosite pentru sudarea si taierea metalelor, lampe autonome, dizolvanti. Aldadienele se folosesc echipamente sanitare, cabluri, anvelope, cizme, radiere. Hidrocarburile aromatice- arenele, se folosesc pentru obtinerea medicamentelor, substantelor explozive, pesticidelor, maselor, plastice, fibrelor naturale.18. Descrieti etapele si mecanismul descompunerii termice a alcanilor. Mecanismul de cracare: Descompunerea termica a alcanilor este procesul in care se produc scindari ale legaturilor C-C sub influenta temperaturii. Alcanii sunt compusi cu mare stabilitate termica. Cu cit catena hidrocarburii este mai scurta cu atit temperatura de descompunere este mai inalta. Descompunerea termica realizata pina la 6500 poarta denumirea de cracare termica, iar cele mai sus de 6500 de piroliza. C6H12C3H8+C3H6 .19. Caracterizati si sa descrieti polimerizarea alchenelor: polimerizari prin lanturi radicale, polimerizari prin lanturi ionice: Reactia de polimerizare e procesul de unire a mai multor molecule identice in una mai mare(macromolecula). Moleculele alchenelor au proprietatea de a se uni intre ele prin intermediul dublelor lagaturi, formind polimeri. H2C=C2H+H2C=C2H+H2C=C2H+H2C=C2H(-H 2C-C 2H-H 2C-C 2H-H 2C-C2H..)n. 20. Caracterizati reactiile de aditie, polimerizare, oxidare a hidrocarburilor nesaturate: 1. A)In reactiile de aditie la alchene, hibridizarea atomilor de carbon se modifica de la sp2 la sp3. Aditia hidrogenului are loc in prezenta de catalizator (Ni, Pt, Pd), ele aditioneaza hidrogenul la 150-2000. La o molecula de alchena aditioneaza doi atomi de hidrogen, obtinindu-se alcanul respectiv. CH2=CH2+H2CH3-CH3. B) Molecule alchenelor au proprietate de a se uni intre el prin intermediul dublelor legaturi, formind polimeri-macromolecule cu aceeasi compozitie elementala ca si substanta initiala. CH2=CH2+CH2=CH2(CH2-CH2-CH2-CH2)n. C) Oxidarea alchenelor se produce mai usor ca la alcani. Produsele oxidarii depind de natura oxidantului, structura alchenei, si de conditii(temperatura, concentratie, mediu) in care are loc reactia. C2H4[O]CH2=CH2. 2. A) Aditia are hidrogenului are loc in prezenta de catalizator(Ni, Pt, Pd), cu formare de alchene, apoi de alcan. HCCH+H2CH2=CH2+H2CH3-CH3. B) Polimerizarea(trimetrizarea) are loc in conditii termice sau catalitice. Prin incalzirea acetilenei in tuburi de ceramica la temperatura de 600-8000C se formeaza paralel cu alti compusi, si benzen de 30%. 3C2H2C6H6. C) Prin tratarea alchinelor cu agenti de oxidare energici(KMnO4 in mediu acid) se produce o rupere a moleculei in locul triplei legaturi, cu formarea a doua molecule de acid. (incompleta)CHCH+4[O](KMnO4) COOH-COOH. (completa) C2H2+O2CO2+H2O. 3. A) C4H6+H2C4H8. B) Polimerizarea este o reactive caracteristica pentru hidrocarburile nesaturate cu doua duble legaturi conjugate. CH2=CH-CH=CH2+ CH2=CH-CH=CH2(- CH2-CH=CH-CH2- CH2-CH=CH-CH2-)n. C) Oxidarea alcadienelor: C4H6+O2CO2+H2O.21. Scrieti ecuatii ale reactiilor chimice specifice pentru hidrocarburi: aditie, hidrogenare, hidratare, oxidare, plimerizare: 1.Aditie CHCH(+H2) CH2=CH2(+H2)CH3-CH3, 2.Hidratare- CH2=CH2+H2CH3-CH3, 3.Hidratare- C2H4+HOH(T,C) C2H5OH, 4.Oxidare- CH4+O2CO2+H2O, 5. Polimerizarea- CH2=CH2+CH2=CH2(CH2-CH2-CH2-CH2-)n22. Descrieti structura chimica, utilizarea butadienei, cauciucului butadienic si izoprenic: Butadieneste oalchencuprinznd patruatomidecarbon("buta" dinbutan), care are dou legturi duble ("dien" de laal-doi, i care indic-enecare indic o dubllegtur). In funcie de numerele care preced numelemoleculei, acestea pot avea diferite structuri care difer n poziia celor dou legturi duble.De exemplu, n 1 ,3-butadien, avem o molecul organic format din 4 atomi de carbon i o legtur dubl ntre carbon 1 i 2 de carbon i o alt legtur dubl ntre carbon 3 i 4 de carbon: CH2= CHCH = CH2. Butadien este folosit pentru a preparaelastomeri, cum ar fi polibutadiena ,neopren sau copolimeri custirensauacrilonitril. Cantiti mici sunt utilizate n sinteza denailonprinadiponitrile.De asemenea, este utilizat pentru a pregti industrialciclododecatriene, prin trimerizare. Cauciucul butadienic se cunoaste sub denumirea de cauciuc Buna (butadien-natrium), nume ce deriv de la procedeul lui Lebedev (polimerizarea butadienei cu sodiu metalic). Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele, la fabricarea anvelopelor, a testurilor cauciucate etc. Cauciucul poliizoprenic. Se obtine prin polimerizarea izoprenului n emulsie, sub actiunea unor catalizatori organo-metalici. Cauciucul butadienic obtinutprinpolimerizarearadicalainemulsiecontine8-20%cis 1,4, 56-75%unitatitrans 1,4, si12-25%untitati1,2. Masa moleculara si distributia ei precumsi ramificarea la cauciucul butadienic stereoregulatvariazainlimitelargiinfunctiedesitemulsiconditiiledepolimerizare: cucatalizatoriilitiu-organiciseobtinedistribitiaceamaiingustasioramificareredusa, pecandcucatalizatoriidenichel-cobalt se obtindistributiile celemailargi sigrade avansate deramificare. Lacauciuculbutadienicpolimerizatcumetalalcalim Mn= (8,5.20)x104 si distributiamaselormoleculareestemailargadecatincazulcauciuculuistereoregulat. Formula cauciucului butadienic n(CH2=CH-CH=CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2-). Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele, la fabricarea anvelopelor, a testurilor cauciucate. 