Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători...

12
Buletin al reţelelor de beneficiari FISM în zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova, editat din grantul oferit de Interchurch Organization for Development Cooperation din Olanda (ICCO) Interviu de alternativ ă Cu prilejul frumoaselor Sărbători de Iarnă - Crăciunul şi Anul Nou 2006, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova Vă aduce cele mai calde şi sincere felicitări. Vă dorim succese în activitatea cotidiană şi noi realizări. Să trăiţi, să-nfloriţi, Mulţi ani fericiţi! Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oţelul. La anul şi la mulţi ani! La Mulţi Ani! Un sat într-o pagin ă Activit ăţ i comunitare PERSPECTIVE În 2006 vor fi renovate reţele de apă şi canalizare Prin intermediul Proiectului Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, pe parcursul anului 2006 urmează a fi valorificate 31,2 mln. lei, alocate de Comisia Europeană pentru ajutorarea comunităţilor cu necesităţi stringente în ce priveşte aproviziona- rea cu apă potabilă şi renovarea reţelelor de canalizare. La aceste surse vor avea acces 22 comunităţi cu o populaţie totală de circa 70 000 mii de locuitori. Localităţile respective au fost identificate în baza unui studiu efectuat în anul curent de către Centrul naţional practico-ştiinţific de medicină preventivă (CNPŞMP) în cadrul Programului Securitatea Alimentară al Comisiei Europene. Astfel, în urma inventarierii şi examinării fîntînilor, acţiune însoţită de ample măsuri de amenajare a surselor de apă, informare a populaţiei şi autorităţilor publice locale, s-a constatat că apa este de o calitate ce nu corespunde cerinţelor igienice, iar cea potabilă prezintă un grav pericol pen- tru sănătate. La seminarul de promovare, ce s-a desfăşurat recent la Chişinău, participanţii – primari, directori de şcoli, reprezentanţi ai centrelor raionale de medicină preventivă, serviciilor eco- logice raionale, consiliilor raionale, ONG-urilor locale, alte per- soane interesate - au fost informaţi despre paşii ce urmează a fi întreprinşi pentru implementarea cu succes a proiectelor. De menţionat faptul că localităţilor identificate de către CNPŞMP li se oferă posibilitatea de a obţine susţinere în soluţionarea unei probleme stringente, dar nu şi garanţia aces- teia, deoarece finanţarea se va face după principiul primul venit - primul servit, iar contribuţia comunităţii va constitui cel puţin 15 procente din costul proiectului depus spre finanţare. „Glasul Tinerilor” - asistenţă şi iniţiativă Decembrie , 2005 pa ag. 3 3 pa ag. 6 6 CĂLINEŞTIUL VA INTRA ÎN ANUL RENOVĂ V V RILOR Reportaj special de Aliona AVRAM pa ag. 8 8 Continuare în pag. 5 Сергей Филипов, вице-примар города Тараклия: ПОМОЩЬ ФСИМ - ЭТО КАК ПО-ДРУЖЕСКИ ПРОТЯНУТАЯ РУКАAngela ŢIH, preşedintele Centrului de educaţie pentru democraţie ”SUCCESELE NOASTRE SE DATOREAZĂ PARTENERIATULUI SOCIAL” Motto: „Tinerii din întreaga lume trebuie să aibă un rol important în dezvoltare, ei fiind o forţă majoră în procesul schimbării. În acest scop, Banca Mondială, prin intermediul grupului „Glasul Tinerilor”, intenţionează să le ofere tinerilor posibilitatea de a juca un rol eficace în procesul înnoitor al schimbării - lucru foarte important de realizat.” (Edward Brown, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova) G rupul „Glasul Tinerilor” (”GT”) a fost creat la iniţiativa Băncii Mondiale, avînd drept scop stabilirea unui dialog constructiv cu tinerii privind Strategia de asistenţă a ţării şi, în acelaşi timp, promovarea ideilor, propunerilor, viziunilor şi opiniilor tinerilor din Moldova. La 29 martie 2004, tinerii îşi încep ac- tivitatea prin organizarea Caravanei „Glasul Tinerilor”, care a inclus seminare cu diverse tematici în mai multe localităţi ale republicii. Seminarele au avut ca obiectiv principal in- formarea tinerilor despre proiectele în curs de implementare, finanţate de Banca Mondială (BM), dar şi colectarea informaţiei referitoare la problemele cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova. În cadrul aceleiaşi iniţiative, a fost creat Consiliul local de tineri din Bardar, raionul Ialoveni, un model eficient de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor şi implicare în viaţa socială. În a doua perioadă de activitate, membrii grupului s-au implicat în patru proiecte mari ale BM: Proiectul de combatere HIV/SIDA, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, Proiectul de reformă a învăţămîntului general obligatoriu şi Proiectul social de investiţii rurale.

Transcript of Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători...

Page 1: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

Buletin al reţelelor de beneficiari FISM în zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova, editat din grantul oferit de Interchurch Organization for Development Cooperation din Olanda (ICCO)

Interviu de alternativă

Cu prilejul frumoaselor Sărbători de Iarnă - Crăciunul şi Anul Nou 2006, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova Vă aduce cele mai calde şi sincere felicitări. Vă dorim succese în activitatea

cotidiană şi noi realizări.

Să trăiţi, să-nfloriţi, Mulţi ani fericiţi!Peste vară, primăvară,Ca un păr, ca un măr,Ca un fir de trandafirTare ca piatra,Iute ca săgeata,Tare ca fierul,Iute ca oţelul.La anul şi la mulţi ani!

La Mulţi Ani!

Un sat într-o pagină

Activităţi comunitare

PERSPECTIVE

În 2006 vor fi renovate reţele de apă şi canalizare

Prin intermediul Proiectului Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, pe parcursul anului 2006 urmează a fi valorificate 31,2 mln. lei, alocate de Comisia Europeană pentru ajutorarea comunităţilor cu necesităţi stringente în ce priveşte aproviziona-rea cu apă potabilă şi renovarea reţelelor de canalizare.

La aceste surse vor avea acces 22 comunităţi cu o populaţie totală de circa 70 000 mii de locuitori. Localităţile respective au fost identificate în baza unui studiu efectuat în anul curent de către Centrul naţional practico-ştiinţific de medicină preventivă (CNPŞMP) în cadrul Programului Securitatea Alimentară al Comisiei Europene. Astfel, în urma inventarierii şi examinării fîntînilor, acţiune însoţită de ample măsuri de amenajare a surselor de apă, informare a populaţiei şi autorităţilor publice locale, s-a constatat că apa este de o calitate ce nu corespunde cerinţelor igienice, iar cea potabilă prezintă un grav pericol pen-tru sănătate.

La seminarul de promovare, ce s-a desfăşurat recent la Chişinău, participanţii – primari, directori de şcoli, reprezentanţi ai centrelor raionale de medicină preventivă, serviciilor eco-logice raionale, consiliilor raionale, ONG-urilor locale, alte per-soane interesate - au fost informaţi despre paşii ce urmează a fi întreprinşi pentru implementarea cu succes a proiectelor.

De menţionat faptul că localităţilor identificate de către CNPŞMP li se oferă posibilitatea de a obţine susţinere în soluţionarea unei probleme stringente, dar nu şi garanţia aces-teia, deoarece finanţarea se va face după principiul primul venit - primul servit, iar contribuţia comunităţii va constitui cel puţin 15 procente din costul proiectului depus spre finanţare.

„Glasul Tinerilor” - asistenţă şi iniţiativă

Decembrie, 2005pa

g.

pag.

33

pag.

pa

g. 66

CĂLINEŞTIUL VA INTRA ÎN ANUL RENOVĂ

LINEŞTIUL VA INTRA Ă

LINEŞTIUL VA INTRA ÎN ANUL RENOVĂÎN ANUL RENOV RILOR

Reportaj specialde Aliona AVRAM

pag.

pa

g. 88

Continuare în pag. 5

Сергей Филипов, вице-примар города Тараклия:

„ПОМОЩЬ ФСИМ - ЭТО КАК ПО-ДРУЖЕСКИ ПРОТЯНУТАЯ РУКА”

Angela ŢIH, preşedintele Centrului de educaţie pentru democraţie

”SUCCESELE NOASTRE SE DATOREAZĂ PARTENERIATULUI SOCIAL”

Motto: „Tinerii din întreaga lume trebuie să aibă un rol important în dezvoltare, ei fiind o forţă majoră în procesul schimbării. În acest scop, Banca Mondială, prin intermediul grupului „Glasul Tinerilor”, intenţionează să le ofere tinerilor posibilitatea de a juca un rol eficace în procesul înnoitor al schimbării - lucru foarte important de realizat.” (Edward Brown, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova)

Grupul „Glasul Tinerilor” (”GT”) a fost creat la iniţiativa Băncii Mondiale, avînd drept scop stabilirea

unui dialog constructiv cu tinerii privind Strategia de asistenţă a ţării şi, în acelaşi timp, promovarea ideilor, propunerilor, viziunilor şi opiniilor tinerilor din Moldova.

La 29 martie 2004, tinerii îşi încep ac-tivitatea prin organizarea Caravanei „Glasul Tinerilor”, care a inclus seminare cu diverse tematici în mai multe localităţi ale republicii. Seminarele au avut ca obiectiv principal in-formarea tinerilor despre proiectele în curs de implementare, finanţate de Banca Mondială (BM), dar şi colectarea informaţiei referitoare la problemele cu care se confruntă tinerii din Republica Moldova. În cadrul aceleiaşi iniţiative, a fost creat Consiliul local de tineri din Bardar, raionul Ialoveni, un model eficient de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor şi implicare în viaţa socială.

În a doua perioadă de activitate, membrii grupului s-au implicat în patru proiecte mari ale BM: Proiectul de combatere HIV/SIDA, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, Proiectul de reformă a învăţămîntului general obligatoriu şi Proiectul social de investiţii rurale.

Page 2: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

2Decembrie, 2005ANUL NOU IN LUME

Buletin al reţelelor de beneficiari FISM, în zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova, editat din grantul oferit de Interchurch Organization for

Development Cooperation din Olanda

Buletinul a fost elaborat cu asistenţa tehnică acordată de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova

Responsabilă de ediţie: Natalia RăileanuRedactor-stilizator: Tatiana Chiriţă;

Reporteri: Nina Rusu, Daria Mandziuc, Aliona Avram, Oxana Traci

Tipar executat la Combinatul Poligrafic din ChişinăuTiraj: 4000 exemplare Comanda 52661

Date de contact: FISM – Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, nr. 124, MD - 2001.

Tel: (022) 27-91-21; fax: 27-53-20; e-mail: [email protected]; www.msif.md

Centrul ”CONTACT” - Chişinău, str. Bucureşti, 83, MD – 2012. Tel/fax: 23-39-47 / 23-39-48;

e-mail: [email protected]; www.contact.md

Apariţii editorialeApariţii editorialeLa Chişinău a fost lansat

primul Raport naţional priv-ind Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM) în Re-publica Moldova. Raportul, re-alizat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul Agenţiilor ONU în Moldova, evaluează performanţele ţării în relaţie cu Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, identifică probleme-le cel mai presante, analizează acţiunile şi oferă propuneri concrete privind accelerarea activităţilor propuse.

„Exprimăm recunoştinţă şi sincere mulţumiri Oficiului şi Agenţiilor ONU în Republica Moldova pentru suportul acordat instituţiilor de stat şi neguverna-

mentale participante la procesul de elaborare a primului Raport Naţional privind ODM şi identi-ficarea acţiunilor de ordin major pentru dezvoltare”, afirmă primul ministru al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, în Cuvîntul înainte la acest raport.

Raportul Guvernului Repub-licii Moldova stabileşte un set de obiective, între care menţionăm: reducerea în jumătate, către anul 2015, a numărului de oameni afectaţi de sărăcie şi de foame; asigurarea posibilităţii pentru toţi copiii de a frecventa şi ab-solvi gimnaziul; promovarea egalităţii genurilor; reducerea ratei mortalităţii copiilor pînă la cinci ani; ameliorarea sănătăţii şi

reducerea mortalităţii materne; stoparea către 2015 a răspîndirii HIV/SIDA, tuberculozei, ma-lariei etc.

Totodată, raportul eviden-ţiază „măsurile economice de anvergură întreprinse de Guvern... care au condus la schimbarea di-mensiunilor sărăciei, astfel că în 2002 rata sărăciei extreme s-a micşorat faţă de 1998 cu o tre-ime”, iar în 2003 reducerea nive-lului de sărăcie a continuat. În raport se menţionează că în 2002 aproximativ patru persoane din zece trăiau în Moldova cu venituri mai mici de 2,15 dolari pe zi (la paritatea puterii de cumpărare), exprimîndu-se intenţia de a reduce către anul 2015 proporţia acestei

categorii de cetăţeni pînă la două persoane din zece.

Priorităţile şi scopurile de dezvoltare naţională, adaptate la contextul Republicii Moldova, au fost incluse în SCERS, fapt ce confirmă angajamentul ferm al ţării de a depune eforturi susţinute pentru realizarea ODM.

Raportul naţional privind Obiectivele de dezvoltare

Anul Nou, numit şi Shogatsu, este cea mai importantă sărbătoare din calendarul japonez. Zilele de sărbătoare sînt între 1 şi 3 ianuarie. În momentul în care începe Anul Nou, japonezii încep să rîdă pentru a avea noroc.

De Anul Nou se realizează cărţi poştale numite – nengaiyo - care sînt trimise la clienţi, cunoştinţe, prieteni şi familie. De obicei aceste felicitări înfăţişează carica-turi ale animalului care reprezinta anul vii-tor, în zodiac.

De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari - o frînghie de paie cu diferite decoraţii şi Kadomatsu - un aranjament din crengi de pin şi bambus, dispuse în faţa uşii de la intrare pentru a purifica locuinţa la venirea anului nou şi ca semn de bun augur.

La miezul nopţii clopotele de la templele budiste bat de 108 ori (de opt ori pentru anul vechi şi de 100 ori pen-tru anul ce vine), invocînd astfel Anul Nou. Oameni se adună la temple unde se roagă pentru siguranţă, fericire şi bunăstarea familiei. După rugăciune, ei primesc răvaşe speciale din care îşi citesc soarta, ravăşul fiind apoi agăţat de un pom.

În noaptea Anului Nou japonezii speră să viseze Muntele Fuji, considerat semn de bun augur pentru anul ce vine. Trezirea înainte de răsăritul soarelui este considerată foarte importantă, admirarea primului răsărit fiind cel mai bun mod de a începe anul.

JaponiaJaponiaDintre toate sărbătorile tradiţionale

chinezeşti, Anul Nou sau Festivalul Primăverii, cum mai e numit, este cea mai importantă sărbătoare atît în China, cît şi în alte ţări din Asia. Anul Nou chinezesc cade în fiecare an la date diferite, deoarece se bazează pe o combinaţie a mişcărilor Lunii faţă de Soare. De obicei, se sărbătoreşte în luna ianuarie sau în februarie. Se spune că evenimentele ce au loc în această zi pot influenţa întregul an care vine. Tot ceea ce este asociat cu Anul Nou chinezesc trebuie să aducă noroc.

Cu cîteva zile înainte de petrecere se face curăţenie în casă, presupunîndu-se că astfel sînt “măturate” urmele de ghinion. Ferestrele şi uşile sînt vopsite şi apoi decorate cu ornamente de hîrtie, dar şi cu versuri ce cîntă fericirea, bunăstarea şi viaţa lungă.

