Decontarilor Cu Clientii Si Furnizorii

CONTABILITATEA ŞI ANALIZA ECONOMICĂ A OPERAŢIILOR PRIVIND DECONTĂRILE CU CLIENŢII ŞI FURNIZORII

LA SC. ANDRAVER S.R.L.

CUPRINS :

INTRODUCERE pag 3 CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A SC ANDRAVER

SRL TÂRGOVIŞTE 1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate pag 6 1.2. Structura organizatorică pag

10 1.3. Alte aspecte privind desfăşurarea activităţii firmei pag

13 CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE PRIVIND

DECONTĂRILE CU CLIENŢII ŞI FURNIZORII 2.1. Aspecte teoretice privind operaţiile de decontare cu

clienţii şi furnizorii la SC ANDRAVER SRL

pag 17

2.2.1. Fundamentării practice privind operaţiile cu

clienţii şi furnizorii

pag 23

2.2.2. Întocmirea Registrului Cartea –Marepag 28

2.2.3. Întocmirea Balanţei de verificare pag

48 2.2.4. Întocmirea Bilanţului contabil pag

49 CAPITOLUL III. Analiza economică şi abordare

informatică privind contabilitatea operaţiilor cu furnizorii şi

clienţii la SC ANDRAVER SRL 3.1. Analiza diagnosticului comercial al societăţii SC

ANDRAVER SRL

pag

50 3.2. Analiza ratelor de rotaţie privind creanţele – clienţi

şi

datoriile-furnizori

pag

54

3.2.1. Analiza ratelor de rotaţie privind creanţele -

clienţilor

pag

54

3



3.2.2. Analiza ratelor de rotaţie privind datoriile-

furnizorilor

pag

56 3.3. Proiectarea sistemului informatic privind evidenţa

decontărilor cu clienţii şi furnizorii societăţii SC ANDRAVER SRL

pag 58

3.3.1. Obiectivul aplicaţiei pag

58 3.3.2. Intrările sistemului pag

58 3.3.3. Proiectarea aplicaţie pag

59 3.3.4. Relaţiile dintre tabele pag

60 3.3.5. Crearea bazei de date pag

60 3.3.6. Prezentarea modelului pag

65 3.3.7. Sursa aplicaţiei pag

76 3.3.8. Restrictiile aplicatiei pag

91 CONCLUZII ŞI PROPUNERI pag

99 BIBLIOGRAFIE

ANEXE

pag

102

pag

103

4



Introducere

Lucrarea de licenţă cu titlul „ Contabilitatea şi analiza decontărilor cu furnizorii şi

clienţii unei societăţi comerciale” abordează o parte importantă a problematicii complexe

privinâd decontările cu furnizorii şi clienţii unei întreprinderi, pornind de la necesitatea

respectării condiţiilor de eficienţă şi eficacitate în utilizarea şi desfacerea produselor.

Pe lângă aspectele teoretice, lucrarea de faţă tratează şi aspectele practice ale

organizării contabilităţii, pe exemplul societăţii comerciale S.C. ANDRAVER S.R.L.

Din punct de vedere structural, lucrarea cuprinde trei capitole precedate de introducere

şi urmate de concluzii şi propuneri.

Primul capitol al lucrării intitulat „Prezentarea generală a S.C. ANDRAVER S.R.L.”

prezintă pe larg date generale de existenţă ale întreprinderii, modul de organizare precum şi

modul de funcţionare al acesteia în acord cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului

înconjurător.

Capitolul al doilea al lucrării, respectiv „.Aspecte teoretice şi practice privind

decontările cu clienţii şi furnizorii”, structurat în cinci subcapitole, tratează principalele

5



elemente ce privesc aspectele teoretice în organizarea contabilităţii cât şi evidenţa decontărilor

cu furnizorii şi clienţii în cadrul întreprinderii.

Capitolul al treilea al lucrării intitulat „ Analiză economică şi abordare informatică

privind contabilitatea operaţiunilor cu furnizorii şi clienţii la S.C. ANDRAVER S.R.L.” este

structurat pe trei subcapitole.Trei din acestea ne subliniează puterea de negociere a firmei cu

furnizorii şi clienţii societăţii, cât şi durata de rotaţie a creanţelor cu clienţii şi a datoriilor cu

furnizorii.Ultimul subcapitol al lucrării este axat pe abordarea efectuării unui sistem informatic

pentru evidenţierea decontărilor cu furnizorii şi clienţii societăţii comerciale.

Plecând de la premiza, clienţii/furnizorii noştrii , stapânii noştrii m-am gândit să fac o

lucrare în care să arăt de ce clienţii/furnizorii sunt atât de importanţi şi mai ales indispensabili

pentru orice entitate comercială.

Este bine ştiut faptul că fără clienţi nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul

principal al executării de produse sau servicii şi nici o entitate comercială nu ar avea un scop

pentru a se înfiinţa sau intra şi supravieţui pe piaţă.

Bineînţeles că tot ce ţine de o entitate comercială este important şi anume producţia,

prezentarea, desfacerea, ofertele speciale şi tehnologia cât mai avansată, însă toate acestea au

rost doar atunci când există un cumpărător sau consumator, un beneficiar , cu alte cuvinte – un

client.

Într-o economie de piaţă prosperă doar cei ce ştiu să atragă clienţi noi, să-i păstreze şi

să-i faca să cumpere mai mult. Odată devenit client, persoana sau entitate comercială

respectiva trebuie tratată cu grijă şi respect pentru a nu o pierde.

Pentru orice entitate comercială clientul este întotdeauna prioritatea numărul 1.Fără

clienţi entitate comercială nu poate exista. Acesta este motivul pentru care clienţii trebuie

manipulaţi cu atenţie şi luaţi în calcul în cazul oricărei modificări în ceea ce priveşte entitate

comercială. Astfel de schimbări ar putea fi: în cazul diversificarii gamei de produse sau

modificării acesteia, scoaterii de pe piaţă a unui produs existent, introducerea pe piaţă a unui

produs nou, schimbarea amplasamentului entităţi comerciale, etc.

6



Pentru a-şi cunoaşte bine clienţii o entitate comercială trebuie să dispună de o

bază de date cât mai amplă astfel încât gestionarea acestora să fie bine pusă la punct, iar datele

importante să poată fi accesate la orice ora de utilizatorii autorizaţi.

Datorită globalizării şi creşterii continue a concurenţei, tot mai multe firme pun o

valoare din ce în ce mai mare pe clienţi , nu pe produse sau productivitate.

Putem afirma că valoarea unei companii consistă în clienţii pe care ii gestionează.

Deşi modul de interacţiune cu clienţii diferă atât în funcţie de tipul de activitate cât şi

de politica proprie a companiei, înţelegerea valorilor şi comportamentului unui client este un

element esenţial pentru succesul oricărui tip de firmă.

Contabilitatea face parte din evidenţa economică. Evidenţa economică reprezintă un

sistem de înregistrare, de urmărire cantitativă, calitativă şi valorică a activităţii şi fenomenelor

social economice ce se produc intr-un anumit timp si loc. Ea ocupa un loc central in sistemul

informaţional şi constituie o pârghie deosebit de importantă în conducerea activităţii

economice. Pentru a-si indeplini rolul, ea trebuie sa fie clara, precisa, simpla si tinuta la zi.

Evidenţa economică cuprinde trei forme:Evidenţă operativă;Evidenţă statistică;Evidenţă

contabilă

Evidenţa operativă se înregistreaza la locul şi în momentul în care se produc procesele ce

se desfăsoară în cadrul unităţilor patrimoniale şi furnizează informaţiile necesare contabilităţii

şi statisticii.

Statistica realizează o informare postoperativă a rezultatelor activităţii de ansamblu a

unităţilor patrimoniale, pe baza datelor furnizate de evidenţa operativă, contabilă sau culese

direct.

Contabilitatea furnizează cele mai multe şi importante informaţii ale activităţii

manageriale şi constituie principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control al

patrimoniului unităţii şi activităţii desfăşurate, ocupând locul central în cadrul evidenţei

economice.

7



CAPITOLUL I

Prezentarea generala a societăţii comerciale

SC ANDRAVER SRL

1.1 Scurt istoric şi obiectul de activitate

SC ANDRAVER SRL a fost înfiinţată în anul 2004, conform Legii 31/1990,este

înregistrată la Registrul Camerei de Comerţ sub nr.J34 / 1234 / 2004,are codul fiscal R

1234567 şi are sediul în Târgovişte.

Capitalul social al societăţii este de 10.000.000 lei.

Societatea are un singur administrator.

Societatea are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de confecţii textile

în judeţul Dâmboviţa dar şi în judeţele învecinate acestuia.

În judeţul Dâmboviţa societatea are la data de 31.12.2009 un singur centru de

desfacere.

8



În anul 2009 firma a realizat venituri din vânzarea de produse si mărfuri în valoare de

1238770 lei dintre care :

• confecţii bărbaţi:

Pantaloni: 56.700 lei

Jachete: 110.000 lei

Sacouri: 170.300 lei

• confecţii femei:

Fuste: 450.100 lei

Jachete: 50.400 lei

Compleuri: 50.170 lei

Pantaloni: 320.000 lei

Bluze: 15.000 lei

Veste: 7.000 lei

Bleizere: 60.600 lei

Rochii: 9.500 lei

Pardesiuri 38.000 lei

Jachete

Pantaloni

Sacouri

Figura numărul 1.1

“Venituri obţinute din vânzarea produselor de bărbaţi ”

9



Fuste

Jachete

Compleuri

Pantaloni

Bluze

Veste

Bleizere

Rochii

Pardesiuri

Figura numărul 1.2

”Venituri obţinute din vânzarea produselor de damă ”

S.C. “ANDRAVER” S.R.L. este administrată de către d-na Becheanu Veronica, în

calitate de administrator al acestei societăţi, conform contractului de societate. Administratorul

are următoarele atribuţii principale: reprezintă societatea în relaţiile cu terţii, cu autorităţile şi

cu instanţele judecătoreşti; încheie orice contract sau act în numele societăţii; aprobă

operaţiunile de încasări şi plăţi, stabileşte necesarul de personal pentru desfăşurarea activităţii;

angajează şi concediază personalul, negociază contractele de muncă; ţine evidenţa registrelor

cerute de lege, ia măsuri pentru ţinerea evidenţei contabile; ia măsuri pentru întocmirea

bilanţului şi contului de profit şi pierderi; rezolvă orice problemă pentru realizarea obiectului

de activitate şi conducerea curentă a societăţii.

