http://www.scj.ro/comunicate_SU.asp

DECIZIILE DE ÎNDRUMARE ŞI DECIZIILE DE ADMITERE A RECURSURILOR ÎN INTERESUL LEGII

PRONUNŢATE DE INSTANŢA SUPREMĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

(dispozitivele hotărârilor, 1953-2010)

Actualizat Jud. Cristi Danileţ - vicepreşedinte Judecătoria Oradea20.12.2010 Gref. Livia Popa, Cornelia Maghiar - Judecătoria Oradea

ANUL NR.

DECIZIEOBIECT SOLUŢIE

2010 DRIL nr.7Amendă. Obligare contravenient la

prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Înlocuire.

Dispoziţiile art. 9 alin. 3 – 5 din O.G. nr. 2/2001, prin raportare la dispoziţiile art. 9 alin. 1 şi 2 din aceeaşi ordonanţă şi la dispoziţiile art. 1 din O.G. nr. 55/2002, se interpretează în sensul admisibilităţii cererilor de înlocuire a sancţiunii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii indiferent dacă contravenţiile săvârşite sunt prevăzute şi sancţionate prin legi, ordonanţe ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ şi chiar dacă actul care stabileşte şi sancţionează contravenţiile nu prevede, alternativ cu sancţiunea amenzii, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.

2010 DRIL nr. 5 Dreptul muncii

Sume pentru muncă în regim de lucru

prelungit. Recalculare pensie.

În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sumele plătite pentru munca prestată de foştii salariaţi în regim de lucru prelungit, în condiţiile art. 1 şi 2 din Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1546/1952, se au în vedere la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public.

2009 DRIL nr. 37 Dreptul muncii

MAI. Indemnizaţia de dispozitiv lunară.

Dispoziţiile art. 13 raportat la art. 47 din Legea nr. 139/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii se interpretează în sensul că indemnizaţia de dispozitiv lunară în cuantum de 25% din salariul de bază, prevăzută de art. 13 din acest act normativ, se acordă funcţionarilor publici şi personalului contractual care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi în instituţiile publice din subordinea ministerului, precum şi personalului care îşi desfăşoară activitatea în serviciile comunitare din subordinea consiliilor locale şi a prefecturilor care au beneficiat de acest drept salarial şi înainte de transfer sau detaşare din cadrul fostului Minister de Interne.

2009 DRIL nr. 36 Revizuire, contestaţie la executare. Cereri

repetate. Inadmisibilitate

Cererile repetate de revizuire şi respectiv contestaţie la executare sunt inadmisibile, dacă există identitate de persoane, de temei legal, de motive şi apărări invocate în soluţionarea acestora.

1

2009 DRIL nr. 31Contract de asistenţă

juridică. Titlu executoriu. Învestire cu

formulă executorie.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. 3 teza I din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, s-a stabilit că au caracter de titlu executoriu şi contractele de asistenţă juridică încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995.În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 30 alin. 3 teza a II-a din Legea nr. 51/1995, republicată, raportat la art. 3741 din C.pr.civ, s-a stabilit că, deşi contractele de asistenţă juridică au caracter de titlu executoriu conferit prin lege, pot fi puse în executare silită numai dacă au fost învestite cu formulă executorie.

2009 DRIL nr. 28 Dreptul muncii

Curtea de conturi. Prima de concediu

Prima de concediu prevăzută de art. 35 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă controlorilor financiari (în prezent auditori publici externi) şi celorlalte categorii de personal contractual care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Curţii de Conturi.

2009 DRIL nr. 20 Dreptul muncii

Funcţionari publici. Supliment post şi

treaptă de salarizare

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 lit. „c” şi „d” din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, stabilesc că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe calea judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

2009 DRIL nr. 6 Drept civil

Cheltuieli de înmormântare.

Prescripţie

Dispoziţiile art. 728 raportate la art. 774, art. 775, art. 777 şi art. 896 din Codul civil şi ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat, se interpretează în sensul că cererile privind lichidarea pretenţiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare şi respectarea tradiţiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general de prescripţie atât în situaţiile în care sunt formulate în cadrul acţiunii de ieşire din indiviziune, cât şi atunci când sunt formulate pe cale separată.

2009 DRIL nr. 4 Drept procesual civil

Învestirea cu formulă executorie Biletul la ordin, cambie, cec

Dispoziţiile art. 3741 din C.pr.civ, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia şi cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.

2008 DRIL nr. 46 Dreptul muncii

Spor confidenţialitate. Magistraţi şi personal

auxiliar.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic al magistraţilor, şi ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, modificată şi completată, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora, constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidenţialitate de 15%, calculat la indemnizaţia brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar.

2008 DRIL nr. 45 Dreptul asigurărilor sociale

Veteran de război. Decoraţii. Calcul renta

lunară.

Dispoziţiile art. 141, raportate la dispoziţiile art. 13 si 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2004, aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul că renta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 si 14 din lege, în raport cu solda de grad şi/sau solda de funcţie, după caz, ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării

2

Naţionale.2008 DRIL nr. 41 Dreptul muncii

Litigii personal medical - unităţi sanitare. CAS

În litigiile dintre personalul medical şi unităţile sanitare având ca obiect plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale, casele de asigurări sociale de sănătate nu au calitate procesuală pasivă.

2008 DRIL nr. 40 Dreptul asigurărilor sociale

Pensionare 1 iulie 1977-31 martie 2001. Grupă

specială de muncă

Dispoziţiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

2008 DRIL nr. 33Legea 10/2001.

Revendicare. Imobile preluate abuziv în

perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Cu privire la acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 şi soluţionate neunitar de instanţele judecătoreşti, s-a stabilit că în caz de concurs dintre legea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. În cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001, şi Convenţia europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securităţii raporturilor juridice.

2008 DRIL nr. 32 Drept procesual civil

Litigii evaluabile în bani

Dispoziţiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a şi b şi art. 282/1 alin. 1 din C.pr.civ, se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenţei materiale de soluţionare în primă instanţă şi a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile şi comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situaţiei anterioare.

2008 DRIL nr. 24 Dreptul muncii

Personal auxiliar instanţe şi parchete. Indemnizaţie 10%.

Dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, şi ale art. 3 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei se interpretează în sensul că indemnizaţia lunară de 10% din salariul de bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres şi limitativ prevăzute de normele mai sus menţionate.

2008 DRIL nr. 23 Dreptul muncii

Funcţionari publici din instanţe şi parchete.

Drepturi ale personalului auxiliar

Dispoziţiile art. 40 şi 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 76/2005, ale art. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 417/2006, şi ale art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile

3

salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2007, se interpretează în sensul că funcţionarii publici din cadrul instanţelor şi parchetelor nu beneficiază de drepturile băneşti reglementate de legislaţia specifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea.

2008 DRIL nr. 21 Dreptul muncii

Spor de 50% pentru risc şi suprasolicitare

neuropsihică

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizaţia brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.

2008 DRIL nr. 16 Dreptul asigurărilor sociale

Pensie de invaliditate grad II. Ales local.

Cumul

Dispoziţiile art. 5 alin. 1 pct. II, art. 94 alin. 1 lit. d din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată, raportate la dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, modificată şi completată, se interpretează în sensul că: persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective.

2008 DRIL nr. 15 Drept procesual civilŞedinţă publică.

Procedură necontencioasă.

Dispoziţiile art. 121 alin. 1 din C.pr.civ1 se interpretează în sensul că sunt aplicabile şi la judecata în primă instanţă a cererilor privitoare la procedurile necontencioase, cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel.

2008 DRIL nr. 14 Dreptul muncii

Tichete de masă. Personal din justiţie

Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocaţia individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor, personalului auxiliar de specialitate şi funcţionarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanţelor şi parchetelor aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocaţie, ce se poate realiza doar în condiţiile în care angajatorul are prevăzute în buget sume cu această destinaţie şi acordarea acestora a fost negociată prin contractele colective de muncă.

2008 DRIL nr. 7

Sindicat. Reprezentativitate.

Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative dacă îndeplinesc în mod alternativ fie condiţiile prevăzute de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, respectiv să aibă statut legal de organizaţie sindicală şi numărul de membri ai sindicatului să reprezinte cel puţin 1/3 din numărul salariaţilor unităţii, fie condiţia prevăzută de art. 18 alin. (3) teza finală din lege, în sensul de a fi afiliate la o organizaţie sindicală reprezentativă.

2008 DRIL nr. 6 Drept comercial

Dizolvare societate. Recurs.

Dispoziţiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, se interpretează în sensul că: hotărârea prin care s-a respins cererea de dizolvare a unei societăţi comerciale poate fi atacată cu recurs în condiţiile prevăzute de acest text de lege.

2008 DRIL nr. 5 Drept civil – contracteLegea 85/1992.

Contracte încheiate ulterior apariţiei legii.

Dispoziţiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, sunt aplicabile şi în cazul contractelor de închiriere încheiate după data intrării în vigoare a acestui act normativ.

2007 DRIL nr. LXXXVII

(87)

Dreptul muncii

Magistraţi. Primă de

Dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească se interpretează în sensul că magistraţii beneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viaţă,

1 Şedintele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel.

4

asigurare. Decontare sănătate şi bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-a produs în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

2007 DRIL nr. LXXXVI

(86)Uzucapiune. Carte

funciară. Decretul-lege 115/1938. Legea 7/1996

În situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-lege nr.115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acţiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.

2007 DRIL nr. LXXXV

(85)

Drept comercial

Anulare incidente plăţi. Competenţă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a) din C.pr.civ, raportat la art. 3 pct. 11 din Codul comercial, s-a decis că acţiunile în anularea incidentelor de plăţi înscrise în Fişierul naţional de incidente de plăţi sunt de competenţa tribunalului, ca primă instanţă.

2007 DRIL nr. LXXXIV

(84)

Drept comercial

Sechestru asigurător. Bunuri imobile.

Dispoziţiile art. 907 din Codul comercial se interpretează prin trimitere la prevederile art. 591 alin. 1 teza I din C.pr.civ, în sensul că: în materie comercială, sechestrul asigurător se poate înfiinţa şi asupra bunurilor imobile ale debitorului.

2007 DRIL nr. LXXIX (79)

Drept civil

Legea nr. 112/1995. Executare silită.

Dispoziţiile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, se interpretează în sensul că imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestui articol pot constitui obiect al executării silite.

2007 DRIL nr. LXXVIII

(78)

Dreptul muncii

Consilieri juridici. Clauze de mobilitate şi

de confidenţialitate. Negociere.

Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legea nr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) din Statutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publici prestaţiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art. 25 şi 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

2007 DRIL nr. LXXVII (77)

Dreptul muncii

Funcţionari publici. Primă de concediu

Dispoziţiile art. 34 alin. (2) [(devenit art. 35 alin. 2)] din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că: prima de concediu, reprezentând o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, se cuvenea acestei categorii de personal.

2007 DRIL nr. LXXII (72) Carte funciară.

Plângere. Calitate OCPI

În cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996, republicată, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă.

2007 DRIL nr. LXII (62)

Drept comercial

Hotărâre AG. Ordonanţă preşedinţială

suspendare. Recurs.

Prevederile cuprinse în art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că ordonanţa preşedinţială prin care s-a respins cererea de suspendare a executării dispoziţiilor unei hotărâri a adunării generale a acţionarilor poate fi atacată cu recurs.

2007 DRIL nr. LXI (61)

Drept fiscal

Produse nemarcate. Contravenţie. Calitate

procesuală.

Dispoziţiile art. 190 alin. (1) lit. c) [devenit art. 220 alin. (1) lit. c)] din Codul de procedură fiscală, republicat, raportate la prevederile art. 191 alin. (2) [devenit art. 221 alin. (2)] din acelaşi cod, se interpretează în sensul că persoana care nu are calitatea de antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ al contravenţiei de deţinere în afara antrepozitului fiscal ori de comercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, potrivit titlului VII din Codul fiscal.

5

2007 DRIL nr. LV (55)

Drept fiscal

Reducere impozit pe venit. Militar decorat.

Art. 10 din Legea nr. 80/1995, potrivit căruia cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999.

2007 DRIL nr. LIV (54)

Dreptul asigurărilor sociale

Pensie anticipată. Ales local. Cumul

Dispoziţiile art. 92 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială, cu indemnizaţia prevăzută de dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

2007 DRIL nr. LIII (53)

Expropriere imobil 6 martie 1945-22

decembrie 1989. Acţiune ulterioară Legii

10/2001.

 Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică2 se interpretează în sensul că aceste dispoziţii nu se aplică în cazul acţiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

2007 DRIL nr. LII (52) Legea nr. 247/2005.

Despăgubiri. Dispoziţii emise anterior legii.

Prevederile cuprinse în art. 16 şi următoarele din Legea nr. 247/2005, privind procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005.

2007 DRIL nr. XLI (41) OG nr. 105/1999.

Strămutaţi. Măsuri reparatorii.

În aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, s-a decis că cetăţenii români, indiferent de naţionalitate, care au fost persecutaţi din motive etnice de regimurile instaurate în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, indiferent dacă la data strămutării aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state şi indiferent dacă localitatea în care au fost strămutaţi ori s-au refugiat se afla sub jurisdicţie românească ori sub administraţia unui alt stat, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de textul de lege mai sus menţionat.

2007 DRIL nr. XL (40)

Dreptul muncii

Daune morale. Angajat. Condiţii de acordare

În cadrul litigiilor de muncă privind atragerea răspunderii patrimoniale a angajatorilor, potrivit art. 269 alin. (1) din Codul muncii, daunele morale pot fi acordate salariaţilor numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă cuprinde clauze exprese în acest sens.

2007 DRIL nr. XXXIX

Cerere recurs. Lipsă semnătură. Acoperire

nulitate.

Dispoziţiile art. 3021 alin. 1 lit. d), raportate la art. 316 din C.pr.civ, se interpretează în sensul că cererea de recurs trebuie să cuprindă semnătura părţii. Nerespectarea acestei cerinţe poate fi împlinită în condiţiile art. 133 alin. 2 din C.pr.civ.

2007 DRIL nr. XXXVIII

Învestire cu formulă executorie. Hotărâri în

materie comercială.

Dispoziţiile art. 7208 din C.pr.civ se interpretează în sensul că hotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile în materie comercială, fiind executorii de drept, nu trebuie învestite cu formulă executorie pentru a fi puse în executare.

2007 DRIL nr. XXXVII

Curator. Desemnare. Instanţă competentă Dispoziţiile art. 44 din C.pr.civ3 se interpretează în sensul că

2 Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au fost începute, fostii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, daca nu s-a făcut o noua declarare de utilitate publică.3 Art. 44 C.pr.civ: (1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată sa stea in judecată, nu are reprezentant legal. (2) Dispoziţiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. (3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa competentă să hotărască asupra

6

revine instanţei pe rolul căreia se află cauza competenţa de soluţionare a cererii formulate de partea interesată pentru numirea unui curator special.

2007 DRIL nr. XXXVI

Dreptul muncii

Spor de vechime în muncă. Magistraţi, personal Curtea de

Conturi.

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. I pct. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 se interpretează, în sensul că: Judecătorii, procurorii şi ceilalţi magistraţi, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curţii de Conturi a României beneficiau şi de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.

2007 DRIL nr. XXXIII

Drept procesual civil

Apel. Recurs. Inadmisibilitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 2 teza finală din C.pr.civ, s-a decis că recursul declarat împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de apel, prin care s-au anulat în tot sau în parte procedura urmată, precum şi hotărârea apelată, cu reţinerea cauzei spre judecare, cu excepţia cazului în care instanţa de apel a constatat propria sa competenţă, este inadmisibil. Aceste hotărâri pot fi atacate cu recurs numai odată cu deciziile pronunţate asupra fondului, după judecarea cauzelor în apel.

2007 DRIL nr. XXXII

Drept administrativ

OG nr. 105/1999 . Hotărâre comisie.

Contestaţie.

În aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 4 teza I din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, s-a decis că Hotărârea Comisiei pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, poate fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare, conform textului de lege mai sus menţionat.

2007 DRIL nr. XXIII

Dreptul asigurărilor

Asigurător. Regres. Acţiune comercială.

În aplicarea dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, s-a decis că natura juridică a acţiunii în regres exercitate de asigurător (societate de asigurare) împotriva persoanelor culpabile de producerea unui accident este comercială, iar nu civilă.

2007 DRIL nr. XXII

Drept contravenţional

Proces-verbal de contravenţie. Lipsă menţiuni. Nulitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, s-a decis că nerespectarea cerinţelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menţionat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei.

2007 DRIL nr. XXI Legea nr. 9/1998. Data

stabilirii compensaţiilor

În aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, precum şi ale art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 286/2004, s-a decis că data stabilirii compensaţiilor este aceea a emiterii hotărârii comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 9/1998. Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru a hotărârilor comisiilor teritoriale, cu depăşirea termenului de 60 de zile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege, atrage actualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a preţurilor.

cererii de chemare în judecată.

7

2007 DRIL nr. XX Legea nr. 10/2001.

Contestaţie la decizia de respingere. Refuz de a răspunde la notificare

În aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, s-a decis că instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe fond nu numai contestaţia formulată împotriva deciziei/dispoziţiei de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci şi acţiunea persoanei îndreptăţite în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a răspunde la notificarea părţii interesate.

2007 DRIL nr. XV

Drept procesual civil

Contestaţie la executare. Instanţă

competentă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 400 şi 402 din C.pr.civ, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, s-a decis:  1. Competenţa de soluţionare în primă instanţă a contestaţiei formulate împotriva executării silite propriu-zise şi a contestaţiei care vizează lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie revine judecătoriei. 2. Competenţa de soluţionare a contestaţiei privind înţelesul întinderii sau aplicării titlului executoriu, ce reprezintă o hotărâre judecătorească comercială sau un alt titlu comercial emis de un organ jurisdicţional, revine, după caz, instanţei comerciale sau organului jurisdicţional care a pronunţat hotărârea ce se execută.

2007 DRIL nr. XIV

Drept procesual fiscal

Contestaţie la executare. Instanţă

competentă.

  În aplicarea dispoziţiilor art. 169 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, s-a decis că judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea este competentă să judece contestaţia, atât împotriva executării silite înseşi, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condiţiile legii, cât şi împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de un alt organ jurisdicţional, dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

2007 DRIL nr. XIII

Drept procesual civil

Minută. Lipsa menţiunii cu privire la

pronunţarea în şedinţă publică. Nulitate.

  În aplicarea dispoziţiilor art. 121 alin. 3 din C.pr.civ, coroborate cu prevederile art. 258 alin. 2 şi ale art. 261 alin. 1 pct. 8 teza I din acelaşi cod, s-a decis că minuta, întocmită cu ocazia deliberării, trebuie să cuprindă menţiunea că pronunţarea acesteia s-a făcut în şedinţă publică. Nerespectarea acestei cerinţe atrage nulitatea relativă a hotărârii în condiţiile art. 105 alin. 2 din C.pr.civ, numai atunci când se dovedeşte că s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

2007 DRIL nr. XII Dreptul muncii

Prima de concediu 2004-2006. Poliţişti.

În aplicarea dispoziţiilor art. 37 alin. (2) teza I din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, s-a decis că prima de concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizaţia de concediu, se cuvine pentru perioada anilor 2004-2006, astfel cum a fost reglementată prin dispoziţia legală menţionată.

2007 DRIL nr. XI Drept funciar

Legea nr. 18/1991. Acceptare succesiune.

Repunere în termen.

În aplicarea dispoziţiilor art. 8 şi art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, s-a decis că beneficiază de repunerea în termenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 din Codul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire.

2007 DRIL nr. VI Dreptul muncii

Magistraţi. Spor anticorupţie.

  În aplicarea nediscriminatorie a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor4, precum şi a dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a

8

Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, modificată şi aprobată prin Legea nr. 601/20045, s-a decis că drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraţilor.

2007 DRIL nr. V Drept fiscal

TVA, impozit pe profit. Documente justificative.

În aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) lit. f) şi ale art. 145 alin. (8) lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi ale art. 6 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, s-a decis că taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă şi nici nu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului pe profit în situaţia în care documentele justificative prezentate nu conţin sau nu furnizează toate informaţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare la data efectuării operaţiunii pentru care se solicită deducerea TVA.

2007 DRIL nr. III Protecţia copilului. Tutelă. Instanţă

competentă.În aplicarea dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului6, competenţa de soluţionare, în primă instanţă, a cererilor privind măsura de protecţie alternativă a tutelei copilului revine judecătoriei.

2007 DRIL nr. II Judecător incompatibil. Revizuire/contestaţie în

anulare.

În aplicarea dispoziţiilor art. 24 din C.pr.civ decide că judecătorul care soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil să soluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.

2006 DRIL nr. XXXVI Sesizare Curte

Constituţională Respingere. Recurs.

În aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-a decis că încheierile instanţelor de recurs de respingere, ca inadmisibile, a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate, sunt supuse căii de atac a recursului.

2006 DRIL nr. XXII

SC de consultanţă, asistenţă şi

reprezentare juridică. Autorizare.

Inadmisibilitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a decis că cererile de autorizare a constituirii şi de înmatriculare a societăţilor comerciale de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică sunt inadmisibile.

2006 DRIL nr. XXI

Dreptul muncii.

Casarea cu trimitere. Cazuri.

În recurs, casarea cu trimitere în materia conflictelor de muncă poate fi dispusă numai în situaţiile prevăzute expres şi limitativ în art. 81 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 168/1999, precum şi în cazul în care prima instanţă nu s-a pronunţat asupra fondului cauzei.

2006 DRIL nr. XIII

Drept financiar bancar Contractele de credit

bancar. Titlu executoriu.

În aplicarea dispoziţiilor art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată, stabilesc: Contractele de credit bancar încheiate anterior intrării în vigoare a prevederilor legii menţionate au caracter de titlu executoriu.

2006 DRIL nr. XII Drept comercialReorganizare judiciară

şi faliment. Creanţe preluate de AVAS

  Dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, sunt aplicabile şi în cazul creanţelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

2006 DRIL nr. XI Somaţie de plată. Admitere. Scrisoare

recomandată cu

În aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (4) şi art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 5/2001, s-a decis că cererea de învestire cu formulă executorie a ordonanţei de admitere, în tot

4 Judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, primesc un spor de 30% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.5 Personalul prevăzut la alin. (1) si judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, iar personalul prevăzut la alin. (2) si (3) beneficiază de o majorare cu 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracţiunilor de corupţie.6 Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului.

9

confirmare de primire. Învestire cu formulă

executorie.

sau în parte, a somaţiei de plată nu este admisibilă dacă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

2006 DRIL nr. XSC. Radiere

înmatriculare/ menţiune.

Admisibilitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, cererea de radiere a unei înmatriculări sau menţiuni din registrul comerţului este admisibilă numai în condiţiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare a efectuării unei menţiuni în registrul comerţului, face dovada existenţei anterioare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile prin care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus menţionarea ei în registrul comerţului.

2006 DRIL nr. IXLegea nr. 10/2001.

Contestaţie la refuz de emitere decizie.

Instanţă competentă.

Instanţa căreia îi revine competenţa de a soluţiona cererile formulate împotriva refuzului persoanei juridice notificate, deţinătoare a imobilului, de a emite decizie sau dispoziţie motivată de restituire în natură ori de acordare de despăgubiri, potrivit Legii nr. 10/2001, este secţia civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul persoana juridică respectivă.

2006 DRIL nr. IVUzucapiune. Posesie începută înainte de

adoptarea legilor nr. 58/1974 şi nr. 59/1974.

Întrerupere.

În cazul posesiilor începute înainte de adoptarea legilor nr. 58/1974 şi nr. 59/1974, prescripţia achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă prin intrarea în vigoare a acestor legi, astfel că, după abrogarea lor prin Decretul-lege nr. 1/1989 şi Decretul-lege nr. 9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instanţelor de judecată să constate că au dobândit dreptul de proprietate privind terenurile respective.