Tradiţiile şi obiceiurile sînt păstrate cu grijă, fiind luat în considerare fiecare detaliu - de la mîncare pînă la îmbrăcăminte. În ajunul Anului Nou, toată lumea trebuie să se îmbrace cu haine noi şi să fie foarte politicoasă. Culoarea preferată este roşu, care se presupune că alungă spiritele rele (sînt evitate culorile alb şi negru care sînt asociate cu doliul). Nimeni nu are voie să se certe, să spună o minciună sau să ridice tonul.

Cea mai importantă manifestare este Festivalul Lampioanelor - o procesiune stradală la care participă numeroşi oameni care cîntă, dansează şi duc lampioane, urmînd un imens dragon. Acest convoi se presupune că luminează drumul Anului Nou.

ChinaChina EuropaEuropa

Anul Nou în Europa este adesea un timp al superstiţiilor şi al prezicerilor. În unele părţi din Elveţia şi Austria oamenii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfîntul Silvestru (în anul 314, oamenii au crezut că Papa Silvestru a capturat un monstru marin, care va scăpa şi va distruge lumea în anul 1.000).

În Grecia ziua de Anul Nou este dedicată Grecia ziua de Anul Nou este dedicată GreciaSfîntului Vasile, iar copiii îşi lasă încălţările lîngă şemineu, pentru a primi daruri de la sfîntul cel bun.

În Scoţia, de Anul Nou (Hogmanay), în unele sate sînt aprinse şi rostogolite pe străzi suluri de smoală, pentru ca anul vechi să fie ars.

În România ceremonialul de înnoire România ceremonialul de înnoire Româniaa timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie este numit ”îngropatul anului”, denumirea de ”Revelion” aparţinînd timpurilor moderne.

Anul Nou este sărbătorit în mod diferit, atît ca obiceiuri, cît şi ca dată, pe meridianele globului. Însă oricare ar fi obiceiurile, majoritatea oamenilor intră în noul an cu acelaşi sentiment - de speranţă pentru un an mai bogat şi mai norocos, în care cu toţii ne promitem să fim mai buni şi să realizăm cît mai multe. Iată cîteva tradiţii din diferite ţări:

ThailandaThailanda

Anul Nou în Thailanda este numit Songkran, durează trei zile şi se sărbătoreşte în luna aprilie conform calendarului gregorian. Obiceiurile diferă de la regiune la regiune, dar cea mai interesantă este stropitul reciproc cu apă. Acest obicei se ţine pentru ca anul care vine să fie ploios. Se vizitează mănăstirile, credincioşii se roagă aducînd ofrande - orez, fructe şi dulciuri sau mîncare pentru călugări. Un alt obicei este eliberarea unei păsări din colivie sau

a unui peşte din acvariu. Peştii sînt duşi la mare, fiin eliberaţi toţi în acelaşi timp. O datină foarte importantă este spălarea statuilor lui Budha.

Festivitatea de sărbătorire a Anului Nou (denumit Chaul Chnam Thmey, care în traducere ar însemna intrarea în noul an) începe pe data de 12, 13 sau 14 aprilie, conform calendarului gregorian, şi durează trei zile, fiecare zi avînd denumire şi activităţi specifice. În cinstea acestui eveniment oamenii îşi fac curăţenie în case şi apoi le decorează, mai ales realizînd un altar pentru spiritul lui Tevada Chhnam Thmey, care se presupune că vine pe Pămînt în această perioadă a anului. Altarul constă dintr-o statuie a lui Budha, flori, lumînări, tămîie, un bol cu apă parfumată, mîncare şi băutură. În această perioadă, în semn de respect faţă de părinţi, copiii le spală acestora picioarele.

CambodgiaCambodgia

Americanii sărbătoresc intrarea în noul an la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate, unde toată lumea vine costumată şi cu măşti (conform tradiţiei, oaspeţii trebuie să-şi dea jos măştile la miezul nopţii) sau alături de mulţimea care se adună în locuri specifice ca, de exemplu, în Times Square (New York) sau pe State Street (Chicago). La miezul nopţii sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de focuri de artificii şi toata lumea strigă într-un glas ”Happy New Year!”, se îmbrăţişează şi se sărută, urîndu-şi numai bine în anul ce tocmai a sosit. Anului nou i se închină toasturi şi se cîntă.

Statele Unite ale AmericiiStatele Unite ale Americii

Page 3: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

3 Decembrie, 2005INTERVIU DE ALTERNATIVĂ

Сергей Филипов, вице-примар города Тараклия:

„Помощь ФСИМ – это как по-дружески протянутая рука”

- Господин Филипов, каковы возможности Тараклии на сегодняшний день в решении своих проблем посредством собственного бюджета?

- Исходя из ситуации, которая была реально два-три года тому назад, у нас - ощутимый рост развития. Центр города интенсивно застраивается, а по строительству, как известно, виден уровень и темпы развития населённых пунктов. Другой критерий развития – это поступление подоходного налога. За последние три года местный бюджет вырос практически в три раза и составляет 11900 млн. леев.

- Теперь бюджета хватает на все нужды города?

- К сожалению, за это время и цены выросли. Бюджета хватает на то, чтобы обеспечить коммунальные платежи, оплатить заработную плату педагогов. Но этих денег недостаточно на развитие каких-либо ин-вестиционных проектов. Только осуществление текущих ремон-тов поглощает все появившиеся деньги за счёт продажи земли и дополнительных поступлений. Поэтому, сложно говорить о каких-то крупных вложений примарии в строительство чего-то.

Мы выбрали немного другой путь – сотрудничество с Фондом Социальных Инвестиций Молдовы (ФСИМ). Также, сотрудничаем с Агентством США по Международному Развитию

Тараклия получила статус города в 1995 году. В городе проживают 13700 человек. Площадь населённого пункта составляет 848 га. В Тараклии действуют более 360 экономических агентов

и около 96 торговых агентов. Самые крупные предприятия: молдо-

российский керамический завод «Сантек», строительное предприятие «Стройтехнология», деревообрабатывающий комбинат и винный комбинат.

Реконструкция детского сада N. 4 и строительство шатровой крыши для лицея N. 2 стали для жителей города Тараклия очередной возможностью доказать себе, в равной степени как и другим, что они могут участвовать в решение общих проблем. Руку помощи городу в этом важном деле протянул Фонд Социальных Инвестиций Молдовы (ФСИМ), который финансирует два вышеупомянутых подпроекта из гранта выделенного Министерством Экономического Сотрудничества и Развития Федеративной Республики Германия. Мы попросили вице-примара города Тараклия - Сергея Филипова, рассказать нам про сотрудничество местной администрации с ФСИМ и другими финансовыми организациями.

(USAID). Только в этом году мы внедрили совместно с ними три проекта на сумму в более 1 млн. леев, а четвёртый - на этапе внедрения. Поэтому стараемся именно этим методом решать самые острые, наболевшие проблемы города.

- Поделитесь несколькими примерами.

- Совместно с USAID и Национальным Экологическим Фондом мы реализовали достаточно крупный проект по управлению муниципальными отходами. Эта проблема у нас была очень серьёзная. Сейчас она не решена на все 100%, но острый характер проблемы мы устранили. В рамках этого проекта был выигран грант в 302 тыс. леев, а мы вложили свои 150 тыс. леев. Таким образом, были построены мусоросборники, поставлены контейнеры, и мы получили машину - мусоровоз.

Посредством другого проекта решили проблему газифика-ции коммунального сектора – подвели газ к последнему восьмидесятиквартирному дому в городе. Это последний дом в новом микрорайоне, который, к сожалению, в связи с трудностями переходного периода, около 9 лет оставался без газа и никак не отапливался.

Теперь мы строим дорогу к больнице, тоже в новом микрорайоне. Строящийся участок имеет длину в 450 метров, и будет проложен из бетонных плит. Наша вклад – это плиты, а USAID оплачивает работы.

- В этих проектах сообщество тоже внесло свои личные вклады?

- Да, конечно. В каждом проекте население внесло свой вклад. Я всегда говорю, что не столько важна сумма самого финансирования, сколько важна цель. Когда люди вовлекаются в процесс решения этих проблем, меняется их менталитет. Ведь за нас это никто не сделает. Позиция людей, что «вы нам обязаны» или «вы нам должны дать» - уже изжила себя. Сложно, конечно, собирать взносы, убеждать людей, но после успешного внедрения вышеупомянутых проектов, жители стали больше нам доверять. Например, проект по строительству дороги предусматривал вклад населения в 30 тыс. леев. Сумма достаточно большая для жителей города. Но многое зависит от лидеров инициативных групп. Люди постарались, и буквально

в течение одной недели были собраны нужные средства.

Кроме того, мы провели маленький проект по замене сантехники в одном из детских садов на сумму 15 тыс. леев, из которых сами воспитатели обеспечили установку плитки. Они нашли спонсоров – местный керамический завод «Сантек», который производит очень качественную плитку. Плитка, которую предоставил завод, стоила больше, чем сама сантехника. Это очень хороший пример социального партнёрства.

На данный момент мы внедря-

ем с помощью ФСИМ подпроект по реконструкции детского сада N. 4, который находится тоже в новом микрорайоне. Ещё, при поддержке фонда, мы планируем построить шатровую крышу для лицея N. 2.

- Почему оказывается такое большое внимание новому микрорайону?

- Дело в том, что в своё время город проектировался под 57 тыс. населения, но сменилось экономическое положение и этот микрорайон остался недострое-ным: дома негазифицированы, дороги недостроены и т. д. Поэтому, мы почти все проекты внедрили здесь.

- Как проходит внедрение подпроектов?

- Общая сумма, полученная от ФСИМ составляет 1,5 млн. леев,

из которых для ремонта детского сада предусмотрено 800 тыс. 827 леев и 782 тыс. леев – для лицея. Контрибуция населения по детскому саду – 26 тыс. 342 лея, а по школе – 23 тыс. 464 лея. В школе контрибуцию собрали в рекордные сроки, буквально за одну неделю, а в детском саду уже практически собрали нужную сумму. Мы распространяем листовки, буклеты с ин-формацией, и люди в курсе всех дел. У нас даже есть краткое представление стратегического плана, из которого можно узнать о подпроектах.

- Что вам дал опыт работы в партнёрстве с финансовыми организациями и с населением?

- Есть выражение: «Успех притягивает успех». Наше сотрудничество с ФСИМ тому подтверждение. В 2003 году при финансовой поддержке Фонда, в Тараклии был открыт Центр реабилитации детей из группы риска «Пламче». А весной 2005 г. ФСИМ предоставил нам три комплекта мебели для школ. Мы провели конкурс на самый благоустроенный и озеленённый класс, так что подарки получили по заслугам.

Успешное сотрудничество с ФСИМ имеет ещё одну очень важную сторону. Вовлекая население в процесс выявления, а затем и решения проблем, достигается ещё одна цель – изменение стереотипа. Люди начинают понимать, что, благодаря личному взносу, реализуется важное дело и для них самих, и для других. Это – как дружески протянутая рука. Проявление заботы о родном городе, участие в решении злободневных проблем играет, пожалуй, самую важную роль в развитие партнёрства между местной публичной администрацией, экономическими агентами, НПО и населением.

- Чего бы Вы пожелали своим согражданам в наступающем 2006-ом году?

- Этот год подходит к концу. Для кого-то он, возможно, был успешным, для кого-то не очень. Но, тем не менее, каждый человек, вступая в последующий год, всегда надеется на лучшее, более светлое и доброе будущее. Поэтому хочу пожелать нашим горожанам и всем жителям республики иметь всего того, чего им необходимо, в частности здоровья, счастья и удачи.

Благодарю Вас и желаю успехов Вашему городу!

Беседу вела Наталья РЭЙЛЯНУ

Tradiţii şi obiceiuri de iarnă la Taraclia

În ziua de Crăciun, copiii, de regulă, băieţi, merg cu steaua să colinde. Ei au un conducător,

numit ”cuturlac”, care duce cu sine un băţ lung şi neted pe care sînt puşi colacii primiţi de la gospodarii care au fost colindaţi. Conducătorul grupului este un frate mai mare, un unchi sau chiar părintele unuia dintre copii.

Potrivit obiceiului, după ce cîntă

colinda, copiii sînt invitaţi în casă de către gospodină, care îi răsplăteşte cu dulciuri, copturi sau biscuiţi, nuci şi mere. Gospodarul, la rîndul său, stă afară cu conducătorul cetei, care îl serveşte cu vin, şi ”negociază” cu acesta cîţi bani să le ofere colindătorilor.

Seara, pornesc să colinde cei maturi. Ei se adună în cete de cîte 10-11 bărbaţi, intră în casă şi cîntă cîte o

colindă, pe rînd, fiecărui membru al familiei, adresîndu-le urări de bine şi de sănătate. Drept răsplată primesc o pîine mare sau cîte un colăcel fiecare şi bani.

În ajunul Anului Nou se merge cu uratul. Cetele de urători înscenează povestea ”caprei”, foarte asemănătoare cu cea a moldovenilor. În tradiţiile locale însă, lipseşte ”buhaiul”.

ÎÎn mare parte, tradiţiile şi obiceiurile de Crăciun şi de Anul Nou la Taraclia, oraş locuit preponderent de bulgari, s-au contopit cu cele ale moldovenilor. Crăciunul şi Anul Nou sînt sărbătorite pe stil vechi.

Page 4: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

4Decembrie, 2005

În 2006 fondul de pensii va creşte

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 a fost ma-jorat cu 3,850 milioane lei (cu 28,5% mai mult faţă de anul 2005) şi va constitui peste 4,5 miliarde lei.

Potrivit preşedintelui Co-misiei pentru protecţia socială, sănătate şi familie, Valentina Buliga, suplimentarea bugetu-lui s-a efectuat din consider-entul de a majora pînă la 800 de lei indemnizaţiile unice la naşterea copilului pentru per-soanele neasigurate. De notat că 350 mii lei urmează să fie direcţionate pentru acoperirea alocaţiilor lunare de 500 de lei lunar, acordate persoanelor decorate cu distincţii de stat.

(Reporter.md)

Voluntariatul – o condiţie a dezvoltării comunitare

PERSPECTIVE RURALE

Opriţi aici, copii şi fraţi, Şi cuvîntul mi-ascultaţi!Bărbaţi şi neveste, Daţi-vă lîngă ferestre. Gospodari şi gospodine, Daţi-vă mai lîngă mine Şi-ascultaţi vorbele mele: Steaua de la răsărit Astăseară s-a pornit. O stea aurită, De om pregătită, Prin ceruri pornită.Şi ea ne-a vestit Că anul s-a înnoit. Ei zic: Hăi!Da voi mai mînaţi, măi! Hăi, hăi!

Urătură culeasă de la moş Filip Chiperi,

Gura Bîcului, r-l Anenii Noi

Primul proiect de dezvoltare comunitară

În componenţa comunei Ca-zangic sînt trei sate: Cazangic, Frumuşica şi Selişte.

Primul proiect de dezvoltare a localităţii a constat în reparaţia drumului din satul Cazangic, im-plementat în 2002 cu suportul Fondului de Investiţii Sociale.

La început au fost şi dificultăţi, deoarece oamenii nu aveau încredere în posibilitatea de a renova drumul. Temerea de a nu acumula contribuţia necesară pentru obţinerea gran-tului oferit de FISM i-a determi-nat pe liderii comunităţii să ape-leze la agenţii economici locali, care au fost foarte receptivi la iniţiativa comunităţii. În acelaşi timp, această oportunitate a fost valorificată şi de reprezentanţii instituţiilor publice.