Exerciţiul financiar al societăţii începe de la 1 Ianuarie şi se încheie la 31 Decembrie a

fiecărui an.

Primul exerciţiu începe la data constituirii societăţii.

Evidenţa contabilă a societăţii se organizează şi se conduce potrivit reglementărilor în

vigoare.

Beneficiul impozabil se stabileşte cu diferenţă între suma totală a veniturilor şi suma

cheltuielilor efectuate, pentru realizarea acestor venituri.

10



Din beneficiul societăţii se va prelua în fiecare an, cel puţin 5 % pentru formarea

fondului de rezervă până ce acesta va atinge maximum a 5-a parte din capitalul social

În vederea unei corecte determinări a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor

financiare, se va conduce evidenţa contabilă în condiţiile prevăzute de lege şi regulamentele

aprobate de Ministerul Finanţelor.

Personalul societăţii este alcătuit din salariaţi încadraţi pe bază de contract de muncă

cu respectarea prevederilor Codului Muncii şi a Regulamentului de asigurări sociale ale

personalului unităţilor de stat.

Salariile urmează a se stabili prin liberul acord al părţilor cu respectarea limitei minime

prevăzută de Lege.

Încă de la înfiinţare, obiectivul de baza a fost acela de a asigura servicii de înaltă

calitate în conformitate cu cerintele clientului, cu cerinţele legale şi reglementările aplicabile

precum şi de a creşte satisfacţia clientului . De aceea utilizează toate resursele de care dispun

pentru ca, la final, sa prezente un produs de cea mai buna calitate.

“Un client multumit reprezinta o foarte buna forma de promovare” acesta este mottoul

pe care îl aplică managerul. Aceasta este probabil explicaţia pentru faptul că majoritatea

clienţilor noi îi contactează datorită recomandării firmei de către clienţii vechi.

11



1.2 Structura organizatorică

La S.C. ANDRAVER S.R.L., ca în toate celelalte întreprinderi, structura organizatorică

este necesar să fie privită din două puncte de vedere şi anume structura de producţie şi

structura funcţională.

Structura de producţie este reprezentată de forma de organizare a procesului de producţie.

În cadrul S.C. ANDRAVER S.R.L. operaţiile tehnologice se desfasoară în cadrul secţiei.

(după cum se prezintă în organigramă).

Pentru a se ajunge la această formă centralizată timp de mai mulţi ani s-au determinat

măsurile corecte, oportune şi necesare prin care s-a încercat a nu se afecta activitateade baza ,

aplicând metode de comunicare mai ales formale deci, s-a întarit în special organizarea

formală. Deşi aceasta nu a presupus numai comunicarea internă de sus în jos, folosindu-se tot

de metode formale, s-a adaugat şi comunicarea internă de jos în sus care a avut un grad destul

de ridicat de tehnicitate, pentru ca, în final, deşi a dat impresia că se doreşte realizarea unui

feed-back, dar şi de construire a unei culturi organizationale bazata pe sentimentul valorii

personale a angajatilor care aparţin organizaţiei, nu a reuşit să satisfacă şi să vină în sprijinul

activităţilor prin care performanţa şi calitatea să devină criterii de urgenţă. Pe moment

12



angajaţii se preocupă mai mult de asimilarea noilor ordine şi nu au devenit la rândul lor

emiţători ai noilor valori din punct de vedere al organizării.

Sistemul nou adoptat abundă în birocraţie exprimată printr-o multitudine de proceduri care

nu oriunde şi oricând devin funcţionale. Viziunea este modernă, cu programe specializate dar,

care nu sunt operaţionale pentru toata organizaţia.

Deşi în ultimul an s-a încercat, aşa cum am subliniat mai devreme, şi implicarea

factorului uman, acesta a fost mai mult centrat pe apartenenţa la organizaţie mai ales prin

prisma poziţiei pe piaţa şi a rezultatelor, cu alte cuvinte pe îndeplinirea obiectivelor, care de

multe ori s-au realizat cu sacrificii. Datorită mărcilor care reprezintă firma şi definesc destul

de mult cultura organizatională, modul în care acest departament reuseşte să-şi comunice din

ce în ce mai bine acţiunile (promoţiile) pe care le întreprinde ,conduce la succesul şi

îndeplinirea misiunii companiei..

În această structură şi departamentul de producţie se află într-o permanentă schimbare

deoarece retehnologizarea a capacităţilor de producţie este angrenată într-o strategie pe diferite

termene, având loc chiar anticiparea paşilor următori înspre care se îndreaptă întreg domeniul

în cauză, datorită vitezei de dezvoltare a tehnologiilor şi a diversificării pieţei.

SC ANDRAVER SRL este o companie tânară şi dinamică, fiind formată din 40 de

oameni înalt calificaţi cu vastă experienţă în domeniul confecţiilor de îmbracăminte pentru

dame. Societatea a avut grijă ca personalul să fie foarte bine motivat şi să aibă în plus un

nivel ridicat al conduitei profesionale şi al comportamentului. Înfiintata în 2004, SC

ANDRAVER SRL a ajuns astăzi o firmă de confecţii textile apreciată de multă lume (făcând

faţă cu succes concurenţei acerbe) deoarece răspunde cu profesionalism la cerinţele tot mai

diversificate ale clienţilor săi. Societatea se află într-un permanent proces de perfecţionare şi

colaborează îndeaproape cu designeri, furnizori şi producători de materiale de confecţii textile.

13



14



Figura numărul 1.3Organigrama la SC ANDRAVER SRL

MANAGER GENERAL

DEPARTAMENT

CTC

DEPARTAMENT

CONTABIL

ATELIERCONFECŢII

15



1.3 Alte aspecte privind desfăşurarea activităţii firmei

SC ANDRAVER SRL işi desfăşoară activitatea conform legislaţiei în vigoare şi are

deschis cont atât în lei cât şi în valută la BRD, Sucursala Târgovişte. Majoritatea operaţiunilor

de încasări şi plăţi se fac prin intermediul acestei bănci, pentru clienţii şi furnizorii interni .

Desfacerea produselor şi prestarea serviciilor se realizează pe piaţa din ROMÂNIA

Clienţii firmei sunt persoane fizice şi juridice, numărul acestora depăşind 25. Cererea pe piaţă

înregistrează o creştere de aproximativ 12% pe an.

În ultimii 5 anii s-a realizat o creştere a cifrei de afaceri aşa cum reyultă din figura

următoare:

2005

2006

2007

2008

2009

Figura numărul 1.4

Evoluţia vânzărilor pe ultimii 5 ani

În vederea aprovizionării cu materii prime şi materiale firma are încheiate contracte pe

termen scurt, mediu şi lung cu diverşi furnizori din ţară. Firma se aprovizionează de la un

număr relativ mare de furnizori, însa primi 7 in ceea ce priveşte valoarea materialelor,

16



produsele şi serviciile furnizate, acoperirea peste 80% din totalul valoric al achiziţiilor.

Produsele şi serviciile oferite de firme sunt compatibile din punct de vedere calitativ cu

cele ale firmelor cele mai competitive în domeniu, fapt pentru care acestea se bucură de

aprecierea generală a clienţilor. Pentru menţinerea şi ridicarea acestui nivel calitativ, societatea

face eforturi permanente în ceea ce priveşte achiziţionarea şi operaţionalizarea unor tehnologii

de ultimă oră cât şi pentru pregătirea corespunzătoare a personalului.

Principalii furnizori şi clienţii ai societăţii sunt evidenţiaţii în următorul tabel.

Tabelul numărul 1.1

CLIENŢII FURNIZORIARMAND COMP APABANANDRE GFD(DISTRIGAZ)DAMIANII DIVOSFLORII VIITOR ELECTRICAFRATII SIMION GAMAISTOR MANGETALUCIELLA MADA&LAURNIRACOM MISTERREKBA NIKKOVICOREXIM PROPESCAR

POLIMEDPRESCOMRAM MODELROMTELECOMSETATRANSPORT PUBLIC

Misiunea lor este de a transforma în realitate visurile clienţilor legate de îmbrăcăminte,

respectiv ţinuta de zii sau ocazie pe care şi-o doresc sau la care visează. Oferind servicii

complexe şi de calitate care să confere oamenilor siguranţă.

Valori după care se ghidează societatea sunt:

1.Profesionalism: tinde spre performanţă prin munca în echipă şi integritatea

individului. Fiind atenţi la fiecare detaliu şi respectând procedurile în realizarea fiecărei

comenzi.

17



2.Calitatea: reprezintă valoarea de baza a firmei . Aceasta motivând să furnizeze

servicii complexe şi rapide prin mijloacele tehnologice pe care le dezvoltă.

3.Initiaţiva: chiar dacă fiecare client este unic, găsesc întotdeauna soluţii pentru

aceştia. De aceea, stimulează iniţiativa şi căutarea respectivelor soluţii care să se potrivească

cerinţelor clienţilor.

Activitate SC ANDRAVER SRL este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de

o serie de factori si anume:

Factori juridici:

Buna desfăşurare a activităţii societăţii este afectată de legile şi normele de aplicare a

acestora apărute în decursul anului cu privire la autorizarea punctului de lucru în ceea ce

priveste securitatea din punct de vedere al PSI.

Pentru aceste autorizaţii societatea tebuie să investească un capital însemnat în vederea

obţinerii acestora pentru nu a fi nevoită să renunţe la o parte din aparatură.