23. Descrieti structura electronica a inelului benzenic: structura si reactivitate: Conform conceptiei moderne, fiecare atom de carbon din molecula benzenului este in stare de hibridizare trigonala sp2. Atomii de carbon sunt uniti intre ei prin legatura sigma C-C, si cu cite un atom de hidrogen prin legatura sigma C-H. Benzenul este practic insolubil in apa, dar se dizolva usor in solventi organici(eter, tetraclorura de carbon). Vaporii benzenului sunt toxici si usor inflamabili. Benzenul se ntlnete n gazul dehuil, npetroli n produsele lichide ale distilrii uscate a numeroilor compui organici bogai n carbon (huil,lignitetc.). Este unlichidincolor, extrem de inflamabil i volatil, avnd unindice de refraciede 1,50. Viscozitateasa este mai slab dect cea a apei. Benzenul se solidific la 5,5C,temperatura de fierbere fiind de 80,1 C. La 20 C are odensitatede 0,88kg/Li opresiune de vaporide 110Pa.Este foarte solubil n solveni organici polari, iar n ap se solubilizeaz mai greu.Coeficientul de expansiune termical benzenului la 20 C este de 0,001187K1. Are un miros caracteristic, cu un prag de detectare de 1,5 la 900mg/m3n aer. Amestecul format din vapori de benzen i aer este foarte inflamabil, compusul aprinzndu-se la -11 C. Zona de sablare se situeaz ntre 1,2 procente de volum (39 g/m3) ca limita inferioar de explozie i 8,6 procente de volum (280 g/m3) ca limit superioar de explozie. Energia minim de aprindere este de 0,2 mJ, iar temperatura de combustie este de 555 C. Benzenul arde cu o flacr galben, formndapidioxid de carbon, fumegnd, indicnd astfel coninutul ridicat de carbon.Puterea calorica compusului este de 40580 kJ/kg,entalpia molarfiind de 3257,6 kJ/molpentru starea lichid i 3301 kJ/mol pentru cea gazoas. Starea de echilibru stabil, saraca in energie, datorita aromaticitatii, face ca molecula benzenului desi contine elctroni , sa nu aiba reactivitatea caracteristicaalchenelor. 24. Enumerati criterii pentru aprecierea caracterului aromatic: energia de rezonanta, reactivitatea: Aromaticitatea unui sistem cu duble legturi este dat de regula lui Hckel care postuleaz c: O molecul prezint caracter aromatic dac are (4n+2) electroni i prezint conjugare continu. In funcie de aceasta, caracterul compuilor ciclici nesaturai se clasific n compui aromatici, antiaromatici i nearomatici.Regula lui Hckel nu poate fi aplicat hidrocarburilor aromatice cu nuclee benzenice pericondensate la care unul dintre atomii de carbon sunt comuni la mai mult de trei cicluri (de exemplu pirenul i coronenul). Cei ase atomi de carbon ai benzenului sunt hibridizai sp2 iar repartiia electronilor p este uniform. Molecula benzenului prezint o simetrie nalt. Din msurtorile distanelor interatomice prin spectroscopie de raze X s-a constatat c n nucleul benzenic toate cele ase legturi carboncarbon (1,39 ) i carbon-hidrogen (1,08 ) sunt echivalente, iar unghiurile dintre ele sunt de 120. Prin conjugarea aromatic a celor trei duble legturi se ctig un surplus de energie denumit energie de conjugare sau energie de rezonan (notat cu Ec). Aceasta se poate calcula prin metoda orbitalilor moleculari Hckel sau poate fi deteminat experimental efectund diferena dintre energia degajat la hidrogenarea a trei duble legturi izolate i cea a nucleului benzenic. La benzen prin unirea zonelor ocupate de electronii se formeaza doua inele asezate de o parte si de alta a planului hexagonului regulat format de legaturile . Prin aceste inele electronii se pot misca in cerc dar deoarece electroni in miscare inseamna curent electric rezulta ca in molecula de benzen (si a altor compusi aromatici) se formeaza adevaratebobinede inductie, curentii circulari producand ca in orice bobina campuri magnetice.Aceste campuri magnetice vor influenta puternic orientarea micilor magneti pe care ii formeaza, dupa cum stim, nucleele de hidrogen (protonii). Astfel in spectrele de rezonanta magnetica nucleara care studiaza tocmai deosebirile de stare magnetica a diferitilor protoni din molecula, atomii de hidrogen legati direct de nuclee aromatice, dau semnale situate in cu totul alte regiuni ale spectrului decat cei din gruparile metil, etil. 25. Eplicati proprietatile chimice ale arenelor: substitutia electrofila-nitrarea, halogenarea, sulfonarea. Reactiile de aditie la sistemele aromatice: Proprietile chimice ale arenelor sunt determinate de caracterul aromatic. Cele mai importante reacii sunt cele substituii electrofile i radicalice n poziie benzilic, respectiv de adiii electrofile, concertate i radicalice. Reaciile de substituii electrofile (SEAr.) constau n nlocuirea unui atom de hidrogen grefat pe nucleul aromatic cu un reactant electrofil. Reactanii electrofili se formeaz printr-o reacie de scindare heterolitic ntre molecula de reactant (molecula de halogeni, acizii azotic, azotos, sulfuric, clorsulfonic, derivai halogenai, halogenuri de acil, anhidride, dioxidul de carbon,etc.) i catalizatori electrofili (acizi minerali, sau acizi Lewis). Reactanii electrofili pot fi ionici (cationi, notat cu E+) sau molecule neutre. Cei cationici, mai reactivi dau reacii de SEAr. ireversibile, pe cnd cei neionici (molecule neutre, notat cu E) conduc n general la SEAr. reversibile. Mecanismul reaciilor de SEAr. decurge dup un proces asincron. Reactantul electrofil va ataca atomul de carbon cu densitate mrit de electroni al dublei legturi polarizate n prealabil formndu-se un intermediar carbocationic. Acesta se numete cation de benzenoniu sau complex, datorit faptului c atomul de carbon care a suferit atacul reactantului electrofil prezint o hibridizare sp3 diferit de cea a celorlali atomi de carbon