În baza spiritului civic, mani-festat în perioada de pregătire pentru implementarea primului proiect de dezvoltare comunitară, s-a format Asociaţia Obştească „Avante” (Asociaţie de benefi-ciari), activitatea căreia a preluat responsabilitatea în implementa-rea proiectului - „Reparaţia dru-mului”. Contribuţia comunităţii a fost colectată în mai puţin de o lună, graţie mobilizării satelor Frumuşica şi Selişte, care de ase-

menea erau cointeresate în suc-cesul acestei iniţiative.

Sentimentul de apartenenţă la comunitate

„Vitalitate, erudiţie, căutare”, a fost un alt proiect implementat în comuna Cazangic prin inter-mediul grantului în sumă de 1000 de dolari oferit de Centrul ”CON-TACT”, cu scopul amenajării par-cului din centrul satului. S-a pro-pus crearea „Aleii absolvenţilor”, de aceea principalul partener în implementarea acestui proiect a fost şcoala. Fiecare elev şi tînăr absolvent din localitate a con-tribuit la implementarea proiec-tului, participînd la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului. Pe terenul curăţit, fiecare a sădit cîte un copac, şi astfel a apărut un parc. Punctul forte al acestei activităţi, în opinia membrilor Asociaţiei „Avante”, a constat în munca de voluntariat care a re-definit spiritul de apartenenţă la comunitate atît al tinerilor, cît şi al celor mai în vîrstă, toţi înţelegînd că „participarea comunitară nu presupune doar contribuţie financiară”.

În fiecare primăvară, oamenii îşi unesc eforturile pentru amena-jarea parcului, asigurînd localităţii un aspect curat şi îngrijit.

Cu suportul Fundaţiei Medicale din Moldova, a fost implementat proiectul „Renovarea izvorului din satul Selişte”. Scopul acestei finanţări a fost dezvoltarea capacităţii comunităţii de a transpune principiile voluntariatului

în soluţionarea problemelor comunitare, Astfel, oamenii din satul Selişte, fiind încurajaţi de către primarul comunei Cazangic, au reuşit să „renască” izvorul, care, ani de-a rîndul, a fost inaccesibil pentru drumeţi, iar apa, care abia ţîrîia printr-o ţeavă ruginită, nu mai avea calităţile de altădată. Graţie solidaritatăţii dintre cele trei sate componente ale comunei, la acest proiect au contribuit nu doar seliştenii, ci şi agenţii economici din satul Cazangic, precum şi Asociaţia „Avante”. După înnoirea izvorului, grupuri de voluntari, tineri, adulţi sau persoane în vîrstă, de cîteva ori pe an, fără susţinere din exterior, efectuează lucrări de amenajare a monumentului naturii – izvorul din satul Selişte.

Persoanele de vîrsta a treia nu acceptă indiferenţa

Cu susţinerea financiară a Organizaţiei „Help Age Inter-national”, Asociaţia “Avante” implementează proiectul „Re-integrarea socială a oamenilor în etate şi vulnerabili din localităţile rurale din sudul Moldovei”. Proi-ectul presupune desfăşurarea activităţilor de incluziune socială a bătrînilor singuri şi fără -susţinere, din localitate. Cos-tul proiectului nu este mare, de aceea nici activităţile planificate nu presupun investiţii materiale considerabile, dar se bazează pe principiile muncii de voluntariat. În cadrul asociaţiei s-a format o echipă de 25 voluntari, divizată în trei grupuri: de informare şi ajutor reciproc, al meşteşugarilorşi al intelectualilor. Unii bătrîni care au fost prezenţi la şedinţele organizate de voluntari, au dorit să participe la acest proiect nu în rol de beneficiari, ci în cali-tate de voluntari – furnizori ai serviciilor de ajutor reciproc. O asemenea activitate reprezintă pentru persoanele de vîrsta a treia o oportunitate de a se simţi utili,

importanţi şi încă tineri. Exemplul comunei Cazangic

demonstrează că persoanele în etate îşi pot asuma responsabilităţi de participare activă la dezvolta-rea comunităţii.

Promotori ai iniţiativelor

Pînă nu demult, oamenilor din Cazangic le venea greu să răspundă la întrebarea: „De ce ne confruntăm cu atîtea greutăţi şi nu putem duce un mod normal de viaţă?”. Dar, după cum se spune în comunitate, confuzia vine de la dificultatea de a identifica problemele care necesită soluţii urgente. Implicarea mai multor membri ai comunităţii în cadrul seminarelor participative a deter-minat „trezirea” locuitorilor din monotonie şi pesimism. Omenii au început să conştientizeze că este prea puţin să dispui de bani din exterior şi că sînt mult mai valoroase resursele locale.

O asemenea atitudine a fost constatată şi pe parcursul semi-narului de elaborare a planului strategic de dezvoltare socială şi economică a localităţii, desfăşurat în august 2005. Planificarea strategică a fost un exerciţiu de cunoaştere a propriilor capacităţi. Astfel, propunînd strategii de susţinere şi colaborare cu ac-torii locali, membrii comunităţii optează pentru dezvoltarea capacităţilor de autoorganizare şi solidarizare a comunităţii în momentele de criză. Tinerii care, de asemenea, au participat la elaborarea planului, au decis că potenţialul lor de parteneri ai dezvoltării comunităţii trebuie fortificat prin înregistrarea unei organizaţii neguvernamentale lo-cale.

Problemele ecologice - responsabilitatea fiecăruia

Actualmente, în sat se implementează proiectul „Dezvoltarea şi regenerarea pădurilor şi a păşunilor comunale”. Chiar dacă oamenii nu ar fi fost anunţaţi despre necesitatea contribuţiei prin muncă la activităţile presupuse în proiect, ei oricum ar fi dispuşi să pună umărul, fiindcă toţi sînt cointeresaţi în revigorarea

În comuna Cazangic, r-l Leova oamenilor le place să înveţe unii de la alţii, să se ajute reciproc, indiferent de vîrstă şi de ocupaţie. Astfel, începînd cu susţinerea interpersonală, se dezvoltă şi capacitatea de colaborare interinstituţională. Or, iniţierea relaţiilor de parteneriat nu reprezintă doar o decizie luată în anumite momente de reprezentanţii administraţiei locale, ci şi o formă de ajutor reciproc, devenit tradiţional pentru comunitate. Prin comunicare, încurajare reciprocă, actorii comunitari conştientizează necesitatea de a conlucra nu neapărat cînd apare o problemă.

pădurilor din zonă care, din păcate, sînt sursa principală de combustibil pentru iarnă. Responsabilitatea asumată în procesul implementării acestui proiect nu revine unei singure instituţii sau persoane, fiind un liant care îi uneşte pe săteni. Locuitorii se înţeleg din timp cine va participa la semănarea terenurilor cu iarbă furajeră, va reînnoi pădurile sau parcelele de nucari. Cei care dispun de tehnică agricolă îşi vor oferi partea de contribuţie prin echipament tehnic, iar alţii vor asigura exploatarea raţională a pădurilor şi terenurilor cultivate.

Voluntariatul reprezintă o condiţie esenţială a dezvoltării comunitare şi o manifes-tare evidentă a capacităţii de soluţionare independentă a prob-lemelor comunitare. Implicarea tuturor categoriilor de vîrstă în activitatea echipelor de vol-untariat reprezintă un răspuns ferm la problemele sociale strin-gente constatate în comunitate. Experienţa comunei Cazangic în promovarea voluntariatului, pre-cum şi în organizarea activităţilor de într-ajutorare este un exemplu demn de urmat.

Oxana TRACI

În imagine: izvorul din s. Selişte

În imagine: scuarul amenajat

Page 5: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

5 Decembrie, 2005EXPERIENŢE

Activităţi didacticeÎn perioada 28 noiembrie – 2 decembrie 2005, Centrul Educaţional Pro Didactica a găzduit, în cadrul Programului de formare „Educaţie pentru dezvoltarea comunităţii”, un grup de profesori şcolari din şapte şcoli ale republicii, precum şi specialişti de la cîteva direcţii raionale de învăţămînt, tineret şi sport.

Cursul cu acelaşi nume este recomandat ca unul opţional de către Mi-

nisterul Educaţiei, Tineretului şi Sportului începînd cu anul curent de învăţămînt. Iar programul de formare implementat de către Pro Ddidactica reprezintă una dintre componentele Proiectului „Dezvoltarea şcolii comunitare”, sprijinit de Charles Stewart Mott Foundation (agenţia de implementare: Programul Edu-caţional ”Pas cu Pas”, parteneri: Centrul pentru informare şi documentare în domeniul drepturilor copilului, Centrul educaţional Pro Didactica).

Gradul de motivare a pedagogilor - potenţiali beneficiari ai acestui curs - a fost determinat în cadrul unor vizite pe teren în cele şapte şcoli. Discuţiile cu coordonatorii locali şi echipele angajate în proiect au confirmat nivelul maxim de interes şi au determinat clar aşteptările legate de conţinutul, metodologia şi resursele didactice necesare. Pe baza acestor nevoi concrete ale şcolilor/profesorilor a şi fost structurat cursul, care a urmărit realizarea obiectivelor de mai jos: Abilitarea profesională a

cadrelor didactice şi manageriale pentru predarea disciplinei

Aho, aho, voinici feciori!Mai staţi pe-aici, pe la finanţatori,Că oamenii buni muncesc de zorVenind satelor în ajutor.Trageţi roata, măi flăcăi,Şi sunaţi din zurgălăi,Şi mai mînaţi, măi!

Hăi, hăi! Pentru viaţă mai prosperăChiar şi bani ei ne oferă,Cărţi şi calculatoare,Mobilier şi trenajoareCentre de reabilitare.Ştiţi cine-s aceştia oare?Cei ce fac la sat Mari schimbări în toate cele:Apeducte, şcoli, şosele,Vrînd tot mai mult să ajutePe bătrîni, femei, copii,Pături marginalizateCu multă generozitate.Trageţi roata, măi flăcăi,Şi sunaţi din zurgălăi,Şi mai mînaţi, măi!

Hăi, hăi!Iar în anul care vineVă dorim noi numai bine:Bănci bănoase,Gînduri sănătoase,Succese frumoase,Proiecte finanţate,Obiecte renovateDe o înaltă calitate.Trageţi roata, măi flăcăi,Şi sunaţi din zurgălăi,Şi mai mînaţi, măi!

Hăi, hăi!Iar la cei din multe sate,Le urăm pe înserateSă nu pornească-n străinieDupă bani şi bogăţie.Să muncească aici vîrtosPentru a vieţii calitateFiind instruiţi în toateDe formatori competenţiCe ne-arată cu amabilitateCăile schimbării de mentalitate. Trageţi roata, măi flăcăi,Şi sunaţi din zurgălăi,Şi mai mînaţi, măi!

Hăi, hăi !Fie-Vă viaţa cu flori,Stimaţi finanţatori! Ajutaţi comunităţile,Susţineţi-le în drumul vieţii.Trageţi roata, măi flăcăi,Şi sunaţi din zurgălăi,Şi mai mînaţi, măi!

Hăi, hăi!

Membrii comunităţii Ştefăneşti, r-l Floreşti

„Glasul Tinerilor” - asistenţă şi iniţiativăColaborînd cu

Proiectul de reformă a învăţămîntului general obligatoriu şi FISM,

membrii grupului au avut ocazia să participe împreună cu misiunile Băncii Mondiale la un-ele vizite în teritoriu, să comunice cu membrii comunităţii, cu profesorii şi cu administraţia publică locală. Ca rezultat, ”GT” a elaborat un chestionar de evaluare a necesităţilor şcolii rurale, care şi-a găsit utilitatea la pregătirea următorului proiect educaţional. În cadrul Proi-ectului de combatere HIV/SIDA, tinerii au par-ticipat la procesul de monitorizare şi evaluare a acestuia şi au organizat seminare cu tematica „Rupe lanţul transmiterii SIDA” în raioanele Rezina, Ştefan Vodă, Orhei, Ialoveni, Călăraşi, Hînceşti şi Nisporeni, extinzîndu-şi considera-bil reţeaua de voluntari.

Prin intermediul ”Glasului Tinerilor” au fost stabilite relaţii frumoase de colaborare cu tine-rii atît din Republica Moldova, cît şi din alte ţări, unde au fost create grupuri similare (Turcia, Bosnia, Macedonia, Georgia). Printre numeroa-sele seminare, conferinţe, traininguri naţionale şi internaţionale la care a avut ocazia să par-ticipe „GT”, se numără: forumul de evaluare a concursului ideilor novatoare, forumul naţional al ONG-urilor ce activează în domeniul HIV/

unei probleme comunitare, schimbul de experienţă şi, nu în ultimul rînd, calitatea suportului informaţional, inclusiv a manualului „Educaţie pentru dezvoltarea comunităţii”, elaborat de către Centrul educaţional Pro Didactica şi pus la dispoziţia şcolilor graţie sprijinului finan-ciar acordat de FISM.

În concluzie, ţinem să menţionăm că apreciem calitatea programului de formare propus şi considerăm că rezultatele vor fi evidente după sesiunea de fol-low-up, la care se vor prezenta proiectele unor activităţi şcolare pentru dezvoltarea comunităţii, însoţite de analizele metodice şi de feed-back-ul elevilor, profeso-rilor şi al altor actori comunitari.

Cităm două re-ferinţe care ilustrează interesul cursanţilor pentru domeniul studiat:

„Acest curs, pentru mine per-sonal, a fost foarte binevenit. Plec de aici cu multe informaţii noi, interesante şi care îmi vor fi nec-esare pe viitor. Atmosfera a fost

caldă şi mi-a inspirat o doză de confort şi de încredere în forţele proprii. Sînt o persoană modestă, timidă şi acest training mi-a insuf-lat curajul de a-mi exprima opin-ia şi de a depăşi nişte bariere. Vă mulţumesc pentru suportul didac-tic acordat, atmosfera plăcută şi informaţiile utile şi interesante...” (Valentina Gorobîc, directoare, s. Varniţa, r-l Anenii Noi).

„...Consider că disciplina „Educaţie pentru dezvoltarea comunităţii” este necesară, în toate şcolile de la sate, deoarece tineretul este viitorul societăţii, viitorul satului. Dacă tinerii şi copiii vor participa la identifica-rea problemelor comunităţii şi le vor soluţiona cum doresc, cum cred ei de cuviinţă, atunci nu vor fugi toţi la oraş. Şcoala pregăteşte nu numai oameni de ştiinţă, ci şi cetăţeni, personalităţi ale comunităţii...” (Marina Mihailov, s. Cocieri, r-l Dubăsari).

Echipa de formatori Pro Didactica

SIDA, campamentul de primăvară al scauţilor din Moldova, conferinţa „Tinerii, dezvoltarea şi pacea” din Bosnia, conferinţa internaţională din Serbia, întîlnirea de lucru a grupurilor ”GT” în Turcia şi, nu în ultimul rînd, Ziua uşilor de-schise la BM.

Activitatea ”GT” a fost mediatizată prin intermediul ziarelor locale şi regionale, emisiu-nilor tv şi la radio. Grupul a realizat opt emisi-uni informative la Radio Moldova, cu genericul „Tineri şi activi”, prin intermediul cărora a în-demnat tinerii să aibă spirit de iniţiativă, oferind ascultătorilor o informaţie relevantă despre suc-cesele grupului şi implicarea membrilor „GT” în proiectele BM. Totodată, membrii grupului au realizat un film despre activitatea „Glasului Tinerilor” în perioada 2004/2005 şi au compus un imn care să-i reprezinte

Actualmente, grupul este constituit din nouă membri: şapte din vechea componenţă (de la Chişinău şi din satele Bardar, r-l Ialoveni şi Peresecina, r-l Orhei) şi doi membri noi din rîndul celor mai activi voluntari ai grupului (de la Mingir, Hînceşti şi Ciocîlteni, Orhei). Deşi membrii grupului vin din medii sociale diferite, au interese şi vîrste diferite, pe toţi îi uneşte un scop comun: să promoveze interesele şi opiniile tinerilor din Republica Moldova în dialogul sta-bilit cu BM, să activeze împreună pentru binele semenilor, pentru binele societăţii, pentru un viitor promiţător.