2006 DRIL nr. III Dreptul asigurărilor sociale

Asistenţă medicală

gratuită. Militari, poliţişti.

În aplicarea dispoziţiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, s-a decis că atât cadrele militare active, cât şi poliţiştii beneficiază de asistenţă medicală gratuită şi de medicamente gratuite, potrivit reglementărilor din legile speciale, numai dacă au fost respectate dispoziţiile cu caracter general cuprinse în Legea nr. 145/1997 şi, respectiv, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, privind achitarea cotelor de contribuţie lunară la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, la care se face referire în Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 şi în Hotărârea Guvernului nr. 677/2003.

2005 DRIL nr. XXIII

Dreptul muncii

Primă de concediu 2001-2002. Magistraţi.

În aplicarea dispoziţiilor art. 411 alin. 1 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000, s-a decis că prima de concediu, pe lângă indemnizaţia de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizaţia brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistraţi şi personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 şi 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziţia legală menţionată.

2005 DRIL nr. XXI

Drept funciar

Acţiuni de carte funciară. Acte

anterioare Legii nr. 7/1996.

Acţiunile de carte funciară (în prestaţie tabulară şi în rectificare tabulară), având ca obiect înscrierea în cartea funciară a unor drepturi reale imobiliare prevăzute în acte juridice valabil încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996, sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv de Decretul-lege nr. 115/1938.

2005 DRIL nr. XX Daune cominatorii.

Amendă civilă. Executare silită.

Cererea privind obligarea la daune cominatorii7 este admisibilă şi în condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803 din C.pr.civ8. Hotărârea prin care s-au

10

acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite.

2005 DRIL nr. XIClauză penală.

Penalităţi de întârziere alături de dobândă.

Nulitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 şi ale art. 3 alin. 1 şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr. 356/2002, cu referire la art. 969 alin. 1 din Codul civil, stabilesc: Clauza penală prin care se stabileşte obligaţia restituirii la scadenţă a sumei împrumutate sub sancţiunea penalităţilor de întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe lângă dobânda legală, contravine prevederilor legii.

2003 DRIL nr. IV Drept administrativ

Hotărâri Consiliul Local. Atac exercitat de

primar. Inadmisibilitate

În aplicarea dispoziţiilor art. 68 alin.(1) lit. b), cu referire la art. 27 alin. (1), art. 46 şi la art. 71 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, stabileşte că primarul nu are calitatea de a ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, hotărârile adoptate de consiliul local.

2003 DRIL nr. III Drept financiar bancar

Faliment bancar. Scutire taxă timbru.

În aplicarea dispoziţiilor art. 201 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, s-a decis că acţiunile şi cererile adresate instanţei de lichidator sau de persoanele împuternicite de acesta în exercitarea atribuţiilor conferite prin art. 10 din Legea nr. 83/1998, inclusiv cererile ulterioare formulate în conformitate cu prevederile art. 3731 alin. 1 din C.pr.civ, în cadrul activităţii de executare silită şi în aplicarea art. 22, 24 şi 25 din aceeaşi lege, sunt scutite de taxe de timbru.

2003 DRIL nr. II Dreptul muncii

Conflict de muncă. Instanţa competentă

În aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b1) din C.pr.civ, stabileşte că tribunalului îi revine competenţa de a judeca, în fond, conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege specială în competenţa altor instanţe.

2002 DRIL nr. 1 Contencios administrativ

Documente de provenienţă a

mărfurilor. Admitere plângere

contravenţională. Efecte.

În măsura în care, pe calea soluţionării plângerii împotriva actelor de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute la art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998, aprobată prin Legea nr. 243 din 17 decembrie 1998, se constată de instanţa de judecată existenţa documentelor de provenienţă a mărfurilor, este evident că această constatare trebuie să atragă nu numai anularea procesului – verbal de contravenţie şi exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate, ci şi restituirea mărfii confiscate.Această soluţie este impusă şi de reglementarea art. 41 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, prin care se stabileşte că „în caz de anulare sau de constatare a nulităţii procesului – verbal bunurile confiscate, cu excepţia celor a căror deţinere sau circulaţie este interzisă prin lege, se restituie de îndată celui în drept”. Tot astfel, dacă

7 Daunele cominatorii constau în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, săptămână sau lună de întârziere, până la executarea obligaţiei în natura ei specifică. Cu toate că în sistemul dreptului civil român problema daunelor cominatorii nu a fost reglementată printr-o dispoziţie cu caracter general, această instituţie este consacrată prin norme speciale. Asemenea dispoziţii, prin care se face referire la sancţiunea plăţii de daune, sunt cuprinse în art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în art. 64 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, precum şi în art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede că, în cazul în care termenul nu este respectat, "reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere". 8 (1) Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. (2) Dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu, la cererea creditorului, instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cu acest titlu, prin încheierea irevocabilă, dată cu citarea părţilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei prevăzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urmă caz, dispoziţiile art. 574 sunt aplicabile în mod corespunzător. (3) Amenda civilă va putea fi anulată, în tot sau în parte, ori redusă, daca debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu sau, după caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestaţie la executare. (4) Încheierile date în condiţiile prezentului articol sunt executorii şi se comunică din oficiu, prin grija grefierului de şedinţă, organelor fiscale competente în vederea executării silite, potrivit Codului de procedură fiscală. (5) Pentru neexecutarea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii.

11

bunurile ce au făcut obiectul confiscării au fost, între timp, valorificate potrivit alin. (3) din acelaşi articol va trebui să se dispună de către instanţă, achitarea unei despăgubiri stabilite în raport cu valoarea lor de circulaţie.

2001 DRIL nr. 2 Drept funciar

Încheiere birou carte funciară. Cale de atac.

În aplicarea dispoziţiilor art. 52 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, ale art. 2 pct. 2 si ale art. 3 pct. 3 din C.pr.civ. stabileşte ca încheierea dată de judecătorul de la biroul de carte funciara este supusă căii de atac a apelului, care se judecă de tribunal, şi celei a recursului, care se judecă de curtea de apel.

2001 DRIL nr. 5 Hotărâre arbitrală. Desfiinţare prin acţiune

în anulare. Aplicarea dispoziţiilor art. 364 si

următ. din C.pr.civ.

În aplicarea dispoziţiilor art. 364 şi următoarele din C.pr.civ, stabileşte că acţiunea în anulare îndreptată împotriva hotărârii arbitrale constituie cale de atac.Competenţa de soluţionare a acestei căi de atac revine instanţei judecătoreşti imediat superioare celei prevăzute în art. 342 din C.pr.civ, în circumscripţia în care a avut loc arbitrajul.

2000 DRIL nr. 8Partaj bunuri comune. Instanţa competentă

Stabileşte că, indiferent de valoarea masei partajabile, competenţa de a soluţiona cererile având ca obiect partajarea bunurilor comune dobândite de soţi în timpul căsătoriei revine judecătoriei atât în cazul în care aceste cereri au fost introduse concomitent cu acţiunea principală de desfacere a căsătoriei, cât şi atunci când sunt formulate separat.

2000 DRIL nr. 7 Legea nr. 50/1991

Contravenţie. Prescripţie.

În aplicarea dispoziţiilor art. 26 si 30 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, republicată, stabileşte următoarele: 1. Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 23 din aceasta lege se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârşirii faptei. 2. În cazul construcţiilor în curs de executare data săvârşirii faptei este data constatării contravenţiei, iar în cazul construcţiilor finalizate fapta se considera săvârşită la data terminării construcţiei. 3. Obţinerea autorizaţiei de construire în timpul executării lucrărilor sau după finalizarea acestora nu înlătură caracterul ilicit al faptei, o atare împrejurare putând fi avută în vedere numai la individualizarea sancţiunii contravenţionale.

2000 DRIL nr. 6 Legea nr. 112/1995.

Cerere de restituire. Cetăţenia română a

titularului.

Din prevederile Legii nr. 112/1995, coroborate cu reglementările cuprinse în art. 2 din normele metodologice de aplicare a acestei legi, rezultă că trebuie să aibă cetăţenia română sau să facă dovada declanşării procedurii legal pentru obţinerea cetăţeniei române numai moştenitorii fostului proprietar şi fostul proprietar în viaţă, care solicită în nume propriu restituirea imobilului.Din nici o prevedere a Legii nr. 112/1995 şi nici din normele metodologice de aplicare a acestei legi nu reiese însă că, în cazul revendicării imobilelor de către moştenitori, fostul proprietar ar fi trebuit să aibă cetăţenia română la data decesului.De altfel,dacă posibilitatea revendicării imobilului preluat abuziv de stat ar fi condiţionată şi de apartenenţa proprietarului, la data survenirii decesului, la cetăţenia română, s-ar contraveni principiului ocrotirii proprietăţii private în mod egal de către lege, înscris în art. 41 alin. (2) din Constituţie.Împrejurarea că la data decesului fostul proprietar, aparent, nu mai avea un drept propriu asupra imobilului nu îi poate împiedica pe moştenitori să îl revendice după ce au făcut dovada calităţii lor, deoarece ei sunt îndreptăţiţi să beneficieze de măsurile reparatorii în temeiul legii.

2000 DRIL nr. 5Imobile confiscate în perioada 1945-1989.

Revendicare.

Persoanele care consideră că în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 au fost deposedate nelegitim de proprietăţile lor imobiliare - inclusiv în baza prevederilor Decretului nr. 223/1974 – pot cere în justiţie pe calea acţiunii în revendicare

12

recunoaşterea dreptului lor de proprietate asupra acestor bunuri şi, ca urmare, restituirea lor.

2000 DRIL nr. 2Executare silită. Imobile. Instanţa

competentă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 491 din C.pr.civ. stabileşte că instanţa competentă să procedeze la executarea silită a bunurilor imobile este judecătoria în a cărei circumscripţie se află situat imobilul.Daca bunurile imobile sunt situate în circumscripţiile mai multor judecătorii, competenţa de a proceda la executarea lor silită revine judecătoriei unde persoana urmărită îsi are domiciliul sau reşedinţa, dacă acestea se află în vreuna dintre acele circumscripţii, iar în caz contrar, competenţa revine oricăreia dintre judecătoriile în ale căror circumscripţii se află imobilele.

2000 DRIL nr. 1 Drept funciar Legea nr. 18/1991.

Sentinţă. Cale de atac.

Sentinţele civile pronunţate de judecătorii în temeiul art. 53 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată9, sunt supuse ambelor căi ordinare de atac prevăzute de C.pr.civ, respectiv atât apelului, cât şi recursului.

1999 DRIL nr. 8 Uzucapiune. Locatar. Inadmisibilitate.

În temeiul prevederilor art. 1853 din Codul civil, stabileşte că locatarul, exercitând o posesie precară, nu poate dobândi proprietatea, prin uzucapiune, asupra imobilului ce face obiectul locaţiunii.

1999 DRIL nr. 6 Expropriere anterioară Legii nr. 33/1994.

Lucrări neîncepute într-un an

Participare procuror. Facultate.

Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/199410 sunt aplicabile şi în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea de bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii.

Participarea procurorului în cauzele având ca obiect retrocedarea imobilelor expropriate nu este obligatorie.

1999 DRIL nr. 4 Executare act administrativ.

Suspendare. Recurs.

În aplicarea dispoziţiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 stabileşte că este susceptibilă de a fi atacată cu recurs hotărârea prin care se soluţionează cererea de suspendare a executării actului administrativ, formulată în cadrul acţiunii principale, cât şi hotărârea prin care o atare cerere este soluţionată separat.

1999 DRIL nr. 2Autorizare C.A.R.

instanţa competentă.

Stabileşte ca instanţa competentă să soluţioneze în fond cererile pentru autorizarea funcţionării, ca persoane juridice, a caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor, precum şi de înregistrare a acestora în registrul persoanelor juridice este judecătoria în a cărei rază teritorială îşi au sediul.

1999 DRIL nr. 1 Executare silită. Poprire. Instanţa

competentă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 453 din C.pr.civ, stabileşte că judecătoriei îi revine competenţa de a soluţiona în prima instanţă cererile de poprire, indiferent de natura şi de valoarea creanţei.

1998 DRIL nr. 7 Hotărâre pronunţate în apel. Trimitere spre rejudecare. Recurs.

Deciziile date în apel prin care se desfiinţează sentinţele pronunţate în primă instanţă şi se trimit cauzele spre rejudecare, sunt supuse recursului.

1998 DRIL nr. 5 Legea nr. 112/1995. Sentinţă. Cale de atac.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate în aplicarea art. 18 alin. 1 din Legea nr. 112/199511 sunt supuse căilor de atac prevăzute de C.pr.civ, respectiv apelul şi recursul.

1998 DRIL nr. 4 Poprire. Lipsă disponibil bănesc.

Poprirea poate fi validată chiar şi în cazul în care debitorului nu are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.

1998 DRIL nr. 3 Drept administrativ

Conducători instituţii

În raport cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991, modificată prin Legea nr. 24/1996, atribuţiile de numire şi de revocare din funcţie a conducătorilor instituţiilor publice de

9 Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.10 Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a facut o nouă declarare de utilitate publică.11 Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.

13

publice de cultură. Numire şi revocare

cultură de interes local, aflate sub autoritatea consiliilor locale, judeţene şi respectiv al municipiului Bucureşti, revin, după caz, acestor consilii.

1998 DRIL nr. 1 Drept funciar Legea nr. 18/1991.

Acceptare succesiune. Repunere de drept în

termen.

În aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/199112, se impune a se stabili că de aceste dispoziţii beneficiază toţi succesorii autorului îndreptăţiţi la reconstituire, ei fiind consideraţi repuşi de drept în termenul de acceptare a succesiunii cu privire la terenurile ce au aparţinut autorului.

1997 DRIL nr. 2 Drept locativ.Locuinţe de intervenţie. Control judecătoresc.

Contract de închiriere anterior Legii nr.

85/1992. Obligarea unităţii la vânzare.

Locuinţe de intervenţie.

Actele prin care conducerile unităţilor consideră suprafeţele locative locuinţe de intervenţie sunt supuse, în toate cazurile, controlului instanţelor judecătoreşti.Titularii contractelor de închiriere a suprafeţelor locative construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, încheiate anterior modificării aduse Legii nr. 85/1992 prin Legea nr. 76/1994, pot cere instanţei de judecată obligarea unităţilor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a suprafeţelor respective numai dacă acestea nu sunt locuinţe de intervenţie.

1997 DRIL nr. I Drept funciar

Legea nr. 18/1991. Titlu de proprietate. Anulare.

Instanţă competentă.

Adeverinţă, proces verbal de punere în

posesie. Valoare probatorie.

Atribuire teren. Control judecătoresc.

Legea nr. 58/1974. Teren. Întindere drept

de proprietate.

Legea nr. 18/1991. Ordin emis de prefect.

Titlul de proprietate emis în aplicarea Legii nr. 18/1991 este act administrativ, în baza căruia se creează raporturi juridice vizând dreptul de proprietate, iar instanţa căreia îi revine competenţa materială de a soluţiona cererile de anulare a acestuia este judecătoria, potrivit dispoziţiilor art.1 pct. 2 din C.pr.civ.Adeverinţa eliberată de comisia locală instituită în temeiul Legii nr. 18/1991 şi procesul verbal de punere în posesie nu pot fi asimilate, ca valoarea probatorie, cu titlul de proprietate ce conferă dreptul real de proprietate asupra terenului şi este opozabil erga omnes în cadrul raporturilor juridice civile.Instanţele judecătoreşti pot cenzura stabilirea amplasamentului terenurilor, în raport cu dispoziţiile art. 13 din aceeaşi lege13, atunci când sunt sesizate cu privire la atribuirea efectivă a terenurilor de către comisiile locale, în temeiul art. 36 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/199114.Întinderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent unei construcţii, dobândite prin cumpărare sub imperiul Legii nr. 58/1974, poate fi determinată prin deducerea intenţiei părţilor din convenţie şi din ansamblul probelor administrative.Ordinul emis de prefect în aplicarea prevederilor art. 35 alin. 6 din Legea nr. 18/199115 este supus controlului judecătoresc,

12 (1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecatoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea mostenirii. (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.13 (1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. (2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor. (3) În cazul în care între suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie, rezultă prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificari atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. (4) Nu vor fi afectaţi deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha. (5) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, helestee, amenajări piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de producţie zootehnice existente în cooperative, pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.14 (1) Punerea in posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe baza de măsurători topografice. (2) Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu pâna la prezentarea hotărârii judecătoreşti de către comisii, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene sau, dupa caz, a municipiului Bucureşti. Dupa prezentarea hotărârii judecătoreşti, punerea n posesie se va face ţinând seama de aceasta. (3) Comisiile comunale, oraşeneşti sau municipale, din rezerva constituită potrivit legii, vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotarâre rezultă aceasta. (4) Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenţa fiecărui proprietar, semnând tabelul de luare în primire a terenului. (5) Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau borne care se asigură de fiecare proprietar.

14

Control judecătoresc. întrucât nu face parte din categoria actelor administrative exceptate de la acest control.

1996 DRIL nr. IV Legea nr. 18/1991. Comisie judeţeană. Calitate procesuală

civilă.

În litigiile privind aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, comisiile judeţene constituite în atare scop au calitate procesuală pasivă şi le revine răspunderea pentru activitatea de emitere, modificare sau anulare a titlurilor de proprietate.

1996 DRIL nr. I Dreptul muncii

Decretul-lege nr. 118/1990. Beneficiari.

Beneficiază de prevederile art. 1 alin. 2 lit. b din Decretul-lege nr. 118/199016 şi persoanele înrolate în armata maghiară, care au fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după 23 august 1994 ori care, fiind constituite ca atare înainte de această dată, au fost reţinute în captivitate după încheierea armistiţiului.

1987 DÎTS nr. 3 Contract întreţinere. Rezoluţiune.

Culpa debitorului. Efecte.

Culpa creditorului. Efecte.

În cazul admiterii acţiunii în rezoluţiunea contractului de întreţinere din culpa debitorului întreţinerii, aceasta nu va putea obţine contravaloarea întreţinerii ce a prestat creditorului întreţinerii chiar dacă n-a avut un avantaj patrimonial de pe urma contractului.Dacă obligaţia de întreţinere nu poate fi executată din culpa creditorului întreţinerii, acţiunea acestuia în rezoluţiunea contractului urmează a fi respinsă, afară de cazul în care debitorului este de acord a se desfiinţa contractul, situaţia în care el este îndreptăţit a obţine întoarcerea valorii întreţinerii dată creditorului, care redobândeşte bunul.

1976 DÎTS nr. 4 Dreptul muncii

Grupa I şi II de muncă. Competenţă stabilire

În soluţionarea plângerii introduse conform art. 8 şi 17 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, judecătoria nu este competentă să facă încadrarea unui loc de muncă în grupele I şi II prevăzute în art. 6 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi în dispoziţiile corespunzătoare din legislaţia anterioară.

1976 DÎTS nr. 3 Probleme de jurisdicţie a muncii17

6. Alocaţie de stat pt. copii. Competenţă

7. Cerere de intervenţie. Admisibilitate

9. Valorificare pretenţii din raporturi de muncă

…..

6. Soluţionarea litigiilor având de obiect cererile persoanelor încadrate în muncă de a li se acorda alocaţia de stat pentru copii este de competenţa organelor de jurisdicţie a muncii. 7. În litigiile de muncă poate să facă cerere de intervenţie accesorie o altă persoană încadrată în aceeaşi unitate, atunci când justifică un interes, cum ar fi de exemplu: în caz de desfacere a contractului de muncă, atunci când intervenient este persoana care a determinat luarea acestei măsuri sau în contestaţii împotriva deciziilor de imputare, când producerea pagubei a fost înlesnită sau plata nelegală a fost dispusă de o altă persoană, intervenient putând fi cel ce a înlesnit producerea pagubei sau a dispus plata nelegală.În aceleaşi situaţii, unitatea are şi ea posibilitatea să introducă în cauză pe cel ce, cu rea-credinţă, a determinat desfacerea contractului de muncă, a înlesnit producerea pagubei ori a dispus efectuarea plăţii nelegale. ......9. Pretenţiile care derivă din raporturi reglementate de Codul muncii pot fi valorificate numai pe căile şi în termenele prevăzute de acest cod. În cazul în care o persoană nu şi-a valorificat o atare pretenţie în condiţiile Codului muncii, ea nu se poate adresa instanţei pe calea unei acţiuni civile de drept comun.În cazul unor pretenţii derivate din săvârşirea unei infracţiuni,

15 Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. 2-5 se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor pe baza verificării situaţiei juridice a terenurilor.16 Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acorda, în funcţie de vechimea în muncă, timpul cât o persoană, dupa data de 6 martie 1945, pe motive politice a fost constituită în prizonier de către partea sovietică dupa data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate dupa încheierea armistiţiului.17 Este vorba de Codul Muncii (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972) publicat în Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972.

15

10. Acţiune contra unităţii. Prescripţie

11. Reintegrare în post. Calcul despăgubire.

12. Contestaţie desfacere contract.

Renunţare.

valorificarea lor va putea avea loc potrivit prevederilor legislaţiei penale.10. Termenul în care persoanele încadrate în muncă pot formula orice pretenţii băneşti împotriva unităţii este cel de trei ani prevăzut de art. 176 (2) din Codul muncii şi curge, după caz, de la data producerii pagubei sau de la data când drepturile trebuiau să le fie acordate.În cazul în care recunoaşterea pretenţiilor băneşti este condiţionată de desfiinţarea prealabilă a unui act de modificare sau de desfacere a contractului de muncă, acţiunea nu poate fi admisă decât dacă actul de modificare sau desfacere a contractului a fost atacat în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 176 (1) din acelaşi cod şi s-a obţinut desfiinţarea lui.În cazul în care, fără a fi avut loc un act de modificare sau de desfacere a contractului de muncă sau chiar dacă a avut loc o asemenea modificare ori desfacere, unei persoane nu i s-a plătit retribuţia cuvenită pentru munca efectiv prestată anterior, ea poate să introducă acţiune în termenul de 3 ani, prevăzut de art. 176 (2) din Codul muncii.11. În cazul în care prin hotărârea de reintegrare a unei persoane în postul din care i s-a desfăcut în mod nelegal contractul de muncă şi de obligare a unităţii la plata despăgubirilor convenite, nu s-a putut determina cuantumul despăgubirii cuvenite pe intervalul de timp de la pronunţarea hotărârii până la data reintegrării efectiv, această sumă va trebui să fie calculată si plătită de unitate pe baza elementelor de calcul reţinute prin hotărârea de reintegrare.Pentru pretenţiile admise prin hotărâre dar nesatisfăcute de unitate cel în cauză va putea cere înfiinţarea popririi. În acest caz suma cuvenită urmează să fie determinată de judecătorie, ca instanţă de validare a popririi, pe baza elementelor de calcul reţinute în hotărârea ce se execută, luând în considerare, după caz, statele de retribuţii, adeverinţe ori alte acte eliberate în acest scop.În toate cazurile în care se solicită despăgubiri, se va lua ca bază venitul brut, urmând ca unitatea plătitoare să reţină şi să verse impozitul legal.12. Primirea indemnizaţiei de preaviz prevăzute de art. 131 (2) din Codul muncii, precum şi încadrarea unei persoane în altă muncă decât cea avută anterior, nu pot fi considerate, prin ele însele, ca o renunţare la dreptul de a ataca desfacerea contractului de muncă, în termenul legal, la organul competent de jurisdicţie.