hibridizai sp2. In a doua etap de reacie, complexul va ceda un proton unei baze din sistem (anionului format n reacia de generare a reactantului electrofil) restabilindu-se caracterul aromatic al produsului de substituie. Nitrarea hidrocarburilor aromatice se realizeaz n funcie de natura i reactivitatea substratului cu amestec nitrant: HNO3 concentrat (67%, d=1,41) i H2SO4 conc. (amestec sulfonitric); HNO3 fumans (97%, d~1,5) pentru nitrri n condiii mai energice; HNO3 conc. (67%, d=1,41) i anhidrid acetic (CH3-CO-O-CO-CH3) sau acid acetic glacial (CH3COOH) pentru nitrri mai blnde. Reactantul electrofil este cationul de nitrozoniu (+NO2). Acesta este generat prin reacia dintre acidul azotic i acidul sulfuric concentrat, dar poate fi obinut i prin scindarea heterolitic a unor compui de tipul: pentaoxidului de azot, N2O5 (la nitrarea cu HNO3 fumans); nitratul de acetil, CH3-CO-O-NO2 (la nitrarea cu acid azotic conc. i anhidrid acetic sau acid acetic glacial); clorura de nitrozil. Halogenarea hidrocarburilor aromatice poate fi realizat direct doar pentru clor i brom n prezena catalizatorilor Lewis (AlCl3, AlBr3, FeCl3, FeBr3, ZnCl2, BF3, TiCl4). Iodurarea este o reacie reversibil, derivatul iodurat fiind obinut doar cu randamente modeste datorit faptului c echilibrul este deplasat nspre substratul aromatic. Randamente satisfctoare pot fi obinute la iodurarea n prezena unui agent oxidant, care are rolul de a elimina acidul iodhidric prin oxidarea acestuia la iod molecular. Halogeniicare au orbitali vacani pe stratul de valen, n principal bromul, pot forma compleci pi cu nucleul aromatic, care n prezent catalizatorului Lewis trec ulterior n compleci sigma. Sulfonarea hidrocarburilor aromatice poate fi realizat, n funcie de reactivitatea substratului, cu acid sulfuric concentrat ~ 98%, acid sulfuric monohidrat, acid sulfuric oleum (H2SO4 x SO3, ce conine x = 5 60% SO3 liber dizolvat n acidul sulfuric) sau trioxid de sulf gazos. Reactantul electrofil n reaciile de sulfonare este trioxidul de sulf sau forma sa protonat, format prin disocierea acidului sulfuric. Reaciile de adiii electrofile prin mecanism ionic (AE) au loc la hidrocarburile aromatice polinucleare angulare sau liniare, n cazul crora produsul de reacie este stabilizat prin conjugare aromatic. Energia de conjugare a produsului de reacie este aproximativ egal sau comparabil cu ce a reactantului. Prin bromurareaantracenului cu brom molecular sau cu acid bromhidric n prezena solvenilor polari la ntuneric se obin produii de adiie n poziiile 9 i 10. Adiiile electrofile la hidrocarburile aromatice decurg n mod similar cu adiiile n poziiile 1,4 de la butadien i alte diene conjugate.26. Demonstrati diferenta proprietatilor chimice dintre alcani, alchene, alchine, alcadiene, arene: 27. Prezentati metode de utilizare a arenelor in sinteza noilor compusi organici: Benzenul si omologii lui sunt utilizati pe larg in calitate de dizolvanti. Ei servesc ca materie prima pentru obtinerea unui numar mare de produse intermediare necesare industriei chimice. Benzenul este si un produs pretios pentru obtinerea medicamentelor, substantelor explozive, pesticidelor, masele plastice si a fibrelor sintetice. 28. Prezentati clasificarea compusilor halogenati: mono, di, tri, polihalogenatii: 29. Descrieti specificul proprietatilor chimice a derivatilor halogenati: substitutii nucleofile la carbonul sp3.30. Analizati structura chimica a alcoolilor si fenolilor: Grupa funcional a unui alcool este grupa hidroxil legat de un atom de carbon hibridizat sp3. Astfel se poate spune c alcoolii sunt derivai ai apei, cu o grupare alchil nlocuind un hidrogen. Dac o grupare aril este prezent n locul uneia alchil, compusul se numete fenol. De asemenea, dac grupa hidroxil este legat de un carbon hibridizat sp2 dintr-o grup alchenil, compusul de numete enol. Oxigenul dintr-un alcool face un unghi de aproximativ 109 (c.f. 104,5 n ap) i dou perechi de electroni libere. Legtura O-H din metanol (CH3OH) are o lungime de aproximativ 96 picometri. Fenolii poseda gruparea C-O-H, ce contine doua legaturi polare si doua perechi de electroni neparticipanti la oxigen. Reactivitatea chimica a fenolului consta in urmatoarele: cele doua perechi de electroni neparticipanti ai oxigenului se intrepatrund cu sextetul e electroni ai inelului aromatic. Ca rezultat are loc deplasarea electronilor de la oxigen spre inelul benzenic.31. Explicati proprietatile chimice ale alcoolilor si fenolilor: reactia cu ruperea legaturii C-OH, datorate legaturii O-H, reactii ale nucleului aromatic: 32. Descrieti metode de utilizare a compusilor halogenati in tehnologii: Compusii halogenati se folosesc ca solventi si ca agenti frigorifici, solvent in unele extinctoare pentru stingerea focului; pentru dezinfectarea ranilor; anestezic in chirurgie, monomer pentru fabricarea policlorurii de vinil-mase plastice; ca intermediar in sinteza colorantilor; insecticid foarte eficace.33. Demonstrati teoretic si practic metodele de determinare a alcoolilor si fenolilor: 34. Clasificati acizii carboxilici: saturati si nesaturati: Acizii carboxilici saturati: acidul formic, acidul metanoic, acidul acetic, acidul propilic, acidul propanoic. Acizii carboxilici nesaturati: acid acrilic, acid crotonic.35. Caracterizati derivatii functionali ai acizilor carboxilici:36. Analizati structura chimica a esterilor, b-esterii: 37. Descrieti principiile de clasificare a lipidelor: lipidele simple, lipide compuse: 38.