La acesta se mai adaugă şi fructuaţiile de curs valutar ce duc la modificări frecvente a

preţului de productie şi de asemenea şi a preţului de desfacere către clientelă.

Factori tehnici şi tehnologici :

Societatea are în dotare un număr suficient de utilaje şi echipamente necesare

desfăşurări activităţii şi anume maşini de cusut,maşini de feston etc.

De asemenea in anumite perioade ale anului cand activitatea ajunge la parametri maximi

societatea este obligata sa mareasca numarul de personal angajat pentru a asigura o fluenta

benefica societatii.

Alţi factori:

Societatea se mai confruntă în decursul anului şi cu factori naturali în special în

anotimpul de iarnă cât şi în perioadele ploioase când drumurile sunt de cele mai multe ori

inpracticabile ducând la diminuarea ritmului de apriovizionare al clientilor şi implicit la

diminuarea profiturilor societăţii.

Principalele măsuri de protecţie a mediului înconjurător respectate de firmă sunt

următoarele :

18



1) Reguli privind evitarea, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor.

2) Aspectele referitoare la eficienţa energetică trebuie luate în considerare încă din primele

etape ale proiectării unui produs. UE a elaborat norme prin care solicită proiectarea cât mai

eficientă din punct de vedere energetic a produselor consumatoare de energie, în special a

celor care au şi potenţialul de a favoriza economisirea energiei, precum aparatele electrice şi

electronice şi echipamentele de încălzire.

CAPITOLUL II

Aspecte teoretice şi practice privind decontările

19



cu clienţii şi furnizorii

2.1 Aspecte teoretice privind operaţiile de decontare cu clienţii şi furnizorii la SC

ANDRAVER SRL

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi

datori. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare,

adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi

rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi au în

contrapartidă venituri din exploatare.

o Furnizorii reprezintă persoanele fizice sau juridice care pune la dispoziţia

terţilor bunuri şi/sau servicii contra plată în baza unei înţelegeri în prealabil.

o Clienţi reprezintă –prin antiteză- persoanele fizice sau juridice , aflate în

calitate de cumpărători efectivi sau potenţiali al bunurilor şi/sau serviciilor

furnizate de furnizori.

În consecinţă în contabilitatea cumpărătorului , vânzătorul este tratat drept furnizor şi

invers , în contabilitatea vânzătorului , cumpărătorul este tratat drept client.1

Operaţiunile economice generate de decontările comerciale furnizor- client sunt

înregistrate în contabilitate pe baza datelor din documentele primare , justificative în care au

fost consemnate cu ocazia desfăşurării lor.

Documentele financiar contabile sunt diversificate în funcţie de natura operaţiilor

economice consemnate in conţinutul lor.Dintre cele specifice furnizorilor şi clienţilor

amintesc:

Factură Fiscală;

Dispoziţie de livrare;

Aviz de însoţire a mărfurilor, etc.

Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ

concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau

având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de

20



proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de

proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări

lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de bunuri,

lucrări şi servicii .

Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în

patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea

sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în

care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se

va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea

nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se separat

ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare

ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de

reducere.

Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în

vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data înregistrări

creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare,

după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile..

Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din

care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.

Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie

de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrări în patrimoniu a

creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea

bilanţieră.

Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt

înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în

patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul

încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile

21



de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru

diferenţele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea care se

stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de

inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în

litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi:

Egalitate

Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenţei

deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra

Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem un provizion

pentru depreciere.

Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt

înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion

pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la

valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.

La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul

valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de

conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de

cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în

contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale

terţilor şi instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să

plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la

data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează.

Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor

(trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului

(trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită dată o sumă de bani.

22



se obligă

Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(trăgătorului)

să plătească

necondiţionat

Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor

(trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte persoane ( a

treia) în calitate de beneficiar, la data şi în locul stabilit o sumă de bani .

Cecul este un înscris solemn

prin care o persoană numită

trăgător (plătitor) în baza

unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se

plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, în

calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din

carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a

banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care

dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea

căreia se efectuează plata.1

Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată,

cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul

necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC;

numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea

locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi

a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care

garantează plata.2

23

CreditorulTrăgătorul

Dispune DebitoruluiTrasul

Beneficiarului

Să plătească o sumă de bani

Trăgătorul

Completează

cecul

Trasul(Banca

remite Cecul)

efectueazăplata

Beneficiarul( Cel care încasează bani)



Contabilitatea operaţiilor privind decontările cu furnizorii

Datoriile agenţilor economici faţă de furnizori se înregistrează în contabilitate la

valoarea lor nominală înscrisă pe documente.

Dupa natura cumpararilor efectuate distingem 2 categorii de datorii la furnizori:

- pt cumparari de bunuri si servicii destinate activitatii de exploatare

- pt cumparari de imobilizari

Dupa modalitatea stingerii datoriilor:

- datorii din cumparari pe credit comercial cand decontarea se face pe baza de instrumente

obisnuite cum ar fi factura

- datorii din cumparari pe credit cambial de genul tratei sau biletului la ordin.

Contabilitatea furnizorilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau

juridică. La nivelul unei întreprinderi ,cumpărările de bunuri şi servicii generează datorii către

furnizori .

În contabilitatea firmelor din ţara noastră,distingem:

datorii din cumpărări de bunuri şi servicii aferente ,activităţi de bază (cont 401

„furnizori”).

datorii din cumpărări de imobilizări (cont 404 „furnizori de imobilizări”).

Documentul de bază utilizat pt. consumarea datoriilor certe faţă de furnizori ,este

factura fiscală .

Un caz particular al decontărilor cu furnizorii este cel generat de prestările de servicii

(publicitate, consulting, studii şi cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor,

licenţe şi alte servicii) efectuate de prestatorii străini. Tipurile de înregistrări care intervin în

această situaţie sunt:

a) valoarea facturii prestatorului străin

b) impozitul pe redevenţe reţinut din suma datorată prestatorului străin:

c) taxa pe valoarea adăugată în cazul plătitorilor de TVA ( H.G. nr. 809/1995):

În cazul taxei de scont, pentru contabilitate prezintă interes analiza raportului dintre rata

dobânzii şi scontul de decontare.3

24



1

2.2.1 Fundamentării practice privind operaţiile cu clienţii şi furnizorii

1)a)În data de 5.12.2009 produsele finite obţinute se vând cu facturi ce urmează a se definitiva

ulterior către S.C. FLORII VIITOR SRL, plata fiind făcută prin efecte comerciale.

418 = % 590701 5004428 90

1 Morşan I. – Contabilitatea generală a economiei de piaţă , vol 1 şi 2 Ed Evcont Consulting SRL, Suceava 19972 State V. - Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale-elemente de teorie şi aplicaţii practice,Ed, University Press, Târgovişte 20083 Legea contabilităţii numărul 82/1991 (republicată in 2005)

25



b)Se definitivează factura şi se primeşte efectul 7.12.2009:

c)Se înregistrează efectele de primit 7.12.2009:

d)Primirea efectului 8.12.2009:

e)Încasarea efectelor 8.12.2009:

f)Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată 8.12.2009:

2)În data de 10.12.2009 se vând către ARMAND SRL produsele reziduale rezultate în urma

procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în numerar:

5311 = % 17.7703 154427 2.7

4111 = 418 590

413 = 4111 590

5112 = 413 590

5121 = 5112 590

4428 = 4427 90

26



3)În data de 14.12.2009 se vând către BANANDRI SRL costume barbatesti obţinute din

producţie proprie cu factură:

4111 = % 53.1701 454427 8.1

4)În data de 16.12.2009 se efecuează o vanzare de rochii pentru LUCIELLA:

4111 = % 236704 2004427 36

6)În data de 18.12.2009 societatea vinde marfă clientului LUCIELLA costume bărbăteşti în

valoare de 4.500 LEI.Pe factură sunt scrise următoarele reduceri:

-rabat 1%

-remiză 5%

Pentru încasarea, prin bancă , înainte de scadenţă , societatea acordă un scont de 3%.

a)Rabat = 1%*4.500lei=45lei

Remiza = 5% * (4.500-45)=222,75

Valoarea netă comercială a mărfurilor=4.232,25 lei

TVA aferentă valorii nete comerciale =804,12

Total factură (creanţă comercială)=5.036,37

Scont = 3% * 5.036,37 =151,09

TVA aferentă scontului + 19/119*151.09=24,12

Se înregistrează factura fiscală de vânzare a mărfurilor 18.12.2009:

411

1

= % 5.036,37

707 4.232,25

27



442

7

222,75

b)Se înregistrează pe baza extrasului de cont încasarea creanţei 20.12.2009:

512

1

= 411

1

4.885,28

c)Se înregistrează scontul acordat şi regularizarea TVA aferent pe baza facturii emise

20.12.2009:

667 = 411

1

151,09

667 = 442

7

24,12

6)a)În vederea executări unei lucrări SC REKBA SRL depune un avans in data de 20.12.2009:

b) 21.12.2009 Evidenţa facturi pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

4111 = % 1180704 10004427 180

c) 21.12.2009 Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat:

% = 4111 1180419 3005121 880

7) a) 21.12.2009 Vânzarea de mărfuri prin magazinul propriu:

5311 = % 1416

5121 = 41

9

300

28



707 12004427 216

b) 21.12.2009 Descărcarea gestiuni pentru mărfurile care au fost vândute de magazin:

% = 371 1200607 960378 240

8) Se achiziţionează marfă în valoare de 3500 lei pe 24.12.2009

a)Achizitionarea marfurilor de la SC GAMA SRL. Marfurile ajung cu factura 24.12.2009:

-b) inregistrarea adaosului comecial

24.12.2009 :

371 = % 341.