1976 DÎTS nr. 1 Dreptul munciiRăspunderea materială a persoanelor încadrate

în muncă

1. Decizii de imputare. Organ competent

pentru emitere

1. Prin "conducătorul unităţii" care, potrivit art. l07 (1) din Codul muncii18, este îndreptăţit să emită decizii de imputare se înţelege în primul rând organul care, în baza legii sau statutelor, are dreptul să angajeze unitatea şi prin care unitatea socialistă învestită cu personalitate juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile.În sensul aceleiaşi prevederi legale, dreptul de a emite decizii de imputare îl au şi conducătorii unităţilor competente a centralei - uzine, fabrici, exploatări si altele similare - care au gestiune economică fără personalitate juridică, precum şi conducătorii uzinelor, fabricilor, exploatărilor şi celorlalte unităţi similare, fără personalitate juridică, înfiinţate în cadrul întreprinderilor foarte

18 Art. 107 alin. 1 are următorul cuprins: „Obligarea la plata despagubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea sumelor încasate fara drept, se face prin decizie de imputare emisă de conducatorul unităţii; când plata sau restituirea urmează a se face de conducătorul unităţii sau de alte persoane încadrate în muncaă de organul ierarhic superior, singure sau împreună cu alte persoane, decizia de imputare se emite de către acest organ”

16

2. Decizie de imputare. Înştiinţare. Termen de

emitere

3. Decizie de imputare. Hotărâre arbitrală. Termen de emitere

4. Decizie de imputare. Plângere penală.

Suspendare emitere

5. Lipsă în gestiune. Probe. Culpă.

6. Lipsă în gestiune. Plusuri în gestiune.

Compensare.

7. Lipsă în gestiune.

mari şi complexe, potrivit art. 8 din Decretul nr. 162/197319.2. Faptul că un organ subordonat conducătorului unităţii a luat cunoştinţă de existenţa unei pagube nu are de rezultat să facă a curge termenul legal pentru luarea măsurii de recuperare. Tot astfel, nu este de natură să facă a curge termenul de emitere a deciziei de imputare nici o simplă sesizare sau reclamaţie, chiar dacă este adusă la cunoştinţa celui în drept a emite decizia de imputare.Termenul în care poate fi emisă decizia de imputare începe să curgă însă din ziua în care s-a înregistrat la registratura generală a unităţii procesul-verbal sau nota de constatare a organului de control ori un alt act echivalent acestora, întocmit de un organ competent, prin care se aduce la cunoştinţa unităţii producerea pagubei.3. În cazul în care paguba este constatată pe temeiul unei hotărâri arbitrale, termenul de 60 de zile prevăzut de art. 108 (2) din Codul muncii20 se calculează de la data la care conducătorul unităţii a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii arbitrale.În cazul în care această hotărâre este desfiinţată sau modificată înainte de a se fi emis decizia de imputare, va începe să curgă un nou termen de 60 de zile, socotit de la data la care conducătorul unităţii a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii date în rearbitrare.4. Plângerea făcută de unitate organului de urmărire penală suspendă termenul de 60 de zile prevăzut de art. 108 (2) din Codul muncii, care va începe să curgă de la înregistrarea la unitate a ordonanţei de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire, prevederile art. 15 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 fiind aplicabile. Faptul că unitatea se poate plânge împotriva ordonanţei penale nu este de natură să împiedice emiterea deciziei de imputare. În caz de redeschidere a urmăririi penale, organul de jurisdicţie a muncii, sesizat cu judecarea contestaţiei împotriva deciziei de imputare, va suspenda însă judecata până la soluţionarea definitivă a cauzei penale. 5. Procesele-verbale întocmite de către organele de control şi revizie ale unităţii ori ale organelor superioare constituie probă pentru constatarea lipsurilor, chiar dacă cel în cauză nu a fost prezent la efectuarea verificării sau nu le-a semnat. Actul de constatare a lipsei în gestiune creează o prezumţie de culpă împotriva gestionarului. Această prezumţie poate fi combătută cu acte legale de intrare si ieşire a mărfurilor din depozit, iar cu alte mijloace de probă numai în situaţii bine justificate, ca acelea în care, din cauze obiective, nu s-a putut ţine o evidenţă ori pentru a se dovedi o împrejurare de forţă majoră, sau alte cauze independente de orice vină. 6. Compensarea cantitativă a lipsurilor cu plusurile constatate la inventariere poate fi aprobată numai atunci când a fost posibilă o confuzie între sorturile aceluiaşi produs, datorită asemănării aspectului lor exterior, dar fără a se diminua valoric patrimoniul unităţii. Ea poate fi admisă, de regulă, numai pentru aceeaşi perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar, însă numai dacă lipsa nu provine din sustragerea, alterarea sau degradarea mărfii din vina acestuia.Instanţa este îndreptăţită să verifice dacă lipsurile au fost reale ori s-au datorat unei erori la întocmirea inventarului.7. La aplicarea coeficienţilor de perisabilitate instanţele sunt

19 Decret nr. 162 din 22 martie 1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice, emis de Consiliul de Stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 11 mai 197320 Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile - de la data când cel în drept să emită decizia a luat cunoştinţă de producerea pagubei.

17

Perisabilitate

8. Lipsuri în greutate. Alt produs. Răspundere

gestionar.

9. Folosire autovehicul în interes personal. Calcul despăgubire

10. Pagubă. Răspundere materială

şi disciplinară.

11. Şcolarizare, specializare. Restituire

cheltuieli.

obligate să respecte actele prevăzute de actul normativ care le-a stabilit.Dacă lipsa la inventar depăşeşte cota de perisabilitate acordată de organul competent, cel în cauză nu va putea fi exonerat de plata despăgubirii decât dacă va face dovada certă că nu are nicio vină în producerea pagubei şi că deci lipsa nu-i este imputabilă.Nu se pot acorda perisabilităţi în cazurile şi în măsura în care lipsa la inventar provine din sustragerea, alterarea sau degradarea mărfii datorită vinei gestionarului.8. Gestionarul nu răspunde pentru lipsurile în greutate constatate la mărfurile preambalate primite prin numărare şi nici dacă ulterior se constată că produsul nu este cel menţionat pe ambalaj, dacă acele mărfuri se distribuie sau se vând în ambalajul original, iar acesta este intact.9. Despăgubirea datorată de persoanele încadrate în muncă pentru folosirea în interes personal a autovehiculelor din dotaţia unităţilor socialiste în care lucrează se calculează pe baza tarifului stabilit pentru prestările de servicii de acest fel de către întreprinderile de transport către populaţie. În caz de folosire a autovehiculului de interes de serviciu dar în alte condiţii decât cele prevăzute prin actele normative, se vor imputa cheltuielile efective de transport.Paguba se recuperează în condiţiile prevăzute de Codul muncii.10. Orice pagubă adusă avutului obştesc, fie prin plăţi nelegale nerecuperate de la beneficiari, fie prin neluarea sau luarea greşită a unor măsuri, urmează a se recupera de la cei ce au provocat-o, fără ca stabilirea răspunderii materiale să împiedice, atunci când este cazul, aplicarea şi a unor sancţiuni disciplinare.11. Persoanele trimise de unităţile socialiste la şcoli sau la cursuri de calificare ori perfecţionare, cu scoatere din producţie, care nu-şi respectă angajamentul luat de a lucra într-o unitate după absolvirea şcolii sau cursului, o anumită perioadă stabilită de lege, sau, prezentându-se o părăsesc mai înainte de împlinirea termenului stabilit, ori li se desface contractul de muncă din motive ce le sunt imputabile, sunt obligate să restituie cheltuielile făcute, după caz, integral sau proporţional cu timpul pentru care s-au obligat să presteze munca dar nu au lucrat.În aceleaşi condiţii se va angaja răspunderea şi pentru cheltuielile făcute cu persoanele care, fiind trimise pentru specializare la firmele furnizoare de utilaje si instalaţii sau alte asemenea, din ţară sau din străinătate, nu se prezintă la unităţi sau le părăsesc pentru a se încadra în alte locuri de muncă.Calea de urmat pentru recuperarea cheltuielilor suportate de unitate, este aceea a deciziei de imputare, atât în cazul persoanelor care erau încadrate în muncă la data semnării angajamentului de şcolarizare, cât şi în cazul persoanelor care, deşi nu erau încadrate în muncă la acea dată au semnat angajamentul de şcolarizare ca act adiţional la contractul de muncă.Numai în cazul în care angajamentul de şcolarizare s-a luat în afara unui contract de muncă sau a unui act adiţional la contractul de muncă, restituirea cheltuielilor se va cere, în lipsa altei dispoziţii normative, pe calea acţiunii civile de drept comun.În cazul în care, după obţinerea titlului executoriu pentru restituirea cheltuielilor, cel în cauză se prezintă la unitate şi prestează munca în contul angajamentului, termenul de prescriere a dreptului de a cere executarea silită se întrerupe pe timpul cât lucrează, cuantumul sumei datorate urmând a fi recalculat în raport de timpul rămas nelucrat după obţinerea

18

12. Detaşat. Pagubă

13. Desfacere contract de muncă. Pagubă

descoperită ulterior. Recuperare

14. Deces. Recuperare pagubă.

15. Despăgubiri datorate unităţii.

Dobânzi.

16. Pagubă. Pierdere termen de recuperare

17. Anulare decizie imputare. Sistare

reţineri

19. Recuperare daune. Reţineri din retribuţie.

titlului.12. Răspunderea materială a persoanei detaşate la altă unitate, pentru paguba cauzată din vina şi în legătură cu munca sa la această unitate, este aceea prevăzută de Codul muncii şi se stabileşte prin decizie de imputare emisă de unitatea la care a fost detaşată.13. Recuperarea, în cadrul răspunderii materiale, a pagubelor suferite de avutul obştesc din vina persoanelor încadrate în muncă, în cazul în care au fost descoperite după desfacerea contractului, se face pe calea deciziei de imputare, indiferent dacă cel în cauza a trecut în alt loc de muncă sau nu s-a încadrat în muncă la altă unitate.14. Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea sumelor încasate fără drept, se face potrivit dispoziţiilor din Codul muncii, chiar dacă a intervenit decesul persoanei încadrate în muncă.În cazul în care decesul a avut loc înainte de a se fi emis decizia de imputare, unitatea are deschisă calea acţiunii împotriva moştenitorilor, la organul de jurisdicţie şi în termenele prevăzute de Codul muncii.Dacă decesul autorului pagubei s-a produs în cursul judecării contestaţiei sale împotriva deciziei de imputare şi unitatea nu cere termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor, organul de jurisdicţie va putea să dispună, în mod cu totul excepţional şi cu arătarea motivelor, citarea moştenitorilor printr-un curator special, până la intervenirea lor în litigiu.Dacă decesul a avut loc înainte de comunicarea deciziei de imputare, aceasta va fi comunicată moştenitorilor, care vor putea introduce contestaţie.Executarea hotărârii, respectiv a deciziei de imputare în cazul în care nu a fost contestată, se va face împotriva moştenitorilor potrivit prevederilor Decretului nr. 221/1960.Termenul de sesizare a organului de jurisdicţie nu curge cât timp nu a fost acceptată moştenirea şi pe tot timpul procedurii succesorale, operând pe această perioadă o suspendare a cursului prescripţiei.15. La sumele datorate de persoanele încadrate în muncă unităţilor, cu titlu de despăgubiri, în cadrul răspunderii materiale, nu se plătesc dobânzi, în afară de cazul în care paguba cauzată avutului obştesc este rezultatul unei infracţiuni, sau prin lege se dispune altfel.16. Persoana încadrată în muncă, din a cărei vină s-a pierdut termenul de recuperare a pagubei, nu poate chema în judecată pe cel ce a cauzat nemijlocit paguba prin fapta sa, pentru a-i restitui sumele de bani pe care le-a plătit ca despăgubire datorită pierderii termenului de recuperare. Aceeaşi soluţie urmează a se aplica şi în caz de pierdere a termenului de recuperare a sumelor încasate fără drept ori a contravalorii unor servicii nedatorate.17. Hotărârile nedefinitive ale organelor de jurisdicţie a muncii, inclusiv ale judecătoriilor şi ale colegiului de jurisdicţie al Curţii Superioare de Control Financiar, prin care se admite contestaţia celui obligat la plată sau restituire şi se anulează decizia de imputare, sunt executorii şi au ca efect, până la eventuala lor suspendare sau desfiinţare, sistarea reţinerilor dispuse.Reţinerile făcute până la acea dată nu se pot restitui până la soluţionarea definitivă a litigiului.18. .........19. În cazul persoanelor încadrate în muncă, recuperarea daunelor aduse avutului obştesc se face prin reţineri din

19

20. Reţineri din retribuţie. Întindere

retribuţie, precum şi din alte sume ce li se cuvin din partea unităţii la care lucrează.Dacă debitorul şi-a pierdut calitatea de persoană încadrată în muncă, executarea silită pentru realizarea creanţelor unităţii se face de către organele prevăzute în Decretul nr. 221/196021, cu procedura şi în condiţiile prevăzute de acest decret şi de Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 792/1960.În cazul gestionarilor de bunuri, pentru despăgubirea unităţii urmează a se aplica dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 22/1969.20. În caz de răspundere materială, reţinerile din retribuţie, precum şi din orice alte sume ce se cuvin celui în cauză din partea unităţii, se fac în condiţiile prevăzute de art. 109 (2) din Codul muncii22, fără ca ratele să fie mai mari de o treime din retribuţia tarifară netă lunară. Reţinerea cotei de 1/3 este obligatorie dacă paguba este mai mare decât această cotă, iar debitorul nu are şi alte reţineri; dacă se fac şi alte reţineri, nu se poate depăşi 1/2 din retribuţie şi urmează a se aplica, după caz, ordinea de preferinţă prevăzută de art. 409 Cod procedură civilă23 sau de art. 34 din Decretul nr. 221/1960.Limitele maxime ale reţinerilor pentru acoperirea pagubelor cauzate de persoanele încadrate în muncă se stabilesc în raport de retribuţia tarifară de încadrare lunară, inclusiv indemnizaţiile, sporurile şi majorările care, potrivit legii, fac parte din această retribuţie, luându-se în considerare retribuţia din momentul urmăririi, din care se vor scădea sumele ce reprezintă diminuări aplicate potrivit legii sau rezultate din aplicarea unor sancţiuni disciplinare.Urmărirea în aceste limite se poate face şi asupra altor venituri provenite din muncă cum sunt premiile, în cazul în care reţinerea nu poate fi făcută, în întregime, sau în parte, din sumele arătate mai sus, fără însă ca suma totală reţinută să depăşească limitele maxime stabilite, de o treime si respectiv de jumătate din retribuţia tarifară lunară.Nu sunt supuse reţinerii, pentru acoperirea pagubelor cauzate în condiţiile prevăzute de dispoziţiile referitoare la răspunderea materială, sumele de bani ce se acordă cu destinaţie specială, precum şi cele ce se plătesc pentru prestarea muncii în condiţii deosebite, precum alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de instalare pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, diurnele de delegare sau detaşare, sau sporurile pentru munca prestate în condiţii deosebite.

1975 DÎTS nr. 5 Legea nr. 5/1973. Fond locativ. Raporturi dintre

proprietari şi chiriaşi.

1. Închiriere. Ordine de

1. Închirierea suprafeţelor locative din fondul de stat se face în ordinea de prioritate stabilită, pentru persoanele încadrate în muncă, de către organele de conducere colectivă din unităţi, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 8 alin. 3 si 4 din Legea nr. 5/197324, iar pentru pensionari de comitetul executiv sau,

21 Decret nr. 221 din 1 iulie 1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a taxelor neachitate în termen şi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării, emis de Marea Adunare Naţională, publicat în Buletinul Oficial nr. 10 din 1 iulie 196022 Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul tarifar net lunar, fără a putea depasi împreuna cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauza, jumătate din acest salariu.23 Art. 409 (1) Pensiile de retragere, recompensele naţionale, lefile şi diurnele: ale eclesiasticilor, militarilor şi tuturor funcţionarilor plătiţi de Stat, district, comuna şi instituţiunile de binefacere ale căror bugete se votează de Cameră, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu se pot urmari decât până la o treime pentru datorii către Stat, penalităţi prevazute de lege, pentru chirii şi creanţe alimentare precum şi pentru creanţele privilegiate prescrise de articolul 1729 codul civil; până la jumătate în ce priveşte plata dotei legiuitei soţii, precum şi alimentele acordate de lege soţiei, copiilor şi ascendenţilor. (2) Indemnizatiile de chirie ce se acorda unor funcţionari, precum sunt aceia ai căilor ferate, sunt neurmaribile şi necesibile în mod absolut. (3) Ele se pot însă urmări şi ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru semestrul la care acele indemnizaţii sunt aferente.24 (3) Închirierea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflat în administrarea unităţilor prevăzute la art. 1 se face în urmatoarea ordine de prioritate: - muncitorilor calificaţi, în primul rind celor din marile unităţi industriale;

20

prioritate.

2. Forma scrisă. Ad probationem, ad

validitatem

3. Pierdere drept locativ

4. Familia titularului

după caz, de biroul executiv al consiliului popular.Odată ce a fost stabilită, ordinea de prioritate la închiriere este obligatorie. În cazul în care ea este nesocotită cu prilejul emiterii înştiinţării în vederea încheierii contractului de închiriere sau se refuză încheierea acestui contract potrivit înştiinţării făcute în temeiul ei, persoana îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti, care, după caz, va anula înştiinţarea şi va obliga unitatea să emită o nouă înştiinţare corespunzătoare ordinii de prioritate stabilită, sau va obliga întreprinderea competentă să încheie contractul de închiriere conform înştiinţării legal emise.Instanţa judecătorească nu are însă competenţa de a cenzura ordinea de prioritate la închiriere, stabilită de unitate.Nu constituie împiedicare la închirierea unei locuinţe din fondul de stat faptul că solicitantul este proprietar în indiviziune asupra unui apartament pe care nu are posibilitatea de a-l folosi efectiv ca locuinţă. 2. Contractul de închiriere se încheie în formă scrisă şi nu poate fi dovedit în alt mod decât prin prezentarea înscrisului care îl constată. În cazurile prevăzute în mod expres prin art. 60 alin. penultim şi art. 17 din Legea nr. 5/1973, forma scrisă a contractului de închiriere şi respectiv de subînchiriere este cerută pentru validitatea raportului locativ. În lipsa acestei forme contractele respective sunt nule, fiind aplicabile totodată sancţiunile prevăzute de art. 17.Pentru apartamentele proprietate personală din mediul urban, nelocuite de proprietar şi familia sa, contractul de închiriere se încheie în condiţiile prevăzute pentru locuinţele aparţinând fondului de stat.3. Locatarul care lipseşte din locuinţă mai mult de şase luni, în afara cazurilor exceptate de lege, îşi pierde dreptul său asupra acelei locuinţe.De asemenea îşi pierde dreptul locativ şi persoana care, deşi a încheiat contract de închiriere, nu şi l-a valorificat prin ocuparea locuinţei în termen de şase luni de la încheierea contractului sau prin introducerea, în acelaşi termen, a acţiunii de justiţie pentru evacuarea celui ce o deţine.4. Fac parte din familia titularului contractului de închiriere, în sensul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 5/1973, copiii rezultati din casatori, din afara casătoriei sau din înfiere, atât timp cât sunt minori cât şi după ce au devenit majori, precum şi copiii încredinţaţi spre creştere şi educare potrivit normelor legale privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.Cu privire la părinţii soţilor, condiţia de a fi întreţinuţi de aceştia este îndeplinită nu numai când sunt lipsiţi de mijloacele necesare traiului, ci şi atunci când, deşi au venituri proprii, au nevoie totuşi de ajutor sau asistenţa datorită vârstei înaintate sau stării necorespunzătoare sănătăţii.În cazurile în care, în suprafaţa locativă atribuită, locuiesc sau sunt primite şi alte persoane, în temeiul unor raporturi de familie care implică o locuinţă comună ori în temeiul unor obligaţii de întreţinere, aceste persoane nu pot fi considerate că nu au nici un drept locativ. Drepturile locative ale acestor persoane sunt, însă, subordonate drepturilor acelor dintre membrii familiei prevăzuţi în contractul de închiriere, în legătură cu care au fost

- salariatilor transferaţi în interesul serviciului din alte localităţi; - cadrelor de specialitate care lucrează în producţia materială, în activitatea de proiectare, cercetare ştiintifică şi învaţământ; - absolvenţilor repartizaţi în producţie, veniţi din alte localităţi; - familiilor cu mai mulţi copii; - celor încadraţi pe baza de concurs, veniţi din alte localităţi; - celorlalti salariaţi şi pensionarilor. (4) În cadrul categoriilor de mai sus, se acordă preferinţă celor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi celor cu mai mulţi copii.

21

5. Drept de extindere

6. Schimb de locuinţe

7. Mutare

primite în locuinţă. Prezenţa în locuinţă a acestor persoane nu modifică cuantumul chiriei calculată în funcţie de prevederile art. 15 alin. 2.În cazul contractelor de închiriere prelungite prin lege, membrii de familie îşi păstrează drepturile locative în condiţiile în care le-au dobândit potrivit normelor legale în vigoare la acea dată.5. Dreptul de extindere poate fi exercitat de orice locatar în condiţiile prevăzute de art. 7 alin. 2. din Legea nr. 5/1973, în cazul în care suprafaţa locativă pe care o deţine nu corespunde aceleia la care este îndreptăţit.De acest drept poate beneficia şi locatarul care posedă un apartament proprietate personală exclusivă sau în indiviziune în care nu se poate muta.Termenul în care poate fi exercitat dreptul de extindere este acel de 10 zile prevăzut pentru încheierea contractului de închiriere. El începe să curgă de la data la care persoana îndreptăţită a cunoscut sau trebuie să cunoască existenţa suprafeţei locative excedentare şi deci naşterea dreptului ei.Dacă dreptul de extindere a fost exercitat cu respectarea condiţiilor legale, suprafaţa locativă excedentară va fi închiriată în mod obligatoriu persoanei îndreptăţite. 6. Locatarii principali pot conveni să facă schimb de locuinţe cu privire la locuinţele care fac parte din fondul de stat, precum şi cu privire la locuinţele proprietate personală supuse normării şi închirierii. În cazul acestor din urmă locuinţe, schimbul poate fi aprobat numai dacă proprietarul, îndreptăţit potrivit legii, nu-şi manifestă voinţa de a se muta el însuşi în apartamentul său.Pentru efectuarea schimbului de locuinţe este necesar, în principiu, de consimţământul membrilor majoritari ai familiei, dar nu şi al altor colocatari. În cazul cererii de schimb de locuinţe formulate de titularul contractului de închiriere, consimţământul membrilor majori ai familiei este prezumat.Dacă un membru al familiei pretinde că nu a fost de acord cu schimbul de locuinţe, el va putea cere anularea acestuia, urmând ca instanţa să aprecieze dacă opunerea lui nu constituie un abuz de drept.Schimbul de locuinţe poate fi aprobat chiar dacă părţile nu deţin acelaşi număr de încăperi, afară dacă prin schimb nu se urmăreşte eludarea prevederilor legale referitoare la normarea suprafeţei locative. Aprobarea nu poate fi refuzată pe motiv că suprafaţa inferioară a încăperilor este diferită sau ca locuinţele diferă din punct de vedere al confortului ori dependinţelor.Pentru realizarea schimbului de locuinţe este necesară aprobarea tuturor unităţilor în a căror administrare se găseau locuinţele respective.Schimbul de locuinţe făcut cu încălcarea prevederilor legale poate fi anulat de instanţă, la cererea celor interesaţi, introdusă în termen de şase luni de la data la care au cunoscut ori au trebuit să cunoască efectuarea lui.