39. Clasificati lipidele. Lipidele compuse si simple: In grupa lipidelor simple se includ:acizi grasi saturati si nesaturati,subsatnte polienice formate dintr-o catena lunga si o grupare functionala carboxil(COOH).Lipidele complexe sunt formate din mai multe componente structurale,unite intre ele prin legaturi care se descompun prin hidroliza.De regula legaturile sunt eterice,complexe sau simple si legaturi amidice.Lipidele complexe se mai divizeaza in 2 grupe:neutre si polare. In prezent,conform clasificarii o parte de substante lipidice apartin asa numitei grupe 3 a lipidelor.E le sunt formate din acizi grasi polienici,care contin 20 sau mai multi atomi de carbon si se numesc oxilipine.Oxilipinele sunt substante de origine lipidica cu continut de oxigen. De asemenea lipidele se caracterizeaza prin mai multe criterii in functie de structura chimica si de proporietatile fizico-chimice: -dupa constistenta:grasimi solide,semisolide si uleiurile lichide,-dupa provinienta:din surse vegetale si animale-dupa functia lor in organism:sursa de energie si subsante plastice. La fel lipidele dupa functia intedplinita in organism se impart in 2 grupe:lipide de rezerava(acid-gliceridele),lipide structurale(protoplasm)1.lipide de rezerva-au energie foarte multa conservata(calorii),se depun sub forma de rezerva in seminte si fructe si sub forma de rezerva la animale,zonele abdominale,fese. 2.lipidele structurale(fosfolipidele)formeaza cu proteina lipoproteide,care la rindul sau sunt elemente structurale ale membranelor si celulelor. Este important de mentionat ca la extragerea lipidelor din seminte si fructe concomitent se extrag si alte grupe de substante:pigmenti,vitamine libosolubile,care au un rol fiziologic insemnat in tehnologiile alimentare cit si in valoare energetica si fiziologica a produselor alimentare(obtinut grasimea). Cele mai raspindite formatiuni sunt pigmentii,care determina culoarea grasimilor-carotinoidelor-galben si unele substante toxice.40. Expuneti si scrieti reactiile chimice cu participarea grupelor estere si radicalilor acizi:41. Descrieti rolul si importanta proceselor de oxidare a lipidelor in estimarea calitatii produsului alimentar cu continut d lipide: Lipidele sunt substanele organice grase, insolubile n ap, dar solubile n majoritatea substanelor organice, ce conin grupa hidrocarbon. Acestea joac un rol important n viaa materiei vii.oxidarea lipidelor mai poarta denumirea si de rincerize aldehidica. Rancezirea se defineste prin schimbarea caracteristica a gustului si mirosului grasimilor datoritareactiilor oxidative,hidrolitice,de descompunere si condensare.Exista 3 tipuri de rancezire:-rancezirehidrolitica,rancezire aldehidica,rancezire cetonica.42. Indicati etapele analizei indicilor de caliatate a lipidelor: 1.Indice de aciditate- este caracterizat de cantitatea de acizi grasi liberi ce se contin in grosimea data si in mg de CaOH cheltuit pentru neutralizarea acizilor grasi liberi intr-un gr de grasime.Dupa indicile de aciditate se poate de caracterizat prospetimea grasimelor (daca e mai mic e mai proaspat)In tehnologia alimentara indicile de aciditate se utilizeaza pentru calculul cantitatii bazei alcaline necesare pentru rafinarea anumei cantitati de grasime. 2.Indicile de saponificare cantitatea in mg de CaOH sau NaOH necesara pt saponificarea gliceridelor si neutralizarea acizilor grasi liberi intr-un g de grasime sau ulei.Dupa indicile de saponificare se poate de determinat cantitatea de baza necesara pt saponificarea unei anumite cantitati de grasime sau ulei. 3.Indice de iod-se exprima prin % de iod care se uneste cu o100 g grasime.Indicele de iod este caracteristica nesaturatiei grasimileor _(determinarea cantitatii acizilor grasi in grasime). 4.Indicile de refractie crete n funcie de masa molecular i de gradul de nesaturare a acizilor grai din structura grsimilor. Grsimile supuse unor tratamente termice la temperaturi mai mari sau prelungite au indice de refracie mrit.5.Indicile de peroxizi.43. Descrieti particularitatile de structura a hidratilor de carbon: structura liniara si ciclica: Hidraii de carbon reprezint o clas de compui naturali cu o larg rspndire. Ei constituie o component indispesabil din hrana omului. Zaharidele intr n structura pereilor celulelor tuturor organismelor vii. n alimentaia organismelor superioare ele constituie una din sursele de energie. Realizat de plantele vii prin fotosintez, producia de hidrai de carbon pe an atinge incredibila cantitate de 1011 tone. Denumirea hidrai de carbon sub care sunt cunoscui aceti compui se datoreaz faptului c frecvent formula lor molecular este de tipul Cn(H2O)m, deci formal conin carbon i ap. Aceti compui mai sunt denumii i zaharide (de la latinescul saccharum-zahr) sau glucide (glicosdulce). Din punct de vedere structural glucidele sunt compui polifuncionali de tip polihidroxicarbonilic.44. Clasificati hidratii de carbon reiesind din specificul structural si functional al substantei: Exist 3 mari grupe: monozaharide, oligozaharide i polizaharideDintre monozaharide fac parte:Glucoza- cel mai important monozaharid, singurul glucid folosit de celule ca surs de energie.Fructoza- este monozaharidul predominant din fructe, este cel mai dulce HC. Galactoza- nu se gsete liber n natur, ci doar n combinaie cu glucoza, formnd lactoza din lapte. Alte monozaharide: manoza, arabinoza, riboza i dezoxiriboza, ramnoza, xiloza etc. Oligozaharidele sunt formate prin asocierea a dou pn la 10 de molecule de monozaharide. Dintre acestea cele mai importante sunt dizaharidele: Zaharoza- format dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz, este