Constantin C. Petolescu

.;!G&RTEELT DICILIIR

Edilia a ll-a revdzutd

/T\EDITU}IA\SIENCICLOPEFICA

Cuprins

CuuAnt-inainte

Abreui.eri. bibli.ograf.ce 9

INTRuDUCERE rcroaIc,i ..., 17

I. Pitrunderea stipAnirii romane la Duni.rea de

mijloc gi de jos (secolele I a.Chr. - I p.Chr.)........ 17

Organizarea provinciei Moesia 22

O r ganizar ea lim e s -uhi m o es ic

in secolele I-II p.Chr. 33

REGALITATEA O,CCTC,i

(44a.Chr.- 86p.Chr.) 36

KEG,(TUL DACIC iN I:IMPUL LUIDECEBAL 45

Personalitatea regelui Decebal 45

Societatea daci pe timpul lui Decebal 58

TTZTOTUTDzCICALLUID)MITIAN 70Principatul in epoca Flaviilor 70Desfhgurarea rizboiului 72

CU PRINS

fuIZBoIUL DACIC AL \MfuTRATT]LUI TRAIANPersonalitatea lui TiaianIzvoarele privitoare la rizboiul dacic

al lui TkaianCauzele rizboiuluiPreliminariile ri.zboiuluiExpeditio Dacica IDacia in perioada interbeliciExpeditio Dacica II

Iu zo c nn iucnzrcnt : pA cEA RoMANiD acia Augusti ProuinciaDacii liberiContinuitate si romanizare

Note

Lista fgurilor ....,.. :..

Indice.

Nurne de persoane

Top o n irrze S i h i dro nim e

87

87

88

112115

r19132139

164

164

169172

185

237

240

247

lntroducere istorici

l. Pdtrunderea stdp6nirii romane la Dundrea

de mijloc gi de jos(secolele I a.Chr. - | p.Chr.)

Pitrunderea romanilor in Peninsula Balcanicll, inigiatispre sfArgitul secolului III a.Chr. (primul rdzboi illiric,229-228; ceva mai tdrzlt, cele doui rdzboaie cu Macedonia,

unde domnea regele Filip al V-lea: 2L5-205,200-197; al

treilea rizboi macedonean, cu regele Perseu: intre 171-168)

;i cucerirea treptati a peninsulei in cursul secolelor II-Ia.Chr., transformi Dunirea in granigl nemijlociti intre

respublica romani gi neamurile barbare de la nord de fuviu.in cursul celui de-al doilea rdzbot macedonean, dardanii

au fost aliagii romanilor; de aceea, mai tArziu, regele Perseu

instigipe bastarni (neam germanic, ajuns in partea de risirita Daciei) si atace Einutul dardanilor, care poarti un greu

rizboi cu ace;ti nivilitori. Dupi transformarea Macedoniei

t/

CONSTANTIN C. PETOLESCU

in provincie romani. (anul 148 a.Chr.), din aliagi, dardaniidevin adversari ai Romei; ei erau nemultumiti inci dupibitilia de la Pydna gi dezmembrarea Macedoniei, deoareleromanii aa refuzat si le satisfacl pretengia de a anexa peonia.

Astfel, Roma se afli in faga unor noi adversari, iarprovincia Macedonia devine dnta unor atacuri repetatedin partea populagiilor balcanice inci nesupuse - pentru apreveni pericolul roman iminent, dar 9i in vederea obgineriiunor prizi bogate. La aceste acgiuni participl 9i populagiiletransdanubiene; de altfel, inci din 109_106, o invaziea dacilor 9i scordiscilor este respinsi de Minicius Rufus,guvernatorul Macedoniei. Din anul 97 a.Chr. dateazd., separe, prima acfiune andromani. a dardanilor. Sub guvernarealui Appius Claudius Pulcher, romanii incep cucerireasistematici. a Dardaniei. Actiunea continu5 sub succesorulsi.u, C. Scribonius Curio (ZS-ZZa.Chr.), care, in urma uneicampanii vicorioase, ajunge pdni la Dunire, probabil infaga Banatului actual, dar nu indrizneqte si treaci fuviul,din cauza codrilor intunecosi (Florus, I',39, 6: Curio Daciatenus uenit, sed tenebras saltuurn expaui.t); penrru actiunilesale, el primegte triumful, degi dardanii nu sunt definitivsupugi. CAgiva ani dupi aceea (72_71 a.Chr.) a avur locdemonstratia milimri a lui Terentius Varro Lucullus,proconsulul Macedoniei; dar inaintarea rapidi a puteriiromane este remporar oprici de incercarea sfirgitd rusinos

1]ui C. Alonius Hybrida de a ocupa teriroriul dobrogean(61a.Chr.)'z.