04378 2944428 47,0

4

9)Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli

a)închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 1086.9

% = 401 350

0371 294

04426 560

29



7607 960667 126,97

b)închiderea conturilor de venituri

% = 121 7192.2

5701 545703 15704 1200707 5432.2

5

10) Regularizare TVA

4426 „TVA deductibilă”-560 lei

4427 „TVA colectată” - 731,43

4427⟩ 4426⇒ 4423 „ TVA de plată” = 171,43

2.2.2 Întocmirea Registrului Cartea –Mare

D 1012 C

SI: 85000

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC : 85000

SFC : 85000

30



D 105 C

SI: 115469,08

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 115469,08

SFC: 115469,08

D 1061 C

SI: 7515

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 7515

SFC: 7515

D 1062 C

SI: 106012,72

RD:0 RC: 0

TSD: 0 TSC: 106012,72

SFC: 106012,72

D 117 C

SI: 160012,72

RD :0 RC : 0

31



TSD :0 TSC:160012,72

SFC 160012,72

D 121 C

SI: 32912.11

1086.97 7192,25

RD : 1086.97 RC : 7192,25

TSD : 1086.97 TSC: 40104,36

SFC: 40104,36

D 129 C

SI : 1941

RD : 0 RC : 0

TSD : 1941 TSC: 0

SFD : 1941

D 167 C

SI: 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC : 0

SFC : 0

D 168 C

SI: 1091,65

RD : 0 RC : 0

32



TSD : 0 TSC: 1091,65

SFC 1091,65

D 1687 C

SI: 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC : 0

SFC : 0

D 212 C

SI : 120000

RD : 0 RC : 0

TSD : 120000 TSC: 0

SFD : 120000

D 213 C

SI : 200047,54

RD : 0 RC : 0

TSD : 200047,54 TSC: 0

SFD : 200047,54

D 214 C

SI : 21472,53

RD : 0 RC : 0

33



TSD : 21472,53 TSC: 0

SFD : 21472,53

D 2811 C

SI: :10421,64

RD : 0 RC : 10421,64

TSD : 0 TSC: 10421,64

SFC: 10421,64

D 2813 C

SI: 200019,90

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 200019,90

SFC: 200019,90

D 2814 C

SI: 16373,14

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 16373,14

SFC 16373,14

D 301 C

SI : 37710

RD : 0 RC : 0

TSD : 37710 TSC: 0

34



SFD : 37710

D 3024 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 303 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 345 C

SI : 100482,56

RD : 0 RC : 0

TSD : 100482,56 TSC: 0

SFD : 100482,56

D 371 C

SI : 133063,03

341,04 1200

2940

35



RD : 3281,04 RC : 1200

TSD :135144,07 TSC: 1200

SFD : 135144,07

D 378 C

SI: 21721,77

240 294

RD : 240 RC : 294

TSD : 240 TSC : 21775,27

SFC : 21775,27

D 401 C

SI: 78183,09

3500

RD : 0 RC : 3500

TSD : 0 TSC: 81683,09

SFC: 81683,09

D 4111 C

SI : 209678,21

53,1 4885,28

236 151,09

5036,37 1180

1180 590

590

RD : 7095,47 RC : 6806,37

TSD : 209967,31 TSC : 6806,37

SFD : 209967,31

36



D 413 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 418 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 419 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFC : 0

D 421 C

SI: 8434

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 8434

SFC: 8434

D 423 C

SI : 1243

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 1243

37



SFC: 1243

D 4311 C

SI : 2480

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 2480

SFC: 2480

D 4312 C

SI : 1189

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 1189

SFC: 1189

D 4313 C

SI: 556

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 556

SFC: 556

D 4314 C

SI : 586

RD : 0 RC : 0

38



TSD : 0 TSC: 586

SFC: 586

D 4316 C

SI : 3323

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 3323

SFC: 3323

D 437 C

SI : 161

RD : 0 RC : 161

TSD : 0 TSC: 161

SFC : 161

D 441 C

SI : 2150

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 2150

SFC: 2150

D 4423 C

SI : 2063,33

39



171,43

RD : 0 RC : 171,43

TSD : 0 TSC: 2234,76

SFC: 2234,76

D 4426 C

SI : 0

560 560

RD : 560 RC : 560

TSD : 560 TSC: 560

SFD : 0

D 4427 C

SI : 0

90

180

216

8,1

36

731,43 222,75

-24,12

2,7

RD : 731,43 RC : 731,43

40



TSD : 731,43 TSC: 731,43

SFC : 0

D 4428 C

SI: 21245,30

90 47,04

90

RD : 90 RC : 137,04

TSD : 90 TSC : 21382,34

SFC : 21382,34

D 444 C

SI : 240

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 240

SFC: 240

D 447 C

SI: 80

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 80

SFC: 80

D 4551 C

SI : 83405,37

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 83405,37

41



SFC : 83405,37

D 462 C

SI : 90100

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 90100

SFC: 90100

D 5112 C

SI : 0

590 590

RD : 590 RC : 590

TSD : 590 TSC: 590

SFD: 0

D 5121 C

Si : 16206,62

300

880

4885,28

590

RD : 6655,28 RC : 0

TSD : 22861,9 TSC: 0

SFD: 22861,9

42



D 5311 C

SI : 310,12

1416

17,7

RD : 1433,7 RC : 0

TSD : 1743,82 TSC : 0

SFD : 1743,82

D 601 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 6024 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 603 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

43



TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 604 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 605 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 607 C

SI : 0

960 960

RD : 960 RC : 960

TSD : 960 TSC: 960

SFD : 0

D 611 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

44



TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 613 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 624 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 626 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 627 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

45



TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 628 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 635 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 641 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 645 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

46



SFD : 0

D 6581 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 665 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 666 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 667 C

SI: 0

151,09 151,09

24,12 24,12

47



RD : 126,97 RC : 126,97

TSD : 126,97 TSC : 126,97

SFD : 0

D 6811 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 691 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC: 0

SFD : 0

D 701 C

SI: 0

45 45

500 500

RD : 545 RC : 545

TSD : 545 TSC : 545

SFC : 0

D 703 C

48



SI: 0

15 15

RD : 15 RC : 15

TSD : 15 TSC : 15

SFC : 0

D 704 C

SI: 0

200 200

1000 1000

RD : 1200 RC : 1200

TSD : 1200 TSC : 1200

SFC : 0

D 707 C

Si: 0

4232,25 4232,25

1200 1200

RD : 5432,25 RC : 5432,25

TSD : 5432,25 TSC : 5432,25

SFC : 0

49



D 711 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC : 0

SFC : 0

D 766 C

SI : 0

RD : 0 RC : 0

TSD : 0 TSC : 0

SFC : 0

2.2.3 Întocmirea Balanţei de verificare

Modificările produse prin operaţiile economice în componenţa mijloacelor, surselor şi

proceselor economice se oglindesc în contabilitatea curentă cu ajutorul conturilor. Necesităţile

de conducere, control şi analiză a agenţilor economici impun o generalizare, o prezentare în

ansamblu activităţii lor, care se realizează cu ajutorul bilanţului.

Legatura dintre cont, care furnizează informaţii asupra fiecărui element de activ şi de

pasiv şi bilanţ, se oglindeşte situaţia de ansamblu a activităţii întreprinderii la un moment dat,

se realizează prin centralizarea şi verificarea exactităţii datelor cu ajutorul balanţei de

verificare.

Rolul balanţei de verificare rezultă din funcţiile acesteia şi anume:

50



Funcţia de verificare (control) a exactităţii operaţiilor economice în conturi

Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi

a) totalul soldurilor iniţiale debitoare = totalul soldurilor iniţiale creditoare

b) totalul rulajelor debitoare = totalul rulajelor creditoare

c) totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare

d) totalul soldurilor finale debitoare = totalul sumelor creditoare

Pe lângă funcţia de control, balanţele de verificare servesc şi la identificarea erorilor

formale de înregistrare care alterează egalităţile ce trebuie să existe între totalurile diferiţelor

coloanelor şi a corelaţiilor dintre ele, asigurând astfel exactitatea datelor contabile.

Erorile care provoacă lipsa de egalitate între coloanele balanţelor pot fi erori de

înregistrare în evidenţa sistematică, erori de pregătire a conturilor în vederea întocmirii

balanţei, erori de întocmire a balanţei şi de stabilire a sumelor în formulele contabile compuse.

În cele ce urmează este ataşată balnţa firmei.

2.2.4 Întocmirea Bilanţului contabil

Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii 82/1991,

toţi agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi să întocmească bilanţ contabil.

Bilanţul este documentul oficial de sinteză al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul

contabil contribuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei

financiare şi asupra rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială, care presupune:

- respectarea cu bună credinţă a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

- respectarea principiilor: prudenţei, permanenţei metodelor, continuitatea activităţii bilanţului

de deschidere cu cel de închidere, a noncompensării;

51



- posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse

de acord cu inventarul.

Procedeu principal al metodei contabilităţii şi bază informaţională fundamentală,

bilanţul propriu-zis este un tablou care cuprinde în formă sintetică şi în expresie valorică

mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum şi rezultatul unui

agent economic la un moment dat.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă activul şi pasivul

unităţii patrimoniale la închiderea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de

Legea Contabilităţii.

Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte:

1) funcţia de generalizare a datelor contabilităţii;

2) funcţia de cunoaştere a mersului activităţii economico-financiare;

3) funcţia previzională

În cele ce urmează este ataşat bilanţul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la

societate, iar in anexa numărul 2 se află bilanţul real al societăţii pe baza căruia am efectuat

analiza economică din partea a III a , a lucrării de licenţă.

CAPITOLUL III

Analiza economică şi abordare informatică privind contabilitatea

operaţiilor cu furnizorii şi clienţii la SC ANDRAVER SRL

3.1 Analiza diagnosticului comercial al societăţii SC ANDRAVER SRL

Diagnosticul funcţiei comerciale are ca obiectiv principal să determine piaţa (actuală şi

potenţială) şi locul ocupat de întreprinderea evaluată pe această piaţă. Pentru realizarea acestui

52



obiectiv, evaluatorul de întreprinderi va examina componentele funcţiei comerciale în

condiţiile oferite de mediul interior şi cel exterior al întreprinderii.