zahrul de mas pe care l cunoatem cu toii. Se obine din trestia de zahr sau sfecla de zahr, dar se gasete i n unele fructe i legume.Lactoza- format dintr-o molecul de glucoz i una de galactoz, este zahrul din lapte. Se gsete doar n produsele lactate, dar se mai poate folosi i industrial n unele produse.Maltoza- format din doua molecule de glucoz, se obine n urma hidrolizei amidonului i foarte puin n form liber n natur, cel mai adesea n seminele germinate.45. Analizati tipurile de izomerie specifice pentru hidratii de carbon:izomeri de structura ,sterioizomeri46. Demonstrati metode de determinare a hidratilor de carbon utilizate in cadrul lucrarilor de laborator:47. Explicati rolul hidratilor de carbon ca component ai marfurilor: n ceea mai mare parte glucidele au rol de material energetic, adic ele sunt sursa principal de energie necesar organismului nostru un gram de carbohidrai elibereaza 4 kcalorii. Glucidele ofer cele mai multe i accesibile calorii. De aceea corpul uman are nevoie de un aport constant de glucide pentru a funciona corespunztor. Ele particip la reglarea metabolismului lipidelor i proteinelor ajut la arderea lipidelor i pot participa la formarea proteinelor, ajut la mecanismul de termoreglare a corpului, iar sistemul nervos se bazeaz exclusiv pe energia generat de glucide.48. Descrieti transformarile chimice ale unor hidrati de carbon in procesele tehnologice: oxidare, hidroliza, caramelizare, formarea compusilor cafenii: Caramelizareaglucidelor.Caramelizareaesteunprocesfizico-chimiccomplexdedescompunere termica glucidelor prin deshidratarea lor ieliminarea unui numr de molecule de ap. Procesului de caramelizare i se supun pentozele, hexozele,dizaharideleipolizaharidele.Degradareatermicaglucidelorconduce la formarea compuilor volatili, ne volatili cu aspect brun,gust amar i miros specific. Ca regul, compuii reaciei decaramelizare snt substane cu diferit mas molecular, cu mirosspecific decaramel..Procedeeletehnologicecareprovoacmodificareatermicaglucidelorsunt:prjirea,uscarea,coacerea,concentrarea,sterilizareatermic.licat i se desfoar prin mai multe etape. n mod general,caramelizarea zaharozei se desfoar in felul urmtor. La etapainiial, dintr-o molecul de zaharoz, prin pierderea unei moleculede ap, se formeazsubstane intermediare decolorate glucozan ifructozan. Prin policondensarea lorse formeaz zaharazan. C12H22O11(zaharoza)___C6H12O6(glucoza)+C6H1095(fructozan)C6H12O6(glucoza)____C6H10O5(glucozan)+H2O C6H10O5+C6H10O5=C12H20O10(zaharazan). n continuare dou molecule de zaharazan pierd dou molecule de H2O i se transform n caramelan C12H20O10-2H2O=C24H36O18 (caramelan).49. Argumentati rolul pozitiv al hidratilor de carbon ca component ai marfurilor alimentare.Glucidele sunt: principala surs energetic. Utilizarea glucidelor pentru necesitile energetice este justificat, pe de o parte, de abundena lor n natur i de uurina de a acoperi raia glucidic; pe de alta parte, de faptul c glucidele se absorb i se oxideaz uor n organism.ele ofera alimentelor calitatile gustatita precum gustul dulce.50. Clasificati compusii organici cu functiuni mixte:hidroxoacizii,aminoacizii,oxoacizii:51. Clasificati hidroxoacizii dupa numarul gruparilor functionale si dupa pozitia relativa a celor doua grupari functionale.52. Descrieti proprietalile chimice ale aminocizilor :participarea grupelor carboxil si grupelor hidroxil:53. Descrieti proprietatile chimice ale aminoacizilor reactii datorate grupei NH2 grupei COOH si ambelor grupe: Proprietatile chimice ale aminoacizilor sunt determinate , in primul rand de existenta grupelor functionale din molecula. Avand concomitent o grupa -COOH si o grupa -NH2, molecula de amino-acid are atat caracter acid , cat si caracter bazic, adica poate forma saruri atat cu acizii , cat si cu bazele. Aminoacizii sunt deci amfoteri.54. Clasificati caracterizati structural si functional peptidelePeptidele: suntpolimeriscuri formai prin legarea, ntr-o anumit ordine, a mai multor -aminoacizi. Legtura dintre doi aminoacizi se numetelegtur peptidic. Se disting:oligono peptide ce au o catena slabila ele sunt de doua tipuri inferioare si superioare Studiul structurii legturii peptidice este foarte important pentrudeterminareastructurii proteinelor care sunt catene polipeptidice mari, capabiles adopte o structur tridimensional prin formarea de legturi covalente S- S,legturi de hidrogen, legturi mai slabe de tip van der Waals sau electrostatice. 55. Clasificati, caracterizati structural si fuctional peptidele:56. Descrieti structuta si prioprietatile chimice ale proteinelor: Proteinele sunt substane organice macromoleculare formate din lanuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente n celulele tuturor organismelor vii n proporie de peste 50% din greutatea uscat. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, n care secvena acestora este codificat de ctre o gen. Fiecare protein are secvena ei unic de aminoacizi, determinat de secvena nucleotidic a genei. 1.Structura primara se refera la natura, numarul si succesiunea aminoacizilor. In structura primara e prezenta numai legatura peptidica covalenta, si molecula de proteina are o structura liniara. De obicei in structura primara se gasesc proteinele in prima faza de biosinteza sau proteinele denaturate. Adica fierte sau prajite. 2.Str secundara- catena incepe sa se spiraleze datorita aparitiei legaturii de hidrogen. 3. Str tertiara- molecula se spiraleaza si in ea se formeaza legaturile de hidrogen, peptidice, disulfidice. 