22

8. Divorţ. Atribuire locuinţă.

23

9. Evacuare

10. Mutare în locuinţă

11. Folosinţă dependinţe

24

12. Cheltuieli făcute de chiriaş. Recuperare

13. Recalcularea chiriei

14. Competenţă jurisdicţională

15. Ordonanţă preşedinţială. Obiect

Împotriva refuzului unităţii socialiste de a aproba schimbul de locuinţe partea interesată se poate plânge la instanţa judecătorească în termenul de şase luni socotit de la data la care a cunoscut sau trebuia să cunoască refuzul aprobării.În cazul locuinţelor proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau a altor organizaţii obşteşti, schimbul de locuinţe urmează a se concretiza în contractele de închiriere.7. Persoana care are o locuinţă proprietate personală, dar nu locuieşte în ea, se poate adresa instanţei judecătoreşti, pe cale de acţiune, pentru valorificarea dreptului de a se muta în propria sa locuinţă, dacă face dovada că s-a adresat în prealabil comitetului sau, după caz, biroului executiv al consiliului popular, care şi-a dat aprobarea de a se închiria, persoanelor ce o deţin, locuinţa oferită de ei sau o alta locuinţă.În cazul în care comitetul, respectiv biroul executiv al consiliului popular refuză aprobarea de a închiria locuinţa oferită sau o altă locuinţă în locul celei oferite, proprietarul se va putea adresa instanţei judecătoreşti, care va obliga comitetul (biroul) executiv să dispună atribuirea locuinţei oferite de proprietar, în vederea încheierii contractului de închiriere, în măsura în care această locuinţă întruneşte condiţiile prevăzute de lege.În ambele situaţii chiriaşului trebuie să i se asigure suprafaţa locativă la care este îndreptăţit potrivit legii, precum şi dependinţele necesare în măsura în care le-a avut în vechea locuinţă. Astfel, chiriaşul nu va fi îndreptăţit să pretindă un număr mai mare de camere sau o suprafaţă locativă mai mare ori condiţii mai bune de locuit, decât le avea în locuinţa din care urmează să se mute, dar nu va putea fi obligat să se mute într-o locuinţă insalubră sau lipsită de dependinţele necesare.Chiriaşul va putea să invoce dreptul de a deţine în continuare locuinţa proprietarului, numai dacă va face dovada că la data introducerii acţiunii în evacuare avea încheiat contractul pentru construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală ori că a făcut demersuri concludente pentru mutarea în propria sa locuinţă deţinută de alte persoane.În cazul în care locuinţa din care urmează să se mute are garaj, chiriaşul poate fi evacuat şi din garaj fără ca proprietarul să fie obligat a-i da în schimb un alt garaj.8. În caz de divorţ, instanţa, la cerere, va atribui locuinţa unuia dintre soţi în condiţiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 5/1973, numai dacă suprafaţa locativă deţinută de ei nu ar putea fi împărţită.Dacă locuinţa se află în clădiri construite din fondurile întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat, destinate a servi ca locuinţe pentru persoanele încadrate în muncă în acele unităţi, precum şi în cazul locuinţelor construite din fondurile de investiţii centralizate şi nominalizate prin plan pe noile obiective mai importante, raportul de locaţiune este accesoriu contractului de muncă. Dar şi în asemenea situaţii instanţa este îndreptăţită să dispună evacuarea necondiţionată a titularului contractului de închiriere şi evacuarea condiţionată a soţului în favoarea căruia operează criteriile de preferinţă prevăzute de lege pentru atribuirea locuinţei. În cazul în care o atare locuinţă ar putea fi împărţită, se va proceda la un partaj provizoriu, dispunându-se evacuarea condiţionată a soţului în favoarea căruia operează criteriile legale de atribuire, dar fără a se dispune evacuarea soţului titular al contractului.Soţul titular al contractului de închiriere nu va putea fi însă evacuat în cazul locuinţelor de serviciu, în care prezenţa sa permanentă în preajma locului de muncă este impusă de

25

specificul muncii. Aceeaşi soluţie urmează a se da şi în cazul suprafeţelor locative deţinute de personalul casnic şi de deservire conform art. 69 alin. 1 din lege.Dispoziţia din art. 22 al Legii nr. 5/1973 este aplicabilă şi în cazul soţilor subchiriaşi sau toleranţi, situaţia lor juridică faţă de locatarul principal rămânând aceeaşi.Dacă locuinţa aparţine ambilor soţi în coproprietate, iar în cadrul acţiunii de divorţ nu s-a cerut şi împărţirea bunurilor comune, instanţa, la cerere, va putea dispune, pe calea unei măsuri provizorii, împărţirea sau atribuirea locuinţei după aceleaşi criterii, urmând ca rezolvarea definitivă a raporturilor patrimoniale dintre soţi să aibă loc ulterior, în cadrul acţiunii separate de partaj.În situaţia în care, fie în cadrul acţiunii de divorţ, fie în acela al acţiunii separate, s-a cerut împărţirea bunurilor comune instanţa va proceda potrivit prevederilor legale aplicabile în materie de partaj, dar la alegerea modalităţii de lichidare a stării de devălmăşie va putea să atribuie locuinţa soţului în favoarea căruia înclină menţionatele criterii legale de preferinţă.În cazul unei locuinţei aparţinând în proprietate personală exclusivă unui soţ, instanţa, apreciind împrejurările cauzei, va putea să-l oblige, la cerere, în situaţiile prevăzute de art. 41 şi 42 din codul familiei, să asigure celuilalt soţ, precum şi copiilor care i-au fost încredinţaţi acestuia spre creştere şi educare, o suprafaţă locativă, fie în apartamentul proprietatea sa, fie în altă locuinţă. În cazul în care conlocuirea copiilor şi a soţului căruia i-au fost încredinţaţi, împreună cu soţul proprietar al apartamentului, nu ar fi posibilă în fapt, sau nu ar fi indicată din cauza relelor sale comportări, se va putea dispune, în mod provizoriu, evacuarea celui din apartament, până ce le va asigura o altă locuinţă.9. a) Faptul că prin lege s-a organizat o procedură administrativă de evacuare a suprafeţelor locative ocupate fără contract de închiriere nu constituie împiedicare pentru unitatea socialistă care administrează ţi închiriază locuinţe din fondul de stat, prevăzută în art. 1 alin. 1 din Legea nr. 5/1973, de a cere evacuarea pe cale judiciară chiar şi în cazurile în care ar putea folosi procedura evacuării administrative.b) Unităţile socialiste care administrează şi închiriază locuinţe sunt îndreptăţite să introducă şi acţiuni pentru restrângerea suprafeţelor locative excedentare supuse închirierii.10. Cel ce şi-a construit o locuinţă proprietate personală este obligat să se mute în ea împreună cu membrii săi de familie arătaţi în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 4/1973 (soţ, soţie şi copii minori). În cazul în care construirea locuinţei a fost solicitată în mod expres şi pentru alţi membri de familie decât cei menţionaţi în art. 5 alin. 2 din citata lege, aceeaşi obligaţie de a se muta le va reveni şi acestor membri. Ca atare, dacă nu îndeplinesc această obligaţie şi nu eliberează locuinţa pe care au deţinut-o până la data la care construcţia le-a fost pusă la dispoziţie conform contractului, întreprinderea sau organizaţia în a cărei administrare se găseşte locuinţa deţinută poate cere evacuarea din acea locuinţă a persoanelor obligate la mutare. Acelaşi drept îl va avea şi proprietarul persoană fizică.În cazul în care nu se cere evacuarea, noua locuinţă construită, dacă este situată în mediul urban, va fi supusă în întregime normării şi închirierii.11. a) Locatarul are dreptul la folosirea dependinţelor dintr-o locuinţă ce aparţine fondului locativ de stat, sau dintr-o locuinţă proprietate personală supusă în întregime normării şi închirierii,

26

numai pe baza unui contract de închiriere, încheiat la intrarea în locuinţă sau completat ulterior, în cursul locaţiunii. În cazul unui apartament închiriat mai multor familii pe baza unor contracte de închiriere separate, primul locatar principal căruia i-au fost închiriate dependinţele nu poate invoca un drept de exclusivitate asupra lor, iar unitatea care administrează fondul locativ este îndreptăţită să închirieze şi altui locatar folosinţa unora sau a tuturor dependinţelor din acel apartament. Instanţele judecătoreşti vor putea să verifice însă, la cerere, dacă folosirea dependinţelor din acelaşi apartament, de către toţi locatarii, este posibilă în fapt şi dacă prin lărgirea dreptului de acces la ele nu se aduce o gravă stânjenire folosinţei exercitate de locatarii cărora le-au fost închiriate anterior. b) Colocatarii au dreptul să încheie convenţii cu privire la modul de folosire a dependinţelor care le-au fost legal închiriate, dacă nu implică modificarea structurii interioare a suprafeţei locative şi fără ca aceste convenţii să fie opozabile altor persoane decât cele ce au luat parte la încheierea lor sau să influenţeze cuantumul chiriei. c) În cazul în care baia se foloseşte în comun de două sau mai multe familii ce locuiesc în acelaşi apartament, suma stabilită de lege pentru folosirea acestei dependinţe urmează a se împărţi pe numărul familiilor care au contracte de închiriere separate, proporţional cu suprafaţa locativă deţinută în exclusivitate.12. Chiriaşul care a făcut cheltuieli de întreţinere sau reparare a locuinţei care-i incubă proprietarului, le poate recupera prin reţinerea contravalorii lor din chirie. În cazul în care proprietarul nu este de acord cu reţinerea, contestând, de exemplu, natura sau cuantumul cheltuielilor, aceasta se va putea face pe baza unui titlu executoriu obţinut în condiţiile legii.În cazul în care chiriaşul a executat lucrări de sporire a confortului cu autorizarea prealabilă a proprietarului, acesta se poate înţelege cu chiriaşul, fie să plătească el valoarea lucrărilor, iar chiriaşul să plătească majorarea de chirie corespunzătoare sporului de confort, fie să suporte chiriaşul cheltuielile de efectuare a lucrărilor, urmând a le reţine din chiria majorată. În cazul în care proprietarul nu şi-a dat autorizarea prealabilă dar, ulterior, a pretins majorarea de chirie corespunzătoare sporului de confort, chiriaşul poate pretinde compensarea cheltuielilor din chiria majorată.Dacă lucrările au fost efectuate fără autorizarea prealabilă, iar acesta nu înţelege să le reţină, chiriaşul nu este îndreptăţit să-şi recupereze cheltuielile, ci va putea fi obligat ca, la încetarea locuinţei, să le ridice şi să aducă locuinţa în starea ei anterioară, plătind eventual şi despăgubiri, dar fără a i se putea pretinde o majorare de chirie pentru sporul de confort.13. Unităţile socialiste au dreptul să recalculeze chiria prevăzută în contractul de închiriere şi să pretindă, înăuntrul termenului de prescripţie, plata diferenţei pentru trecut, în raport de chiria legală.Într-o atare situaţie instanţa, stabilind diferenţele datorate, va face aplicarea prevederilor cuprinse în contractul tip de închiriere (pct.8), aprobat prin H.C.M. nr. 860/1973.14. Litigiile în legătură cu închirierea şi folosirea suprafeţei locative se soluţionează de instanţele judecătoreşti în temeiul art. 67 din Legea nr. 5/1973, cu aplicarea normelor de procedură prevăzute în dreptul comun.15. Calea ordonanţei preşedinţiale poate fi folosită în litigii locative ori de câte ori sunt întrunite condiţiile cerute de art. 581 din C.pr.civ.

27

Astfel pot fi evacuate pe această cale persoanele care au ocupat o suprafaţă locativă fără contract de închiriere sau care, având un atare contract, au încercat să-şi valorifice dreptul pe căi de fapt, precum şi persoanele tolerate în locuinţă. De asemenea, se poate dispune prin ordonanţă preşedinţială desfiinţare sau încetarea piedicilor aduse de colocatari la folosirea părţilor comune şi accesoriilor locuinţei, precum şi a piedicilor aduse de persoane străine la valorificarea dreptului locativ constatat prin hotărâre judecătorească. Cererea de ordonanţă preşedinţială se va soluţiona, de regulă, cu citarea părţilor.

1974 DÎTS nr. 9 Trecerea în altă muncă. Transferare şi

desfacere a contractului de muncă.

1. Contestaţie

2. Trecerea temporară în altă muncă

3. Termen desfacere contract de muncă

4. Aviz sindicat. Caracter

1. În toate cazurile în care s-a dispus transferarea în interesul serviciului, iar persoana încadrată în muncă nu este de acord cu dispoziţia de transfer, fie pentru motive de sănătate dovedite cu certificat medical, fie pentru alte motive temeinic justificate, contestaţia sa împotriva acelei dispoziţii este de competenţa organului ierarhic superior.2. Trecerea temporară în altă muncă este schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiaşi unităţi pe o perioadă de timp scurtă. Această măsură are caracter excepţional şi se poate dispune numai în cazuri bine justificate, chiar şi în afara consimţământului celui în cauză, care însă se poate plânge împotriva ei la comisia de judecată, dacă o consideră nelegală.3. Termenul de o lună, prevăzut de art. 130 alin. 2 din Codul muncii25 pentru desfacerea contractului de muncă pentru motivele arătate în alin. 1 lit. a, i sau k26, nu începe să curgă, în situaţiile enumerate de art. 146 din acelaşi cod27, decât la încetarea acelor situaţii. Dacă vreuna dintre aceste situaţii s-a ivit după ce termenul a început, curgerea lui se suspendă, urmând ca după încetarea acelei situaţii să înceapă a curge un nou termen de o lună pentru desfacerea contractului.4. Avizul comitetului sindicatului la desfacerea, din iniţiativa unităţii, a contractului în cazul oricărei persoane încadrate în muncă, sau al organului sindical superior în cazul celor ce sunt membri ai comitetului sindicatului ori ai altui organ sindical, are caracter consultativ. Luarea prealabilă a avizului este obligatorie, dar lipsa lui nu este de natură să atragă anularea deciziei de desfacere a contractului de muncă. În cazul în care consultarea prealabilă a organului sindical a fost omisă, urmează ca instanţa sesizată cu judecarea contestaţiei împotriva deciziei de desfacere a contractului să ceară ea avizul prevăzut de lege.În cazul celor aleşi în organul de conducere colectivă al unităţii sau în comisia de judecată, contractul de muncă nu poate fi desfăcut fără aprobarea organului care i-a ales. Această aprobare trebuie să fie prealabilă, iar instanţa nu este îndreptăţită să ceară o aprobare ulterioară sau să ţină seama de o asemenea aprobare.Aceste avize şi aprobări sunt cerute de lege numai atunci când

25 (2) Contractul de muncă poate fi desfăcut pe temeiul lit. e, i sau k, în termen de cel mult de la o lună de la constatarea, de către conducătorul unităţii, a împrejurării care constituie temeiul desfacerii.26 Art 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul când: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; i) persoana incadrata în muncă savârşeşte o abatere gravă sau încalcă în mod repetat obligaţiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate; k) persoana încadrată în muncă este condamnată definitiv pentru o infracţiune în legatură cu munca sa, dacă condamnarea o face necorespunzătoare postului pe care îl deţine;27 Art. 146 Contractul persoanei încadrate în muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa unităţii în timpul incapacităţii temporare de muncă în care primeşte ajutoare de asigurări sociale, în caz de graviditate, în timpul concediului de maternitate şi în perioada de alăptare, în perioada cât îngrijeşte copilul bolnav, în vârstă de până la 3 ani, precum şi în timpul cât soţul satisface serviciul militar, în afară de cazurile prevăzute la art. 130 alin. 1 lit. c, d, g, j, k, l.

28

5. Neoferire alt post. Anulare desfacere contract de muncă

desfacerea contractului de muncă este lăsată la aprecierea organului de conducere.5. Desfacerea contractului în situaţiile prevăzute de art. 130 alin. 1 lit. a-c, e si f din Codul muncii28, fără ca unitatea să-şi fi îndeplinit obligaţia de a-i oferi un alt loc de muncă sau de a lua celelalte măsuri prevăzute de art. 133 alin. 1 din acelaşi cod29, este de natură să ducă la anularea deciziei de desfacere a contractului. Dacă unitatea nu are un post corespunzător pe care să-l ofere celui în cauză, ea trebuie considerată că şi-a îndeplinit obligaţia legală prin însuşi faptul de a se fi adresat organului ierarhic superior sau organului de repartizare în muncă solicitându-i sprijinul prevăzut de menţionatul text de lege.Dacă unitatea îşi îndeplineşte obligaţia legală după desfacerea contractului de muncă, această măsură se consolidează, iar contestaţia celui în cauză urmează a fi examinată numai în legătură cu despăgubirea cuvenită pentru perioada de timp dintre desfacerea contractului şi îndeplinirea ulterioară a menţionatei obligaţii legale.

1974 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii.

1. Pagube aduse de angajaţi. Recuperare.

2. Neefectuarea cercetării. Răspundere.

3. Decizie de imputare.

1.În cadrul răspunderii materiale pentru pagube aduse societăţilor de către angajat recuperarea urmează a se face în primul rând de la cei ce le-au provocat prin fapta lor directă.În litigiul dintre societate şi autorul direct al pagubei pot fi introduşi, pentru a le face opozabile probele administrate şi constatările rezultate, persoanele care au înlesnit producerea ei.În cazul în care s-a emis decizie de imputare şi împotriva lor, aceste persoane vor avea dreptul să o conteste şi să ceară, iar instanţa va fi obligată să încuviinţeze, chiar şi din oficiu, suspendarea judecăţii, precum şi a executării deciziei de imputare, până la terminarea procedurii de recuperare împotriva autorului direct al pagubei.În acelaşi mod se va proceda şi în caz de restituire a sumelor încasate fără drept, a contravalorii unor bunuri ori a serviciilor nedatorate.2. Cel îndreptăţit a lua măsura de recuperare răspunde material pentru paguba cauzată unităţii de o altă persoană dacă, datorită faptului că nu s-a îngrijit ca în termenul legal de 60 de zile de la luarea la cunoştinţă a pagubei să se facă cercetările necesare spre a se stabili cu certitudine persoana vinovată de producerea acelei pagube şi întinderea acesteia, a emis decizie de imputare împotriva altei persoane sau pentru o sumă mai mică decât aceea ce reprezintă prejudiciul real.Aceeaşi răspundere îi revine şi celui care, nesocotindu-şi sau neglijându-şi îndatoririle de serviciu, nu a făcut cercetări temeinici şi complete pentru identificarea persoanei vinovate de producerea pagubei şi stabilirea exactă a cuantumului acesteia, dacă, în ambele situaţii, decizia de imputare a fost anulată sau paguba a fost recuperată doar parţial.Tot astfel se va proceda şi în cazul în care paguba ar rezulta din nerestituirea unor sume încasate fără drept, a contravalorii unor bunuri predate ori a unor servicii nedatorate.3. Termenul de 60 zile pentru emiterea deciziei de imputare,

28 Art. 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul când: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; b) unitatea îşi încetează activitatea prin încetare; c) unitatea se mută în altă localitate, iar persoana încadrată nu acceptă să o urmeze; e) persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului în care a fost încadrată; f) în postul ocupat de persoana încadrată în muncă este integrat, pe baza hotarârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post; 29 Art. 133 (1) În cazul în care contractul de muncă urmează să fie desfăcut din iniţiativa unităţii pentru motivele prevăzute în art. 130 alin. 1 lit. a-c, e si f, aceasta este obligată să ofere persoanelor în cauză trecerea în altă muncă corespunzătoare, solicitând în acest scop sprijinul organului ierarhic superior şi al organelor de repartizare în muncă sau, după caz, să ia măsuri pentru recalificarea acestor persoane.

29

Termen de 60 zile. Caracter.

4. Constatare pagubă.

5. Decizie de imputare. Comunicare. Sancţiune.

6. Prescripţie începută sub vechiul cod.

prevăzut de art. 108 alin. 2 din Codul muncii, are caracterul unui termen de prescripţie. Acest termen este susceptibil de întrerupere şi de suspendare, în condiţiile dreptului comun. El nu este însă susceptibil de repunere în termen.În cazul în care, considerându-se că paguba a fost cauzată printr-o faptă ce constituie infracţiune, au fost sesizate organele de urmărire penală, suspendarea operează faţă de toţi cei ce au provocat paguba, indiferent dacă au fost indicaţi în reclamaţia penală.Termenele de trei ani şi respectiv de un an, prevăzute de art. 108 alin. 1 din acelaşi cod, pentru constatarea pagubei, au caracterul unor termene de decădere. Decizia de imputare va putea fi emisă şi după expirarea acestor termene în cazul în care atât constatarea pagubei, cât şi luarea ei la cunoştinţă au avut loc înăuntrul lor. Într-o atare situaţie termenul de 60 de zile se va putea împlini şi după expirarea termenului de constatare a pagubei.În cazul persoanelor care au înlesnit producerea pagubei termenul de 60 de zile pentru recuperarea pagubei rămase neacoperite va începe să curgă din momentul în care se va constata că paguba nu mai poate fi recuperată de la autorul ei direct.În cazul răspunderii pentru neemiterea deciziei de imputare în termenul legal, pentru emiterea ei greşită sau pentru neefectuarea unor cercetări temeinice şi complete, termenul de 60 de zile va începe să curgă de la data la care cel în drept a luat cunoştinţă de paguba produsă prin neemiterea deciziei de imputare sau, după caz, de hotărârea definitivă a organului de jurisdicţie prin care s-a anulat decizia de imputare greşită ori de faptul că paguba a putut fi recuperată doar parţial.În toate situaţiile de mai sus constatarea pagubei va trebui să aibă loc în termen de trei ani, socotit de la expirarea termenului de 60 de zile în care trebuia să fie luată măsura de recuperare împotriva celui ce a produs paguba iniţială.Atunci când paguba a fost cauzată societăţii printr-o faptă ce constituie infracţiune, răspunderea se va stabili potrivit legii penale.4. În cazul încasării unor sume de bani fără drept, al predării unor bunuri ori al prestării unor servicii nedatorate, constatarea pagubei va trebui să se facă în termen de un an numai faţă de cel ce a primit suma sau bunul ori a beneficiat de prestarea acelor servicii, cu bună-credinţă.Faţă de cei vinovaţi de efectuarea plăţii, predarea bunului ori prestarea serviciilor nedatorate, societatea îşi păstrează dreptul de a constata paguba în termenul de trei ani, socotit de la primirea sumei sau bunului ori prestarea serviciilor nedatorate. Acelaşi termen se aplică şi în cazul în care beneficiarul nu a fost de bună-credinţă, iar în cazul în care fapta sa va constitui infracţiune, răspunderea i se va stabili potrivit legii penale.5. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 108 alin. 3 din Codul muncii pentru comunicarea deciziei de imputare nu este sancţionat cu decăderea. Această comunicare poate fi făcută celui în cauză în termenul general de prescripţie de trei ani din dreptul comun.Până la data comunicării decizia de imputare nu poate fi pusă în executare.6. Dispoziţiile noului Cod al muncii se vor aplica în principiu şi prescripţiilor neîmplinite la data intrării sale în vigoare, iar termenele de prescripţie vor fi socotite că încep să curgă de la aceeaşi dată.

30

Dispoziţiile Codului anterior al muncii privitoare la termenele de prescripţie vor rămâne mai departe aplicabile numai dacă termenele pe care le prevăd s-ar împlini înaintea celor stabilite prin noul Cod al muncii.

1974 DÎTS nr. 3 1. Nulitate căsătorie. Stabilirea bunei/relei

credinţe a soţilor.

2. Soţi. Bun. Stabilire caracter.

3. Soţ. Înfiere. Consimţământul

celuilalt soţ. Sancţiune.

1. În cazul în care instanţa declară nulă sau anulează căsătoria, ea este obligată să stabilească, prin aceeaşi hotărâre, buna sau reaua-credinţă a soţilor la încheierea căsătoriei.2. Oricare dintre soţi poate să ceară şi să obţină constatarea că unul sau mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune şi nu proprii ale celuilalt soţ, sau că, dimpotrivă, sunt bunuri proprii.3. Luarea consimţământului soţului neînfietor, în condiţiile art. 69 alin. 2 din Codul familiei, este obligatorie, neîndeplinirea acestei condiţii fiind sancţionată cu nulitatea relativă a actului.Acţiunea în anulare poate fi exercitat numai de soţul căruia nu i s-a luat consimţământul.Nulitatea înfierii poate fi acoperită prin renunţare expresă sau tacită la exercitarea acţiunii.