Cunoaşterea pieţei întreprinderii şi a tendinţelor principale ale dezvoltării economice

este esenţială pentru efectuarea unei evaluări competente.

Piaţa poate fi definită ca un spaţiu delimitat geografic, in care au loc tranzacţiile

comerciale ca urmare a cererii şi ofertei, în condiţiile concurenţiale ale produselor şi serviciilor

oferite de întreprinderile aparţinând aceluiaşi sector de activitate.

Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului comercial sunt preluate din

situaţiile financiare simplificate care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la

bilanţ.

Analiza ratelor de gestiune a firmei SC ANDRAVER SRL a fost efectuată cu ajutorul

datelor existente în Contul de Profit si Pierdere de la sfârşitul anului 2009.

Am luat ca ani de referinţă anii 2008-2009 , unde am observat o scădere a cifrei de

afaceri de la 550.752 in anul 2008 la 441.756 în anul 2009.

0

100

200300

400

500

600

Cifra de afaceri

2008

2009

Figura numărul 3.1 ”Cifra de afaceri”

Cei mai mulţi practicieni definesc şi delimitează piaţele pornind de la categoria de

clienţi cărora li se adresează produsele.

În diagnosticul clienţilor evaluatorul trebuie să facă aprecieri calitative în legătură cu

factori reievanţi care influenţează relaţia întreprindere - client. În optica continuităţii

53



acestei reiaţii, prin luarea în considerare a comportamentelor şi exigenţelor acestora în

raport de oferta întreprinderii. Analiza clienţilor are în vedere următoarele:

a) definirea clienţilor importanţi - prin identificarea şi nominalizarea celor care deţin pondere

semnificativă(min 10%) din cifra de afaceri a firmei;

b) stabilirea gradului de fidelitate al clienţilor de intreprindere – prin constatarea prezenţei

perrnanente a clienţilor în vânzările firrnei.

c) modul în care clienţii işi respectă termenele şi modalităţile de plată – se stabileşte în raport

de scadenţă acordată şi numărul de zile întârziere;

d) evoluţia dinamicii clienţilor - prin indicarea principalilor clienţi,gradului de concentrare,

comportamentului

Pentru urmărirea duratei de imobilizare a creanţelor (De) cunoscută sub numele de

durată „Durată credit-clienţii” , se utilizează următoarea relaţie de calcul :

∑

∑

=

==n

i

n

ie

Rd

SdD

11

11

, unde:

T – perioada analizată exprimată în număr de zile;

∑=

n

i

Sd1

1 - suma soldurilor medii debitoare ale conturilor de creanţe ;

∑=

n

i

Rd1

1 - suma rulajelor debitoare ale conturilor de creanţe ( în practică se utilizează adesea

cifra de afaceri)

Pentru firma SC ANDRAVER SRL avem următoarea situaţie:

53,0441576

235417 ==cD

Din aceasta rezultă creearea unor facilităţi la decontare pentru clienţii cu o bună

bonitate şi reputaţie ; menţinerea şi dezvoltarea unor raporturi de încredere reciprocă între

54



întreprindere şi clienţi, ca şi evitarea riscurilor pierderii acestora prin aplicarea unor strategii

axate pe creşterea rentabilităţii.

Piaţa de aproviyionare a întreprinderii reprezintă un alt punct semnificativ în

diagnosticul comercial pentru evauare.

Principalele aspecte urmărite de evaluator vizează:

a) definirea furnizorilor importanţii – prin identificarea şi normalizarea celor care deţin

ponderi semnificative ;

b) stabilirea criteriilor care stau la baza alegerii furnizorilor – preţul practicat ,

cantitatea aprovizionată , calitatea produselor achiziţionate, relaţiile tradiţionale,

distanţa faţă de furnizor/ amplasamentul, regularitatea şi promtitudinea livrării;

c) modul de respectare a contarctelor – prin aprecierea modului de conlucrare cu

furnizorii;

d) evoluţia dinamicii furnizorilor – pe o perioadă specificată prin indicarea dinamicii,

gradului de integrare, comportamentului sau rotaţiei acestora.

Durata medie de utilizare a surselor atrase reprezentate de obligaţiile faţă de furnizorii

(Df) , cunoscută şi sub denumirea de „durată credit-furnizor” este calculată pe baza relaţiei:

TRc

ScD

n

i

n

if ×=

∑

∑

=

=

1

1 unde ,

∑=

n

i

Sc1

- suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de furnizorii;

∑=

n

i

Rc1

- suma rulajelor creditoare ale conturilor de furnizorii.

În cazul societăţii avem următoarea situţie:

35,203,81683

05,191915 ==fD

Deoarece am obţinut o dinamică ascendentă a duratei credit- furnizor corelată cu

structura şi ponderea furnizorilor, pune în evidenţă obţinerea unor facilităţii atractive la plată

55



pentru aprovizionările de bunuri şi servicii în concordanţă cu volumul şi existenţa unor relaţii

tradiţionale.

3.2 Analiza ratelor de rotaţie privind creanţele – clienţi şi datoriile-furnizori

3.2.1 Analiza ratelor de rotaţie privind creanţele - clienţilor


SPECIFICATIA SIMBOL/

FORMULA

UM PERIOADA DE ANALIZA2008 2009

CIFRA DE

AFACERI

CA LEI 550.752 441.756

CLIENTI Cl LEI 175.304 201.323DURATA UNEI

ROTATII

Dz Cl=Cl/CA*360 ZILE 14,56 16,04

NUMAR ROTATII Nr Cl=CA/Cl ROTATI

I

24,72 22,43

INDICELE Cl ICl=Cl n/Cl n-1 % - 114,84INDICELE CA ICA=CA n/CA n-1 % - 104,20

56



Situaţia este bună ceea ce înseamnă că resursele financiare ale firmei sunt

utilizate de către clienţi o perioadă mai mică.

În cazul gestiunii creditului-client, factorii de influenţă sunt :

ΔCl – factorul cantitativ

ΔCA – factorul calitativ

Se va aplica metoda substituţiilor in lanţ.Rezultatele acestei analize sunt date în tabelul

următor:

„Influenţa modificării factorilor asupra vitezei de rotaţie a creanţelor-clienţii”


SPECIFICAŢIA SIMBOL/

FORMULĂ

UM PERIOADA DE ANALIZĂ2008 2009

ANALIZA NR DE

ROTAŢII

ΔNr=Nr 1-Nr 0 ROTAŢI

I

- -2,29

INFLUENŢA Δ Cl ΔNr Cl=CA 0/Cl 1-CA

0/Cl 0

ROAŢII - -3,19

INFLUENŢA Δ CA ΔNr CA=CA 1/Cl 1-CA

0/Cl 1

ROTAŢI

I

-

0,90ANALIZA DURATEI

UNEI ROTAŢII

ΔDz=Dz 1-Dz 0 ZILE -

1,48INFLUENŢA Δ Cl ΔDz Cl=(Cl 1-Cl 0)/

CA 0*360

ZILE -

2,16INFLUENŢA Δ CA ΔDz CA=(Cl 1/CA 1-Cl

1/CA 0)*360

ZILE - -0,68

57



În perioada 2008/2009 a avut loc o scădere a număruluide rotaţii cu 2,29 rotaţii,

respectiv o creştere a duratei în zile a unei rotaţii cu 1,48 zile.

Cu toate că în general situaţia gestionării creanţelor clienţi este bună, se înregistrează o

creştere a duratei medii de încasare a contravalorii bunurilor vândute.

Creşterea valorii clienţilor de la 175.304 la 301.323 a cauzat o scădere a numărului de

rotaţii cu 3,19 rotaţii şi o creştere a duratei în zile cu 2,16 zile; după cum creşterea cifrei de

afaceri a generat o creştere a numărului de rotaţii cu 0,90 rotaţii şi o diminuare a duratei unei

rotaţii cu 0,68 zile.

Analizând cei 2 factori s-a constatat că modificarea valorii cifrei de afaceri are un efect

pozitiv asupra scietăţii comerciale.

Din analiză rezultă faptul că societatea nu se confruntă cu dificultăţi în încasarea

facturilor.

3.2.2 Analiza ratelor de rotaţie privind datoriile- furnizorilor


SPECIFICAŢIA SIMBOL/

FORMULĂ

UM PERIOADA DE ANALIZĂ2008 2009

CIFRA DE AFACERI CA LEI 550.752 441.756FURNIZORI Fz LEI 180.172 252.325NUMĂR DE ROTAŢII Nr Fz=CA/Fz ROTAŢI

I

24,05 17,90

DURATA UNEI

ROTAŢIII

Dz Fz=Fz/CA*360 ZILE 14,97 20,11

INDICELE Fz I Fz=Fz n/Fz n-1 % - 140,04INDICELE CA ICA=CA n/CA n-1 % - 104,20

Rata de gestiune a furnizorilor arată în câte zile societatea işi achită obligaţiile sale

faţă de furnizori sau de câte ori într-o perioadă de gestiune se plăteşte contravaloarea

aprovizionărilor.

Valoarea minimă este de 8 rotaţii care corespunde unei durate medii de plată a

facturilor de 45 de zile. Valoarea optimă este de maxim 30 de zile.

58



Viteza de rotaţie a creditului furnizor se situează sub valoarea maximă acceptată,

întreprinderea folosindu-se de resursele furnizorului o perioadă scurtă de timp.

În 2008 obligaţiile faţă de furnizori se achită la 14,97 zile ; în timp ce clienţii sunt

încasaţi în 14,56 zile. Situaţia este favorabilă.

În 2009 contravaloarea bunurilor se încasează în 16,04 zile iar furnizorii sunt plătiţi în

20,11 zile. Şi în acest caz situaţia este favorabilă.

Creşterea duratei medii în zile de plată a furnizorilor se datorează ritmului de creştere a

valorii furnizorilor cu 40,04 % care îl devansează pe cel al cifrei de afaceri de 4,20 %.