4.Str cuaternara- se formeaza glomerola.57. Argumentati necesitatea prioteinelor ca component alimentar: Proteina este o substan organic complex care constituie unul din principalii componeni ai tuturor organismelor vii. Practic, oamenii de tiin au ajuns la concluzia c nu exist via fr protein, ea fiind prezent n tot ce ne nconjoar ntro proporie mai mic sau mai mare. n corpul uman proteina exist n fiecare celul i este considerat a ficoloana vertebrala celulei, purttor al vieii. Proteinele sunt de mai multe tipuri i joac roluri importante n buna funcionare a organismului nostru: enzimele au rol de catalizator n reaciile chimice i biochimice ale celulelor vii, hormonii reglementeaz diverse procese din organisme, imunoglobilinele au rol protector, hemoglobina i mioglobina au rolul de transportatori a oxigenului, albumina transport acizii grai n sistemul circulator, colagenul, elastina i alte proteine structurale au rolul de a menine structurile altor componente biologice, actina i miozina sunt responsabile de micrile musculare, unele proteine au rol de receptori, altele au rol in dezvoltarea i coordonarea activitii celulare, un rol important joac i proteinele cu funcia de stocare de a forma rezerve de aminoacizi.58. Analizati structural molecula de proteina, legaturile chimice prezente:59. Descrieti proprietatile chimice si fizice ale proteinelor, denaturarea si hidroliza: Denaturarea proteinelor: 1.pierdereaproprietilorcaracteristicestriinativea uneiproteine,subaciuneaunorageni chimici, fizici imecanici. Denaturarea presupune dezorganizarea structuriispaiale (cuaternare, teriare i secundare) a moleculei proteice, datorit ruperiilegturilor necovalente intercatenare i intracatenare, a deplierii lanului polipeptidic i, nunele cazuri, a scindrii legturilor disulfurice.Denaturarea se poate manifesta prin: pierderea activitii biologice, cretereareactivitii unor grupri chimice din molecul, micorarea solubilitii, precipitare saucoagulare, schimbarea formei sau a dimensiunii moleculei, schimbarea activitii optice specifice. Dintre agenii denaturani menionm: ureea, clorura de guanidin, detergenii,alcoolii, modificrile drastice de pH, de trie ionic ide temperatur.Denaturare poate fi reversibil proteina recptndui proprietile ei native cnd agentul denaturant a fostndeprtat. Renaturarea este operaia invers denaturrii.Cnd ns denaturarea persist idup ndeprtarea agentului denaturant, procesul este considerat ireversibil. ncazul denaturrii ireversibile are loc ruperea legturilorchimice propriu-zise (n special alegturilor disulfurice inter-i intracatenare).60. Indicati particularitatile chimice si fizice ale moleculei de aminoacid: Aminoaciziisunt compui cu funciune mixt (compui care au grupe funcionale diferite n molecula lor) care conin n molecula lor gruprile-NH2i-COOH. Amfioniisunt structuri chimice care, n cadrul aceleeai molecule, conin ambele tipuri de sarcini. , n prezenaH2O Caracter de amfolitcational aminoacidului

anion al aminoacidului61. Demonstrati teoretic posibilile transformari ale proteinei in procesele tehnologice: 62. Indicati unele metodici de utilizare la lucrarile de laborator in aprecierea si determinarea proteinelor: Determinri cantitativeale proteinelor din probele biologice. Reaciabiuretului, Metoda refractometric (met. fizic), Metoda spectrofotomettric (met. Fizic), Metoda Lowry, Reacia Esbach, Reacia Rivalta. Determinarea calitativ a proteinelor din LCR: Reacia Pandy Metode de analiz calitativ a proteinelor: Electroforeza, Imunoelectroforeza,Imunodifuziunea radial (Mancini), Proteinuria.Analize cantitative icalitative, Fibrinogenulplasmatic. Reacii de culoare Datorit existenei anumitor aminoacizi n molecula proteinelor, a legturilor peptidice formate n molecula proteinei dar i gruprile funcionale libere sunt responsabile de reaciile de culoare. EXEMPLE: Xantoproteic - acid azotic,hidroxid de amoniu portocalie - aminoacizii aromatici (formeaz nitroderivai). Adamkiewicz-Hopkins - acid acetic glacial/acid glioxilic/acid sulfuric fumans violet - aminoacid cu nucleu indolic (triptofan). Biuretului - soluie diluat de sulfat de cupru n mediu bazic - albastr violet - legatura peptidic i se datoreaz formrii de combinaii complexe. Biuretului - nichel n mediu bazic portocalie - legtura peptidic63. 64. Descrieti criteriile de clasificare a compusilor heterolitici: O clasificare a lor poate fi fcut conform precizrilor IUPAC, innd seama de numrul de atomi din inel (5,6) i de numrul de heteroatomi (1,2,3,4 etc.). Compui heterociclici pentaatomici:1)monoheteroatomici (furan tiofen pirol); 2) poliheteroatomici (oxazoli, tiazoli, diazoli, tetrazoli etc.) Compui heterociclici hexaatomici: 1) monoheteroatomici (piran tiapiran piridin); 2)poliheteroatomici (oxazine tiazine diazine etc.65. Caracterizati combinatiile heterolitice cu 5 atomi monoheteroatomice: . Majoritatea compuilor heterociclici au nume speciale. Aplicarea regulilor IUPAC este convenabil pentru compuii monociclici la care se tine seama de numrul atomilor din ciclu i de natura heteroatomului indicat prin prefixul oxa, tia, aza, respectiv pentru O, S, N sau dioxa, ditia, diaza pentru doi heteroatomi identici i oxaza i tiaza pentru compuii poliheteroatomici.Furanul a fost evidentiat n anul 1832, ncercnd s se obtin acid formic prin actiunea acidului sulfuric i MgO2 asupra zaharurilor. In 1870 a fost izolat prin descompunerea furoatului de bariu Multi derivati ai furanului rezult la tratarea cu acid a zaharurilor prezente n produse naturale. Furanul apare n cantitti mici n fractiunile volatile ale gudroanelor de la distilarea uscat a lemnului, mpreun cu silvanul (-metilfuran). 