Grupul „Glasul Tinerilor” îşi pro-pune pentru perioada 2005/2006: să stabilească parteneriate cu alte platforme de tineret din republică şi de peste ho-tare, să activeze mai mult la nivel de asistenţă/consultanţă pentru proiectele Băncii Mondiale, să sporească gradul de implicare a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, să evalueze impactul proiect-elor BM asupra tinerilor, să organizeze activităţi utile şi interesante pentru tinerii din ţară, ce ar contribui la conştientizarea de către ei a rolului major pe care îl deţin în societate, să ofere suport informa-tiv despre proiectele BM implementate în Republica Moldova, să participe în cadrul misiunilor şi evenimentelor BM, să-şi extindă reţeaua de voluntari.

Pentru moment, membrii grupului s-au divizat în trei departamente de lucru - tehnic, parteneriate şi relaţii cu publicul - şi au decis să continue colaborarea re-ciproc avantajoasă cu proiectele: FISM, Proiectul de investiţii în servicii rurale, Proiectul educaţional rural şi Proiectul de combatere HIV/SIDA.

Puteţi contacta grupul „Glasul Tin-erilor” la adresa electronică: [email protected].

Elena CATÎŞEV, Iulia SÎRGHI

opţionale „Educaţie pentru dezvoltarea comunităţii”. Determinarea particula-

rităţilor unei comunităţi dinamice şi prospere. Aplicarea unor strategii de

contribuţie la crearea în cadrul comunităţii a unor relaţii bazate pe dialog, atitudini deschise şi comportament empatic. Soluţionarea participativă

şi cooperantă a problemelor comunităţii. Promovarea în comunitate

a valorilor naţionale şi general-umane, inclusiv a celor demo-cratice.

Obiectivele enunţate au fost materializate în activităţi dida-ctice concrete prin intermediul conţinuturilor recomandate în curriculumul disciplinar. Astfel, în chestionarele de evaluare finală sută la sută din audienţi au menţionat că au realizat utilitatea cursului, inclusiv prin analiza fiecărei activităţi. Iar 92 la sută au recunoscut că au însuşit conceptul de comunitate şi de educaţie comunitară, că s-auiniţiat în scrierea proiectelor pentru dezvoltarea comunităţii, că şi-au format abilităţi de luare a deciziilor. Totodată, 90 la sută din cursanţi apreciază modul de aplicare a metodologiei care permite formarea unor abilităţi concrete şi a unor valori comunitare de bază. Acelaşi procentaj al audienţilor a notat cu un punctaj maxim utilitatea cursului respectiv. În topul aprecierilor, participanţii au plasat diversitatea formelor şi metodelor de predare-învăţare, paşii întreprinşi la rezolvarea

Continuare din pag. 1

Page 6: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

6Decembrie, 2005UN SAT ÎNTR-O PAGINĂ

Călineştiul va intra în anul renovărilor

Călineştiul a fost înfiinţat în anul 1658, pînă la instaurarea regimu-lui fanariot în Moldova şi în Ţara

Românească. Istoricii spun că denumirea satului provine de la călinii care creşteau în lunca Prutului.

În zona inundabilă cuprinsă între rîurile Prut şi Camenca, pe o suprafaţă de 6032 hectare, în anul 1993, a fost construită Rezervaţia silvică de stat „Moara domnească”, care traversează mai multe localităţi din raioanele Făleşti şi Glodeni şi cuprinde ocoalele silvice Călineşti şi Balatina (Glodeni). Este cea mai bătrînă pădure de luncă din Moldova şi cea mai veche din Europa. Are ste-

jari seculari cu o vîrstă de peste 250 de ani şi cu o înălţime de 30-35 de metri. În rezervaţie vieţuiesc multe specii de animale sălbatice, cele mai întîlnite fi-ind vulpile, căprioarele, cerbii, lupii, veveriţele, porcii sălbatici şi iepurii. Într-un loc îngrădit din pădurea satului Călineşti sînt ţinute animalele incluse în Cartea roşie şi cele care au habitatul în zonele tropicale. În această rezervaţie se găsesc şi cei trei zimbri aduşi nu demult de peste hotare la iniţiativa preşedintelui ţării, Vladimir Voronin. În afară de ani-male, în pădurile supranumite „domneşti” din preajma Călineştiului, cresc flori şi ierburi rare şi tămăduitoare.

Aşezarea geografică

Satul Călineşti se află în partea de nord a Republicii Moldova şi în vestul raionului Făleşti, în lunca Prutului, la o distanţă de 2 km de hotarul cu România. Este sepa-rat de o distanţă de 18 km de orăşelul Făleşti, învecinîndu-se cu satele Hînceşti

şi Chetriş din acelaşi raion. Pe toată lungimea sa, localitatea, amplasată pe o distanţă de 7 km, este înconjurată de pădurile de luncă în sînul cărora a fost construită şi o întinsă rezervaţie silvică de stat “Moara domnească”, în care sînt întreţinute cele mai rare ani-male. Suprafaţa satului este de 4585 hectare. În Călineşti locuiesc 3069 de moldoveni şi “persoane numărate” de etnie rusă. Principala îndeletnicire a sătenilor este agricultura, urmată de creşterea animalelor şi confecţionarea articolelor din lozie.

Rezervaţia de stat „Moara domnească”

Bună seara, c-a-nserat, Noi cu plugul ne-am luat,Pe la case, ca şi an,Cum a zis badea Traian.La mulţi ani cu sănătateSă vă dea Domnul de toate!La mulţi ani să ne trăiţiSă vă găsim fericiţi!Hăisa, cea, hăis....hăis!Nu venim cu vreun gînd rău,Ci v-aducem pe Dumnezeu.Noul An să vi-l vestim,Azi, cînd cel vechi îl sfîrşim.Zile bune să vă deaDumnezeu din mila sa!Hăisa, cea, hăis....hăis!Noul an care-a venit Nu ştim dacă-i fericit, Dar prin anii ce-au trecut,Tot mai bătrîni v-aţi făcut. Mîine, poate, cine ştie, Vor fi toţi în veşnicie!Mulţi ani să trăiţi!Mulţi ani fericiţi!Cît de grele suferinţiV-au lovit pe voi, părinţi,Dar pe toate le-aţi răbdat,Domnul sfînt v-a ajutat;Ne-aţi crescut plugari de neam,Ca să vă urăm la geam.Hăisa, cea, hăis....hăis! Voi vă duceţi, dragi părinţi, Cu anii de suferinţi;Noi rămînem după voi,Lîngă plug şi lîngă boi,Să vă pomenim oricînd,Cît vom trăi pe pămînt!Mulţi ani să trăiţi, Mulţi ani fericiţi!Continuare în pag.7

şi cea mai veche din Europa. Are ste-

Bună seara, c-a-nserat, Fiecare gospodar din satul

Călineşti are o minifermă compusă din 40-50 de

oi, 3-4 vaci, 2-3 cai. Potrivit primarului Svetlana Pădure, pe “cartea de gospodărie” a primăriei sînt înregistrate vreo 4 mii de păsări, însă, în realitate, numărul lor e de vreo 7000 de capete. Fiecare gospodar creşte pînă la 100 de găini şi 100 de gîşte. Păsările şi animalele sacrificate sînt vîndute la piaţa locală, combinatelor de carne

“Basarabia Nord”, “Carmez” şi întreprinzătorilor particulari. Dat fiind că circa 30 la sută din bărbaţi sînt plecaţi peste hotare, femeile îndeplinesc orice muncă din gospodărie, inclusiv cea de creştere a sutelor de păsări şi animale şi de desfacere a produselor la piaţă. Un călineştean stabilit cu traiul la Chişinău intenţionează să deschidă în curînd în satul natal un minicombinat de prelucrare a cărnii şi unul de spălare a lînii.

Gospodăriile casnice

În Călineşti funcţionează trei mori şi o presă de ulei. Aceste întreprinderi

individuale constituie cota valorică a 1.900 de persoane şi au cîte 15 angajaţi. În sat există trei gospodării agri-cole care arendează pămîntul ţăranilor (ocupă o suprafaţă de 1165 hectare), fiind vorba despre SRL “Pamiris-agro”,

gospodăria ţărănească “Cireş-Ruslan” şi SRL “Nurecana-agro”. În localitate sînt trei magazine particulare, patru baruri, un depozit de materiale de construcţii, cărbuni şi lemn. De notat că 983 de deţinători de cotă agricolă lucrează pămîntul individual, avînd fie-care cîte 80 de ari şi tehnica agricolă nercesară.

Întreprinderi particulare

Legenda spune că acest izvor a fost descoperit de o localnică pe timpul cînd Moldova lui Ştefan cel Mare a fost ocupată de turci. Pe atunci era un izvoraş ce susura la poalele unei costişe

de la marginea satului. Peste secole, izvorul a fost gravat cu pietricele mărunte. Mai tîrziu, pe zid a fost pictat chipul Maicii Domnului cu Iisus în braţe. Această imagine s-a păstrat şi bucură privirea drumeţilor care beau apa sfinţită de preotul bisericii locale, Vasile Rodniţchi. Izvorul a cîştigat locul întîi la un concurs republican pentru originalitate, premiul acordat de juriu fiind un televizor color.

Izvorul Doamnei – locul întîi pe republică

Din cauza numărului mare de orătănii şi dobitoace, prin 2003, satul era afectat de problema dejecţiilor animaliere. La patru-cinci gospodării, revenea cîte o movilă de gunoi. “Am reuşit să

lichidăm aceste mormane, care nu ne fac cinste, şi am autorizat doar patru gunoişti în sat. De hram, care are loc în prima duminică după Ziua cru-cii, la începutul lui octombrie, oferim cadouri pentru cea mai organizată gospodărie, cîte 500 lei. În anul curent, satul Călineşti a obţinut locul doi la concursul raional cu genericul “Cel mai salubru şi mai amenajat sat”, acordat de Asociaţia obştească “Cutezătorul”, specializată în probleme-le ecologice”, ne spune primarul, care a participat la cîteva seminare organizate de Asociaţia menţionată în cadrul proiectelor din domeniul salubrizării satelor, şi în conlucrare cu partenerii pe care asociaţia îi are în Germania şi Bucureşti.

“Totodată, normele sanitare nu admit prezenţa, de-a lungul rîului Camenca, rîu aflat în apropierea satului Călineşti, ce curge paralel cu rîul Prut pe o distanţă de 46 km, a stînilor de oi. Acestea, şapte la număr, însă, nu pot fi excluse nicidecum”, mai spune Svetlana Pădure.

Cel mai salubru şi mai amenajat sat

Gazificarea comunităţii va avea loc în 2006. În prezent, se elaborează proiectul gazoductului care, pînă la sfîrşitul anului 2005, va fi finisat. După aceasta se va purcede la lucrăile de

construcţie. “Conducta de gaz va fi conectată la gazoductul care vine de la Viişoara, r-l Glodeni. Costul lucrărilor de proiectare - 100 mii de lei – a fost achitat de primărie. La implementarea nemijlocită a proi-ectului va contribui populaţia din sat şi Consiliul raional”, precizează Svetlana Pădure.

La anul, satul va avea gaze naturale

Continuare în pag. 7

Page 7: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

7 Decembrie, 2005UN SAT ÎNTR-O PAGINĂ

Pagini realizate de Aliona AVRAM

continuare din pag.6

Nu mai este încă altăNoapte sfîntă ca aceasta.Noi urăm pentru colaci,Nu îngheţăm pentru pitaci,Păstrăm obiceiuri bune,De pe vremurile străbuneHăisa, cea, hăis....hăis! Am venit ca fiecare,Să vă facem o urare:O urare din străbuni,Căci ei au fost oameni buniŞi-au păstrat cu-nsufleţireObiceiuri de iubire.

Mulţi ani să trăiţi, Mulţi ani, fericiţi!

De urat, am mai ura, Dară ni-i c-om însera, Pe la curţile nevoastre;Departe de casele noastre;Ca sîntem cam îngheţaţiŞi cu daruri încărcaţiHăisa, cea, hăis....hăis!Busuioc verde pe masă,Rămîi gazdă sănătoasăAnul Nou ce-aţi aşteptatSă vă fie îmbelşugat, Tot cu grîu şi cu porumb,Dăruit de Domnul Sfînt.Hăisa, cea, hăis....hăis!Busuioc verde pe jos,Rămîneţi toţi sănătoşi.Casa să vă fie plină,De a cerului lumină,Ziua Sfîntului Vasile,Să vă fie tot spre bine...

Mulţi ani să trăiţi, Mulţi ani fericiţi!

Membrii comunităţii CălineştiMembrii comunităţii CălineştiM

Una dintre necesităţile stringente este in-stalarea reţelei de

încălzire în sala de festivităţi şi în cea de sport a Liceului Teoretic din sat, plus reparaţia capitală a respectivei instituţii. Potrivit directorului liceului, Leonid Ghemu, din 1972, cînd a fost dată în exploatare, şcoala nu a fost reparată capi-tal. „Sînt putrede ferestrele şi uşile, cade tencuiala de pe tavan, la cîteva etaje podelele nu au fost pardosite cu beton. Lipsa reparaţiei capitale va face imposibilă activitatea noastră. La liceu învaţă 422 de elevi.

În blocul central şi în sălile de studii încăperile sînt încălzite bine. Instituţia este aprovizionată cu cărbune de către primărie şi conducerea liceului se străduie să păstreze temperatura în clase şi în holuri. Totodată, spune directorul, în liceu e criză de material didactic şi e săracă baza tehnico-materială, situaţie pe care liceul, tot datorită proiectelor, speră să o depăşească. ”Proiectul nostru a fost aprobat de FISM şi acum ne-am con-centrat eforturile ca să colectăm contribuţia comunităţii. De o săptămînă, de cînd am început să colectăm banii, am adunat 30 la sută din suma necesară. Dacă vom reuşi să colectăm 150 mii lei, vom primi încă 850 mii lei”, continuă Leonid Ghemu.

Anul acesta, cu susţinerea financiară a primăriei, a fost construit gardul liceului. Potrivit directorului, din programele de viitor ale liceului face parte im-plementarea Programului şcolar „Pas cu Pas”, îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a instituţiei, dezvoltarea capacităţilor creative, cultivarea spiritului de iniţiativă şi de solidaritate.

În prezent, programul liceului prevede 16 ore de activităţi extra-curriculare şi 24 de ore rezervate sportului. Recent, în cadrul liceu-lui, a avut loc concursul zonal al cercurilor dramatice la care au participat toate instituţiile şcolare din localităţile situate în lunca Prutului. Pe primul loc s-a situat liceul din Călineşti. Anul acesta, instituţia a mai cîştigat un proiect de la UNICEF, în valoare de 600 de dolari, bani din care a fost cumpărat inventar sportiv.