Astfel întreprinderea utilizează resursele furnizorilor pentru 14,97 zile, respectiv 20,11

zile; însă aceasta creştere nu depăşeşte valoarea optimă de 30 zile. Din aceasta rezultă că

societatea nu se confruntă cu dificultăţi de plată.

“Influenţa modificării factorilor asupra vitezei de rotaţie a datoriilor-furnizori”


SPECIFICAŢIA SIMBOL/ FORMULĂ UM PERIOADA DE ANALIZĂ2008 2009

ANALIZA NR DE

ROTAŢII

ΔNr=Nr 1-Nr 0 ROTAŢII - -6,16

INFLUENŢA ΔFz ΔNr Fz= CA 0/Fz 1-CA

0/Fz 0

ROTAŢII - -6,88

INFLUENŢA ΔCA ΔNr CA=CA 1/Fz 1- CA

0/Fz 1

ROTAŢII - 0,72

ANALIZA DURATEI

UNEI ROTAŢII

ΔDz=Dz 1- Dz 0 ZILE - 5,14

INFLUENTA ΔFz ΔDz Fz=(Fz 1/CA 0- Fz

0/CA 0)*360

ZILE - 7,20

INFLUENŢA ΔCA ΔDz CA=(Fz 1/CA 1- Fz

1/CA 0)*360

ZILE - -2,06

Tabelul numărul 5

În perioada 2008 – 2009 a avut loc o scădere a numărului de rotaţii a creditului –

furnizor cu 6,16 rotaţii, respectiv o creştere a duratei în zile a unei rotaţii cu 5,14 zile.

59



Acest lucru se datorează faptului că ritmul de creştere a valorii furnizorlor depăşeşte

ritmul de creştere a valorii cifrei de afaceri.

Astfel creşterea obligaţilor faţă de furnizori a generat o scădere a numărului de rotaţii

cu 6,88 rotaţii şi o creştere a duratei în zile cu 7,20 zile; după cum creşterea cifrei de afaceri a

generat o creştere a numărului de rotaţii cu 0,72 rotaţii şi o scădere a duratei în zile cu 2,06

zile.

Analiza arată că modificarea datoriilor faţă de furnizori influenţează în mod negativ

viteza de rotaţii; iar modificarea cifrei de afaceri influenţează pozitiv viteza de rotaţie; însă

modificarea furnizorilor este factorul care contribuie decisiv la scăderea indicatorului.

3.3 Proiectarea sistemului informatic privind evidenţa decontărilor cu

clienţii şi furnizorii societăţii SC ANDRAVER SRL

3.3.1 Obiectivul aplicaţiei

Modelul urmăreşte gestiunea decontărilor cu clienţii şi furnizorii societăţii comerciale

SC ANDRAVER SRL.Aplicaţia are în evidenţă:intrări şi ieşiri din gestiune, situaţii ale

stocului pe gestiuni sau pe total; interogări ale sistemului , identificarea produselor după

diferite criterii.

3.3.2 Intrările sistemului

Sursele de date pentru informaţii sunt preluate din urmatoarele documente :

Factură Fiscală;

Aviz de însoţire;

Comandă;

Bon de transfer;

60



Raport de gestiune zilnică;

Fişă de magazine.

În anexele numerele 2 ;3;4;5;6;7 sunt prezentate modele de documente folosite pentru

intrările aplicaţiei,

3.3.3 Proiectarea aplicaţie:

61



3.3.4 Relaţiile dintre tabele

Factură fiscală

Aviz de însoţire

Comandă

Fişă magazie

Bon transfer

APLICAŢIAPRODUSE

PRODUSE

GESTIUNE MARFĂ

CLIENŢI

FURNIZORI

INTRĂRIMARFĂ

IEŞIRI MARFĂ

DOCUMENTE INTRĂRI

DOCUMENTE IEŞIRI

62



3.3.5 Crearea bazei de date

Pentru evidenţierea aplicaţiei am constituit 8 tabele cu ajutorul funcţiei Design

View.Am extras următoarele atribute din documentele de intrare sau ieşire ale firmei.

Tabela nr 1 <<Clienţii>>cu următoarele atribute :Nume client/furnizor (text);

sediu(text); nr. Telefon(number).

63



Tabela nr 2 << Furnizori>> care conţine următoarele atribute : nume furnizor(text);

sediu(text); nr. Telefon (number).

Tabela nr 3 << Gestiune>>folosind următoarele atribute : cod produs (number); nume

gestionar(text ) şi nr.telefon (number).

64



Tabela nr 4 <<Intrări>> Cod produs(number); data document(data/time);nr document

(number);cantitate intrată (number); valoare(number); valoare TVA(number); achitat (yes/no).

Tabela nr 5 << Ieşiri>> Cod produs(number); data document(data/time);nr document

(number); cantitate ieşită (number); valoare(number); valoare TVA(number); achitat (yes/no).

65



Tabela nr 6 <<Produse>>care are următoarele atribute : cod produs(numeber);

denumire(text); stoc (number); unit. măsură(text); preţ (number).

Tabela nr 7 <<Documente intrare >> care are următoarele atribute : Nr document

(number); data document (data/time); fel document (text) ; client (text).

Tabela nr 8 <<Documente ieşire>>conţinând următoarele atribute: nr document

(number); data document (data/time); fel document (text); furnizor (text) .

66



Semnificaţia atributelor:

Nume client\furnizor- numele clientului sau furnizorului preluat din bon transfer;

Sediu – localitatea clientului sau furnizorului preluat din factuă fiscală;

Nr telefon- numărul de telefon preluat din factură fiscală;

Nr document- numărul documentului care însoţeşte marfa vandută sau achizitionată prelaut

din factură fiscală sau aviz de însoţire a mărfurilor;

Data document- data documentului preluat din fişa de magazie;

Fel document – tipul documentului(factură fiscală\aviz de însoţire);

Cod produs – codul de indentificare al produsului preluat din contabilittae ;

Nume gestionar- numele gestionarului preluat din contract de muncă;

Cantitate iesită \ intrată- cantitatea de produse care iese sau intră preluat din raport producţie ;

Valoare- valoarea produsului fără TVA preluat din factura fiscală\aviz de însoţire ;

Valoare TVA- valoarea TVA-ului preluat din factura fiscală\aviz de însoţire ;

Achitat – dacă este achitat preluat din contabilitate;

Denumire- denumirea produsului preluat din factura fiscală\aviz de însoţire ;

Stoc- stocul existent preluat din fişa de magazie;

Unit masura- unitatea de măsură preluat din factura fiscală\aviz de însoţire ;

Preţ-preţul de vânzare preluat din factura fiscală\aviz de însoţire .

67



3.3.6 Prezentarea modelului

68



Rolul butoanelor din interfata de lucru sunt:

<<Produse>> deschide un alt formular care ne prezinta situaţia produselor existente in

societate.

69



Acest formular este format din trei trei butoane de tip comandă care ne deshide fiecare

câte un formular,raport sau interogare cu privire la stocul de produse.Si un buton de revenire

la meniu anterior.

<<Formularul>>

70



<<RAPORT>>

<<Interogare>>

71



<<GESIUNE MARFA>> ne prezintă cei care răspund pentru recepţia şi vânzarea

produselor.Este format tot din patru butoane de tip comandă.

<<Formularul>>

<<Raport>>

72



<< Interogare>>

<<CLIENŢII>> acest formular este format la rândul său din trei alte butoane de tip

comandă care deschid pe rand câte un formular, raport si interogare şi un buton de revenire la

meniu anterior.Are scopul de a ne evidenţia clienţii firmei.

<<Formularul>>

<<Raport>>

73



<<Interogare>>

<<Furnizori>> aceast formular ne arată furnizorii societăţii comerciale SC

ANDRAVER SRL.

Am folosit un buton de revenire la meniu anterior şi trei butoane de tip comanda pentru

deschiderea celorlate 3 formulare.

74



<<Formular>>

<<Raport>>

<<Interogare>>

75



<<Intrării marfă>>este un formular care ne evidenţiează intrarile\achiziţiile de

mărfuri făcute de către societatea comercială. Are un buton de revenire la meniu anterior, si

douua butoane de tip comanda care ne deschid alte două formulare cu scopul evidenţierii

intrărilor de marfă.

<<Formular>>

<<Interogare>>

76



<<Ieşiri marfă>> formular care ne deschide alte trei butoane de comandă necesare

pentru evidenţa ieşirilor de marfă. Şi un buton de revenire la meniu anterior.

<<Formular>>

<<Raport >>

77



<<Interogare>>

78



<<Documente intrare>> ne arată documentele în baza căror s-au făcut recepţiile

produselor.Are doua butoane de tip comanda si un buton de revenire la meniu anterior.

<<Raport>>

<<Interogare>>

79



<<Documente ieşire>> ne evidenţiează documentele pe baza cărora s-au făcut ieşirea

din gestiune a produselor fabricate în cadru procesului de producţie sau achiziţionate de la

furnizori.

<<Ieşire aplicatie >> se face ieşirea din aplicaţie.

3.3.7 Sursa aplicaţiei

Tabele

La aceata<<iesiri>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o cu

ajutorul functie Design View.Folosind atributele: cod produs,numar documenr, cantitate

iesita,valoare, valoare TVA, data iesire,achitat.

80



La aceata<<produse>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuâd-o cu ajutorul

functie Design View.Folosind atributele:cod produs, denumire, cantitate, unitate de masura si

preţ.

La aceata<<furnizori>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o cu ajutorul

functie Design View.Folosind atributele:denumire furnizor, sediu, numarr telefon

La aceata<<furnizori>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o cu ajutorul

functie Design View.Folosind atributele:denumire furnizor, sediu, numarr telefon

81



La aceata<<intrari>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o cu ajutorul

functie Design View.Folosind atributele: cod produs,numar documenr, cantitate

intrata,valoare, valoare TVA, data iesire,achitat.

La aceata<<documente intrari>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o

cu ajutorul functie Design View.Folosind atributele: numar document ; data document;fel

document, furnizor

La aceata<<documente iesiri>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o cu

ajutorul functie Design View.Folosind atributele: numar document ; data document;fel

document, client.