66. Analizati proprietatile combinatiilor heterolirice cu 5 atomi poliheteroatomici: Imidazol heterociclu pentagonal cu doi heteroatomi de azot n poziia 1,3.imidazolimidazolinabenzimidazol. Dup structura chimic substanele medicamentoase din grupa studiat se clasific nderivai de:imidazol clorhidrat de pilocarpin, metronidazol, clotrimazol imidazolin clonidin (clofelin), nafazolin (naftizin) benzimidazol bendazol (dibazol), domperidon. Proprietile chimiceProprietile acido-bazice. Substanelemedicamentoasedingrupaimidazoluluireprezint n mare parte baze azotoase. Prezena grupei amine teriare se confirm prin reaciilecu reactivii comuni de precipitare. Aceste preparate pot fi identificate dup punctul de topire a picrailor.Cu soluia de iod bendazolul (dibazol) formeaz compus complex - precipitat de culoareroie-argintie. Reacia se efectueaz n mediu acid, careajut la ionizarea preparatului.Proprietioxido-reductoare.Reaciiledeoxidaresuntpelargutilizatepentruidentificareaderivailorimidazolului.Aa,identitateaclonidinei(clofelinei),bendazolului(dibazol) i clorhidratului de pilocarpin se efectueaz cu ajutorul soluiei de vanadat de amoniun acid sulfuric concentrat, cu nitroprusiatul de sodiu n mediu bazic.Identitatea clorhidratului de pilocarpin se efectueaz prin reacia de formare a acizilorpercromici. Stratul de benzen se coloreaz n albastru-violet (n absena pilocarpinei produsulcolorat nu se extrage cubenzenAgNO3+ NH4SCNAgSCN+ NH4NO3 . 3 NH4NH4SCN + Fe(NH4)(SO4)2Fe(SCN)3+ 2 (NH4)2SO4. Tiazol, sau 1,3-tiazol, este un compus heterociclic care conine att sulf i azot; termenul "tiazol" se refer i la o mare familie de derivai. Tiazol este un lichid galben pal, cu miros ca de piridina i formula molecular C3H3NS.Ciclu tiazol este remarcabil ca o component de vitamina tiamina (B1).67. Indicati specificul str chimice, imp ciclurilor de 6 atomi monoheteroatomici, acizii piridinei, piridoxina, piridoxal, piridoxamina: Vitamina Beste un complex de mai multevitamine.Se numeste astfel , deoarece se credea la un moment dat c este o singur vitamin, precumvitamina Csauvitamina D. Pentru c cercetrile ulterioare au artat c este de fapt un complex de vitamine diferite care, prin coinciden, coexist n aceleai mncruri, numele a devenit, gradat, mai puin folosit, fiind nlocuit de termenul mai genericvitaminele B,complexul vitamina Bsau de numele specific al fiecrei vitamine componente.Vitaminele B sunt: Vitamina B1(Tiamin), Vitamina B2, i vitamina G (Riboflavin), Vitamina B3, i vitamina P sau vitamina PP (Niacin), Vitamina B5(acid pantotenic), Vitamina B6(PiridoxiniPiridoxamin), Vitamina B7, i vitamina H sau vitamina Bw(Biotin), Vitamina B9, i vitamina M sau vitamina Bc(acid folic) - important pentru sarcini, Vitamina B12(Cianocobalamin). Piridoxinaeste unul dintre compuii ce formeaz complexul devitamine B, numit ivitamina B6. Piridoxina ajut la echilibrarea nivelelor desodiuipotasiudin organism, ct i la producerea globulelor roii din snge. Este legat de imunitatea fa de cancer i ajut la combaterea formrii homocisteinelor.

Piridoxaminaeste unul din compuii chimici care poate fi numitvitamina B6.Structura sa chimic se bazeaz pe un inelpiridinic, cu substitueniihidroxil,metil, aminometil i hidroximetil.Este diferit depiridoxinprinsubstituentulde pe poziia "4".Este folosit uneori sub form dediclorhidrat piridoxamin.

68. 69. Caracterizati terpenoidele, clasificarea lor: Terpenoidele sunt compusi foarte raspnditi n regnul vegetal si animal, sunt metaboliti importanti si medicamente valoroase. Se formeaza din autocondensarea acetila coenzimei Arezultnd din condensari si ciclizari o gama larga de compusi. Din clasa mare de terpenoide fac parte uleiurile volatile care se mai numesc uleiuri eterice sau uleiuri esentiale. Oleum si Aetheroleum. Uleiurile volatile sunt complexe alcatuite din hidrocarburi alifatice, aromatice, hidro aromatice,aldehide, alcooli, acizi si eteri apartinnd terpenoidelor. Sunt compusi antrenabili cu vapori de apa si se prezinta sub forma de lichide volatile, cu miros aromat, gust aromat, uneori iute, arzator sau amar. Se gasesc n peri glandulari sau epidermici, n celule oleifere interne, n canale interne sau rezervoare ale plantei. Terpenoidele sunt lichide incolore, mai uoare dect apa, cu miros plcut, insolubile n ap.Se deosebesc:- monoterpeni- sesquiterpeni- diterpeni- triterpeni. n natur sunt mult rspndii derivaii oxigenai ail or. Pentru toi aceti compui, denumirea de terpenoide s-a ncetenit ca denumire general. Terpenii sunt compui aciclici cu 3 duble legturi. Terpenoidele (C10) i sesquiterpenoidele (C15) se gsesc n uleiuri eterice volatile isolate din plante. Diterpenoidele (C20) i triterpenoidele (C30) se obin din gume i rini vegetale nevolatile``Uleiurile eterice :Sunt uleiuri distilabile cu vapori de ap, se gsesc n flori, frunze, mai rar n legume i sunt utilizate n industria parfumurilor.Se izoleaz prin distilarea plantelor sau prilor de plant cu ap. Unele uleiuri nu suport acest tratament i se extrag cu dizolvani ca : eter de petrol, benzen, tetraclorur de carbon. n cazul uleiului de flori de iasomie i de tuberoz extragerea se face cu grsimi. Florile se aeaz pe suprafee netede, unse cu grsime animal solid i se nnoiesc de attea ori pn ce grsimea se satureaz cu uleiul eteric.Uleiul eteric se extrage din grsime cu alcool. Numrul uleiurilor eterice fabricate n scopuri practice trece de 1000. Uleiurile eterice sunt amestecuri complicate de numeroase substane. Compoziia uleiurilor eterice variaz mult, nu numai cu specia botanic dar i cu regiunea i clima n care crete planta. Uleiurile se utilizeaz ca atare sau se separ n componente care apoi se amestec cu alte substane pentru obinerea parfumurilor. Izolarea