1974 DÎTS nr. 1 Dreptul muncii

Pagubă adusă de salariat. Recuperare

l. Organizaţia socialistă care a plătit despăgubiri altei organizaţii socialiste pentru paguba adusă de persoana sa încadrată în muncă prin săvârşirea unei fapte ilicite şi care se subrogă în drepturile organizaţiei socialiste păgubite poate cere de la persoana sa încadrată în muncă, pe calea acţiunii în regres, numai ceea ce a plătit efectiv cu titlu de despăgubire.2. În cazul în care organizaţia socialistă păgubită nu a obţinut pe calea arbitrajului de stat contravaloarea întregii pagube calculate conform dispoziţiilor Decretului nr. 220/1960 si H.C.M. nr. 532/196330 diferenţa dintre valoarea despăgubirii acordate şi aceea calculată potrivit acestor acte normative, va putea fi cerută de organizaţia socialistă păgubită direct de la persoana încadrată în muncă a organizaţiei socialiste, vinovată de săvârşirea faptei prejudiciabile, pe calea unei acţiuni de drept comun.

1973 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii

1. Desfacere disciplinară a

contractului de muncă. Temei juridic. Recurs.

2. Cercetare prealabilă. Lipsă. Sancţiune.

1. În cadrul de aplicare a noului Cod al muncii, temeiul juridic al desfacerii disciplinare a contractului de muncă îl constituie dispoziţiile art. 130 alin. 1 lit. i.Cât priveşte competenţa de judecare a contestaţiilor împotriva desfacerii disciplinare a contractului de muncă, ea este stabilită prin art. 174 lit. b din acelaşi cod, hotărârea pronunţată de judecătorie în atare litigii fiind supusă recursului la tribunal, cu excepţia contestaţiilor făcute de persoanele cu funcţii de conducere la care se referă art. 175 alin. 1 lit.b şi care au fost date spre soluţionare organului administrativ ierarhic superior.2. Cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere, ascultarea celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de el în apărare înainte de aplicarea sancţiunii disciplinare, prevăzute în art. 13 alin. 3 din Legea nr. 1/1970, sunt obligatorii. În cazul în care această condiţie legală nu a fost îndeplinită, judecătoria va constata nulitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă, iar prin consecinţă va admite contestaţia şi va dispune reîncadrarea în funcţie.Dacă însă cercetarea, ascultarea salariatului şi verificarea susţinerilor sale făcute în apărare nu au fost efectuate datorită unor motive întemeiate, cum ar fi sustragerea în orice mod a salariatului de la îndeplinirea acestei proceduri prealabile, părăsirea unităţii fără a se prezenta la convocarea ce i s-a

30 Decret nr. 220 din 20 octombrie 1960 privind stabilirea valorii pagubelor cauzate avutului obştesc, emis de Marea Adunare Naţională, publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960. Hotărâre nr. 532 din 20 iulie 1963 privind modul de stabilire a valorii pagubelor cauzate avutului obştesc, pentru bunurile care nu au preţuri cu amănuntul legal stabilite, emisă de Consiliul de Miniştri publicat în Buletinul Oficial nr. 24 din 26 iulie 1963.

31

făcut, lipsa nejustificată de la serviciu sau alte asemenea împrejurări care îi sunt imputabile, instanţa va proceda la judecarea litigiului în fond.

1973 DÎTS nr. 2 Minor. Pensie de întreţinere

1. Prestări periodice. Sumă globală

Majorare pensie.

Creditor mai mare de 18 ani.

2. Înţelegere părinţi. Scutire de contribuţie.

1. Părţile pot conveni ca pensia de întreţinere stabilită în sarcina debitorului sub formă de prestări periodice să fie înlocuită prin depunerea anticipată a sumelor ce reprezintă prestările periodice pe tot timpul stabilit de instanţă.Într-o atare situaţie creditorul obligaţiei de întreţinere va fi îndreptăţit să primească plata în mod periodic, la termenele stabilite, iar nu deodată sub forma unei sume globale. El îşi va păstra dreptul de a solicita mărirea pensiei de întreţinere în raport cu schimbarea criteriilor avute în vedere de instanţă în stabilirea obligaţiei. De asemenea, copilul devenit major şi aflat în continuarea studiilor va putea cere, în condiţiile prevăzute de lege, plata pensiei de întreţinere şi după împlinirea vârstei de 18 ani.2. Dacă instanţa constată că părintele căruia i s-a încredinţat copilul minor spre creştere şi educare este în măsură să-i asigure singur condiţiile materiale necesare, poate să încuviinţeze învoiala dintre părinţi prin care cel căruia nu i s-a încredinţat copilul este scutit temporar de contribuţia sa ori este obligat la o contribuţie mai mică.Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părintelui care s-a obligat să suporte singur cheltuielile de întreţinere va putea să justifice revenirea instanţei asupra hotărârii de sistare a plăţii datorate de celălalt părinte.

1972 DÎTS nr. 10 Legea nr. 3/1970. Minori ocrotiţi

1. Fixare contribuţie de întreţinere

2. Obligaţie de plată părinţi.

3. Minorul are venituri

4. Compunere complet. Asistenţă juridică

1. În cadrul contestaţiilor introduse împotriva hotărârilor date de comisiile pentru ocrotirea minorilor, judecătoria are îndatorirea să stabilească, în sarcina persoanelor obligate potrivit legii să întreţină pe minorul cu privire la care s-a dispus internarea într-o instituţie de ocrotire, contribuţia bănească pe care urmează să o suporte pe toată perioada cât va dura măsura de ocrotire.Această contribuţie va fi calculată pe baza criteriilor legal, potrivit prevederilor din Codul familiei, în funcţie de venitul mediu realizat în ultimele 6 luni, iar pentru agricultori în funcţie de venitul realizat în anul precedent.Instanţa nu va putea să înlăture obligarea la plata contribuţiei a persoanelor cărora le-ar reveni obligaţia de a-l întreţine pe minor, decât în cazurile în care, potrivit legii, nu li s-ar putea impune o atare obligaţie.2. La plata contribuţiei urmează să fi obligaţi ambii părinţi, proporţional cu mijloacele materiale de care dispun, chiar dacă fiind despărţiţi în fapt sau divorţaţi, unul dintre ei a fost obligat prin hotărâre judecătorească să plătească pensie de întreţinere pentru copilul încredinţat spre creştere şi educare celuilalt părinte.Într-o atare situaţie însă instanţa, la cererea celui interesat, va suspenda executarea pensiei de întreţinere cu începere de la data internării efective a minorului în instituţia de ocrotire.3. În cazul în care minorul cu privire la care s-a luat măsura internării într-o instituţie de ocrotire este beneficiarul unei pensii de urmaş sau alte venituri care sunt mai mici decât cheltuielile pe care le face statul cu întreţinerea lui, persoanele cărora le revine datoria de a-l întreţine vor fi obligate să suporte diferenţa. În cazul în care pensia de urmaş sau veniturile care le realizează sunt mai mari decât aceste cheltuieli, minorul este obligat să le suporte integral, iar diferenţa îi rămâne la dispoziţie.4. Contestaţiile introduse împotriva hotărârilor date de comisiile pentru ocrotirea minorilor ce se soluţionează de judecătorii în complet format de un judecător cu participarea procurorului, fără

32

a fi necesară desemnarea unui apărător din oficiu.1972 DÎTS nr. 4 Dreptul familiei

Alocaţie pentru copii. Regim legal

Alocaţia de stat pentru copii este supusă aceluiaşi regim legal ca şi pensia de întreţinere.În consecinţă, normele de drept procesual prevăzute pentru pensia de întreţinere se aplică şi în litigiile având ca obiect restituirea alocaţiei de stat pentru copii încasată şi reţinută pe nedrept de un părinte ori stabilirea unei despăgubiri corespunzătoare în cazul în care părintele a împiedicat din culpa sa încasarea alocaţiei.Aceleaşi norme sunt aplicabile şi în cazul alocaţiilor pentru copii plătite din alte fonduri.

1971 DÎTS nr. 7 Dreptul muncii

Angajat. Folosire ilegală a autovehiculului

angajatorului. Stabilire despăgubiri

1. Despăgubirea datorată de angajaţi pentru folosirea ilegală a autovehiculelor din dotarea angajatorului se calculează pe baza tarifelor legale, stabilite pentru transporturile efectuate, indiferent dacă autovehiculul aparţine parcului auto al unei întreprinderi care efectuează transporturi cu plată sau parcului pentru transporturi interne al unei societăţi.2. Această despăgubire se realizează pe căile de recuperare prevăzute în Codul muncii.

1971 DÎTS nr. 6 Dreptul muncii. Angajat. Răspundere materială.

1. Noţiune de „salariu lunar”

2. Majorare/diminuare salariu

1. Prin noţiunea de salariu lunar folosită în art. 68 alin. 2 din Codul muncii, modificat, în legătură cu plafonarea reţinerilor ce se pot face angajatului pentru recuperarea pagubelor aduse unităţii în care lucrează, se înţelege salariul tarifar de încadrare realizat, corespunzător timpului efectiv lucrat, inclusiv sporurile şi indemnizaţiile care, potrivit normelor legale în vigoare, se includ în salariul tarifar.Nu se includ în salariul tarifar realizat sumele reprezentând contribuţia pentru pensia alimentară, diminuările pentru neîndeplinirea sarcinilor stabilite, precum şi reducerile ca urmare a aplicării unor sancţiuni disciplinare.În acelaşi sens urmează a se considera folosită noţiunea de salariu şi în dispoziţiile art. 71 alin. 2 din Codul muncii.În toate aceste dispoziţii legale se ţine seama de salariul tarifar net şi nu de salariul brut.2. Majorările precum şi diminuările salariului tarifar care intervin în perioada de recuperare a pagubei urmează să fie avute în vedere la stabilirea atât a cuantumului ratelor lunare prevăzute în art. 71 alin. 2, cât şi a plafonului celor trei salarii lunare prevăzute în art. 68 alin. 2, modificat, din Codul muncii.La stabilirea plafonului celor trei salarii lunare se va ţine seama de media salariilor tarifare încasate în cursul anului calendaristic în care se face recuperarea.În mod corespunzător se vor avea în vedere variaţiile veniturilor şi în cazul în care angajatul a fost pensionat.

1971 DÎTS nr. 2 Pensie de întreţinere. Copil devenit major. Continuare studii.

Părintele este obligat să dea întreţinere copilului devenit major, dacă se află în continuare de studii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 25 de ani.Pentru a beneficia de întreţinere, copilul trebuie să dovedească stăruinţă în continuarea studiilor.

1970 DÎTS nr. 5 Drept administrativ. Legea 1/1967

1. Control judecătoresc. Obiect. Competenţă

materială şi teritorială

1. Sunt supuse controlului judecătoresc, în condiţiile Legii nr. 1/196731 actele administrative, precum şi faptele materiale asimilate lor prin art. 1 alin. 2 din lege, iar nu şi operaţiunile care prin ele însele nu produc efecte juridice şi nici alte fapte materiale efectuate în desfăşurarea activităţii organelor administraţiei de stat.Normele de competenţă materială stabilite de lege au caracter imperativ, iar excepţia de necompetenţă trebuie ridicată chiar şi din oficiu.În cazul dublei subordonări, atât pe plan local cât şi pe plan

31 Legea nr. 1 din 26 iulie 1967 privind judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale.

33

2. Calitate procesuală pasivă

3. Procedura prealabilă

4. Acţiune inadmisibilă sau greşit îndreptată

central a organului administraţiei de stat pârât, competenţa îi revine judecătoriei.Cât priveşte competenţa teritorială, cererea celui vătămat în dreptul său printr-un act administrativ ilegal poate fi introdusă atât la instanţa în raza căreia domiciliază reclamantul cât şi la instanţa de la sediul organului administraţiei de stat care a emis actul pretins a fi ilegal.2. În litigiile referitoare la cererile celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale, au calitate procesuală pasivă organele administraţiei de stat, precum şi orice altă entitate, în cazurile în care emit acte administrative.În cazul organelor locale ale administraţiei de stat se va cita ca parte în proces unitatea administrativ teritorială prin comitetul executiv al consiliului popular.Dacă în cadrul procesului se cer şi despăgubiri, iar organul emitent al actului nu are personalitate juridică, se vor cita atât organul administraţiei de stat cu această calitate, cât şi organul emitent.3. Acţiunea celui vătămat printr-un act administrativ ilegal poate fi introdusă numai dacă s-a adresat în prealabil organului administrativ care a emis actul, fără a fi obţinut restabilirea legalităţii şi numai după expirarea termenului prevăzut de lege pentru rezolvarea reclamaţiei.În cazul în care reclamaţia a fost rezolvată înainte de împlinirea termenului legal, cel vătămat se va putea adresa instanţei fără să mai aştepte expirarea termenului.Tot astfel dacă prelungirea termenelor prevăzute în art. 6 din Decretul nr. 534/196632 ar duce la depăşirea termenului de 6 luni, cel vătămat va trebui să introducă acţiunea mai înainte de a se împlini cele 6 luni calculate de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere.4. Acţiunea celui vătămat într-un drept al său printr-un act administrativ ilegal poate fi considerată inadmisibilă Legea nr. 1/1967, numai dacă procedura jurisdicţională la care se referă textul este reglementată prin lege sau decret.În cazul în care cererea a fost îndreptată greşit la instanţa judecătorească, iar reclamantul nu se opune, ea va fi trimisă spre soluţionare organului jurisdicţional competent.

1969 DÎTS nr. 1033

Divorţ. Copii

1. Motive

1. Instanţa nu va putea să pronunţe desfacerea căsătoriei, decât dacă va constata că, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt atât de grav şi iremediabil vătămate, încât continuarea căsătoriei a devenit vădit imposibilă. Cât priveşte despărţirea în fapt a soţilor, ea va putea să ducă la desfacerea căsătoriei numai dacă instanţa îşi va forma convingerea, pe bază de probe, că este definitivă, că sustragerea de la obligaţia de convieţuire, îndelungată şi nejustificată, îi este imputabilă soţului pârât şi că, în mod vădit, continuarea căsătoriei nu mai este cu putinţă. O atare despărţire în fapt a soţilor va putea să constituie prin ea însăşi un motiv de divorţ dacă soţii trăiesc despărţiţi de cel puţin 5 ani.34

În acest scop, instanţa este obligată să lămurească şi să cunoască motivele reale de divorţ, cauzele adânci ale neînţelegerilor dintre soţi, fără a se limita la motivele invocate în acţiune, care uneori sunt doar aparente şi nereale.

32 Decretul nr. 534 din 23 iunie 1966 cu privire la primirea, examinarea şi rezolvarea cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerile cetăţenilor.33 S-a avut în vedere forma adusă prin decizia nr. 10 din 28 decembrie 1974 cu privire la modificarea unor motivări şi soluţii date prin decizia de îndrumare nr. 10 din 13 noiembrie 1969.34 Pct. 1 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974.

34

2. Împăcarea soţilor

3. Reguli procedurale

4. Ordonanţă preşedinţială

În exercitarea rolului ei activ, instanţa nu se va mărgini la probele şi explicaţiile părţilor, ci va trebui să dispună din oficiu efectuarea probelor pe care le-ar socoti necesare pentru lămurirea situaţiei.Totodată, în vederea încredinţării copiilor minori în conformitate cu interesele acestora, instanţa va culege din timp toate datele necesare cu privire la profesia soţilor, profilul lor social-moral, modul în care îşi exercită îndatoririle faţă de copii, starea sănătăţii lor şi a copiilor, posibilităţile materiale pe care le au soţii pentru asigurarea creşterii şi educării copiilor, precum şi orice alte date care ar putea fi de natură să influenţeze asupra soluţiei.2. Atât preşedintele, la primirea cererii de divorţ, la termenul fixat pentru înfăţişarea părţilor, la expirarea termenului de gândire şi la fixarea primului termen de judecată, cât şi instanţa, în tot cursul procesului, au obligaţia să depună toate stăruinţele pentru a realiza împăcarea soţilor, fără a se limita să înregistreze declaraţia soţului reclamant că stăruie în acţiune.3. În ceea ce priveşte respectarea regulilor procedurale în soluţionarea proceselor de divorţ:a) Nu se va da curs cererii până ce nu au fost depuse certificatele de stare civilă sau copii legalizate;b) Dacă la termenele fixate pentru împăcarea soţilor sau la cele fixate pentru şedinţa de judecată procedura de chemare a soţului pârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a înfăţişat la nici unul dintre acele termene, instanţa va trebui să facă cercetări pentru aflarea domiciliului său, conformându-se prevederilor art. 6161 din C.pr.civ, pentru ca pârâtul să poată lua efectiv cunoştinţă de introducerea acţiunii.c) Procedura de citare prin publicitate nu va fi încuviinţată decât după ce se va face dovada că pârâtul nu are domiciliu cunoscut;d) Dacă la primul termen de judecată soţii nu se împacă instanţa va fixa un al doilea termen pentru propunerea şi discutarea probelor, iar apoi un al treilea termen pentru administrarea acestora;e) Termenul de gândire va fi de cel puţin 3 luni şi cel mult de 6 luni sau de cel puţin 6 luni şi de cel mult un an, după cum, la data la care se fixează de către preşedinte, soţii au sau nu copii minori. Odată ce a fost stabilit, termenul de gândire nu mai poate fi prelungit.35

f) Nu se vor da termene de gândire în situaţiile prevăzute de art. 6131 din C.pr.civ. Totuşi instanţele de judecată vor cerceta şi în atare situaţii, cu toată atenţia, fondul cererilor de divorţ, admiţându-le numai dacă ar ajunge la concluzia că o continuare a căsătoriei a devenit în mod vădit imposibilă.De asemenea, nu se va da un alt termen de gândire în cazul în care soţul pârât introduce şi el acţiune de divorţ sau cerere reconvenţională;g) Dacă soţii au copii născuţi din căsătorie sau care au starea copiilor născuţi din căsătorie, hotărârea nu se va putea pronunţa fără concluziile orale sau scrise ale autorităţii tutelare;h) Primirea cererii de divorţ, stabilirea taxei de timbru şi fixarea primului termen pentru prezentarea părţilor în faţa instanţei se vor consemna de preşedinte în rezoluţii, iar orice altă activitate , în exercitarea atribuţiilor sale, având caracterul jurisdicţional, în încheieri.4. Pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa poate lua, vremelnic, măsuri cu privire la încredinţarea copiilor, la obligaţia

35 Pct. 3 lit. e este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974.

35

5. Hotărârea judecătorească

de întreţinere, la alocaţia pentru copii, precum şi la folosirea locuinţei.36 Încredinţarea provizorie a copiilor minori până la pronunţarea hotărârii se va face totdeauna ţinându-se seama exclusiv de interesele copiilor.Cererile de pensie de întreţinere între soţi sau pentru copii minori se rezolvă în cadrul însuşi al procesului de divorţ, ca cereri accesorii, fără a fi necesar să se formeze dosar aparte dacă procesul se găseşte încă la prima instanţă.5. În ceea ce priveşte hotărârea pronunţată de instanţă:a) Divorţul se pronunţă din vina soţului pârât sau din vina ambilor soţi. El nu se poate pronunţa decât dacă instanţa constată că motivele temeinice care fac imposibilă continuarea căsătoriei au fost provocate de soţul pârât, nu şi atunci când cauza dezbinării este imputabilă exclusiv soţului reclamant.Pronunţarea divorţului din vina ambilor soţi se va face numai atunci când culpa concurentă a soţului reclamant este gravă şi bine stabilită şi ar putea duce ea singură la desfacerea căsătoriei.În cazul în care divorţul este cerut pentru alienaţie mintală sau debilitate mintală cronică ori pentru o boală gravă si incurabilă survenită înainte sau în timpul căsătoriei, instanţa urmează să constate desfacerea căsătoriei fără a pronunţa divorţul din vina soţului pârât.37 b) Dacă pronunţă divorţul, instanţa este obligată să facă aplicarea art. 42 din Codul familiei cu privire la încredinţarea spre creştere şi educare a copiilor minori unuia dintre părinţi sau, în mod excepţional şi numai pentru motive temeinice, unei alte persoane sau unei instituţii de ocrotire. Învoiala părinţilor în această privinţă nu este obligatorie pentru instanţă, după cum nu este necesar să se încredinţeze copilul părintelui care nu a fost în culpă. Instanţa va ţine seama exclusiv de interesele copilului, în care scop va avea în vedere vârsta, sexul copilului, ataşamentul său faţă de unul dintre părinţi, posibilităţile de creştere şi educare ale fiecăruia dintre părinţi, moralitatea acestora, etc.Tot prin hotărârea de divorţ instanţa va stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură si pregătire profesională a copiilor, obligând pe părintele care nu a primit copilul să plătească celuilalt părinte, sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul, suma fixată pentru întreţinere. Instanţa se va pronunţa în această privinţă chiar dacă părţile nu au cerut-o, stabilind pensia de întreţinere eventual sub forma unei cote procentuale din retribuţia lunară a debitorului şi luând de îndată măsuri de poprire, conform art. 461^1 din Codul de procedură civilă. c) Instanţa va atrage atenţia părţilor asupra aplicării dispoziţiilor art. 40 din Codul familiei privitor la păstrarea numelui purtat în timpul căsătoriei şi a art. 36 din acelaşi cod privitor la împărţirea prin buna învoială a bunurilor comune. Dacă, potrivit art. 40 din Codul familiei, soţii s-au înţeles ca acela dintre ei care a purtat în timpul căsătoriei numele celuilalt să continue a purta acest nume şi după desfacerea căsătoriei, instanţa va lua act de învoiala soţilor prin însăşi hotărârea de divorţ. Dacă există motive temeinice ea va putea să acorde soţului care o cere dreptul de a continua să poarte numele celuilalt soţ, chiar în cazul când nu a intervenit o astfel de

36 Pct. 4 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974.37 Pct. 5 lit. a a fost completat cu alin. 3 prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974.

36

6. Recurs

7. Menţiune în actul de stare civilă

8. Educare

învoială.6. Instanţele de recurs sunt obligate, în aceste procese care interesează îndeaproape întreaga societate, să-şi exercite cu toată exigenţa controlul juridic, pentru a împiedica trecerea în puterea lucrului judecat a unor hotărâri greşite în fond sau date cu încălcarea regulilor procesuale.7. După rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ instanţa o va comunica din oficiu serviciului de stare civilă pentru a face menţiune pe marginea actului de căsătorie.38

8. Plenul Tribunalului Suprem îndrumă instanţele să judece procesele de divorţ, cu toată grija cuvenită unei probleme deosebit de importante pentru societatea noastră, pentru educarea oamenilor muncii într-o morală sănătoasă şi pentru creşterea viitoarelor generaţii.