82



La aceata<<gestiune>> tabela nu am efectuat nici o modificare efectuand-o cu ajutorul

functie Design View.Folosind atributele: cod produs, nume gestionar, numar de telefon.

Formulare

Interfata programului este deschis de către formularul <<Final>> care este format, un

buton de tip Label; din 9 butoane de tip comandă care deschid fiecare câte un alt formular şi

un alt buton de comandă care inchide aplicaţia.Este efectuată cu ajutorul functiei Design

View.

Acest formular îi este ataşată o imagine, iar captionul butoanelor de comandă îi sunt

modificate captionul butoanelor de comandă astfel: Font size 12 iar Fore color este 255.În

cazul butonului de tip label sunt efectuate următoarele modificări:font size 28; fore color

255; font name Algerian, Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

83



În formularul produse s-au efectuat numai inserarea pozei.

În formularul produse s-au efectuat următoarele modificări:s-a inserat o fotografie şi s-

au apelat la 6 butoane de tip label.Pentru designul acestui formular am folosit următoarele

modificări ale butoanelor:font size 24 si font name vladimir script, font weight :bold Este

efectuată cu ajutorul functiei Design View.

În formularul gestiunea mărfă s-au efectuat următoarele modificări:un font 2231, trei

butoane comanda şi un buton label care are următoarele modificări :font size 18, font name

Felix ; fore color 14862089, back color 16777215. Este efectuată cu ajutorul functiei Design

View.

84



În formularul am efectuat următoarele modificari:am creat un formular cu subformular

, iar în formularul de bază am creeat un bacgroung 2356, iar butoanele sunt de tip label. Este

efectuată cu ajutorul functiei Design View.

În formularul << clienti>> am efectuat următoarele modificari:am creat un formular cu

subformular , iar în formularul de bază am creeat un bacgroung 2356, font weight bold, iar

butoanele sunt de tip label si comanda. Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

85



În acest formular <<clienti>> nu am efectuat nici o modificare deoarece l-am efectuat

cu ajutorul comandei wizard

În formularul << furnizori>> s-au efectuat următoarele modificări:s-a inserat o

fotografie şi s-au apelat la 1 buton de tip label si 4 de tip comanda.Pentru designul acestui

formular am folosit următoarele modificări ale butoanelor:font size 24 si font name vladimir

script. Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

86



În formularul <<FURNIZORI>>s-au efectuat următoarele modificări:s-a inserat o

fotografie şi s-au apelat la 1 butone de tip label si 4 de tip comanda.Pentru designul acestui

formular am folosit următoarele modificări ale butoanelor:font size 24 si font name vladimir

script font weight extra bold.Si am efectuat un back color 22546. Este efectuată cu ajutorul

functiei Design View.

În formularul s-au efectuat următoarele modificări:s-a inserat o fotografie şi s-au apelat

la 1 butonde tip label si trei butoane de tip comanda.Pentru designul acestui formular am

folosit următoarele modificări ale butoanelor:font size 24 , fore color 58793, iar font name

este Algerian. Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

87



La formularul<< receptii marfa>> am efectuat următoarele modificari:am creat un

formular cu subformular , iar în formularul de bază am creeat un bacgroung 2356, font

weight extra bold, iar butoanele sunt de tip label si comanda Este efectuată cu ajutorul

functiei Design View.

În formularul s-au efectuat următoarele modificări:s-a inserat o fotografie şi s-au apelat

la 1 butonde tip label si trei butoane de tip comanda.Pentru designul acestui formular am

folosit următoarele modificări ale butoanelor:font size 24 , fore color 1677764, iar font name

este Tempus sans ITC. Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

88



La acest formular s-au efectuat următoarele modificări:s-a inserat o fotografie şi s-au

apelat la 1 butonde tip label si trei butoane de tip comanda.Pentru designul acestui formular

am folosit următoarele modificări ale butoanelor:font size 24 , , iar font name este Algerian,

back color 16777215, font weight bold. Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

La formularul <<documente intrate am efectuat urmatoarele modificari : back color

16777215, font name Tahorma, font size 26, font weight bold. Am folosit 2 butoane de tip

comanda si un buton de tip label. Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

În acest formular <<documente iesite>> nu am efectuat nici o modificare deoarece l-

am efectuat cu ajutorul comandei wizard

89



Rapoartele :

În raportul <<clienţi>> am efectuat următoarele modificării la butoanle de tip

label:back color 16777725; fore color 16215994 Este efectuată cu ajutorul functiei Design

View.

În cazul raportului << Documente intarte >> nu am efectuat nicio modificare deoarece

a fost creat cu wizard.

90



În cazul raportului <<Furnizori>> s-au efectuat următoarele modificării : s-a inserat o

fotografie, sau folosit obiecte de tip label care au următoarele schimbării:back clor 16777088;

Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

În cazul raportului <<gestiune>> nu s-au efectuat nicio modificare deoarece a fost

creat cu ajutorul funcţiei wizard.

În cazul raportului <<ieşiri marfă>> am realizat un raport cu subraport.Iar în cazul

raportului de bază s-au efectuat următoarele modificării pentru butoanele de tip label: back

color 16777605;fore color 16776960; font size 18., Este efectuată cu ajutorul functiei Design

View.

91



În cazul raportului <<Produse>> s-au efectuat următoarele modificării : s-a inserat o

fotografie, sau folosit obiecte de tip label care au următoarele schimbării:back clor 16777088;

Este efectuată cu ajutorul functiei Design View.

Interogari

La aceasta interogare<<produse>> am efectuat-o cu ajutorul funcţiei Design view

SQL, ne mai modificând alte atribute la aceasta interogare.

92



La interogarea << gestiune>> nu am efectuat nici-o modificare deoarece am efectuat-o

cu ajutorul funcţiei Design wizard.

Interogarea << clienti>> nu am efectuat nici o modificare.Am realizat-o cu ajutorul

funcţiei Design view.

Interogarea << furnizori>> nu am efectuat nici o modificare.Am realizat-o cu ajutorul

funcţiei Design view.

93



Această interogare<< intrari marfa>> am efecutuat-o cu ajutorul functiei Design View

punand si o conditie la atributul << cod produs>>.

Interogarea << iesiri marfă>> nu am efectuat nici o modificare.Am realizat-o cu

ajutorul funcţiei Design view.

Interogarea << documente intrare>> nu am efectuat nici o modificare.Am realizat-o cu

ajutorul funcţiei Design view

La macros nu am efectuat nici o modificare.

94



3.3.8 Restrictiile aplicatiei

În cazul aplicaţiei efectuate de mine am făcut următoarele restricţtii ale aplicatiei.

Voi trata separat fiecare unitate în parte: tabele, interogări, rapoarte, macros.

Deoarece am efectuat mai multe restricţii la fiecare categorie am să tratez pentru

fiecare doar 2 modele.

Tabele

Tabela Iesiri

Tabela Produse

Interogare

95



Intrari

96



Formulare

Formularul Principal

97



Comanda din spatele butoanelor

Private Sub Command1_Click()On Error GoTo Err_Command1_Click DoCmd.QuitExit_Command1_Click: Exit SubErr_Command1_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command1_ClickEnd SubPrivate Sub Command8_Click()On Error GoTo Err_Command8_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "PRODUSE FINALE" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command8_Click: Exit SubErr_Command8_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command8_ClickEnd SubPrivate Sub Command9_Click()On Error GoTo Err_Command9_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "GESTIUNE FINALA" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command9_Click: Exit SubErr_Command9_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command9_ClickEnd SubPrivate Sub Command11_Click()On Error GoTo Err_Command11_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "CLIENTI FINAL" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command11_Click: Exit SubErr_Command11_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command11_Click End SubPrivate Sub Command12_Click()On Error GoTo Err_Command12_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "FURNIZORI FINAL" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command12_Click: Exit SubErr_Command12_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command12_Click End SubPrivate Sub Command13_Click()On Error GoTo Err_Command13_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "INTRARII MARFA FINAL" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteria

98



Exit_Command13_Click: Exit SubErr_Command13_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command13_Click End SubPrivate Sub Command14_Click()On Error GoTo Err_Command14_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "IESIRI FINAL" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command14_Click: Exit SubErr_Command14_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command14_ClickEnd SubPrivate Sub Command15_Click()On Error GoTo Err_Command15_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String

stDocName = "DOCUMENTE INTARE FINAL" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command15_Click: Exit SubErr_Command15_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command15_Click End SubPrivate Sub Command16_Click()On Error GoTo Err_Command16_Click Dim stDocName As String Dim stLinkCriteria As String stDocName = "documente iesire" DoCmd.OpenForm stDocName, , , stLinkCriteriaExit_Command16_Click: Exit SubErr_Command16_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_Command16_ClickEnd Sub

Formularul Furnizori

99




Option Compare DatabasePrivate Sub EXIT_Click()On Error GoTo Err_EXIT_Click DoCmd.QuitExit_EXIT_Click: Exit SubErr_EXIT_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_EXIT_ClickEnd SubPrivate Sub Detail_Click()End SubPrivate Sub NEXT_Click()On Error GoTo Err_NEXT_Click DoCmd.GoToRecord , , acNextExit_NEXT_Click: Exit SubErr_NEXT_Click: MsgBox Err.Description Resume Exit_NEXT_ClickEndSub

Rapoarte:

100



Raportul Documente intarte


Private Sub Detail_Format(Cancel As Integer, FormatCount As Integer)End SubRaportul Clienti


Private Sub Detail_Format(Cancel As Integer, FormatCount As Integer)End Sub

Macros

101



Macros 1

Macros 2

102



Conluzii şi propuneri

În închierea lucrării de diplomă am constatat următoarele concluzii preluate

capitolului de analiză şi pe baza monografiei contabile realizate în partea a doua a lucrării

Am elaborat şi câteva propuneri necesare creşterii cifrei de afaceri a întreprinderii in

anul 2010 dat fiind faptul că din „Contul de profit şi pierdere” de la sfârşitul anului 2009 s-a

realizat o descreştere destul de mică a acesteia

Concluzii :

România traversează o perioadă dificilă, caracterizată de fenomene economice şi

financiare controversate. De asemenea, aspectele sociale au căpătat treptat noi dimensiuni

manifestându-se noi nevoi: nevoia de inovare, schimbare socială, nevoi legate de calitatea

vieţii. În aceste condiţii, diagnosticul intern nu se mai poate limita la evidenţierea unor aspecte

administrative (asigurarea cu salariaţi, volumul şi structura resurselor materiale etc.), se

impun noi coordonate ale investigării (problema relaţiilor sociale, a formării şi motivării

personalului, a nivelului şi calităţii dotării tehnice etc.).