Ne afim dejainvremeacind se afirmi, cu forti.si srri.lucire,poporul geto-dac sub conducerea regelui Burebista; darfulgeritoarea crestere a puterii geto-dacilor era sortiridestrimirii, perrecuri. indati ce acel ce fusese protagonistulacestei mari politici dispare de pe scena isroriei.

18

DECEBAL, REGELE DACI LOR

intre timp, republica romani depigea propria-i criz|interni cavz t|de rizboaie lungi 9i istovitoare intre propriiicetigeni. Octavianus, invingitorul de la Actium, instaureazi

un nou regim politic gi o noui formi de conducere:

Principatul. Irnp. Caesar Augustus depune eforturi constante

gi prelungite pentru a fixa definitiv frontiera Imperiului pe

obstacole naturale : Rinul gi Dunirea in Europa, Eufratul in

Orient.in acest ristimp, dardanii s-au aflat in confict Permanent

cu generalii romani: Antonius Hybrida, L. Calpurnius Piso,

Marcus Antonius. Dupi campania lui M. Licinius Crassus

(ZO-zg a.Chr.), ei i9i pierd definitiv independenga; eventual,

Dardania a fost organizatl,la inceput, ca" o praefectura, deci

aflati sub regim (autoritate) militar(l). De asemenea, la

graniga de nord-est a Italiei, opera de cucerire (inceputi sub

directa conducere a lui Octavian in anii 35-33 a.Chr.) este

continuati de algi generali, intre anii 12-9 a.Chr.; dar intre

anil6-9 p.Chr. are loc riscoala populagiilor din Dalmatia;iPannonia, conduse de Bato 9i Pinnes, a ciror lupti pentru

Iibertate a fost inibugiti numai cu mari eforturi. La capitulacestor campanii, populagiile dintre Marea Adriatici gi

Dunirea mijlocie erau definitiv supuse; Augustus se putea

mAndri cu realizirile sale, aga cum se exprimi in propriiie Res

gestae (30, t):

,,Neamurile pannonice, pe care niciodad inainte de

domnia mea nu le infruntase vreo armatd romani - fiinddefinitiv supuse de Tiberius Nero, care atunci imi era fiuadoptiv ;i locgiitor -, le-am supus stipAnirii romane ;i

impins hotarele Illyricului pAni la Dunlre".

Aproximativ in acelagi timp, ocuparea ginuturilor de la

Dunirea de Jos inainta gi ea lent, dar temeinic. Deosebit

CONSTANTIN C, PETOLESCU

de imporranre sunr campaniile din anii Z9_Zg a.Chr.conduse de M. Licinius Crassus, proconsulul Macedoniei.Acgiunea esre determinati de un atac al dacilor gi bastarnilorimpotriva tribului tracic al dentheletilo.,

"li"gi cu romanii

(Titus Livius, per, 134-135; Florus, II,26; Cassius Dio,57,23,2-5). RapingAnd pe invadatori, Crassus pitrundein ginutul moesilor gi,lAngi rAul Kedros (npdS ,6 f66p,notcx,pQ - probabil Ciairus, azi fibriga), o.irpi t

"9.r"r.puternic intiriti in care basrarnii isi gisiseri reiugiu. La cu_cerirea acestei cetigi, proconsulul Macedoniei a avut ajutorullui Rholes, regele unui trib getic, motiv penffu care esterisplitit de impirat cu rirlul de prieten ;i aliat al siu (CassiusDio, 51, 24,7-7: qifoS xui oippuyog ailt6).'i";"anului 28, esre respinsi o noui in..r."i. a bastarnilor de apitrunde la sud de fluviu. inue timp, Rholes esre atacat dealti cipetenie getici, Dapltx (acesta iin ormi i9i avea stipA-nirea aproximadv in centrul Dobrogei de azi),; romanii aupornit de indati in urmirirea lui. Dar fort drraga(gpo6prov)in. care se refugiazi poate fi cuceriti numai prin tridare(ultimii apiritori se retrag intr.o pesteri, fdprs _ f" C"r"Dobrogei, dupi localiz".." prop,iri de V. pArvan _, undesunt ziditi de vii). in continuare, fortele romane urmirescp,. {, conducitor get, eraxet probatil in pirgile de nordale Dobrogei. Asediat la Genucl),poate cerarea sa de scaun,Zyraxes fuge peste Dunire, p.rrrr.i

" cere ajutor de la ,,scigi,;

(ar putea fi vorba de bastarni; cf Cassius bio, citat s;upra);dar Genucla este cuceriti (aici sunt gisire stindard.l. .o-"rr.l:*1r*. de Anronius Hybrida): C;;;r*-t, ..f.[*-ibiruingele repurrate ex Traechia et Geteif .