1969 DÎTS nr. 5 Contract închiriere locuinţă

1. Ordin repartiţie. Încheiere contract

2. Mutare proprietar în locuinţa ocupată de

chiriaş

3. Schimb de locuinţe. Locatari

4. Drept de extindere. Drept de opţiune

5. Divorţ. Atribuire

1. Pentru ocuparea unei suprafeţe locative cu destinaţie de locuinţă nu este suficientă obţinerea ordinului de repartizare, ci este necesară şi încheierea contractului de închiriere.Dacă organul de administraţie locativă refuză în mod nejustificat încheierea contractului de închiriere, titularul ordinului de repartizare va putea să-l cheme în judecată, în temeiul art. 56 din Legea nr. 10/196839, pentru a fi obligat – sub sancţiunea de a plăti daune – să încheie contractul.2. Persoana care are o locuinţă proprietate personală, dar nu locuieşte în ea, se poate adresa instanţei judecătoreşti, pe care de acţiune, pentru valorificarea dreptului de a se muta în propria locuinţă, dacă face dovada că s-a adresat în prealabil autorităţii administrative, care a emis în favoarea chiriaşului ordin de repartizare pentru locuinţa oferită de el sau pentru o altă locuinţă. În ambele situaţii locuinţa trebuie să fie corespunzătoare în ceea ce priveşte suprafaţa locativă la care este îndreptăţit chiriaşul şi să îndeplinească anumite condiţii pentru ca practic să poată fi folosită. Chiriaşul nu va fi îndreptăţit să pretindă un număr mai mare de camere sau condiţii mai bune de locuit decât le avea în locuinţa din care urmează să se mute.Garajul aferent locuinţei va fi evacuat numai dacă proprietarul posedă un autoturism şi oferă un alt garaj. Această obligaţie o are proprietarul numai dacă la data introducerii acţiunii chiriaşul posedă un autoturism.3. Locatarii principali pot conveni să facă schimb de locuinţe.Pentru efectuarea schimbului de locuinţe este necesar consimţământul scris şi prealabil al tuturor membrilor majori ai familiilor respective.Împotriva refuzului organului administrativ de a aproba schimbul de locuinţe, părţile interesate se pot plânge pe cale de acţiune la instanţele judecătoreşti, conform art. 56 din Legea nr. 10/1968.4. Dreptul de extindere poate fi exercitat de orice locatar în cazul când suprafaţa locativă pe care o deţine nu corespunde aceleia la care este îndreptăţit potrivit legii. Dreptul de opţiune poate fi exercitat numai de locatarul principal şi numai în favoarea unei persoane care este îndreptăţită să i se repartizeze o locuinţăÎn cazurile în care dreptul de extindere sau de opţiune a fost exercitat cu respectarea prevederilor legale, Comitetul Executiv al Consiliului popular nu va putea repartiza altei persoane suprafaţa locativă devenită disponibilă.5. În caz de divorţ, instanţa la cerere va atribui locuinţa unuia

38 Pct. 7 este reprodus astfel cum a fost înlocuit prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 197439 Legea nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Art. 56: Orice litigii în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor organe.

37

locuinţă.

6. Drept de folosinţă garaj.

7. Cheltuieli chiriaş. Recuperare

dintre soţi în condiţiile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 10/1968, numai dacă suprafaţa locativă deţinută de ei nu ar putea fi împărţită.Dacă locuinţa se află în clădiri construite cu scopul de a servi pentru nevoile locative ale angajaţilor, instanţa nu va putea dispune evacuarea soţului angajat. Totuşi atunci când beneficiul contractului ar urma să fie acordat soţului care nu este angajatul unităţii, se va dispune evacuarea lui condiţionată de atribuirea altei locuinţe corespunzătoare.Aceeaşi soluţie se va da şi în cazul suprafeţelor locative deţinute de personalul casnic şi de deservire a clădirilor cu mai multe apartamente, în condiţiile art. 17 din lege, precum şi în alte cazuri de suprafeţe locative cu afecţiunea specială de a servi ca locuinţe pentru anumite categorii de angajaţi.Dacă locuinţa aparţine altei persoane, iar soţii au calitatea de subchiriaşi sau toleranţi, ea va putea fi împărţită sau atribuită în aceleaşi condiţii, fără ca luarea acestei măsuri să atragă intervertirea titlului lor faţă de proprietar sau locatarul principal.Dacă locuinţa aparţine ambilor soţi în coproprietate, iar în cadrul acţiunii de divorţ nu s-a cerut şi împărţirea bunurilor comune, instanţa, la cerere, va putea dispune, pe calea unei măsuri provizorii, împărţirea sau atribuirea locuinţei după aceleaşi criterii, urmând ca rezolvarea definitivă a raporturilor patrimoniale dintre soţi să aibă loc ulterior, în cadrul acţiunii separate de partaj.În situaţia în care, fie în cadrul acţiunii de divorţ, fie în acel al acţiunii separate, s-a cerut împărţirea bunurilor comune, instanţa va proceda potrivit prevederilor legale aplicabile în materie de partaj, dar la alegerea modalităţii de lichidare a stării de devălmăşie va putea să atribuie soţului în favoarea căruia înclină menţionatele criterii legale de preferinţă.În cazul unei locuinţe aparţinând în proprietate personală exclusivă unui soţ, instanţa, apreciind împrejurările cauzei, va putea să-l oblige, la cerere, în situaţiile prevăzute de art. 41 şi 42 din Codul familiei, să asigure celuilalt soţ, precum şi copiilor care i-au fost încredinţaţi acestuia spre creştere şi educare, o suprafaţă locativă corespunzătoare, fie în apartamentul proprietatea sa, fie în altă locuinţă6. Titularul ordinului de repartizare asupra garajului pierde dreptul său de folosinţă dacă încetează să mai fie proprietar de autoturism. Această consecinţă nu se produce dacă va face dovada că se găseşte în situaţia de a obţine un alt autoturism.7. În cazul în care chiriaşul a făcut cheltuieli pentru lucrări de întreţinere sau reparare a clădirii, care îi incubă proprietarului, el are dreptul să ceară, pe cale de acţiune, restituirea lor integrală. La cererea chiriaşului, instanţa va putea admite ca restituirea cheltuielilor să se facă treptat, prin compensarea cu chiria.În cazul în care chiriaşul a făcut lucrări de sporire a confortului, proprietarul este îndreptăţit să pretindă chiria majorată, ca urmare a lucrărilor respective, cu obligaţia de a-i restitui cheltuielile făcute şi anume cu începere de la plata acestei despăgubiri.Chiriaşul va putea să-şi recupereze cheltuielile făcute pentru asemenea lucrări, întocmai ca şi cheltuielile făcute pentru lucrările de întreţinere şi reparare a clădirii care îi incubă proprietarului, afară de cazul în care părţile au convenit la un alt mod de plată.Dacă lucrările de sporire a confortului, de amenajare sau modificare a spaţiului locativ au fost efectuate de chiriaş pe cont propriu, fără autorizarea proprietarului sau fără a fi respectat

38

8. Competenţa jurisdicţională.

condiţiile stabilite, proprietarul nu va putea fi obligat să suporte cheltuielile, fiind îndreptăţit să-l oblige a le ridica sau să-l despăgubească8. Litigiile în legătură cu repartizarea şi folosirea suprafeţei locative se soluţionează de instanţa judecătorească în temeiul art. 56 din Legea 10/1968 cu aplicarea normelor de procedură prevăzute în dreptul comun.

1968 DÎTS nr. 13 Stabilire despăgubiri. Victima unei fapte

ilicite. Diminuare sau pierdere a capacităţii de

muncă

La stabilirea veniturilor victimei unei fapte ilicite şi, implicit, a despăgubirii ce i se cuvine, în cazul în care a suferit o diminuare sau pierdere a capacităţii sale de muncă şi nu are calitatea de salariat, ori nu este pensionar, urmează a se ţine seama de valoarea reală a prestaţiilor ei, fie în gospodăria casnică, fie ca

39

muncitor ziler, fie în orice alt loc de muncă, asigurându-se astfel şi în asemenea situaţii o acoperire justă şi integrală a pagubei suferite, corespunzătoare cantităţii de muncă pe care nu o mai poate presta.În acelaşi mod se va stabili şi despăgubirea cuvenită moştenitorilor, în cazul când, ca urmare a faptei ilicite, victima a decedat.

1968 DÎTS nr. 12 Soţ supravieţuitor

1. Semnificaţia „Mobilele şi obiectele

aparţinând gospodăriei casnice”

2. Soţ în concurs cu părinţii decedatului

3. Acte de dispoziţie decujus. Rezerva

succesorală

1. „Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice”, la care se referă art. 5 din Legea nr. 319/194440, cuprind bunurile mobile care prin natura lor sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei casnice şi care au fost folosite de soţi efectiv în acest scop.2. În cazul în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu părinţii soţului decedat, bunurile aparţinând gospodăriei casnice şi darurile de nuntă i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor, dacă soţul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri.3. În cazul în care soţul decedat a dispus de o parte din bunurile aparţinând gospodăriei casnice sau din darurile de nuntă, prin acte între vii ori prin testament, aceste bunuri vor fi luate în calculul rezervei cuvenite părinţilor şi soţului supravieţuitor, putând servi la întregirea ei.

1968 DÎTS nr. 4Pensie de întreţinere.

Debitor, membru C.A.P.

1. Prin câştigul din muncă, în sensul art. 94 alin. 3 din Codul familiei, se înţelege, în ceea ce-i priveşte pe membrii cooperativelor agricole de producţie, veniturile în natură şi în bani realizate în cursul anului agricol expirat, atât din munca prestată în cadrul cooperativei, cât şi în cel al gospodăriei familiale de ţărani cooperatori. 2. Pensia de întreţinere datorată de membrul unei cooperative agricole de producţie va putea fi stabilită fie în natură, fie în bani, sau în natură şi în bani, în raport de felul veniturilor realizate. În cazul în care obligaţia de a plăti - stabilită parţial sau total în natură - nu va fi executată, urmărirea ei se va face prin echivalent, la preţul pieţei ţărăneşti. Pensia de întreţinere va fi stabilită şi prestată numai în bani, dacă această modalitate ar corespunde în mai mare măsură intereselor celui ocrotit şi nu ar fi împovărătoare pentru debitorul obligaţiei.Cuantumul pensiei de întreţinere va putea fi modificat în cazul când câştigul din muncă pe anul agricol expirat avut în vedere de instanţă la darea hotărârii s-a micşorat sau s-a mărit în anul următor. În aceleaşi condiţii va putea fi schimbată şi modalitatea de prestare a pensiei, ţinându-se seama atât de interesul beneficiarului, cât şi de posibilităţile de plată ale debitorului.

1968 DÎTS nr. 3 Partaj

Hotărâre definitivă. Executare. Revendicare

bunuri partajate

1.Hotărârea de partaj rămasă definitivă constituie titlu executoriu şi este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acţiune s-a cerut sau nu predarea efectivă a bunului şi chiar dacă instanţa nu a dispus această predare. Ca atare, introducerea de către copărtaş a unei acţiuni în revendicare împotriva copărtaşului care deţine bunul atribuit şi refuză a-l preda nu este necesară.2. Executarea cu privire la predarea bunurilor împărţite poate fi cerută în termenul de prescripţie de trei ani, prevăzut de art. 6 din Decretul nr. 167/1958.3. Hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare în cazul când părţile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor. În această situaţie, pentru ca partea care a obţinut hotărârea să intre în posesia bunurilor atribuite şi a căror predare i-a fost refuzată de ceilalţi copărtaşi, este necesară introducerea unei acţiuni în revendicare. O atare hotărâre îşi

40 Legea nr. 319 din 10 iunie 1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor. Art. 5: În cazurile prevăzute la art. 1 pct. b - d inclusiv, soţul supravieţuitor va moşteni, în afara de partea sa succesorală mobilele şi obiectele apartinând gospodăriei casnice, precum şi darurile de nuntă.

40

păstrează puterea de lucru judecat, putându-se opune prescripţia dreptului de a cere executarea numai cu privire la obligaţia de a plăti sulte.

1967 DÎTS nr. 15 Dreptul muncii

Încălcare norme de protecţie a muncii.

Urmărire ca infracţiune. Contravenţie.

Suspendare prescripţie

În cazul în care pentru o faptă care constituie contravenţie la normele de protecţie a muncii a fost sesizat organul de urmărire penală, iar ulterior s-a constatat că fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni contra protecţiei muncii, cursul termenului de prescripţie de o lună, pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale, este suspendat pe tot timpul cât pricina s-a aflat în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei penale de judecată41.Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul cât pricina s-a aflat în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de 3 luni de la data săvârşirii faptei. Prescripţia operează, totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de 1 an de la data săvârşirii faptei (art. 13).

1967 DÎTS nr. 12Pensie de întreţinere.

Calitate autoritatea tutelară.

Autoritatea tutelară are calitatea procesuală de a introduce acţiune pentru obligarea unuia dintre părinţi la plata pensiei de întreţinere pentru copilul aflat în îngrijirea celuilalt părinte, în cazul când acesta din urmă, din neştiinţă, din neglijenţă sau din orice alte motive, nu acţionează el însuşi.Ea va putea să introducă acţiune şi împotriva celorlalte persoane care, potrivit legii, sunt obligate să dea întreţinere copilului.

1967 DÎTS nr. 7 Înstrăinare imobil. Decretul nr. 144/1958

1. Antecontract vânzare-cumpărare.

2. Hotărâre care ţine loc de act autentic de

înstrăinare.

1. Învoiala intervenită între părţi anterior obţinerii autorizaţiei de înstrăinare, prin care se obligă să perfecteze în viitor înstrăinarea unui bun imobil ce intră sub incidenţa Decretului nr. 144/195842, constituie un antecontract de vânzare – cumpărare, pentru valabilitatea căruia nu se cer a fi întrunite condiţiile prevăzute în art. 11 din acelaşi decret43.2. În cazul în care această învoială întruneşte condiţiile prevăzute în art. 12 din Decretul nr. 144/195844, în sensul că a fost încheiată în scris şi au fost respectate modalităţile de plată a preţului, dar una dintre părţi sau succesorii ei refuză să se prezinte pentru autentificarea actului în termen de 3 luni de la obţinerea autorizaţiei, la cererea părţii ce înţelege să-şi execute obligaţia, instanţa judecătorească va putea da o hotărâre care

41 Potrivit Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunii pentru contravenţii se prescrie în termen de 3 luni de la data savârşirii faptei.42 Decretul nr. 144 din 29 martie 1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii.43 Art. 11: (1) Înstrăinarea sau împărţeala, prin acte între vii, a terenurilor cu sau fără construcţii, proprietate particulară, de pe teritoriul oraşelor, comunelor reşedinţe de raioane, localităţilor balneoclimatice şi a comunelor declarate centre muncitoreşti, precum şi a comunelor în care se vor dezvolta staţiuni balneoclimatice şi centre muncitoreşti, se vor putea face numai cu autorizaţia prealabilă dată, în condiţiunile prezentului Decret, de către comitetele executive ale sfaturilor populare. (2) Actele de înstrăinare sau împărţeala terenurilor de mai sus se vor face numai în forma autentică. (3) Înstrăinările sau împărţelile terenurilor prevazute în acest articol, făcute fără respectarea cerinţelor prezentului decret, sunt nule de drept. Nulitatea poate fi invocata de Procuratură, de comitetele executive ale sfaturilor populare şi de orice persoană interesată.44 Art. 12 (1) În cazul în care s-a încheiat un înscris, din care rezultă că proprietarul unui teren cu sau fără construcţii s-a obligat sa-l înstraineze cu titlu oneros şi s-au respectat modalităţile de plată a preţului prevăzute în înscris, iar în termen de 3 luni de la eliberarea autorizaţiei prevăzută în art. 11 una din părţi sau succesorii acesteia nu se prezintă, din orice motive, la notariat pentru autentificarea actului de înstrăinare, instanţa judecătorească va putea da o hotărâre care să ţină loc de act autentic de înstrainare. (2) Neprezentarea uneia din părţi la autentificare, în urma somaţiei făcute de cealaltă parte prin executorul judecătoresc, se va constata printr-un proces-verbal încheiat de notariatul de stat raional sau orăşenesc, în circumscripţia căruia se află imobilul în cauză. (3) Instanţa judecătorească va putea fi sesizată de partea interesată sau de succesorii acesteia, până la expirarea valabilităţii autorizaţiei de înstrăinare. (4) Transcrierea dreptului de proprietate sau înscrierea în cartea funciară a acestui drept, se vor face în temeiul unei copii legalizate de pe hotarârea judecătorească rămasă definitivă. (5) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi actelor sub semnatura privată încheiate înainte de publicarea prezentului Decret, în care scop autorizaţiile de înstrăinare valabile la această dată se consideră prelungite de drept până la expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea Decretului de faţă. Termenul de 3 luni, prevăzut pentru prezentarea la notariat în scopul autentificării actului, curge de la data publicării prezentului Decret.

41

3. Rezoluţiune contract

4. Restituire sume plătite. Prescripţie.

va ţine loc de act autentic de înstrăinare.3. Dacă partea îndreptăţită să ceară încheierea contractului, în temeiul art. 12 din Decretul nr. 144/1958, nu înţelege să urmeze căile prevăzute de această dispoziţie legală, ea are dreptul să ceară rezoluţiunea antecontractului şi restabilirea situaţiei anterioare încheierii sale.4. Dreptul la acţiunea în restituire a sumelor plătite are ca temei neexecutarea de către proprietarul bunului a obligaţiei ce-i revine din antecontract şi se prescrie în termen de 3 ani, care începe să curgă de la data când cumpărătorul a cunoscut că încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu mai poate avea loc.Dacă însă părţile au stabilit un termen pentru perfectarea vânzării, prescripţia urmează a se calcula de la expirarea acestui termen.

1967 DÎTS nr. 4Indiviziune/devălmăşie. Lichidare. Împărţire în natură, atribuire unui copărtaş sau vânzare.

În cazul în care, în cadrul procedurii de împărţeală, instanţa constată că un bun nu poate fi împărţit comod în natură, ea nu va dispune întotdeauna scoaterea lui în vânzare, ci va trebui să examineze dacă nu există motive temeinice care să impună lichidarea stării de indiviziune sau devălmăşie prin atribuirea bunului, unuia dintre copărtaşi, urmând ca ceilalţi copărtaşi să primească echivalentul corespunzător cotelor la care au dreptul, în alte bunuri sau în bani.

1966 DÎTS nr. 16Plata diferenţei de preţ.

Prescripţie acţiune.

În cadrul vânzărilor de produse şi prestărilor de servicii de către organizaţiile socialiste termenul de prescripţie a acţiunii pentru plata diferenţei de preţ, în situaţia în care acesta a fost calculat greşit, începe să curgă pentru organizaţia socialistă de la data naşterii dreptului ei la acţiune, după distincţiile art. 7 din decretul nr. 167/195845, iar pentru cumpărător de la plata efectivă a preţului.

1966 DÎTS nr. 15Uzucapiune. Regim de

carte funciara

În regiunile în care transmiterea drepturilor reale imobiliare este supusă regimului legii pentru unificarea dispoziţiilor de carte funciară din 27 aprilie 1938, dobândirea acestor drepturi prin uzucapiune este reglementată de dispoziţiile art. 27 si 28 din această lege46 şi nu de dispoziţiile Codului civil.

1966 DÎTS nr. 5 Executare silită. Cerere. Întrerupere prescripţie

Cererea adresată de creditor organului de executare, de a efectua urmărirea, întrerupe prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

1966 DÎTS nr. 2Cheltuieli de judecată. Stabilirea/ modificarea pensiei de întreţinere

sau desfacerea căsătoriei

Dispoziţia cuprinsă în art. 274 C.pr.civ, potrivit căreia partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, se aplică deopotrivă în acţiunile care au ca obiect stabilirea sau modificarea pensiei de întreţinere, cât şi în acţiunile care au ca obiect desfacerea căsătorie.Dispoziţia cuprinsă în art. 275 din acelaşi cod, în baza căreia pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată , afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată, se aplică în acţiunile care au ca obiect stabilirea sau modificarea pensiei de întreţinere.

1966 DÎTS nr. 1Recurs declarat de

procuror în procesul civil. Soluţionare.

În cazul în care procurorul a declarat recurs în favoarea uneia dintre părţi, instanţa, admiţând acest recurs, nu va putea modifica sau casa hotărârea în defavoarea acelei parţi. Ea va putea proceda în acest fel numai în cazul în care procurorul ar fi

45 Art. 7 (1) Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. (2) În obligaţiile care urmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă de la data naşterii raportului de drept. (3) Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la data când s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.46 Art. 27 În cazul când s-au înscris fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor ramâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă, potrivit legii, timp de 10 ani. Art. 28 Cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

42

transformat, înăuntrul termenului stabilit pentru introducerea căii de atac, recursul declarat iniţial într-un recurs în favoarea celeilalte părţi.În cazul în care se admite recursul declarat de parte, va fi admis şi recursul declarat de procuror în favoarea acesteia, chiar dacă hotărârea de admitere a fost determinată de motivele invocate de parte.

1965 DÎTS nr. 19 Copil din afara căsătoriei. Pensie de

întreţinere.

1. Data acordării

2. Caracter executoriu

1. Pensia de întreţinere pentru copilul din afara căsătoriei, în cazul în care a fost cerută o dată cu acţiunea în stabilirea paternităţii, se acordă de la data introducerii acţiunii.2. Hotărârea prin care s-a stabilit paternitatea şi a fost obligat tatăl la plata pensiei de întreţinere faţă de copilul din afara căsătoriei nu este executorie de drept nici în partea referitoare la pensia de întreţinere.Instanţa va putea, însă, în baza art. 279 C.pr.civ., să încuviinţeze execuţia vremelnică a acestei părţi a hotărârii.

1965 DÎTS nr. 16 Pensie de întreţinere. Mai mulţi copii. Stabilire

Instanţa judecătorească, atunci când stabileşte obligaţia părintelui sau a celui care a înfiat de a plăti întreţinerea pentru doi sau mai mulţi copii, va fixa, în concret, suma necesară întreţinerii pentru fiecare copil în parte, specificând totodată şi

43

termenul până la care este datorată.În cazul când nevoile copiilor sunt asemănătoare, pensia se poate fixa într-o sumă globală.

1965 DÎTS nr. 11 Dreptul muncii

Contract între organizaţii socialiste.

Recuperare despăgubiri de la angajaţi.

Organizaţia socialistă, care a încheiat un contract cu o altă organizaţie socialistă, nu poate cere despăgubiri de la organele sau ceilalţi angajaţi ai acesteia din urmă, în caz de neexecutare, executare cu întârziere sau necorespunzătoare a contractului. Acest drept îl are organizaţia socialistă păgubită numai atunci când neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a contractului constituie o infracţiune.

1965 DÎTS nr. 10 Alocaţie de stat pentru copii

1. Nedepunere acte pentru alocaţie.

Acţiune.

2. Reţinere alocaţie. Acţiune.

3. Reţinere alocaţie. Copil din afara

căsătoriei. Acţiune.

4. Termen de prescripţie

5. Rol instanţa de divorţ

1. Părintele nesalariat, căruia i s-a încredinţat copilul în urma divorţului, are dreptul să acţioneze, potrivit art. 998-999 C.civ., pe fostul său soţ, care refuzând sau neglijând să completeze declaraţia şi să depună actele necesare pentru acordarea alocaţiei de stat, a împiedicat încasarea acesteia de către părintele îndreptăţit.2. Reţinerea alocaţiei de stat de către părintele care a încasat-o pe nedrept şi refuzul de a o remite părintelui căruia i s-a încredinţat copilul justifică introducerea unei acţiuni bazată pe îmbogăţirea fără just temei.3. În mod asemănător, părintele copilului din afara căsătoriei, recunoscut sau a cărui filiaţie a fost stabilită judecătoreşte, poate utiliza acţiunile bazate pe dispoziţiile art. 998 sau 999 C.civ., ori pe îmbogăţirea fără just temei, în cazul împiedicării încasării sau reţinerii alocaţiei de stat de către celălalt părinte.Aceste acţiuni pot fi folosite în mod corespunzător, şi în cazul încredinţării copilului în timpul procesului de divorţ, potrivit art. 613 C.pr.civ.4.Termenul de prescripţie pentru introducerea acţiunilor de mai sus este de 3 ani, potrivit art. 3 şi 8 din Decretul nr. 167 din 21 aprilie 1958.5. Instanţa care pronunţă divorţul nu trebuie să se preocupe de modalitatea plăţii alocaţiei de stat pentru copii.

1965 DÎTS nr. 5 Contravenţie silvică. Pagubă nerecuperată.

Calitate procesuală activă în acţiunea de

recuperare.