Unitatea SC ANDRAVER SRL are mai multe planuri pe care îşi desfăşoară activitatea.

Are ca obiect de activitate atât achizţionarea de materii prime în vederea prelucrări, în urma

acestui proces rezultând produsele finite pe care le desface atât prin magazinele proprii cât şi

către alţi comercianţi. Mai activează şi în comerţul de mărfuri asigurând şi transportul pentru

acestea şi pentru alte unităţi contra cost. De asemenea mai prestează servicii diferiţilor terţi.

Calitatea produselor livrate şi a serviciilor au impus unitatea în faţa concurenţei, gama

de produse oferite fiind corespunzătoare unor înalte standarde de calitate. Produsele

comercializate adresânduse unei clientele mai pretenţioase, amplasarea firmei în acest sens

fiind chiar în locul potrivit.

Din monografie se observă că:

unitatea înregistrează profit;

societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;

societatea deţine monopolul în zonă pentru anumite servicii şi produse;

unitatea are o ofertă vastă de produse şi servicii oferite clienţilor.

103



Din analiza ratelor de rotaţie prvind creanţele clienţi şi analiza privind rotaţia datoriilor

furnizori am observat următoarele:

Durata de rotaţie stocurilor înregistrează o tendinţă de scădere, având un nivel

satisfăcător pe ansamblul perioadei analizate.

Durata de încasare a creanţelor scade în anul 2009 faţă de 2008 de la 2,16 zile

la 1,48 , situându-se peste limita considerată normală (30 zile), cu influenţe negative asupra

trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor înregistreazã o tendinţã de creştere in

anul 2009, la 20,11 zile de la 14,97 zile. Nivelul acestei rate nu se încadrează în limita unor

decontãri normale (30 zile).

Raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a

furnizorilor este nefavorabil societăţii. În timp ce unitatea crediteazã beneficiarii, in 2009 în

medie cu 16,04 zile, fãrã dobandã, beneficiazã de surse atrase de la furnizori doar 20,11 zile.

Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de

plată a furnizorilor influenţează negativ trezoreria nete disponibilă, determinând societatea să

atragă noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

Propuneri:

Pe baza analizei efectuate în capitolul trei al lucrării am elaborate câteva propuneri

necesare pentru creşterea cifrei de afaceri dar şi bunei desfăşurări a procesului de producţie a

firmei:

1. nominalizarea furnizorilor de scurtă sau lungă durată atât interni cât şi externi, şi

ponderile lor în totalul anual;

2. constatarea riscului dispariţiei - pierderii - unor furnizori urmare a lipsei existenţei

unor contracte, schimbărilor survenite în politica de distribuţie a acestora (utilizarea unor

canale de distribuţie directe) şi, mai ales, datorită caracterului limitat al resurselor care

reprezintă oferta potenţială a pieţei produselor respective (ex. lemn, cereale, produse

agroalimentare etc);

104



3. creşterea dependenţei şi reducerea marjei de negociere cu clienţii care deţin ponderi

ridicate în vânzările întreprinderii (mai ales, în lipsa unor contracte ferme - pe termen mediu şi

lung;

4. crearea unor facilităţi atractive la decontare pentru clienţii cu o bună bonitate şi

reputaţie;

5. menţinerea şi dezvoltarea unor raporturi de încredere reciprocă între întreprindere şi

clienţi, ca şi evitarea riscurilor pierderii acestora prin aplicarea unor strategii axate pe creşterea

rentabilităţii;dinamică descendentă a duratei de imobilizare a creanţelor corelată cu staictura şi

ponderea clienţilor, pune în evidenţă:

6. îndepărtarea treptată a clienţilor insolvabili care au rea-credinţă sau care fac o proastă

reclamă produselor pentru a-şi motiva insolvabilitatea;

7. creşterea rentabilităţii întreprinderii urmare a aprecierii favorabile a produselor de

către clienţi (creşterea cererii de produse pe piaţă) prin menţinerea şi/sau creşterea structurii

acestora.

Puncte forte observate în firmă sunt :

o calitate bună a produselor/serviciilor,

o livrare rapidă reţea de vânzare puternică şi consolidată clienţi şi furnizori de medie şi

lungă durată,

opolitici de marketing corespunzătoare.

Pe de altă parte punctele slabe care trebuiesc schimbate sunt:

o produse scumpe în raport cu cele ale concurenţilor,

o publicitate redusă,

Riscurile pe care le va întâmpina firma în cazul în care nu se vor lua măsurile necesare

sunt :

o distrugerea reţelelor de distribuţie tradiţionale,

o concurenţa puternică, legislaţie mai restrictivă,

o creşterea exigenţelor de calitate,

o noi exigenţe de protejare a mediului,

105



o cererea unor livrări rapide,

o schimbări nefavorabile privind reţele de distribuţie.

BIBLIOGRAFIE

Bojian O. Contabilitatea întreprinderilor, Ed. Economică, 1999.

Cucui I.

Cucui G., Radu F., Radu V.

Contabilitatea fianaciară a întreprinderilor, Ed. Roza Vânturilor, Bucureşti, 1997

Sisteme informatice de gestiune,Ed Valahia University Press ,

Târgovişte,2009

Diaconu Ghe. Contabilitatea financiară armonizată a unităţilor economice, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 2006

Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C.

Contabilitate şi control de gestiune, Ed. Economică, Bucureşti 1999.

Feleagă N.Ionaşcu I.

Tratat de contabilitate financiară (I, II), Ed. Economică, Bucureşti, 1998

Horga M.

Coman M., Radu V.

Proiectarea sistemelor informatice – aplicaţii în Microsoft Access XP, Editura Bibliotheca, Târgovişte 2005

Ionescu L. Analiă economico-financiară, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2007

Niculescu M. Diagnostic global strategic (Diagnostic economic), Editura Economică, Bucureşti, 2003

Niculescu M.

Morşan I.

Diagnostic global strategic (Diagnostic financiar), Editura Economică, Bucureşti, 2003

Contabilitatea generală a economiei de piaţă. Vol 1 şi 2 Ed., EVCont Consulting SRL,

106



Suceava 1997

Oprea C.,

Ristea M.

Bazele contabilităţii, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002

Oprea C.,

Ristea M.

Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002

Pântea P.

Managementul contabilităţii româneşti(I), Ed. Intelcredo, Deva 1998

Ristea M., Cucu C. Lăzărescu C.

Contabilitatea întreprinderii (I), Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 1997

Ristea M

State V.

Normalizarea contabilităţii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2002

Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale-elemente de teorie şi aplicaţii practice,Ed, University Press, Târgovişte 2008

Ştefan V. Tehnologii orientate obiect petntru baze de date relaţionale, Editura InfoMega, Bucureşti, 2006

Teodorescu M.

Voinea C. , State V.

Fiscalitate – Aplicaţii, Comentarii, Teste, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2005 Bazrle contabilităţii-de la principii la tehnici şi metode, Ed Biblioteca, Târgovişte , 2008

* * *

***

Legea contabilităţii numărul 82/1991(republicată 2005)

OMEF1752/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene

* * * OMF 2374/2007 privind modificarea şi complementaraea OMEF 1752/2005

* * * Revista”Contabilitatea, expertiya şi auditul afacerilor” Ed CECCAR

107



108



Fisă de magazie (ANEXA 2)__________________________________________________________________________| | | ||................| FIŞĂ DE MAGAZIE | Pagina ........... || (Unitatea) | | ||________________|___________________________________|_____________________||Magazia |Materialul (produsul), sort., calitate, marcă, profil, dimensiune|| | ||________|_________________________________________________________________|| | U/M | Preţ unitar | | || Cod |___________|____________________| | || | | | | ||________|___________|____________________|______________|_________________|| Document | | | | Data şi semnătura ||____________________| Intrări | Ieşiri | Stoc | de control || Dată | Număr | Fel | | | | ||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|| | | | | | | ||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________||______|_______|_____|___________|__________|________|_____________________|

Factură Fiscală (ANEXA 3)

109



Bon de transfer (ANEXA 4) _____________________________________________________________________________

|UNITATEA ||_______________________________________________________ BON |

110



|Număr | Data | Cod | Cod | Nr. comandă | DE PREDARE-TRANSFER, ||document|______________|predător|primitor| ----------- | RESTITUIRE || |Ziua|Luna|Anul| | | Cod produs | ||________|____|____|____|________|________|_____________| ||________|____|____|____|________|________|_____________|______________________||Nr. |Denumirea valorilor| Cont | | |Cantitatea|Preţul|Valoarea||crt.|materiale (inclusiv|________________|Cod | | efectivă |unitar| || |sort, marca, profil|Debitor|Creditor| |U/M | | | || | dimensiune) | | | | | | | ||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||____|___________________|_______|________|____|____|__________|______|________||Data şi semnătura | Viza C.T.C. (Propus mişcarea | Predător | Primitor ||__________________|______________________________|________________|___________| 14-3-3A 1/2 A4 t2

Aviz de însoţire a mărfurilor (ANEXA 5)

111



Raport de gestiune zilnică (ANEXA 6)

112



113

Decontarilor Cu Clientii Si Furnizorii

Documents

Transcript of Decontarilor Cu Clientii Si Furnizorii