Liceul în renovare

Unul dintre blocurile fostei gospodării agricole de la Călineşti va fi transfor-

mat într-o grădiniţă cu trei etaje, de 200 de locuri. Anul acesta a în-ceput reparaţia unui singur bloc, de 70 de locuri. Dar lucrările au fost suspendate din cauză că primăria nu dispune, deocamdată, de suma necesară pentru a procura uşi şi ferestre. “Consiliul raional ne-a promis un credit de 300 mii de lei. Dacă vom reutila edificiul pe care planificăm să-l transformăm în grădiniţă, celelalte două grădiniţe vor fi comasate.

Pînă la Anul Nou vom avea un spital al Salvării, care va de-servi cinci sate din raion. Acesta va fi amplasat în edificiul fostei primării, căci prea departe ne este Salvarea la raion”, astfel îşi manifestă spiritul optimist Svet-lana Pădure.

În fosta primărie se găseşte Oficiul poştal al Călineştiului, care deserveşte două sate.

- Doamnă Pădure, ce lucruri noi de care beneficiază satul ne-au scăpat din vedere în acest reportaj?

- Anul acesta, 60 la sută din populaţie recepţionează cîte 25 de posturi de televiziune, multe case fiind conec-tate la televiziunea prin cablu. Astfel, călineştenii ziua sînt prinşi cu lucrul în agricultură, silvicultură, comerţ, iar seara îşi „omoară timpul”, mai luîndu-se cu micul ecran.

În afară de aceasta, lîngă ocolul silvic, în pădure, avem un atelier unde se împleteşte mobilă din lozie, inclusiv leagăne pentru copii.- Ce preocupări mai are primarul?

- Împreună cu soţul meu am luat în arendă 400 hectare de teren agricol pe care plantăm aproape totul ce creşte în Moldova - sînt fondatorul unei gospodării ţărăneşti de pe cînd încă nu eram în funcţia de primar. - Îşi construiesc tinerii case în sat?

- Nu prea, se înalţă doar cîte 5-6 gospodării pe an, ceea ce e puţin. Majoritatea rămîn să locuiască la părinţi sau bunei. Ştiţi şi dvs. că este foarte cos-tisitor să-ţi faci astăzi casă. Din anii 1994-`95 şi pînă acum, au apărut doar vreo 200 de gospodării. Dispunem de teren pentru case, însă cei care ab-solvesc liceul şi sînt admişi la instituţiile superioare de învăţămînt, nu mai revin în sat. Plus la aceasta, majoritatea flăcăilor se căsătoresc cu fete din alte sate. Cel puţin, aşa a fost anul acesta, căci la ma-joritatea nunţilor am fost invitată.

- Unde aţi activat înainte de a deveni primar?- Am absolvit Tehnicumul de Planificare

din Gîsca, Bender şi sînt originară din Soroca. În 1989, ca tînăr specialist, am fost detaşată în calitate de economistă în Gospodăria agricolă „Grănicerul” din Călineşti, iar între anii 1996-2000 am lucrat în calitate de contabil-şef în aceeaşi gospodărie. Din 2000 pînă în 2003 am fost directoarea unui SRL agricol care este ges-tionat acum de soţul meu. Iar din 2003 mă aflu în fruntea primăriei. La tehnicum primeam aşa-zisa „bursă leninistă” şi cei care aveau acest statut erau obligaţi să se angajeze după recomandare. Aici am şi rămas, deoarece soţul este originar din Călineşti. Am doi copii şi...în curînd îl vom avea pe al treilea.

Orice încălcare disciplinară comisă la liceu este adusă la cunoştinţa preşedintelui Con-siliului local al instituţiei, Elena Antarciuc şi a secretarului, Lucia Boubătrîn. În şcoala de la Călineşti pînă şi mingea stă „ghem”, la locul ei, zic elevii de aici cu mîndrie. „În cadrul consiliului, activăm după posibilităţile noastre. Chiar azi or-ganizăm serata „Priveşte ceea ce te priveşte”, unde vom încerca să ne manifestăm spiritul coeziunii faţă de o problemă socială gravă - SIDA. La organizareadiscuţiilor pe această temă şi-au adus contribuţia cei 18 consilieri şi voluntari ai Consiliului nostru, împreună cu doamna profesoară Valentina Dobrojan. Prin felul în care desfăşurăm seratele, ne străduim, pe lîngă distracţie, să atingem mai multe scopuri: de informare, dar şi de educare a bunului-simţ în rîndurile tinerei generaţii. Toţi tinerii din sat sînt prezenţi la activităţile noastre.

Mîine vom avea întîlnire cu primarul şcolii Năvîrneţ, Sergiu Găină, şi cu cîţiva consilieri de la departamentul cultură şi sport din cadrul gimnaziilor Hînceşti şi Chetriş, cu care vom stabili o formă de colaborare între consilii. Departamentele principale ale Consiliului sînt mass-media, cul-tură şi sport, ecologie, asistenţă socială, disciplină şi frecvenţă. Seratele la liceu au loc cu plată, deoarece bugetul Consiliului local al tinerilor este auster, iar primăria nu are de unde să aloce bani şi pentru acest consiliu. Mai ales acum, cînd este preocupată de proiectul de reparare a şcolii şi a reţelei termice a şcolii, proiect la implementarea căruia a contribuit şi consiliul, prin strîngerea semnăturilor din sat. Bugetul consiliului nostru trebuie să-l facem noi, iată de ce trebuie ca la fiecare serată să adunăm cîte 100-120 lei”, spune Lucia, elevă în clasa a X-a.

Consiliul local al tinerilor

Activităţi de dezvoltare

„Am luat în arendă 400 hectare de pămînt”

La Primăria Călineşti urma să aibă loc şedinţa Consiliului local, la care a fost invitat vicepreşedintele raionului, Valeriu Muduc, directorul şcolii din localitate, dar

şi preşedintele Consiliului local al tinerilor. Primarul de Călineşti, Svetlana Pădure, se grăbea, dar necătînd la aceasta, ne-a acordat un mic interviu.

Instituţia are săli spaţioase în care se rînduiesc frumos ghivece cu flori. Şase din cei

zece angajaţi ai primăriei sînt femei. “În 2004, tot o femeie ocupa funcţia de şofer, spune doamna primar. Cînd ne-am de-plasat la Chişinău ca să-l aducem pe artistul Mihai Ciobanu să ne cînte de Hramul satului, dînsul, văzîndu-se înconjurat de atîtea

de femei, a fost surprins ca şi mulţi alţii: „Nu înţeleg, pe la voi sînt doar femei?”, s-a mirat cîntăreţul”.

Întrucît edificiul în care se află administraţia publică locală este mai arătos decît alte instituţii din sat, punctul medical şi discoteca au fost amplasate la etajul întîi al primăriei.

Primăria CălineştiContinuare din pag. 6

În acelaşi edificiu se află şi farmacia.

“Cu grantul pe care-l vom pri-mi de la FISM, vrem să deschidem în casa de cultură un muzeu al satului şi cîteva săli: de festivităţi, pentru discotecă şi pentru ceremo-nii. Avem şi două biblioteci, una a satului şi alta a şcolii”, ne spune interlocuitoarea.

Cu ajutorul oamenilor se preconizează reparaţia capitală a bisericii din sat. Datorită spiritu-lui organizatoric al preotului Va-sile Rodniţchi s-a reuşit acumula-rea unei sume importante de bani de la săteni.

Page 8: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

8Decembrie, 2005ACTIVITĂŢI COMUNITARE

”Succesele noastre se datorează parteneriatului social”Anul Nou două mii şase

Indrăzneţ la uşă bate. Să-i deschidem, măi flăcăi,Că ne vine cu de toate: Ploaie, soare şi ninsoareCe ne mîngîie ogorul Ca să crească grîul mareNoi pornim cu Pluguşorul! Las-să viscolească afară, Fie frigul cît de mare, Noi avem un gînd frumos Satul să-l urăm duios.Foaie verde busuioc, Să pornim plugul din loc! Daţi-vă lîngă fereastră Şi-ascultaţi urarea noastră: Gospodari din Volintiri, Bani şi baftă vă dorim. Aprindeţi lumina mareSă vedeţi cum vin plugarii.Ascultaţi, că venim noiCu plug mare tras de boi. Vă urăm la toţi pe rind –De la tînăr la bătrîn, De la cel cu barbă deasăPîn la cel micuţ din faşă, De la cel cu sapa-n spate Pîn la cel cu studii - înalte: Preşedinte, inginer,Contabili şi secretare, Brigadieri, şi pontatoare – Vă urăm de sănătate Şi un an plin cu de toate.Trageţi roata, măi flăcăi, Să se-audă peste văi Urătura noastră: Hăi, hăi!Ian opreşte, bre, bădie, C-am ajuns la primărie. Ieşi afară, dom` primar, Cu-n dolar în buzunar! Şi primeşte-ţi urătorii Că acuşi ne-apucă zorii. La mulţi ani cu bucurii, Domnule primar Vasile! Şi la toţi din primărie Dorim pace, cer senin, Vă stimăm şi vă iubim Şi sunăm din zurgălăi,Să ne trăiţi la mulţi ani! Hăi, hăi! Trage, frate, plugul greu Şi opreşte la liceu Să urăm de sănătate Şi plugarii de la carte. Ici se fac lucruri frumoase Proiectate şi gîndite,Dirijate şi-mplinite, De comunitate sprijinite. Căci dna Ţih e directoare Şi pentru sat sufletu-o doare. Să-i dea Domnul sănătate!Pentru suflet, pentru carte,Pentru dragostea ce-o poartă Pentru toţi elevii, frate!Trageţi roata, măi flăcăi, Să se-audă peste văi Urătura noastră: Hăi, hăi!

Continuare în pag. 9

Angela ŢIH, preşedintele Centrului de educaţie pentru democraţie, satul Volintiri, raionul Ştefan Vodă:

Un parteneriat de bun augur

Multe dintre succesele noastre se datorează parteneriatului social

pe care am reuşit să-l stabilim cu diferiţi actori comunitari şi extra-comunitari.

Pe lîngă preşedintă a CED, sînt şi directoare de şcoală şi în foarte multe privinţe activitatea mea în cadrul şcolii se îmbină cu cea din cadrul ONG-ului. Din fericire, este o îmbinare reuşită, iar parteneriatul dintre şcoală şi CED a fost de bun augur atît pen-tru elevi şi profesori, cît şi pentru întreaga comunitate.

Mai mult decît atît. Prin intermediul CED încercăm să ajutăm şcoala să-şi soluţioneze problemele. De exemplu, CED-ului îi aparţine meritul de a fi şcolarizat 30 de copii din sat care abandonaseră şcoala şi vagabondau. Proiectul „Copiii străzii”, finanţat de Fundaţia Soros-Moldova şi administrat de Centrul CONTACT, care a fost obţinut de CED în anul 2000, prevedea acordarea de îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite şcolare celor 30 de copii care nu frecventau şcoala. Datorită acestui fapt, copiii respectivi au început să vină regulat la ore. De asemenea, ei beneficiază în permanenţă de ajutoare umanitare şi de sprijinul pedagogilor, pentru a depăşi problemele care i-ar face să se reîntoarcă în stradă.

Proiectul a fost realizat în parteneriat cu şcoala şi primăria. În cadrul acestui proiect, pe lîngă şcoală a fost creat Centrul de zi „Izvoraş”, în cadrul căruia cinci

zile pe săptămînă au activat mai multe cluburi de interese pentru cei 30 de copii.

Pentru continuitatea proiec-tului, în 2002, CED a contrac-tat un grant în sumă de 11,2 mii de dolari din partea Direcţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, implementînd proi-ectul „Centrul pentru sprijinul copiilor dezavantajaţi”. Benefici-arii proiectului au fost 60 de copii din familii cu venituri reduse. Şi de data aceasta ne-am axat pe un parteneriat pe care, începînd cu acest proiect, îl considerăm du-rabil – între primărie, şcoală şi ONG. Ne-au ajutat mult şi agenţii economici: SRL „Bebei-prim”, SA „Cazaci Grup”, Coopera-tiva „Planeta” etc. În comun cu primăria am reuşit să soluţionăm şi problema salarizării colabora-torilor. Le-am oferit pedagogilor care au lucrat la cluburile din cadrul Centrului „Izvoraş” cîte 5 dolari din contul proiectului, totodată, reuşind să convingem primăria să plătească şi ea cîte 5 dolari. În acest fel, am remunerat efortul pedagogilor şi i-am stimu-lat să participe şi în continuare la alte proiecte sau acţiuni iniţiate de către CED.

În 2003-2004 am finanţat singuri, cu forţele proprii ac-tivitatea Centrului „Izvoraş”, dar am fost nevoiţi să reducem activităţile: nu i-am alimentat pe copii, iar cluburile nu au activat. Pedagogii au muncit în continu-are, însă fără nici o remunerare – doar din entuziasm.

Datorită acestor proiecte am reuşit să atragem noi membri şi voluntari din sat, precum şi să

găsim noi parteneri în raion, în republică şi în afara ei.

Sprijin reciproc

Şi renovarea şcolii din Volintiri s-a făcut în parteneriat cu APP care, pe atunci, în 2003, era abia în proces de constituire. După finalizarea microproiectu-lui, CED a preluat şi misiunea de menţinere a durabilităţii obiec-tivului renovat. După doi ani de eforturi susţinute - în luna mai curent - am reuşit să creăm şi să înregistrăm Asociaţia părinţilor şi pedagogilor.

Ne bucurăm de o mare susţinere şi din partea comunităţii. Am resimţit-o în mod special în perioada implementării micro-proiectului de reparaţie a şcolii. Am strîns banii pentru contribuţie în doar o săptămînă.

Din suma de 1 mln. de lei obţinută cu sprijinul FISM şi din contribuţia sătenilor, clădirea şcolii a fost renovată „din creştet pînă-n talpă”, totodată, fiind construită o sală de cazane. Ast-fel, cheltuielile de încălzire s-au redus cu mult – de la 120 de mii la circa 50 de mii de lei. Cu ba-nii economisiţi de la încălzirea instituţiei putem face multe alte lucruri necesare pentru şcoală. De asemenea, ţin să menţionez că pentru reparaţia liceului primăria a cheltuit cu 79 de mii de lei mai mult decît a prevăzut, acoperind cheltuielile suplimentare care au apărut pe parcurs.

Sîntem în relaţii foarte bune cu administraţia publică locală şi ne susţinem reciproc. Primarul actual este foarte receptiv la prob-lemele şi necesităţile comunităţii şi ale şcolii şi, probabil, de aceea reuşim să obţinem atît de multe rezultate bune.

Soluţionarea problemelor - participare activă

De curînd, am finisat un microproiect de reabilitare şi amenajare a unei fîntîni de valoare istorică din Volintiri. Această fîntînă are cîteva sute de ani, şi este situată lîngă

un plop secular, monument al naturii. La realizarea proi-ectului au participat Agenţia Ecologică ”Centru”, Consiliul raional, primăria şi CED care, împreună, au contribuit cu 17600 lei.

În prezent, în comun cu administraţia publică locală şi comunitatea, realizăm proi-ectul ”Reparaţia reţelei de aprovizionare cu apă potabilă în s. Volintiri”. Am obţinut de la IREX 150 de mii de lei, iar comunitatea a contribuit cu 94 mii de lei. Apeductul urmează să fie reparat pe o distanţă de 21 km. Trebuie să menţionez că acest proiect este continuarea unui alt microproiect similar pe care l-am încheiat în luna septembrie curent. Atunci, cu sprijinul Fondului Ecologic au fost reparaţi 6 km de apeduct în zona satului care este situată pe malul stîng al rîuleţului Bebei.