diverselor componente se face prin distilare mai ales cnd este vorba de terpni, sau prin cristalizare n cazul derivailor oxigenai solizi. Alcooli primari se izoleaz cu ajutorul combinaiei pe care o formeaz cu clorura de calciu ; de exemplu geraniolul din ulei de iarb de lemon i de citronelaAldehidele se izoleaz cu ajutorul combinaiei bisulfitice, de exemplu citralul din ulei de lmie sau din ulei de iarb de lemon.70. Descrieti rolul si importanta vitaminelor lipososubile si hidrosolubile: S-a ncercat o clasificare n funcie de mecanismul de aciune, dei nu este pe deplin cunoscut pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcioneaz ca atare sau dup o prealabil biotransformare, formnd coenzime ale unor enzimespecifice (toate vitaminele B, biotina, vitaminele A i K). Altele acioneaz pe ci asemntoare hormonilor (D i A). Unele (vitaminele C i E) funcioneaz ca sisteme antioxidante fa de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modaliti particulare de aciune. O clasificare mai veche mprea vitaminele n 2 mari clase, n funcie de solubilitatea lor: - vitamine hidrosolubile (solubile n ap),din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic; - vitamine liposolubile, insolubile n ap, solubile n lipide (grsimi), din care fac parte vitaminele A,D,E i K. Exist o serie de substane, numite antivitaminecare prezint o aciune antagonist vitaminelor i care produc efectele avitaminozelor respective. n principiu fiecare vitamin poate avea una sau mai multe antivitamine. SOLUBILITATE:LIPOSOLUBILE: A, D, E. K (solubile n grsimi). HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C (solubile n ap). MECANISM DE ACIUNEEFECT NUCLEAR actioneaz influennd transcripia ADN: vitamina A i vitamina D. EFECT MEMBRANAR- mpiedic aciunea unor radicali liberi n organism vitamina E, vitamina C. TRANSFERAREA UNOR GRUPRI FUNCIONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6, B12, BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI: Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K.VITAMINELE HIDROSOLUBILE: Din aceast clas fac parte compui polari, solubili n ap, dar cu structuri i funcii biochimice foarte diferite.Un numr dintre ele alctuiesc grupul vitaminelor B, prezente n drojdie, n semine de cereale, n ficat. Lipsa de aport prin alimentaie, provoac stri de policaren i nu de hipovitaminoz anume. Suntabsorbite la nivelul intestinului subire, trecnd n circulaia portal. Se stocheaz n cantiti foarte mici i sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin alimentaie . Excesul este, n general bine tolerat, surplusul eliminndu-se urinar, far afectarea organismului. Excepie face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic i vitamina B6.71.Descrieti structura, proprietatile si importanta steroidelor: Steridele sunt lipide simple care se gsesc n cantitate mic n toate organismele vegetale i animale. Ele sunt esterii naturali ai acizilor grai cu sterolii, Dintre acizii grai cel mai des ntlnii fac parte acidul palmitic, acidul stearic si acidul oleic. Sterolii sunt monoalcooli secundari ciclici, care deriv de la o hidrocarbur policiclica, numit steran,nucleul de baza fiind de natura ciclopentanperhidrofentrenic.Aceast structur are 3 hexacicluri, aezate sub formfenatrenici un pentaciclu.Inelele se noteay cu literele A, B, C, D, iar numerotarea atomilor de carbon ncepe cu nucleul A. Pe lng aceste inele , sterolii conin n molecul alte elemente constitutive: la C3au o grupare hidroxilic (OH) care le confer statutul de alcooli secundari la C17au fixat o caten lateral, format din 8-10 atomi de carbon, care se termin printr-un radical izopropilic la punctele de legatur dintre cicluri, respectiv la C10i C13, sunt fixai 2 radicali metil, notai C18si C19, aceti substitueni numindu-se metili angulari Ciclurile i catena lateral pot fi complet saturate sau pot conine 1-3 duble legturi74.Colorantii: In conditiile tehnologice de prelucrare termica a produselor alim ele isiperd din calitatile sale gustative si din aspect de aceia se utilizeaza colorantii care redau aspectul initial sau mascheaza unele neajunsuri iar in unele cazuri pot sa modifice calitatile joase in superioare.Coloranti utilizati in industria alim: Naturali ( animal, vegetal ) Sintetici (organici, anorganici)Colorantii naturali vegetali: *Carotinele C40H36 sunt pigmentii galbeni din papusoi, rosii, grasimi, galbenus de ou. B carotina (E 160 i) colorant sintetic doar in structura naturala- in fructe, legume, si este provitamina APigmentii acestei grupe:Licopina (E 160 d) galben oranjAnato (E160 b) culoarea margarinei, untuluiCuloarea carotinelor depinde de pH*Clorofilele (verde) E140 au o structura purfirinica in centrul caruia se afla magneziu. Clorofila are 2 pigmenti:Clorofila (a) in raport 3:1Clorofila (b)*antrachinoni coloranti care contin gr. hidrox din grupa data fac parte -carminul orig anim stabil la lumina si t-curcumina- natural vegetal obtinut din plante E100 i-colorant de sofran (galben)*antocianii- stabili in mediu acid , rosu purpuriu, mediu basic verde-coloranti de la poama-colorant de sfecla E162-caramela E150-riboflminaColorantii sintetici-azotici-trialilmetalici-chinonici -indigoiziCei mai utilizati coloranti sintetici sunt:-indigocaraminul- cul albastra la colorarea produselor conditere si bauturilor-tartrazinul- cul galbena industria conditera ,inghetata, bauturiColorani alimentari permise (vegetale, minerale i sintetice) [edit]Cret alb (E 141)Alb de titan (E 171)Antoncianina Albastru (E142)Albastru indigo (E132, Indigo)Unt galben pal i brnz (E160b)Galbenul de chinolin (E 104)Galben auriu (E 103)Brun HT (E155)BN Negru Brilliant (E 151)