Calitatea de reclamant în acţiunea civilă prin care se cere obligarea celui ce a săvârşit o contravenţie silvică în pădurile, plantaţiile şi terenurile forestiere aflate în administrarea operativă sau în folosinţa consiliilor populare comunale, a cooperativelor agricole de producţie sau altor organizaţii socialiste, la plata despăgubirilor datorate şi care nu au putut fi recuperate conform instrucţiunilor privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, aprobate prin H.C.M. nr. 81 din 5 martie 1963 aparţine organizaţiilor socialiste menţionate.

1965 DÎTS nr. 4 Titluri executorii privind drepturi reale. Termen

de prescripţie

Dreptul de a cere executarea silită a titlurilor executorii privind drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitaţiune, servitute şi superficie, se prescrie în termenul prevăzut în art. 6 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă,47 vechea hotărâre neexecutată pierzând şi puterea lucrului judecat.

1965 DÎTS nr. 1

Casare. Hotărâre prin care s-a respins

acţiunea de divorţ.

În cazul în care instanţa de recurs admite recursul împotriva sentinţei prin care prima instanţă a respins acţiunea de divorţ:1. Dacă sunt copii minori, va casa cu trimitere pentru ca instanţa de fond să rezolve împreună cererea de divorţ, încredinţarea copiilor şi pensia de întreţinere a acestora şi eventual celelalte capete de acţiune ale cererii.2. Dacă nu sunt copii minori:a) va casa în întregime cu trimitere pentru o nouă judecată atât a capătului privind divorţul, cât şi a capetelor accesorii, în cazul când mai sunt probe noi de administrat;

47 Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în raporturile dintre organizaţiile socialiste, de un an.

44

b) va modifica sentinţa pronunţând desfacerea căsătoriei, când, în această privinţă, nu mai sunt probe de administrat, iar pentru capetele de acţiune accesorii va casa cu trimitere.

1964 DÎTS nr. 21 Poprire. Sume neexigibile.

Este valabilă poprirea sumelor pe care terţul poprit le va datora debitorului creditorului urmăritor, validarea popririi urmând să se facă la data când suma poprită devine exigibilă.În cazul sumelor datorate periodic, validitatea popririi se face deodată atât pentru sumele scadente în momentul validării popririi, cât şi pentru cele ce vor fi datorate. În ce priveşte însă aceste din urmă sume, hotărârea de validare nu produce efecte decât în momentul când ele devin exigibile.

1964 DÎTS nr. 20 Legături personale cu minorul. Competenţă

jurisdicţională.

Soluţionarea cererilor făcute în cadrul procesului de divorţ sau pe cale de acţiune separată cu privire la stabilirea modalităţii de exercitare a dreptului pe care îl are părintele căruia nu i s-a încredinţat copilul, de a păstra legături personale cu acesta, este de competenţa instanţelor judecătoreşti.

1964 DÎTS nr. 19 Pensie de întreţinere. Data majorării sau reducerii/încetării

Majorarea cuantumului pensiei de întreţinere are loc pe data introducerii acţiunii, afară de cazul când întârzierea introducerii acţiunii este imputabilă debitorului.Reducerea sau încetarea obligaţiei de plată a pensiei are loc pe data ivirii cauzei care a justificat admiterea acţiunii, cât timp debitorul n-a fost urmărit în temeiul hotărârii prin care s-a acordat pensia de întreţinere.

1964 DÎTS nr. 16 Despăgubiri civile acordate prin hotărâre.

1. Majorare

2. Micşorare/sistare

3. Cale procesuală

1. Despăgubirile civile pentru prejudiciile izvorâte din fapte ilicite stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pot fi majorate dacă prejudiciul existent la data pronunţării s-a agravat ca urmare a aceluiaşi fapt prejudiciabil.2. Micşorarea sau sistarea plăţii acelor despăgubiri se va putea dispune numai în cazul micşorării sau dispariţiei prejudiciului stabilit prin hotărâre, ceea ce este posibil în cazul când despăgubirile au fost acordate sub forma unor prestaţii periodice.3. Calea procesuală pentru a obţine modificarea corespunzătoare a despăgubirilor este aceea a unei noi acţiuni introduse de partea interesată la instanţa civilă.

1964 DÎTS nr. 11 Acţiune netimbrată.

1. Lipsă părţi. Suspendare judecată.

2. Necomunicare taxă de plătit.

1. Atunci când părţile nu se prezintă la judecată şi nici nu au cerut ca judecarea procesului să se facă în lipsa lor, instanţa trebuie să suspende judecata, chiar dacă acţiunea, cererea sau calea de atac este netimbrată.2. În cazul acţiunilor, cererilor şi căilor de atac cu privire la care nu s-a comunicat părţii direct sau o dată cu citarea şi obligaţia de a plăti taxa de timbru până la termenul de judecată, la acest termen instanţa nu va anula acţiunea, cererea sau calea de atac, ci va acorda un nou termen, pentru ca partea să fie în măsură a plăti taxa de timbru.

1964 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii.Angajat. Despăgubiri.

Dobânzi.

Sumele datorate de angajaţi unităţilor, cu titlu de despăgubiri pentru daunele aduse în legătură cu munca lor, nu produc dobânzi, în afară de cazul când aceste daune sunt urmarea unei infracţiuni.

1964 DÎTS nr. 3 Pensie întreţinere. Poprire.

În cazurile în care tribunalul a stabilit pensia de întreţinere la o anumită sumă din câştigul din muncă al pârâtului, instanţa, după pronunţarea hotărârii, va dispune din oficiu efectuarea popririi, dând în acest scop încheiere de poprire pe care tot din oficiu o va comunica terţului poprit.Instanţa de recurs, ori de câte ori va modifica sentinţa tribunalului în partea privitoare la pensia de întreţinere, va trimite din oficiu hotărârea ei definitivă la instanţa de fond, care, fără vreo altă sesizare, o va investi cu formula executorie şi va modifica, printr-o nouă încheiere, poprirea înfiinţată sau o va

45

desfiinţa, după caz, conformându-se titlului executoriu.1964 DÎTS nr. 1 Foşti soţi. Acţiune în

constatare. Stabilire cota din bunurile

comune.

Este admisibilă acţiunea în constatare prin care foştii soţi, împreună, sau unul dintre ei, cer, după divorţ, stabilirea cotei ce se cuvine fiecăruia în bunurile comune.

1963 DÎTS nr. 39 Pensie de întreţinere. Caracter executoriu.

Dispoziţiile hotărârii prin care se pronunţă divorţul, referitoare la pensia de întreţinere a minorului, au caracter executoriu, dacă în fapt copilul minor se află în îngrijirea aceluia căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre.

1963 DÎTS nr. 34 Dreptul muncii

1. Cerere de intervenţie accesorie.

Admisibilitate

2. Cerere reconvenţională.

Admisibilitate

3. Chemare în garanţie şi cerere de intervenţie.

Inadmisibilitate

1. Cererea de intervenţie accesorie se poate face în litigiile de muncă în următoarele situaţii:a) în litigiile privind desfacerea contractului de muncă, atunci când intervenient este angajatul care a luat această măsură; b) în litigiile pentru stabilirea despăgubirilor, când producerea pagubei a fost înlesnită de alt angajat şi c) când s-a făcut o plată nedatorată, intervenient putând fi angajatul care a înlesnit producerea pagubei sau a dispus plata ilegală.În aceste situaţii în care se poate formula cerere de intervenţie accesorie, unitatea are şi ea căderea să introducă în proces pe salariatul care a dispus fie desfacerea contractului de muncă, fie plata ilegală, sau pe acel care a înlesnit producerea pagubei.2. Cererea reconvenţională se poate introduce în litigiul de muncă dacă această cerere decurge din raportul de muncă dintre cel ce angajează şi angajat şi dacă este de competenţa organului obştesc de jurisdicţie a muncii, investit cu soluţionarea cererii principale.3. Chemarea în garanţie şi cererea de intervenţie principală nu sunt admisibile în litigiile de muncă.

1963 DÎTS nr. 33Cheltuieli de judecată.

Sechestru penal. Contestaţie terţ admisă.

În cazul admiterii contestaţiei introduse de un terţ împotriva sechestrului ordonat de organele de urmărire penală sau de judecată, organizaţia socialistă creditoare citată în contestaţie va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai dacă şi în măsura în care acestea au fost ocazionate de comportarea culpabilă pe care a avut-o fie în cursul procesului penal - determinând astfel sechestrarea bunurilor în litigiu - fie cu ocazia judecării contestaţiei.Soluţia este aceeaşi atunci când creditorul este o persoană fizică.

1963 DÎTS nr. 25Asigurare prin efectul

legii a călătorilor pentru accidente de circulaţie. Repararea prejudiciului.

Asiguratul sau beneficiarul sumei asigurate acordate de Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS), ca urmare a unui accident de circulaţie care s-a produs din vina cărăuşului, are dreptul să ceară de la acesta să-i plătească diferenţa dintre suma primită ca asigurare şi aceea care reprezintă despăgubirea sa integrală pentru prejudiciul suferit. În situaţia în care asiguratul sau beneficiarul sumei asigurate a obţinut şi o pensie prin asigurările sociale de stat, la calcularea despăgubirii integrale se va ţine seama şi de pensia stabilită48.

1963 DÎTS nr. 18Soţ. Înstrăinare/grevare imobil. Consimţământ.

1. Nulitatea actului de înstrăinare sau grevare de către unul dintre soţi, fără consimţământul celuilalt soţ, a unui teren sau a unei construcţii ce face parte din bunurile comune este relativă

48 Punctul 38 al H.C.M. nr. 1384 din 6 septembrie 1957: pentru aplicarea Asigurărilor de Stat, în călătoriile efectuale cu mijloace de transport ale organizaţiilor respective pe căi ferate, rutiere, de apa, în transporturile aeriene publice, utilitare, speciale si de serviciu, are loc o asigurare, prin efectul legii a călătorilor, pentru cazurile de accidente, potrivit unui regulament aprobat de Ministerul Finantelor. Suma asigurată este plătită, aşa cum se arată la punctul 39 din acelaşi act normativ, de către ADAS, în caz de deces sau invaliditate permanentă partială, ca urmare a unui accident intimplat în timpul călătoriei şi, în legătură cu acesta, dacă nu este provocat cu intenţie de călător. În conformitate cu paragraful 6 din regulamentul nr. 27 din 15 octombrie 1957, emis în baza aceluiaşi act normativ şi aprobat de Ministerul Finanţelor prin ordinul nr. 655/1957, suma asigurată pentru călătoriile pe uscat sau pe apă este de 15.000 lei, iar pentru călătoriile cu avionul de 35.000 lei. În caz de invaliditate permanentă partială se plăteşte un procent din suma asigurată, corespunzător gradului de invaliditate. În paragraful 15 din regulament se adaugă că plata făcută de ADAS stinge orice pretenţii ale asiguratului sau urmaşilor săi, atât faţă de ADAS, cât si faţă de organizaţiile de transport şi unităţile centrale de aeronautică civilă, "în limita sumei primite".

46

Nulitate şi actul poate să fie confirmat expres sau tacit de acest din urmă soţ.2. În cazul în care o asemenea confirmare nu are lor, actul este nul în întregime.

1963 DÎTS nr. 14 Pensie întreţinere. Bază de calcul.

Spor pentru condiţii deosebite de muncă

Sporul cuvenit angajaţilor care lucrează în condiţii deosebite de muncă nu se include în câştigul din muncă ce se ia ca bază la calcularea pensiei de întreţinere.

1963 DÎTS nr. 7 Prescripţie. Cod civil, lege specială.

1. Alineatul final din art. 700 C.civ49. este înlocuit prin prevederile art. 13 şi 19 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă50.2. Aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Decretul nr. 167/1958 şi termenului de prescripţie prevăzut în art. 700 alin. 1 C.civ. nu se poate face decât dacă instanţa constată că moştenitorul a justificat temeinic cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit.

1963 DÎTS nr. 5Dreptul de folosinţă

veşnică asupra terenului atribuit în

baza H.C.M. nr. 4015/1953 – bun propriu

sau bun comun al soţilor

Dreptul de folosinţă veşnică asupra terenului atribuit titularului de credit, conform H.C.M. nr. 4015/1953 şi pe care s-a construit în condiţiile acestui act normativ, îi aparţine în exclusivitate soţului titular de credit sau în comun cu celălalt soţ, după cum, corespunzător aportului pe care l-a avut fiecare în timpul căsătoriei la dobândirea bunurilor comune, construcţia ridicată pe teren urmează a se considera bun propriu sau comun în sensul Codului familiei.La încetarea stării de codevălmăşie prin împărţirea proprietăţii construcţiei se va putea delimita în mod corespunzător şi dreptul de folosinţă asupra terenului.

1962 DÎTS nr. 33 Despăgubire. ÎUP pentru inexistenţa

faptei. Acţiune civilă.

Redeschidere proces penal. Suspendare

judecată civilă.

În cazul în care organul de urmărire penală a dispus încetarea procesului penal pentru inexistenţa faptei, partea vătămată poate totuşi introduce acţiune în despăgubire la instanţa civilă.În cazul în care procesul penal se redeschide – din oficiu sau la sesizare – instanţa civilă, potrivit art. 6 al. 3 C.pr.pen, va suspenda judecata până la soluţionarea definitivă a procesului penal.

1962 DÎTS nr. 31 Validare poprire. Imposibilitate

examinare hotărâre.

Instanţa de validare nu are căderea să examineze legalitatea şi temeinicia în fond a hotărârii pronunţate de o instanţă judecătorească pe baza căreia s-a înfiinţat poprirea.

1962 DÎTS nr. 20 Executare silită. Eşalonare plată. Inadmisibilitate.

Instanţa judecătorească nu poate eşalona plata în cursul procedurii de executare silită, deoarece această facultate aparţine instanţei numai cu prilejul judecării fondului pricinii.

1962 DÎTS nr. 19 Divorţ. Autoritate tutelară.

1. Casare pentru necitare.

2. Comunicare poziţie procesuală

1. În cazul în care tribunalul, sesizat cu judecarea recursului declarat împotriva sentinţei de divorţ, casează hotărârea atacată pentru necitarea legală a autorităţii tutelare, în situaţiile în care, potrivit art. 42 alin. 1 din Codul familiei, ascultarea ei era obligatorie, nu va trimite cauza spre rejudecare la instanţa care a pronunţat hotărârea casată, ci o va reţine spre a o judeca în fond, dispunând citarea autorităţii tutelare.2. Prezenţa efectivă a delegatului autorităţii tutelare la dezbateri nu este obligatorie. Autoritatea tutelară va putea să-şi comunice părerea ei printr-o adresă, prin care, informând instanţa cu privire la traiul soţilor şi modul în care sunt îngrijiţi copiii, să propună măsurile ce crede că vor trebui luate în interesul acestora.

49 Art. 700 (1) Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. (2) În cazul când moştenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său, din motive de forţă majoră, instanţa judecătorească, la cererea moştenitorului, poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârşit împiedicarea.50 Art. 13 Cursul prescripţiei se suspendă: a) cât timp cel împotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte de întrerupere: b) pe timpul cât creditorul sau debitorul face parte din Forţele Armate ale Republicii Populare Române, iar acestea sunt puse pe picior de război Art. 19 Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripţie a fost depăşit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori să încuviinţeze executarea silită.

47

Hotărârea nu se va putea pronunţa fără concluziile orale sau scrise ale autorităţii tutelare. Citarea autorităţii tutelare în procesele în care sunt copii minori este, în toate cazurile, obligatorie.

1962 DÎTS nr. 17 Pensie de întreţinere. Înţelegere părinţi.

Înţelegerea părinţilor cu privire la contribuţia fiecăruia la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională necesare copilului lor minor este valabilă în măsura în care nu nesocoteşte drepturile acestuia.În caz de divorţ, o asemenea înţelegere nu poate produce efecte decât dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească.Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părinţilor sau a nevoilor minorului poate justifica modificarea înţelegerii sau a hotărârii referitoare la cuantumul pensiei de întreţinere.

1962 DÎTS nr. 15Faptă penală.

Înstrăinare frauduloasă a bunurilor. Anulare act

Actul fraudulos de înstrăinare, săvârşit în scopul sustragerii bunului de la confiscare sau urmărire silită, este anulabil chiar dacă a fost făcut înainte de începerea urmăririi penale, dar după săvârşirea faptei care a dus la condamnarea făptuitorului cu confiscarea averii sau la obligarea lui la plata de despăgubiri civile.În cazul actului cu titlu oneros, pentru anularea lui, pe lângă frauda înstrăinătorului, mai este necesară şi participarea terţului dobânditor la această fraudă.

1962 DÎTS nr. 14 Executare silită. Bun mobil. Contestaţie proprietar. Dovadă

1. Dovada posesiei

2. Înscris dată certă.

3. Bun pierdut sau furat.

4. Rolul instanţelor în analiza probelor.

1. Terţul contestator, în stabilirea dreptului său de proprietate asupra bunului mobil, poate dovedi cu martori posesia sa exclusivă asupra acelui bun, indiferent de valoarea lui.Acesta poate dovedi cu martori dreptul său de proprietate şi în situaţia în care posedă în comun cu debitorul sau cu altă persoană bunul urmărit .Dacă însă bunul se află în exclusiva posesie a celui urmărit, terţul contestator trebuie să îşi dovedească dreptul său de proprietate potrivit normelor generale aplicabile în materia probelor.2. În cazul în care terţul contestator prezintă acte cu dată certă din care rezultă că anterior sechestrării bunului ce se găseşte în exclusiva posesie a celui urmărit, a dobândit proprietatea acestuia, pretinzând că urmăritul îl deţine de la el cu titlu precar, pentru admiterea contestaţiei este necesar ca terţul contestator să dovedească, în condiţiile art. 1191 şi urm. C.civ. şi obligaţia de restituire pe care o are urmăritul faţă de el. Înscrisul doveditor al obligaţiei de restituire trebuie să aibă şi el dată certă anterioară datei la care bunul a fost sechestrat.3. Dacă terţul contestator pretinde că nu mai are posesia bunului ca urmare a pierderii lui sau pentru că i-a fost furat, el va trebui să dovedească că a posedat acel bun, precum şi faptul pierderii sau al furtului, dovadă ce se poate face prin toate mijloacele de probă.4. Instanţele au îndatorirea de a analiza cu deosebită atenţie relatările martorilor audiaţi în cauză, verificându-le - pe cât posibil – şi cu alte probe ordonate chiar din oficiu.

1962 DÎTS nr. 3 Obligaţii solidare sau indivizibile. Recurs de către un coparticipant.

Efecte.

În cazul obligaţiilor solidare, precum şi al obligaţiilor indivizibile, exercitarea căii de atac a recursului de către unul dintre coparticipanţi la proces le va folosi şi celorlalţi, în sensul că efectele admiterii recursului se vor extinde şi la părţile care nu au declarat recurs, sau al căror recurs a fost respins fără a fi soluţionat în fond.

48

1961 DÎTS nr. 33 Precizare acţiune. Declaraţii orale.

1. Pârât prezent. Necomunicare

2. Lipsă pârât. Comunicare

1. Reclamantul poate formula cererile prevăzute în art. 132 alin. 2 C.pr.civ51, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, fără a fi necesar consimţământul pârâtului.Asemenea cereri nu se comunică în scris pârâtului prezent la dezbateri, fiind suficientă precizarea orală a reclamantului şi înscrierea ei în încheierea de şedinţă.2. Când procesul este în stare de judecată şi pârâtul lipseşte, instanţa va dispune amânarea cauzei şi comunicarea către pârât a unei copii, de pe încheierea de şedinţă în care s-a trecut precizarea acţiunii făcute oral de reclamant, dacă socoteşte că interesul apărării pârâtului cere aceasta.

1961 DÎTS nr. 28Contestaţie la

executare.

1. În cazul în care executarea silită, în cadrul dispoziţiilor Decretului nr. 221/1960, s-a făcut fără respectarea prevederilor legale, astfel încât cei vătămaţi - debitorul urmărit sau terţii - au fost în imposibilitate să ia cunoştinţă de executare şi să facă contestaţie în termenele arătate în art. 43 al acelui decret52, aceştia vor avea dreptul să se prevaleze de dispoziţiile art. 103 C.pr.civ53, şi să introducă contestaţie în termen de 15 zile de la data când au fost în măsură să ia cunoştinţă de executare. 2. Aceeaşi soluţie se aplică şi în ce priveşte contestaţia purtând asupra executării confiscării. 3. Terţii vătămaţi prin executare pot să-şi valorifice pretenţiile asupra bunului supus executării şi pe calea unei acţiuni de drept comun. Acest drept poate fi exercitat chiar dacă a fost pierdut termenul de contestaţie.

1961 DÎTS nr. 21 Casare cu trimitere. Putere de lucru judecat

sau prescriere.

Tribunalul judeţean, judecând în recurs, în cazul în care constată că prima instanţă a soluţionat greşit litigiul pe motiv că există în cauză putere de lucru judecat sau că dreptul la acţiune s-a prescris, va casa cu trimitere.

1961 DÎTS nr. 10 Răspundere civilă delictuală. Culpă

comună.

1. Despăgubirile civile la care urmează a fi obligat autorul unui fapt ilicit, pentru repararea prejudiciului cauzat altei persoane, vor fi micşorate dacă se va dovedi că la producerea acestuia a concurat şi culpa victimei. 2. Cuantumul acestor despăgubiri va fi fixat ţinându-se seama de gravitatea culpelor autorului şi victimei. Aşa, de exemplu, vor fi micşorate: a) Despăgubirile civile la care urmează a fi obligat inculpatul şi partea civilmente responsabilă, în accidentele de muncă, pentru repararea pagubelor cauzate victimei, când accidentul s-a produs şi din culpa acesteia. b) Despăgubirile civile datorate de o unitate socialistă al cărui angajat a cauzat o pagubă altei unităţi socialiste împreună cu un

51 Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale facute în instanţă: 1. când se îndreapta greşelile materiale din cuprinsul cererii; 2.când reclamantul măreste sau micşorează câtimea obiectului cererii; 3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit; 4.când îinlocuieşte cererea în constatare print-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.52 Art. 43 Contestaţia la executare se poate introduce: - pâna la eliberarea sau distribuirea preţului în cazurile când sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 si 33; - pâna la predarea bunului, în condiţiile prezentului decret, în celelalte cazuri. Art. 32 Sumele de bani rezultate din executarea silită se eliberează creditorilor urmăritori pâna la acoperirea integrală a creanţelor, cheltuielilor de judecată şi cheltuielilor de executare, eventuala diferenţă se eliberează debitorului, în măsura în care nu a operat pedeapsa confiscării averii. Art. 33 În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organul de executare procedează la repartizarea sumei realizate potrivit urmatoarei ordine de preferinţă: a) cheltuielile făcute cu urmărirea bunurilor al caror preţ se distribuie; b) creanţele din salarii şi alte creanţe asimilate acestora, sumele datorate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum şi despăgubirile pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vătămări corporale care au pricinuit incapacitate de muncă; c) obligaţiile de întreţinere; d) creanţele statului izvorite din impozite şi taxe şi alte creanţe care privesc bugetul statului, precum şi primele de asigurare; e) rambursarea împrumuturilor bancare; f) despăgubirile pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţtii socialiste prin infracţiuni; g) creanţe provenind din livrări de produse, prestări de servicii şi executări de lucrări; h) alte creanţe.53 Art. 103 (1) Neexercitarea oricărei căi de atac şi nendeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. (2) În acest din urmă caz actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile dela încetarea împiedicarii; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării.

49

angajat al acesteia. În acest caz vor fi micşorate numai despăgubirile datorate de partea civilmente responsabilă, în funcţie de culpa angajatului său. Angajaţii, autori ai pagubei, răspund în mod solidar de repararea acesteia. c) Despăgubirile datorate de autorul unui fapt ilicit pentru repararea pagubei cauzate unui minor, care nu a împlinit vârsta de 14 ani, când la producerea acesteia a concurat şi activitatea obiectiv ilicită a victimei.

1961 DÎTS nr. 7 Drept procesual civil

Art. 1191 C.civ. Aplicare.