De asemenea, lucrăm asupra unui nou proiect. Intenţionăm să deschidem în Volintiri un centru de instruire şi agrement pentru ti-neret, care să fie dotat cu săli de forţă, de computere, de divertis-ment ş.a.

Nu demult, ni s-a realizat un vis mai vechi - am obţinut de la Counterpart International zece computere pentru şcoală.

Cu fiecare proiect pe care îl realizăm, observăm că oamenii conştientizează necesitatea de a participa activ la soluţionarea problemelor comunităţii. Prin in-termediul Centrului CONTACT, membrii organizaţiei noastre au participat la cursuri de contabil-itate, de scriere a proiectelor, de instruire în managementul ONG etc. Totodată, în cadrul partene-riatului cu FISM mai mulţi membri activi ai comunităţii noastre au fost iniţiaţi în dez-voltarea comunitară şi instruiţi privind modalităţile de reali-zare a proiectelor care au drept scop îmbunătăţirea vieţii so-ciale a satului. Astfel, treptat, se schimbă mentalitatea, vizi-unea asupra lucrurilor şi asupra posibilităţilor de soluţionare a problemelor din comunitate.

Dezvoltarea sectorului neguvernamental, a mişcării asociative în Volintiri, am pornit-o noi, cei care am creat Centrul de educaţie pentru democraţie (CED). Din februarie 1998, cînd organizaţia noastră a fost înregistrată, şi pînă anul 2004 CED a fost singura asociaţie obştească din localitate. Excepţie face Organizaţia de scouţi „Gheia” (filiala Organizaţiei Naţionale a Scouţilor din Moldova), a cărei preşedintă sînt tot eu. Acum însă, oamenii au conştientizat că este oportun şi necesar ca organizaţiile neguvernamentale să existe în sat. S-au convins de acest fapt după ce au văzut rezultatele activităţii CED, numeroasele proiecte pe care le-am implementat în Volintiri şi de care au beneficiat mai mulţi locuitori. Sătenii au înţeles că nu trebuie doar să ceri de la stat şi că există surse financiare alternative pe care ei nu ştiau să le caute, dar, cu ajutorul ONG-urilor şi prin intermediul lor, pot învăţa cum să le găsească şi să le valorifice eficient.

Page 9: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

9 Decembrie, 2005ACTIVITĂŢI COMUNITARE

Сами себе помогли

Организационное развитие НПО

После новогодних праз-дников, 243 детей из сёл Чоропкань и Булгак,

Унгенского района будут учиться в отремонтированной школе. Оба эти села входят в состав коммуны Чоропкань. Ремонт школы проводится в рамках подпроекта, финансируемого Фондом Социальных Инвестиций Молдовы. Кроме того, очень большую финансовую поддержку оказали примария и жители коммуны.

Село Булгак, входящее в состав коммуны Чоропкань, очень маленькое. Здесь есть только начальная школа, поэтому 28 старшеклассников посещают школу из Чоропкань. Его жители хотели участвовать в проекте ФСИМ с целью решить одну из своих насущных проблем. Но, посоветовавшись с жителями соседнего села Чоропкань, вместе пришли к выводу, что общие усилия принесут более качественный и весомый результат. Вместе выбрали приоритетную задачу: отремонтировать Чоропканскую школу, и выиграли подпроект на сумму 684 тыс. 400 леев. Эта школа уже давно находилась в плачевном состоянии и нуждалась в капитальном ремонте.

И директор школы, и примар коммуны Чоропкань (по професии педагог) давно задумались над необходимостью капитального ремонта школы. Дело в том, что здание этого учебного заведения

было построено еще в 1962 году и с тех пор значительно разрушилось. Раньше, когда в школе проводились текущие или частичные ремонты, учителя начали замечать, что в разных местах трескались потолки. А в последнее время трещины стали такие большие, что учиться в этой школе стало опасным для детей. К сожалению, нужные средства никак не находились. Но произошедший случай в вестибюле школы в 2003 году, когда упал потолок, не на шутку встревожил всех педагогов и учеников. К счастью, это произошло во время уроков, и в вестибюле никого не было...

Тогда примар и директор школы решили во что бы то ни стало найти ресурсы для ремонта школы. И вот представился подходящий случай – появились ресурсы в виде программы Правительства «Молдавское село» и ФСИМ.

По словам Юрия Рубулец, директора школы и председателя Ассоциации родителей и педагогов, ремонт школы вряд ли был бы начат без всесторонней поддержки жителей села. В первую очередь, нужно отметить педагогический коллектив и примарию, которая, несмотря на ограниченность своего бюджета, выделила очень много средств.

Следует отметить, что директор начал собирать контрибуцию от населения намного раньше, потому что поставил себе цель отремонтировать школу. Юрий

Рубулец говорит, все жители активно поддержали эту идею, и что инициатива больше от них шла.

«Людям сложно внести сразу крупную сумму денег, поэтому мы вместе решили откладывать немного сбережений каждый месяц на счёт Ассоциации родителей и педагогов. Когда пошёл процесс по внедрению подпроекта, у нас уже была собрана контрибуция», -рассказывает он.

Население собрало около 18 тыс. леев в счёт контрибуции, а около 80 тыс. леев вложила примария.

При финансовой поддержке фонда был проведён ремонт системы отопления, построены новая котельная и новый туалет, укреплены потолки в трёх классах, обновлён фасад школы, заменены все двери и около 85% окон. Частично были заменены полы – вместо деревянного покрытия поставили керамическую плитку. В двух классах, предназначенных для учёбы, в рамках проекта ”Pas cu Pas” был проведён капитальный ремонт.

По проекту планировалось укреплять потолки только в трёх классах, которые были признаны районной комиссией аварийными. Но в ходе ремонтных работ оказалось, что в таком же состоянии находятся потолки во всех классах. Хотя эти трудности казались непреодолимыми, сообщество нашло выход из положения: примария, родители, учительский коллектив, все взялись за работу, чтобы сделать всё возможное и найти нужные средства. Кроме взноса в счёт контрибуции, местная администрация предоставила ещё 130 тыс. леев для ремонта крыши школы и установки навесных потолков во всех остальных девяти классах, которые не были включены в подпроекте.

В поддержку школы мобилизировались все жители коммуны, начавшие собирать дополнительную сумму для благо-

получного завершения ремонта школы. Дополнительно родители купили краску, известь и изъявили свою готовность приступить к покраске и побелке, как только в классах установят новые потолки. Помогают и ученики – они наводят порядок вокруг школы.

Галина Снегур, член родительского комитета сказала нам: «В этой школе учились трое моих детей, теперь учится мой внук, и мне бы хотелось, чтобы эта школа выглядела красиво, чтобы детям и преподавателям было уютно и безопасно там учиться. Мы, как родители и как бабушки и дедушки, соберём денег, сколько сможем. И я надеюсь, что нам поможет и районное начальство, ведь мы хотим чтобы наша школа была лучшей в районе!».

Село очень благодарно Вадиму Цуркану, директору фирмы «Адерем-Ком», занимающейся ремонтом школы. Население благодарно ему за то, что он согласился сделать навесные потолки в классах в кредит, потому что на момент договора у примарии не было денег, и фирма работала за свой счёт. Примария обязалась возместить эти затраты до 1 февраля 2006 года.

«Мы постараемся, чтобы после Нового Года дети учились в обновлённых, чистых и безопасных классах», - сказала примар Валентина Мелник.

«Я знаю, что основная цель фонда (и я очень её поддерживаю) не столько сделать ремонт, сколько дать понять людям, что в их силах самим изменить свою жизнь к лучшему, самим себе помочь», - сказал нам директор Юрий Рубулец. «Наши люди поняли, что вот получится со школой, мы сможем и другое сделать. Поэтому, никак нельзя подвести этих людей, надо приложить все усилия, чтобы они увидели результат. Тогда они поверят, что хорошие дела осуществляются и в наше время».

Ана МЭГУРЭ

Как высказался однажды Роберт Линн: «Хорошую информацию трудно добыть. Сделать с ней что-нибудь - еще труднее». У Центра КОНТАКТ есть и хорошая информация, и навыки её использования и передачи другим. Как, например, информация для тренинга «Организационное развитие. Модель интегрированной организации. Внутренние компоненты», прошедшего 1-2 декабря в Институте Труда, в Кишинёве.

К слову сказать, это тренинг стал вторым по счету в данной области, потому его началом стали отчёты организаций

левобережия Днестра и гагаузского региона о прошедшем периоде деятельности после первого тренинг–курса. В настоящий тренинг-курс вошли такие подтемы, как: Стратегия и структура организации, Организационные процедуры, Организационная культура, Управление в организации, Менеджмент и развитие человеческих ресурсов. Для лидеров и членов НПО эти подтемы были, как говорится, на злобу дня. Тем более, что все занятия носили практический характер.

На последнем из них, посвящённом человеческим ресурсам, все участники были разделены на 2 группы: фактические руководители организаций и их фактические

подчинённые. За определённое время обеим группам необходимо было составить свои требования к друг другу. Согласитесь, редко возникает такой шанс открыто высказаться на эту тему, расставить все точки над «i». Требования по отношению к своим руководителям и наоборот участники не просто высказывали, но и защищали. И выглядело это весьма бурно, прямо как на боксёрском ринге, где судья только и успевал кричать: «Break!».

Что касается темы о стилях управления, сначала представителей неправительственного сектора про-тестировали на предмет процентного соотношения всем из-вестных стилей, таких как авторитарный, демо-кратический и делегирующий в своих организациях. Далее участникам было предложено изобразить в виде сосуда (будь то горшок или кувшин) степень этого соотношения. После чего состоялась «выставка гончарного искусства», посредством которой наглядно можно было увидеть, у кого какой стиль управления в организации преобладает.

Анализируя мнения, озвученные участниками

тренинг-курса в контексте финальной анкеты, в целом отмечают вот что: интересные игры и раздаточные материалы; информация донесена доступно; практическое применение тем, раз-бор конкретно встречающихся проблем. Также, по признанию самих участников, тренинг-курс способствовал появлению новых идей, что немаловажно и не может не радовать.

А если говорить о перспективах: “Нам не дано предугадать, Как слово наше отзовется...”. Хочется думать, знания и эмоции, полученные в ходе тренинга «Организационное развитие. Модель интегрированной организации. Внутренние компоненты» внесут свою положительную лепту в деятельность участвовавших НПО.

Дарья МАНДЗЮК

Continuare Continuare Cdin pag. 8

Deci să-i dăm întîi urare Doamnei noastre directoare, Că-i deşteaptă şi harnică-foc Şi ne-aduce mult noroc.Şi doamnelor locţiitoare Care-s mîndre şi frumoase – Mulţi-mulţi ani, prosperitate! Colectivului iubitCe este binevenit – Să le fie viaţa plină Precum ziua e senină! Să vă fie casa casă! Să aveţi pîine pe masă! Cît mai multe bucurii De la cete de copii! Astăzi şcoala-i ca-n poveştiS-o priveşti, s-o tot priveşti.

Pentru asta, măi flăcăi,Trageţi roata: Hăi, hăi, hăi!

Foaie verde garofiţă, Este-n sat o grădiniţă. Trageţi boi-nceştişor Să urăm şi-aici de zor C-am fost şi noi mititei Şi-am mîncat lapte cu mei. Amu gura ce-aţi căscat? Vacile au înţărcat.

Trageţi brazdă, măi flăcăi, Să se facă pîinea, măi! Pentru micii copilaşi Sunaţi zurgălăi, sunaţi!Hăi, hăi!

Mai opriţi, flăcăi voinici, Avem biblioteci aici Şi o casă de cultură. Ar grăi, dar nu au gură…Sunaţi, zurgălăi, sunaţi, Lucrătorii bucuraţi. Lucrătorii talentaţi Care zeci de ani aşteaptă Să li se mărească leafa.

Faceţi roată, măi flăcăi, Şi sunaţi din zurgălăiSă se-audă peste văiJalea din cultură, măi: Hăi, hăi!

Să urăm în noul an Ploi la timp, noroc la plug, Sănătate şi belşugŞi-nainte meargă bine Şi în anul care vine. De urat am mai ura Că avem ce depăna, Însă, iată, a-nserat... Să vedeţi ce sa-ntîmplat: Unul tremură sub uşă,Altul a-ngheţat la nas, Iară eu nu mai am glas. Iată trece şi salvarea – Nu departe e spitalul. Să intrăm la dumnealor, Să ne-acorde ajutor Şi s-aducem o urare Că merită fiecare.

Ca să ne trăiască ei Faceţi roată, măi flăcăi, Şi strigaţi cu toţii: Hăi, hăi!

Busuioc verde pe masă, Rămîi, gazdă, sănătoasă! Înainte drumu-i mare. Ce staţi? Daţi la cai mîncare. Să intrăm în noul an Şi sătui, şi plini de baniLa anul şi la mulţi ani!

Elevii şcolii din s. Volintiri, r-l Ştefan Vodă

Page 10: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

10Decembrie, 2005

Susţinerea organizaţiilor nonprofit prin intermediul sistemului 1%

INSTRUIRE CONTINUĂ

Dat fiindDat fiind interesul deosebit faţă de gestionarea şi documentarea finanţelor interesul deosebit faţă de gestionarea şi documentarea finanţelor Dat fiind interesul deosebit faţă de gestionarea şi documentarea finanţelor Dat fiindDat fiind interesul deosebit faţă de gestionarea şi documentarea finanţelor Dat fiindONG-urilor, vă propunem să citiţi articolul de mai jos.

este un mecanism democratic ce contribuie la transparenţa politicii fiscale şi bugetare;

asistă organizaţiile neguver-namentale în eforturile lor de a soluţiona diferite probleme sociale;

le permite cetăţenilor să con-tribuie la rezolvarea unor prob-leme sociale, fără a fi nevoie de costuri suplimentare;

degrevează Bugetul de stat, avînd în vedere că serviciile oferite de organizaţiile negu-vernamentale sînt, în general, de calitate bună şi eficiente din punctul de vedere al cos-turilor, deoarece organizaţiile neguvernamentale obţin mi-jloace financiare din surse dif-erite şi multe dintre activităţile pe care le organizează implică munca voluntarilor;

stabileşte o legătură între stat, cetăţeni şi organizaţii, con-tribuind astfel la dezvoltarea societăţii civile şi la crearea capitalului social.

Astfel, se constituie un mecanism prin care un cetăţean poate decide modul în care este cheltuit 1% din impozitul datorat pe venit, direcţionînd această sumă către o organizaţie neguvernamentală. Prin urmare, a apărut o formă de parteneriat între cetăţean, autorităţi fiscale şi sectorul ONG. Cu alte cu-vinte, cetăţeanul sugerează stat-ului modul în care vrea să fie cheltuită o parte din impozitul său.

Atenţie! Această sumă nu reprezintă o sponsorizare sau o donaţie, ci este, în esenţă, o parte a Bugetului de stat care este direcţionată de către fie-care cetăţean în parte către sec-torul neguvernamental. Legea este considerată de mulţi ca fi-ind un sprijin indirect oferit de către stat sectorului non-profit sau un model de „filantropie de tranziţie”, dată fiind aplicarea ei numai în ţările Europei de Est.

Principii de funcţionare

Pe baza experienţei de mai mulţi ani, în special din Ungaria, dar şi din celelalte ţări în care sis-temul 1% funcţionează deja, au fost stabilite o serie de principii pe care acesta trebuie să le re-specte:

Confidenţialitatea relaţiei contribuabil – angajator: are rolul de a proteja contribuabil-ul în situaţii în care doreşte să direcţioneze procentul său către organizaţii ale căror valori se află în contradicţie cu valorile anga-jatorului.

(Ex: un angajat al unei

companii poluante doreşte să direcţioneze banii către o organizaţie preocupată de protecţia mediului.)

Confidenţialitatea relaţiei contribuabil – organizaţie: are rolul de a proteja contribuabilul de divulgarea unor informaţii personale (nume, venit, adresă, loc de muncă) către organizaţia beneficiară fără acordul con-tribuabilului.

Colectarea licită a fon-durilor: are rolul de a evita apariţia unor mecanisme corupte sau care oferă contribuabilului o compensaţie financiară directă în schimbul direcţionării. În plus, acest principiu trebuie să asigure faptul că fondurile menţionate ajung la organizaţii reale, transparente şi eficiente, nu la organizaţii fictive, inactive sau afiliate politic.

Perioada de pregătire suficientă: avînd în vedere noutatea acestei metode, este necesar ca angajatorii con-tribuabililor şi organizaţiile neguvernamentale să se fa-miliarizeze cu conceptul de direcţionare a unui procent din impozit, ca organizaţiile să aibă timp să-şi pregătească temeinic campanile de informare, iar an-gajatorii şi organele fiscale să-şi pregătească sistemele de ad-ministrare pentru obligaţiile ce le revin.

Uşurinţa în utilizare pentru toţi actorii implicaţi: contribua-bili, organizaţii neguvernamen-tale, angajatori, autorităţi compe-tente.

Eficienţa costurilor: acest sistem trebuie să genereze costuri suplimentare cît mai mici pentru toate părţile implicate.

Transparenţa raportării: e necesar să li se ofere tuturor acto-rilor implicaţi o serie de informaţii de bază: suma direcţionată, date de bază despre contribuabilii care au optat pentru această facilitate, informaţii despre organizaţiile care au beneficiat de sume peste o anumită limită.

Ce rol are prevederea 1% pentru organizaţii?

Prevederea 1% poate con-tribui la viabilitatea financiară a unei organizaţii şi reprezintă o metodă de atragere a fondurilor.

În plus: poate reprezenta o ocazie de a

promova organizaţia poate contribui la crearea unei

relaţii mai strînse cu comuni-tatea

poate ajuta organizaţia în at-ragerea fondurilor prin alte me-tode (contribuţii de la persoane fizice).

– 3.497.932 de contribuabili au fişele fiscale regularizate (adică au o singură sursă de venit)

– 3.276.474 de contribuabili nu au fişele regularizate (adică au mai mult de o sursă de venit)

– au fost depuse de catre anga-jatori 6.774.046 fişe fiscale.

Implicaţii pentru campaniile 1% ale organizaţiilor: Circa 50 din contribuabili nu

vor primi Declaraţia de venit global din partea Ministerului Finanţelor Publice

Potenţialul teoretic al prevederii 1% este de circa 20 milioane euro (6.700.000 contribuabili ori 3 euro, atît cît reprezintă 1% din impozitul pe venitul anual pentru salariul mediu pe economie).

Dată fiind această sumă, bazîndu-ne pe experienţa Ungariei şi Slovaciei, putem estima că în primul an circa 25% din contribuabili vor face uz de prevederea respectivă. Astfel, potenţialul real estimat este de circa 5 milioane euro.

De ce prevederea este importantă pentru angajatori?

Prevederea 1% permite con-tribuabililor persoane fizice să direcţioneze 1% din impozitul lor pe venit către o organizaţie neguvernamentală (asociaţie sau fundaţie).

Prevederea 1% poate con-tribui la un climat fiscal mai trans-parent, la păstrarea fondurilor de contribuabili pe plan local şi la rezolvarea unor probleme sociale locale.

Se contribuie astfel la crearea unui climat social şi economic mai bun pe plan local, ceea ce are un efect pozitiv asupra angajaţilor unei firme şi, deci, asupra productivităţii lor.

O firmă care îşi încurajează angajaţii să direcţioneze 1% din impozitul lor este o firmă responsabilă socialmente care arată că nu îi este indiferent ce se petrece în jurul ei.

Care sînt implicaţiile pentru angajatori?

Prevederea 1% nu are implicaţii directe pentru anga-jatori, astfel încît nu reprezintă o povară birocratică pentru sectorul de afaceri.

În acelaşi timp, însă, se doreşte ca un număr cît mai mare de com-panii să contribuie la promovarea acestei prevederi prin informarea angajaţilor lor, prin difuzarea de materiale informative în cadrul firmelor/instituţiilor etc.

Mai multe informaţii despre sistemul 1% din alte ţări găsiţi la www.onepercent.hu

Victor FELIŞCANU

poate ajuta organizaţia în campaniile de atragere de voluntari

poate contribui la credibilitatea organizaţiei.

Ce are de făcut organizaţia care vrea să colecteze 1%?

Pasul 1. Să planifice Pentru ce vrea să folosească

fondurile strînse prin 1%? De la cine vrea să acumuleze

1%? Pasul 2. Să se pregătească

Există un responsabil pe sis-temul 1%?

Are suficiente materiale pen-tru cei care vor mai multe informaţii?

Are cine să răspundă în mod efi-cient şi pertinent la întrebări?

Există un raport anual pentru anul precedent?

Pasul 3. La muncă Sînteţi cunoscuţi de cei de la

care vreţi să strîngeţi 1%? Ştiţi care sînt cele mai eficiente

canale pentru a ajunge la gru-pul-ţintă?

Care ar fi cele mai eficiente me-saje pentru grupul Ţintă?

Ce fonduri aveţi pentru a derula o Campanie 1%?

Cîţi voluntari aveţi pentru a derula o Campanie 1%?

Cine vă poate sprijini pentru o campanie 1% – mass-media, agenţi economici în locuri pub-lice, lideri de opinie etc.?

Pasul 4. Solicitaţi 1% Aţi solicitat 1% în primul

rînd celor din jurul dvs.: angajaţi, membrii organizaţiei, ai consiliului de conducere, beneficiari, prieteni, colegi, sponsorii sau donatorii de pînă acum etc.?

Aţi derulat campania aşa cum aţi planificat-o la pasul ante-rior?

Pasul 5. Evaluarea Cît aţi acumulat prin această

metodă? A fost campania eficientă din

punct de vedere financiar? Cum s-a derulat campania? Credeţi că aveţi o imagine mai

bună în comunitate? Cum veţi informa publicul de-

spre rezultatele campaniei? Cum veţi informa publicul de-

spre ceea ce aţi realizat cu fon-durile strînse?

Ce aţi putea face mai bine? Ce aţi putea schimba?

Date statistice legate de numărul contribuabililor per-soane fizice din România şi implicaţiile asupra prevederii 1% (extras din comunica-tul de presă al Ministerului Finanţelor Publice din 22 mar-tie 2005)

Aho, aho, fraţi şi surori!Scumpii mei învăţători, Am venit să vă hăiesc, Sănătate să vă doresc. Vă doresc eu tare-tare Să vă dea Domnul lumină-n cale,Să vă dea un car de ani, Să munciţi cu mult elan. Limpede ca dimineaţa Mereu să vă fie viaţa. Mult noroc şi fericire, Viaţă fără de mîhnire.Să trăiţi ca-n colţ de rai.Pe frumosul nostru plai Cu livezi şi vii, Cu cîntec de ciocîrlii. Să aveţi multă sănătate Şi succese mari în toate, Zîmbetul să nu vă dispară De pe buze niciodată.S-aveţi bucurii cu carul De la lumea toată.Mereu să fiţi aşa Cum e gingaşa lalea, Cum e lucitoarea stea. Fie-vă paşii hotărîţi, Fie-vă anii fericiţi,Ocrotiţi să fiţi mereu De preabunul Dumnezeu. La Anul şi La Mulţi Ani!

Livia Ţîbîrnă, cl IV, şcoala medie

din s. Baccealia, r-l Căuşeni

Prin intermediul prevederii 1%, contribuabilii persoane fizice au posibilitatea să direcţioneze doar atît - 1% - din impozitul pe venit către o organizaţie sau o fundaţie non-profit.

Sistemul respectiv fun-cţionează în mai multe ţări din Europa Centrală şi de

Est: din 1997 în Ungaria şi din 2002 - în Lituania, Slovacia şi Polonia. Este posibil că sistemul respectiv va fi introdus şi în Cehia. În Ungaria - aproximativ 33% din contribuabili folosesc acest sistem pentru a direcţiona o parte din impozitul lor (2%) către organizaţii neguvernamentale sau organizaţii cu caracter religios.

Sistemul menţionat ar fi binevenit şi în ţara noastră, ţinînd cont de condiţiile existente în Republica Moldova şi cerintele de ajustare la exigenţele legislatiei în vigoare. Un prim pas în acest sens ar fi constituirea unei comisii de specialitate, cu participarea reprezentanţilor organizaţiior neguvernamentale şi a experţilor independenţi.

Informaţii despre sistem

Acest mecanism are o serie de avantaje pentru toate părţile implicate - cetăţeni, organizaţii şi stat:

Page 11: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

11 Decembrie, 2005

Primul Centru de servicii pentru studenţii cu dizabilităţi

SERVICII SOCIALE DE ALTERNATIVĂ

Obiectivele centrului care, de altfel, este primul de acest fel în republică,

sînt următoarele: îmbunătăţirea condiţiilor de studii pentru studenţii cu dizabilităţi, contribuţie prin propuneri concrete pentru soluţionarea problemelor aces-tor persoane, colaborarea cu fac-torii de decizie întru ameliorarea situaţiei în care se află şi îşi fac studiile tinerii cu deficienţe, acor-darea asistenţei pentru înfiinţarea altor centre de acest fel la nivel naţional şi local.

Comitetul Helsinki şi Am-basada Republicii Germania au finanţat renovarea sediului, ame-najarea lui şi dotarea cu tehnică şi mobilier, iar Parlamentul Re-publicii Moldova a alocat bani pentru reparaţia acoperişului clădirii în care este amplasat cen-trul. Potrivit declaraţiei spiker-ului Marian Lupu, în cadrul festivităţii de inaugurare a cen-trului, îmbunătăţirea situaţiei per-soanelor cu dizabilităţi este una dintre priorităţile parlamentului.

Asociaţia ”Gaudeamus” a contribuit şi ea din fondurile pro-prii la bunul mers al lucrărilor.

”Scopul deschiderii acestei instituţii a fost de a uşura cît de cît viaţa studenţilor cu dizabilităţi, oferindu-le serviciile noastre. Unei persoane cu deficienţe îi este foarte greu să ajungă la o bibliotecă, or noi oferim acest serviciu pe loc, la centru. Le venim în ajutor şi celor care nu-şi pot permite tot timpul să acceseze internetul, deoarece e nevoie de bani, or, se ştie că aceşti oameni, în mare parte, sînt săraci şi noi le prestăm unele servicii gratis”, ne-a declarat Grigore Ciobanu, directorul centrului.

Pledăm pentru posibilităţi de afirmare egale

Centrul dispune de o bibliotecă, o sală dotată cu com-putere performante, conectate la internet, printer ş.a. Benefici-arilor li se permite să facă foto-copii, să scoată foi la imprimantă. De asemenea, aici studenţilor cu dizabilităţi li se acordă asistenţă psihologică, juridică. În acelaşi timp, activiştii centrului încearcă să-i ajute pe tinerii cu deficienţe să-şi îmbunătăţească reuşita la cursuri. Pentru anul viitor, ne spune managerul instituţiei, Tatiana Grecu, se prevede or-ganizarea unor cursuri de limbi străine, precum şi de limbă română, deoarece sînt şi benefici-ari din stînga Nistrului, care vor să cunoască limba maternă mai

Clopoţeii sună, sună Şi vestesc o veste bună, Şi vestesc în lung şi-n latCă soseşte-un an bogat.Ne-am trezit şi noi de zori -Bravi flăcăi, buni urători -Cu uratul să pornim. Şi odată ce-am pornit, Vă dorim an fericit,Sănătate vă dorimŞi vă spunem că venim Dintr-un loc ca-n ParadisDin Scoreni, din centrul ”CVIS”.Centrul unde fiecareŞi cel mic, şi cel mai mare Se simt ca la ei acasă Şi au realizări frumoase Şi la joacă, şi la carte - Fiecare la ce poate. Iar acuma, bravi flăcăi, Aşa, după obicei, Mai strigaţi odată:

Hăi! Hăi! Mai opriţi-vă oleacă,Oboseala să ne treacăŞi cît ne-am trage răsuflarea Să continuăm urarea:Iarăşi clopoţeii sună Şi vestesc o veste bună, Şi vestesc în lung şi-n latCă soseşte-un an bogat.Noi cu uratul pornim Şi pe parteneri îi hăim.Domni şi doamne, lume-aleasă, Vă dorim viaţă frumoasă, Să munciţi cît veţi putea Pentru a realiza Planuri mari şi înţelepteŞi cît mai multe proiecte.Vă mai spunem ca să ştiţi - La Scoreni mai des veniţiŞi acum toţi laolaltă Mai strigaţi încă o dată:

Hăi! Hăi! Bravi flăcăi, frumoşi codreni,De la centrul ”CVIS”, Scoreni,Mai opriţi-vă oleacă, Oboseala să ne treacă.Şi cît ne-am trage răsuflarea Să continuăm urarea.Şi acum să încercămAlte comunităţi să urăm -Pe toţi acei ce muncesc,Pe toţi acei ce îndrăznescNoi proiecte să trasezeŞi să le realizeze.Domni şi doamne, lume-aleasă,Vă dorim viaţă frumoasă Să munciţi cît veţi putea Pentru a realiza Planuri mari şi înţelepteNoi speranţe, noi proiecteNoi vă spunem ca să ştiţi Că sînteţi oaspeţi doriţi, La Scoreni mai des veniţi.Iar acuma, bravi flăcăi, Aşa, după obicei, Mai strigaţi odată:

Hăi! HăiBeneficiarii

Centrului ”CVIS”, Scoreni, r-l Străşeni

De pe 30 septembrie, în Chişinău activează Centrul de servicii pentru studenţii cu dizabilităţi. Deschis de către Asociaţia ”Gaudeamus”, cu sprijinul financiar al Comitetului Helsinki pentru drepturile omului din Suedia, al Ambasadei Republicii

Germania în Republica Moldova şi al Parlamentului Republicii Moldova, centrul vine în sprijinul tinerilor şi, în special, al studenţilor cu deficienţe, ajutîndu-i să-şi îmbunătăţească reuşita la cursuri şi să se integreze în societate.

bine. În fiecare zi centrul este vizitat de la 20 pînă la 30 de per-soane.

E de remarcat faptul că centrul prestează servicii tuturor tinerilor, nu doar celor cu dizabilităţi, pentru că, spune Tatiana Grecu, ”noi pledăm pentru o integrare în societate a persoanelor cu probleme de sănătate, pentru coeziune socială între oameni”.

Fondatorii centrului afirmă că oamenii cu dizabilităţi îşi do-resc să se integreze în societate ca membri cu drepturi şi posibilităţi de afirmare egale. De aceea, este foarte important pentru ei să stud-ieze la o instituţie de învăţămînt, inclusiv superior. Cu ajutorul asociaţiei mai multe persoane au absolvit universitatea şi şi-au găsit un loc de muncă.

Accesul – o mare problemăTotodată, instituţia e

preocupată de crearea condiţiilor ce ar asigura accesul studenţilor cu dizabilităţi în universităţi şi în clădirile publice.