Dispoziţiile art. 1191 C.civ., potrivit cărora dovada cu martori nu poate fi făcută – în afară de excepţiile anume prevăzute de lege – ori de câte ori valoarea obiectului actului juridic respectiv este mai mare de 250 lei, se referă atât la dovedirea încheierii actului juridic, cât şi la dovedirea modificării, a desfiinţării acelui act, precum şi a stingerii obligaţiei prin plată.

1961 DÎTS nr. 6 Casare cu reţinere. Nepronunţare pe

cheltuieli de judecată, dobânzi etc.

Tribunalele judeţene, judecând în recurs, dacă constată că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată, dobânzilor, majorărilor legale, penalităţilor, vor proceda, după caz, la modificarea sau casarea cu reţinerea fondului, după distincţiile făcute în art. 312 Cod procedură civilă.

1960 DÎTS nr. 20 Chemare în garanţie

1. Soluţionare în rejudecare

2. Recurs terţul chemat în garanţie. Efecte faţă

de reclamant

3. Chemare în garanţie. Arbitraj

1. În ipoteza în care – după admiterea recursului declarat de reclamant împotriva hotărârii prin care s-a respins acţiunea iar, prin consecinţă, şi cererea de chemare în garanţie introdusă de pârât – instanţa, rejudecând fondul, admite acţiunea, ea trebuie să soluţioneze şi cererea de chemare în garanţie.Dacă, rejudecând acţiunea după admiterea recursului declarat de reclamant, instanţa nu a rezolvat şi cererea de chemare în garanţie, hotărârea ei este susceptibilă de a fi revizuită, în baza art. 322 pct. 2 C.pr.civ.2. Recursul declarat de chematul în garanţie repune în discuţie şi acţiunea principală, soluţionată de prima instanţă, chiar dacă pârâtul nu a declarat recurs. În consecinţă, se va cita şi reclamantul ca intimat, în recursul chematului în garanţie.Numai în ipoteza în care recursul chematului în garanţie priveşte exclusiv raporturile dintre el şi pârât, reclamantul nu va mai fi citat.3. Instanţa judecătorească nu are competenţa să rezolve raporturile rezultând din obligaţia de garanţie existenţa între două organizaţii socialiste, în cadrul unei acţiuni introduse de un particular sau împotriva unui particular, ori de câte ori pretenţiile rezultând din această obligaţie sunt de competenţa organelor prevăzute în legea de organizare şi funcţionare a Arbitrajului de Stat. În aceste cazuri, dacă organizaţia socialistă a formulat o cerere de chemare în garanţie, împotriva altei organizaţii socialiste, judecătoria trebuie să-şi decline competenţa cu privire la cererea de chemare în garanţie.

1960 DÎTS nr. 19 Partaj bunuri comune soţi

1. Partaj în timpul căsătoriei

1. Împărţirea în timpul căsătoriei a bunurilor comune ale soţilor, la cererea unuia dintre ei, poate fi încuviinţată dacă se va stabili că motivele invocate justifică această măsură, independent dacă ele ar putea duce sau nu la desfacerea căsătoriei.Împărţirea în timpul căsătoriei a bunurilor comune ale soţilor se poate face şi la cererea creditorilor personali ai unuia dintre soţi, în condiţiile stabilite prin alin. 2 din art. 33 din Codul familiei.De asemenea, la cererea oricărei părţi interesate şi în cadrul contestaţiei introduse împotriva actelor de executare îndeplinite în cursul urmăririlor efectuate potrivit Decretului nr. 221 din 1 iulie 1960, instanţa poate decide şi asupra împărţirii bunurilor comune ale soţilor. Instanţa care soluţionează contestaţia va menţine măsurile asigurătorii aplicate asupra bunurilor comune

50

2. Despărţire în fapt. Achiziţionare bunuri.

Caracter

3. Bun propriu al unui soţ. Îmbunătăţiri în timpul căsătoriei.

ale soţilor, chiar dacă nu s-a solicitat împărţirea acelor bunuri, ori de câte ori ele au fost luate pentru garantarea confiscării eventuale a averii unuia dintre soţi împotriva căruia s-a pornit procesul penal pentru o infracţiune la care se poate aplica această pedeapsă complimentară, precum şi în ipoteza în care bunurile proprii ale statului debitor nu sunt suficiente pentru a garanta desdăunarea creditorului urmăritor.2. Împrejurarea că o perioadă de timp soţii au întrerupt în fapt convieţuirea, între ei nemaiexistând relaţii de nici un fel, nu înlătură caracterul de bunuri comune al bunurilor dobândite în perioada în care soţii au trăit despărţiţi, ci ea va fi avută în vedere la determinarea cotei cuvenite fiecăruia dintre soţi.3. Participarea soţului neproprietar la îmbunătăţirile sau reparaţiile ce se fac unui imobil bun propriu al celuilalt soţ nu duce la schimbarea naturii lui juridice, transformându-l din bun propriu în bun comun: constituie însă bun comun sporul de valoare dobândit de imobil.Dacă însă imobilul a fost transformat în aşa măsură încât în fapt a devenit un bun nou, în acest caz el este bun comun al soţilor. De asemenea, este bun comun construcţia nouă, făcută pe terenul proprietatea personală a unuia dintre soţi.

1960 DÎTS nr. 17 Dreptul muncii

Avans numerar nedepus spre

decontare. Răspundere materială şi penală

Sumele nejustificate sau nedepuse din avansurile în numerar date spre decontare persoanelor încadrate potrivit dispoziţiilor regulamentului operaţiilor de casă, aprobat prin H.C.M. nr. 858/1957, se urmăresc prin reţinere directă din retribuţie pe baza dispoziţiei serviciului de contabilitate al unităţii, fără a fi necesar ca unitatea să recurgă la procedura imputaţiei. Procedura reţinerii directe din retribuţie nu înlocuieşte dispoziţiile de drept comun în materia răspunderii penale şi materiale a persoanelor încadrate în muncă, care se vor aplica în toate cazurile când sunt întrunite condiţiile acestei răspunderi.

1960 DÎTS nr. 12 Procuror. Dreptul de a cere continuarea

judecăţii sau redeschiderea

procesului.

Procurorul are dreptul, cu excepţia acţiunilor strict personale, să ceară instanţei continuarea judecării unui proces civil, atunci când părţile, regulat citate, lipsesc la termen şi la judecarea procesului ar urma să fie suspendată potrivit art. 242 pct. 2 C.pr.civ., precum şi de a cere redeschiderea procesului când judecata s-a suspendat în lipsa părţilor, potrivit art. 245 pct. 1 C.pr.civ.

1960 DÎTS nr. 5 Citarea stat

1. Proprietate publică. Administrator

2. Consiliul popular. Comitet executiv

3. Stat. Ministerul Finanţelor

1. În litigiile privitoare la bunuri proprietate socialistă de stat, se va cita ca parte organizaţia socialistă de stat în a cărei administrare operativă directă se găseşte bunul. 2. Atunci când litigiul poartă asupra unor bunuri cu privire la care un act normativ stabileşte anumite atribuţii specifice în sarcina secţiilor consiliilor populare, se va cita comitetul executiv al consiliului popular, prin secţia respectivă. 3. Ministerul Finanţelor va fi citat ca reprezentant al statului numai atunci când statul participa nemijlocit, în nume propriu, în raportul juridic ce formează obiectul litigiului, şi dacă legea nu stabileşte anume alte organe în acest scop; Ministerul Finanţelor va fi citat de asemenea şi atunci când litigiul este privitor la un raport juridic în care acesta a figurat în nume propriu.

1960 DÎTS nr. 2 Dreptul muncii

1. Regres. Pagubă produsă de salariat

2. Regres. Obligaţie solidară a angajaţilor.

1. Organizaţia socialistă care, în calitate de responsabilă civilmente, a plătit părţii păgubite despăgubirile cuvenite poate pretinde, pe calea acţiunii în regres, obligarea angajaţilor vinovaţi la restituirea integrală a sumei plătite. 2. Organizaţia socialistă poate cere ca oricare dintre angajaţii vinovaţi de producerea pagubei să fie obligat să-i restituie întreaga sumă plătită drept despăgubiri, faţă de ea angajaţii rămânând obligaţi solidar.

51

1959 DÎTS nr. 17 Citare. Termen de 5 zile. Nerespectare. Nulitate

absolută.

Nerespectarea dispoziţiilor art. 89 C.pr.civ. de a se înmâna citaţia cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată este sancţionată cu nulitatea, care operează fără a fi necesar ca partea neregulat citată şi care, fiind judecată în lipsă, a pierdut procesul, să facă dovada vătămării.

1959 DÎTS nr. 16 Soluţionare recurs.

1. Casare cu reţinere. Reapreciere probe

2. Casare cu trimitere

3. Casare cu reţinere. Soluţionare fond în

aceeaşi şedinţă.

1. Instanţa de recurs, în cazul în care admite recursul pentru netemeinicie, şi când nu este necesară administrarea de probe noi poate, potrivit art. 312 pct. 2 lit. b Cod procedură civilă, să modifice hotărârea atacată şi să dea o soluţie contrară celei pronunţate de prima instanţă.În acest scop, instanţa de recurs poate face o nouă verificare şi apreciere a probelor, stabilind o altă situaţie de fapt decât cea reţinuta de prima instanţă. 2. Instanţa, judecând în recurs, dacă constată că prin hotărârea atacată nu au fost soluţionate toate capetele de cerere ale acţiunii sau acelea pe care era obligată să le soluţioneze din oficiu va casa în parte hotărârea, trimiţând cauza la instanţa de fond în vederea soluţionării lor. În această situaţie casarea se va face cu trimitere şi pentru capetele care fuseseră soluţionate de prima instanţă, dacă, în privinţa lor, soluţia dată este nelegală sau netemeinică. 3. Când părţile au pus concluzii numai cu privire la recurs, instanţa nu poate trece la judecata fondului fără a le da posibilitatea să-şi facă apărarea în fond. Dacă părţile sunt prezente şi pot pune concluzii în fond, iar probele socotite necesare pot fi de îndată administrate, judecate în fond după casare se poate face în aceeaşi şedinţă în care s-a judecat şi recursul. În caz contrar, instanţa va dispune amânarea în vederea judecării fondului, citând părţile care nu au cunoştinţă de termen.

1959 DÎTS nr. 13 Accesiune

1. Reaua-credinţă. Verificare

2. Dărâmare. Despăgubire.

3. Autorizaţie dărâmare sau desfiinţare

1. În acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 494 C.civ., instanţele nu vor putea deduce reaua-credinţă numai din faptul că cel care a construit, plantat sau executat lucrări pe un teren ce nu-i aparţine nu are vreun titlu asupra terenului, ci vor cerceta condiţiile în care s-au făcut construcţiile, plantaţiile sau lucrările a căror desfiinţare se cere. Instanţele vor cerceta dacă acţiunea proprietarului fondului nu îmbracă aspectul unui abuz de drept prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a se face lucrările, făcând opunerea sau introducând acţiunea numai după terminarea acestora sau aproape de sfârşitul lor. Instanţele vor cerceta, de asemenea, dacă prin facerea lucrărilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv şi apreciabil sau dacă, în raport de aceste împrejurări sau altele asemănătoare, acţiunea reclamantului nu prezintă un caracter şicanator sau nu este expresia intenţia de a folosi aceste împrejurări în scopul de a obţine foloase ilicite.2. Instanţele vor căuta să înlocuiască soluţia neeconomică a dărâmării sau desfiinţării de construcţii, plantaţii sau alte lucrări, printr-o despăgubire în bani, ori de câte ori această soluţie apare mai echitabilă şi de natură a pune în concordanţă interesele individuale ale părţilor din proces cu cele economice generale. 3. În cazurile în care pentru dărâmarea sau desfiinţarea unor construcţii sau amenajări este necesară autorizaţia prealabilă a comitetului executiv al consiliului popular, instanţele nu vor putea hotărî astfel de măsuri fără obţinerea autorizaţiei iar atunci când această autorizaţie nu este obţinută, instanţele vor face aplicarea dispoziţiilor art. 494 Cod civil, dispunând păstrarea lucrărilor de către proprietarul terenului, cu obligaţia de a despăgubi pe constructor.

1959 DÎTS nr. 11 Cheltuieli de judecată

52

1. Pretenţii admise în întregime

2. Pretenţii admise parţial

3. Compensare cheltuieli

4. Coparticipanţi procesuali

5. Câştig de cauză după rejudecare

6. Rolul judecătorilor

1. Partea ale cărei pretenţii au fost admise în întregime are dreptul restituirea tuturor cheltuielilor dovedite ca efectiv făcute, cu excepţia cazului reglementat în art. 275 C.pr.civ.2. Dacă pretenţiile care formează obiectul acţiunii au fost admise parţial, instanţa va acorda celui care a câştigat procesul, numai partea din cheltuielile de judecată corespunzătoare pretenţiilor admise. Se exceptează cazul când reaua credinţă sau comportarea neglijentă a pârâtului a determinat să se ceară, prin acţiune, ceea ce nu se datorează; în acest caz, pârâtul poate fi obligat la plata integrală a cheltuielilor efectuate de reclamant.3. În cazul în care există cereri din partea ambelor părţi, admise în total sau în parte, instanţa va compensa, după caz, totul sau parţial, cheltuielile de judecată. Compensarea se poate face şi în cazul în care a fost admis numai unul din capetele de cerere ale acţiunii.4. În cazul coparticipării procesuale, pentru a se stabili dacă plata cheltuielilor de judecată urmează a se face în mod egal, proporţional sau solidar, se va ţine seama de poziţia în proces a fiecărui coparticipant şi de natura raportului juridic soluţionat, astfel încât fiecare să fie obligat numai la plata cheltuielilor pe care le-a provocat prin apărarea sa.5. În cazul rejudecării procesului după casare, partea care a câştigat definitiv procesul are – în mod exclusiv – dreptul la toate cheltuielile de judecată făcute. Dacă, în cursul desfăşurării procesului, s-au acordat cheltuieli de judecată şi părţii care a pierdut procesul, aceste cheltuieli nu se vor mai executa. Dacă totuşi aceste cheltuieli au fost executate sau achitate, cuantumul lor se va adăuga la cel al cheltuielilor făcute de partea care a câştigat definitiv procesul.Despăgubirile acordate, potrivit art. 154 C.pr.civ., care nu au fost executate, se vor compensa dacă partea care le-a obţinut a pierdut procesul.6. Înainte de închiderea dezbaterilor, judecătorii vor lămuri părţile asupra dreptului pe care-l au de a solicita plata cheltuielilor de judecată.

1959 DÎTS nr. X A

Capacitate procesuală. Subunitate

întreprindere.

Subunităţile întreprinderilor, chiar dacă au organe proprii de conducere şi cont de virament, atât timp cât nu îndeplinesc toate condiţiile pentru a avea gospodărire deplină, sunt lipsite de personalitate juridică şi deci nu au capacitate civilă procesuală şi nu pot figura ca parte în proces.

1959 DÎTS nr. VII A

Unitate de stat. Contract nelegal de

lucrări sau prestări de servicii.

În cazul în care o unitate socialistă a angajat lucrări, prestări de servicii etc, în sectorul particular, cu nesocotirea dispoziţiilor normative prin care se interzic sau se condiţionează facerea unor astfel de operaţii, instanţele nu vor putea să pronunţe obligarea acesteia la plată, nici direct în executarea convenţiei, nici indirect prin invocarea principiului îmbogăţirii fără just temei. Dacă însă bunul putea fi procurat sau prestarea de serviciu etc. putea fi angajată în sectorul particular în anumite condiţii şi particularul, căutând să se asigure că sunt îndeplinite aceste condiţii expres prevăzute prin dispoziţiile normative, a fost indus în eroare prin actele prezentate, cu privire la satisfacerea acestor condiţii, acţiunea în despăgubire împotriva unităţii este admisibilă. La rândul ei, unitatea are acţiune de regres împotriva angajatului vinovat de inducerea în eroare a particularului.

1959 DÎTS nr. 6 Curator pentru minor

1. Minor moştenitor alături de părinţi

1. Când la o moştenire, copilul minor vine în concurs cu unul sau cu ambii părinţi, trebuie să se numească de către autoritatea tutelară, un curator, spre a reprezenta, respectiv asista pe minor.

53

2. Procedură notarială şi la instanţă

3. Minor coindivizar cu părinţii

4. Copii minori cu interese contrarii

2. Prezenţa curatorului este necesară atât în cursul procedurii succesorale notariale, cât şi în instanţa judecătorească, în cazul în care cauza succesorală a ajuns în faţa acesteia.3. Numirea curatorului este necesară şi în orice litigiu de ieşire din indiviziune, chiar dacă indiviziunea nu provine din succesiune, dacă printre coindivizari, alături de copilul minor, figurează unul sau ambii părinţi ai acestuia.4. Dacă sunt mai mulţi copii minori care au între ei interese contrarii, pentru fiecare se va numi un curator.

1958 DÎTS nr. 12 Acte de dispoziţie ale părţilor în procesul

civil.

1. Controlul instanţei

2. Rolul instanţei

3. Rolul procurorului

4. Recunoaştere prin împuterniciţi

1. Instanţele judecătoreşti, atunci când li se înfăţişează acte de dispoziţie ale părţilor sub forma renunţării la drept sau la acţiune, a achiesării la pretenţiile părţii potrivnice sau la o hotărâre pronunţată în cauză, ori a cererii de a se da o hotărâre care să consfinţească o învoială a părţilor, sunt datorate să verifice dacă aceste acte nu urmăresc un scop ilicit, fiind potrivnice legilor, intereselor statului sau ale terţilor , ori dacă ele nu sunt rezultatul unui viciu de consimţământ. În cazul în care se constată o atare situaţie, instanţele vor respinge cererea şi vor trece mai departe la judecata cauzei.2. Pentru prevenirea oricărei greşeli a părţilor, instanţele sunt obligate, înainte de a lua act de cererea formulată, să le explice consecinţele juridice ce decurg din actul încheiat.3. Procurorul are dreptul să atace cu recurs hotărârile care consfinţesc învoiala părţilor.4. Recunoaşterile făcute în instanţă de reprezentanţii legali sau mandatarii părţilor nu au puterea probatorie pe care legea o acordă mărturisirii judiciare decât dacă au fost făcute în baza unei împuterniciri speciale sau dacă organul care reprezintă persoana juridică are dreptul de dispoziţie şi nu este necesară nici o abilitare specială a sa.

1957 DÎTS nr. 13 Minor 14-18 ani.

1. Citare minor

2. Asistenţa părinţilor. Citare

3. Minor în litigii de muncă sau minor cu capacitate deplină de

exerciţiu. Citare

1. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, având o capacitate de exerciţiu restrânsă, trebuie să figureze personal la judecata cauzelor civile, în care scop urmează să fie citat şi să-i fie comunicate actele de procedură.2. Părinţii sau tutorele asistă pe minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, semnând alături de acesta cererile adresate instanţei şi fiind citaţi în acest scop la judecata cauzei.3. Se citează numai minorul personal şi tot el exclusiv efectuează actele procedurale, în litigiile care izvorăsc din contractul de muncă, ori din raporturile de muncă în gospodăria agricolă colectivă sau altă organizaţie cooperatistă în care a fost primit, ca şi acel care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină prin căsătorie.

1956 DÎTS nr. 6 Drept civil

Stare civilă. Rectificare nume.

1. Rectificarea numelui unei personale, pe baza art. 11 din decretul nr. 272/1950 referitor la actele de stare civilă, se va încuviinţa numai în cazul când din confruntarea actului de naştere cu actele de stare civilă ale părinţilor ale acelei persoane se constată că s-a făcut o înregistrare greşită.2. Rectificarea numelui unei persoane, pe baza aceluiaşi text de lege, se va încuviinţa numai dacă din probele administrate se constată în mod cert că delegatul de stare civilă a înregistrat alt nume decât cel declarat.3. Cercetarea prealabilă prin organele de miliţie este în toate cazurile obligatorie.

1956 DÎTS nr. 3 Drept procesual civil

Art. 225 C.pr.civ. Lipsa la interogatoriu sau

refuzul de a răspunde. Efecte.

Facultatea pe care art. 225 C.pr.civ. o acordă instanţei de a socoti neprezentarea la interogatoriu a părţii legal chemate în acest scop, ori refuzul ei de a răspunde, ca o mărturisire completă sau numai ca un început de dovadă în folosul părţii potrivnice, nu scuteşte instanţa de a-şi exercita rolul activ în descoperirea adevărului. În toate cazurile în care este posibilă

54

administrarea altor probe, lipsa la interogator sau refuzul de a răspunde va fi socotit numai ca un început de dovadă, care urmează să fie completat cu alte probe, prin care să se poată stabili împrejurările reale ale cauzei.Numai în cazurile în care nu există posibilitatea administrării altor probe şi din cercetarea împrejurărilor concrete ale cauzei, instanţa ajunge la convingerea că lipsa la interogator sau refuzul de a răspunde exprimă o recunoaştere a pretenţiilor părţii potrivnice, ea poate considera mărturisire deplină în favoarea celeilalte părţi, cu puterea probantă pe care i-o conferă art. 1206 C.civ.Instanţa este obligată să-şi motiveze temeinic hotărârea prin care admite sau respinge cererea bazată pe efectele lipsei la interogator a unei părţi, ori pe refuzul acesteia de a răspunde, arătând elementele concrete care au stat la baza convingerii pe care şi-a făcut-o în legătură cu luarea în considerare a lipsei la interogator sau a refuzului de a răspunde, ca mărturisire deplină.

1953 DÎTS nr. X54

Înscrisuri noi în recurs. "Înscrisuri", în sensul art. 306 alin. 2 C.pr.civ, sunt toate actele scrise - emanate de la părţile în proces sau de la un terţ - care ar fi putut înrâuri soluţia cauzei, dacă ar fi fost folosite la prima instanţă. Înscrisurile noi pot fi depuse în tot cursul judecăţii în recurs. Dacă pe baza înscrisurilor noi instanţa de recurs este în măsură să constate netemeinicia soluţiei, ea este îndreptăţită să modifice sentinţa atacată. Dacă însă, prin depunerea înscrisurilor nu se lămuresc raporturile juridice dintre părţi şi apare necesitatea de a se administra noi probe, instanţa de recurs casează sentinţa atacată şi, după caz, reţine cauza spre a o rejudeca în fond, sau o trimite pentru rejudecare la prima instanţă, în condiţiile art. 312 C.pr.civ.55 Când - spre a se stabili dacă e locul la casare - se socoteşte necesar să se ceară relaţii scrise de la întreprinderi sau instituţii, aceste relaţii vor putea fi cerute în exercitarea rolului activ al instanţelor.

NOTA 1: În colecţia de hotărâri de mai sus am cuprins şi decizii care se referă la legislaţie ieşită din uz, pe considerentul că unele conţin argumentări ce sunt valabile pentru legislaţia curentă. Am eliminat însă unele paragrafe care nu îşi găsesc corespondent în prezent.

NOTA 2: Pentru acces la hotărârile in extenso, recomandăm:- lucrarea: „Jurisprudenţa instanţe supreme în unificarea practicii judiciare (1956-2009) – în

materie civilă”, ediţie îngrijită de Lavinia Lefterache, Iuliana Nedelcu, Francisca Vasile, ediţia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009;

- pagina web www.scj.ro/decizii_SU.asp;- accesarea aplicaţiilor legislative şi de jurisprudenţă electronice.

54 În perioada 1952-1987, Plenul Tribunalului Suprem a dat instanţelor îndrumări în vederea aplicării unitare a legii în activitatea de judecată, în baza art. 97 din Constituţia Republicii Socialiste România (devenit după republicare art. 104 alin.2) şi a art. 35 pct. 2 din Legea nr. 58 din 27 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească.

55 Acest alineat este reprodus astfel cum a fost înlocuit prin Decizia nr. 11 din 26 mai 1960 a Plenului Tribunalului Suprem.

55