”Accesul în blocuri şi la universităţi nu este asigurat sufi-cient şi, de exemplu, dacă un stu-dent are o oră în blocul central al USM, la parter, desigur că el nu se mai urcă la etajul trei, la sala de internet. Însă, chiar dacă merge acolo, poate sta doar o pauză sau o oră şi nu are posibilitatea să scoată la imprimantă informaţia necesară sau să facă fotocopii. De aceea, noi, prin serviciile pe care le prestăm, îi ajutăm pe aceşti studenţi să-şi ridice nivelul de pregătire pentru ore”.

În anul 2003, Asociaţia ”Gau-deamus” a iniţiat crearea unei reţele a tinerilor şi studenţilor cu dizabilităţi din Europa de Sud-Est. Din această reţea fac parte Moldova, Macedonia, Serbia şi Muntenegru. În cadrul reţelei respective s-a efectuat un sondaj

referitor la situaţia studenţilor cu deficienţe: accesul în blocurile de studii, în cabinete, în sălile de baie, atitudinea profesorilor şi a colegilor. Sondajul a fost reali-zat în trei instituţii de învăţămînt superior din Republica Moldova: USM din Chişinău, Universi-tatea de Stat din Bălţi şi Univer-sitatea de Stat din Cahul. Cea mai curioasă constatare făcută în cadrul sondajului a fost că Universitatea din Bălţi este mai accesibilă decît cea din Chişinău. Situaţia se explică prin faptul că la USM nu este nici o rampă, nici un ascensor nu funcţionează. Mem-brii asociaţiei poartă discuţii cu decanii şi chiar cu rectorul, dacă este necesar, pentru ca orele pen-tru grupele în care sînt studenţi cu dizabilităţi să nu se desfăşoare în diferite blocuri, la diferite etaje. Potrivit Tatianei Grecu, conduce-rea USM este deschisă spre dia-log şi susţine aceste iniţiative.

Soluţia - construcţia rampelor ”Ar trebui ca toţi cei de

care depinde în care măsură soluţionarea problemelor acestor persoane să ne asculte cu luare-aminte. Noi apelăm mereu la aju-torul reprezentanţilor ministere-lor, la conducerea universităţilor, atît doar că ei nu prea sînt deschişi pentru dialog, nu sînt receptivi precum am fi dorit noi să fie. De multe ori, ni se spune că nu este posibil, că nu pot să ne ajute. Or, construcţia unei rampe la un bloc de studii nu este un lucru chiar atît de greu de realizat şi nici atît de costisitor. Uneori, este vorba de lipsa banilor, dar am avut şi motivări cum că ”se strică arhi-tectura clădirii”. E nevoie doar de înţelegere şi bunăvoinţă din partea celor care pot rezolva unele prob-leme în favoarea persoanelor cu dizabilităţi”, ne-a declarat Grig-ore Ciobanu.

Deoarece, toamna şi iarna, pe timp ploios sau pe zăpadă, aceste persoane ies mai puţin din casă, la anul va fi repartizat un microbuz care să-i ducă pe studenţii cu dizabilităţi la uni-versitate, la centru, iar de aici – să-i transporte acasă, deoarece lor le vine deosebit de greu să se deplaseze

Sprijin din partea semenilorÎn cadrul Centrului de servicii

pentru studenţii cu dizabilităţi activează opt voluntari şi trei stagiari. Ei au fost instruiţi cum să lucreze cu persoanele cu deficienţe, ce servicii ar putea să le presteze, au însuşit terminologia folosită cu referire la aceste persoane pentru a nu le discrimina. De exemplu, cuvîntul ”invalid”, spun ei, nu este indicat, deoarece în traducere din engleză înseamnă ”nevalid”, adică a nu fi bun de nimic. În întreaga lume se foloseşte expresia ”persoane cu dizabilităţi”.

Ludmila Puică este stagiară la centru şi ne spune că a ales să lucreze pentru persoanele cu dizabilităţi, deoarece ele sînt pri-vate de foarte multe drepturi. ”De fapt, ei nici nu-şi cunosc dreptur-ile, spune Ludmila. Am prieteni apropiaţi, colegi de facultate cu dizabilităţi şi acest fapt m-a de-terminat să-i ajut. Un număr mare de persoane din această categorie sînt tineri şi doar o foarte mică parte dintre ei îşi continuă studi-ile la instituţiile de învăţămînt su-perior. Ei nu merg la studii pentru că nu au condiţiile necesare şi adesea se confruntă cu o atitudine ostilă, discriminatorie atît din partea colegilor, cît şi a profeso-rilor. De aceea, aş dori foarte mult să contribui la schimbarea acestei atitudini. Vreau ca împreună cu colegii mei să înlesnim accesul studenţilor cu dizabilităţi la sălile de clasă şi la toate serviciile de care au nevoie”.

Cristina Celan, voluntară, ne spune, la rîndul său: ”Întotdeauna m-am simţit avantajată pentru că sînt un om sănătos. Şi de vreme ce am această prioritate, aş vrea să-i ajut pe cei care sînt lipsiţi de ea. Ştiu că multe dintre persoanele cu dizabilităţi au de înfruntat piedici atunci, cînd doresc să se afirme în societate. Comunicînd cu ele, încerc să le insuflu încredere în forţele proprii, să le conving că viaţa nu se opreşte aici şi că to-tul e realizabil dacă ai voinţă şi curaj”.

Nina RUSU

Page 12: Decembrie, 2005msif.md/user/Publicatii_FISM/Alt_rural/dec_05.pdftor, în zodiac. De sărbători japonezii îşi împodobesc casele cu ornamente specifice cum ar fi Shimekezari -

12Decembrie, 2005

PROGRAMUL DE GRANTURI MICI PENTRU ONG-urifinanţat de BIROUL DE COOPERARE AL ELVEŢIEIPENTRU REPUBLICA MOLDOVA în parteneriat cu CAMIB ONG

Programul de Granturi Mici pentru ONG-uri este o iniţiativă a Direcţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare din cadrul Departamentului Federal al Afacerilor Externe al Elveţiei.

Scopul programului este de a promova dezvoltarea societăţii civile în Republica Moldova prin acordarea supor-tului ONG-urilor ale căror activităţi contribuie în mod direct la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale celor mai vulnerabile şi defavorizate segmente ale societăţii.

ONG-urile selectate vor beneficia de granturi mici pentru implementarea unui proiect specific în domeniul social. Mărimea granturilor variază între 3 000 şi 18 000 CHF (franci elveţieni). Durata maximă de realizare a proiectului este de 12 luni.

ONG-urile care vor participa la program vor fi antrenate în cursuri specifice de instruire, aceasta fiind o parte integrantă a componentului de consolidare instituţională a organizaţiilor neguvernamentale din cadrul Programului de Granturi Mici pentru ONG-uri.

Programul de Granturi Mici pentru organizaţiile neguvernamentale este o competiţie deschisă pentru ONG-urile autohtone. Propunerile de proiect pot fi depuse pînă la 30 aprilie 2006 pe parcursul întregii perioade.

European Cultural Foundation –propuneri de proiecte de la ONG-uri

European Cultural Foundation invită ONG-urile interesate să propună proiecte în următoarele domenii: colaborare transfrontalieră şi competenţă interculturală, strategii pentru schimburile interculturale la nivel de infrastructură, dezvoltarea unui spaţiu public şi cultural comun la nivel european.

Suma care poate fi obţinută pentru proiectele depuse spre finanţare variază între 5.000 şi 30.000 euro. Grantul este acordat pentru maxim 80% din totalul costurilor eligibile, restul cheltuielilor fiind suportate de către organizaţia finanţatoare. Proiectele urmează a fi depuse în perioada 15 septembrie 2005 – 1 martie 2006.

Informaţii suplimentare la: http://www.finantare.ro/ro/toate_oport.php.

mun. Chişinău, str. Şciusev 49, of 15. Tel./fax: 21.04.54; 21.08.87; 22.97.25,Valentina Chitoraga ([email protected]) şi Veaceslav Mahu ([email protected]),

http://www.sdc.md sau http://www.camib.com/PGM

Informaţii suplimentare:

BURSA OFERTELOR

focuses on those former Soviet Union (FSU) countries that will share a border

focuses on those former Soviet Union (FSU) countries that will share a border

focuses on those former Soviet Union (FSU) countries that will share a with the enlarged EU – Russia, Ukraine, Belarus and Moldova.

In order to complete the transition to democracy, we believe that it is criti-cal to foster vibrant civil societies, where Russians, Ukrainians, Belaru-sians and Moldovans are free to associate and independently undertake

eties, where Russians, Ukrainians, Belaru-sians and Moldovans are free to associate and independently undertake

eties, where Russians, Ukrainians, Belaru-civic activity; have an interest in, and sense of responsibility to, their com-sians and Moldovans are free to associate and independently undertake civic activity; have an interest in, and sense of responsibility to, their com-sians and Moldovans are free to associate and independently undertake munity and society; engage in the public sphere for the common good; civic activity; have an interest in, and sense of responsibility to, their com-munity and society; engage in the public sphere for the common good; civic activity; have an interest in, and sense of responsibility to, their com-and value each individual with respect for his/her rights.munity and society; engage in the public sphere for the common good; and value each individual with respect for his/her rights.munity and society; engage in the public sphere for the common good; The mission of the Civil Society program and value each individual with respect for his/her rights.The mission of the Civil Society program and value each individual with respect for his/her rights.

is to support efforts to assist in and value each individual with respect for his/her rights.

is to support efforts to assist in and value each individual with respect for his/her rights.democratic institution building, strengthen communities, promote equita-The mission of the Civil Society program democratic institution building, strengthen communities, promote equita-The mission of the Civil Society program is to support efforts to assist in democratic institution building, strengthen communities, promote equita-

is to support efforts to assist in ble access to resources, and ensure respect of rights and diversity.democratic institution building, strengthen communities, promote equita-ble access to resources, and ensure respect of rights and diversity.democratic institution building, strengthen communities, promote equita-Due to operational and budgetary constraints, we work primarily with or-ble access to resources, and ensure respect of rights and diversity.Due to operational and budgetary constraints, we work primarily with or-ble access to resources, and ensure respect of rights and diversity.ganizations that work on a national or broad regional level, are well-es-Due to operational and budgetary constraints, we work primarily with or-ganizations that work on a national or broad regional level, are well-es-Due to operational and budgetary constraints, we work primarily with or-tablished institutions with a track record of success, and link local level ganizations that work on a national or broad regional level, are well-es-tablished institutions with a track record of success, and link local level ganizations that work on a national or broad regional level, are well-es-issues with broader policy input. Proposals may be submitted tablished institutions with a track record of success, and link local level issues with broader policy input. Proposals may be submitted tablished institutions with a track record of success, and link local level

all year tablished institutions with a track record of success, and link local level

all year tablished institutions with a track record of success, and link local level round.issues with broader policy input. Proposals may be submitted round.issues with broader policy input. Proposals may be submitted

For more information

Please, read Charles Mott Foundation’s Civil Society Program guidelines onhttp://www.mott.org/programs/cs-guidelines.asp#3

ГЛОБАЛЬНЫЙ ФОНД ДЛЯ ЖЕНЩИН

Глобальный Фонд для Женщин поддерживает женские группы, чья деятельность направлена на улучшение положения женщин и девушек. Мы поддерживаем деятельность женских групп, работающих за пределами Соединённых Штатов Америки, выделяя небольшие и своевременные гранты в размере от 500 USD до 20 000 USD на общее развитие деятельности женских групп, а также на реализацию конкретных проектов. Мы придаем большое значение местному опыту, и уверены, что только сами женщины могут определить свои нужды и выработать решения, направленные на долгосрочные перемены. Группы, получающие нашу финансовую поддержку, работают в следующих направлениях:• Построение мира и искоренение гендерного насилия• Улучшение общего и репродуктивного здоровья женщин• Содействие участию женщин в общественно-политической жизни• Обеспечение экономической и экологической справедливости• Повышение доступа к образованию• Развитие филантропии в поддержку социальных переменПодача заявки не ограничена никакими сроками.

The Global Fund for Women1375 Sutter Street, Suite 400

San Francisco, CA 94109, USATel (415)202-7640Fax (415)202-8604

[email protected]://www.globalfundforwomen.org

Informaţii suplimentare

OFICIUL BĂNCII MONDIALE DIN MOLDOVA LANSEAZĂ PROGRAMUL DE GRANTURI MICI 2006

Oficiul Băncii Mondiale din Moldova a lansat Programul de granturi mici(PGM) pentru anul 2006 cu tema “Parteneriat social pentru dezvoltare”. PGM-2006 va sprijini proiecte şi activităţi care fortifică şi abilitează cetăţenii să lanseze iniţiative ce urmăresc întărirea şi sporirea efectelor dezvoltării. Aceste proiecte şi activităţi urmează să întărească parteneriatul cu sectorul public, cu alte organizaţii ale societăţii civile şi cu sectorul privat, astfel influenţînd şi fortificînd mecanismele de participare, responsabilitate şi includere.

Granturile prevăzute pentru anul 2006 sînt destinate organizaţiilor neguvernamentale (ONG) din Moldova care activează în diverse domenii ale dezvoltării. Sînt încurajate proiectele din partea ONG-urilor locale şi parteneriatele dintre ONG-urilor centrale şi cele locale. Granturile vor fi cuprinse între 2000 şi 7000 de dolari.

PGM–2006 va finanţa activităţi legate de întărirea rolului şi capacităţii de acţiune a grupurilor sociale defavorizate (sărace, vulnerabile, excluse, afectate de situaţia socio-economică din ţară) pentru ca cetăţenii să stăpînească mai eficient procesele de dezvoltare, imprimîndu-le un caracter mai participativ şi mai echitabil, în scopul îmbunătăţirii propriei situaţii.

Condiţiile PGM-2006 şi formularul cererii de grant pot fi obţinute la Oficiul Băncii Mondiale din Chişinău sau extrase direct de pe pagina internet a Oficiului (www.worldbank.org.md).

Termenul Limită de depunere a cererilor este 1 februarie 2006. Pentru relaţii: Slavian Guţu, coordonator PGM, Oficiul Băncii Mondiale în

Moldova, str. Şciusev, 76, MD-2012, Chişinău. Telefon: 233565; fax: 237053; e-mail: [email protected]; pagina web: www.worldbank.org.md

Finanţare oferită de Medtronic Foundation - în sprijinul comunităţilor din întreaga lume.

Medtronic Foundation activează în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor şi situaţiei comunităţilor în care trăiesc, în domeniul sănătăţii, educaţiei, problemelor la nivel de comunitate.

Eligibilitatea geografică:Programul Fundaţiei se desfăşoară la nivel internaţional. Pentru

organizaţii aflate în afara SUA fundaţia pune la dispoziţie adresa de web http://www.medtronic.com/foundation/contact.html pentru a fi contactată înainte de a depune cerere, întrucît priorităţile de finanţare variază de la o zonă geografică la alta.

Priorităţi pentru Europa:- Sănătatea comunităţii- Educaţie/oportunităţi de pregătire- Calitatea vieţii- Asociaţii de pacienţi care lucrează în beneficiul bolnavilor cronici- Educaţie ştiinţifică pentru copii.

Condiţii de participare: Bugetul alocat în cadrul Programului internaţional este cuprins între 5.000

şi 50.000 US$. În general proiectele propuse pot obţine finanţare de circa 30.000 US$. Formularul de cerere poate fi expediat la adresa: http://www.medtronic.com/foundation/OUS_Grant_Application.doc.

Formularul completat se expediază împreună cu documentele solicitate de reprezentanţii fundaţiei la adresa: Marija Sepic Fraefel Medtronic Europe S.A. Route du Molliau, 31 CH -1131 Tolochenaz, Switzerland.