Dar victoriile romane rimin fbri urmiri imediate. Maimult chiar, indati dupi retragerea romanilor, incursiunilepopulagiilor transdanubi.r. ,. reiau. intre timp, isi fhcuse

20

CONSTANTIN C, PETOLESCU

Cauzele rdzboiului

Studierea cauzelor acestui rizboi ar pdrea strperfui.,avAnd in vedere confictul perperuu, de secole,'dintreromani gi populaEiile transdanubiene. Totugi, nici una dinconfruntirile anterioare nu a avut amploarea rizboiuluidacic al lui Thaian si nu au avut scopul - sau un scop atAtde clar definit, precum acela al lui Tlaian - de a rr"rrrior-"Dacia in provincie romani2o5.

IncercAnd a deslusi cauzele acesrui rdzboi,este drept a damai intAi cuvAntul celor vechi; din picate, cunoastem numaiopinia cuceritorilor, chiar si aceasta din doui surse depigindun secol intre ele.

Astfel, referindu-se la lipsa de birbigie a lui Domitian,Pliniu cel TAnir (Paneg., ll, 4) afirmi despre daci: ,,prinurmare au prins curaj, au scururar jugul gi nu mai luptaucu noi pentru libertatea lor, .i pentru supunerea noastri sinu mai incheiau nici micar un armistiqio d..At pe picior deegalirate si ca si primeasci ei condigiile noasrre, trebuia maiintAi ca noi si le primim pe ale lor". Desigur, autorul romanexagereazl. mult cAnd afirmi, ci dacii se rizboiau cu intengiianexioniste. Pe de alti parte, nu s-ar putea afirma ci Dacia luiDecebal ar fi stat in calea polidcii de expansiune a Romei, fie9i pentru faptul ci dupi ce romanii atinseseri linia Duniriisub impirarul Augustus, nu o depigiseri cu intentia de a facenoi anexiuni teritoriale.

Faptul ci Decebal, diplomat abil, stiuse si intoarcl sortiiizbdnzii in favoarea sa si si. ..tilizeze ajutoarele ,o,'"r. inscopul intiririi regatului siu, nemulrumeau pe Traian:,,Deoarece, daci un rege barbar a ajuns pAni intr_acolo cunerusinarea 9i nebunia sa, incAr si merite mAnia;i indignareata [...]'i scrie Pliniu cel TAnir (paneg.,16,5).Mai mod"erat 9i

L72

DTCEBAL, REGELE DACILOR

mai lucid, Cassius Dio (68, 6, 1) scrie despre Tlaian: ,,Cugeta

la cele sivArgite de acesta 9i era coplegit cAnd se gAndea la

sumele de bani pe care trebuiau si le pliteasci in fiecare

an. Vedea apoi ci puterea gi inglmfarea dacilor sPoresc

necontenit".Rezulti din aceste texte ci principala catz| de ingrijorare

era cr€sterea puterii dacilor206. Imperiul avea experienga gravla prezentei unui vecin puternic la granigele sale orientale:

regatul partic, care ameninga continuu posesiunile romane

din Orient. Doui regate puternice in coastele Imperiuluireprezentau o amenintare permanenti gi mai ales de

perspectivl; degi n-o spun, contemporanii erau congtienti de

acest dublu pericol, cAt se poate de realr dovadi ci Decebal a

incercat, cum se va vedea, si intre in relagii cu regele pargilor

pentru o cooperare militari antiromani. Dovadi iarisi ci,dupi Dacia, flaian a hotirAt si lichideze 9i regatul parthic,

dugmanul cel mai de seami al Romei dupi Carthagina.

CelSlalt motiv invocat de istoricul antic - sumele de

bani anuale plltite ca subsidii - nu poate fi apreciat cu

justege, datl fiind imposibilitatea de a evalua cuantumulacestora. Se poate crede ci, pe ansamblu, plata acestor

subsidii cltre diferigi pringi barbari reprezenta o povarlfinanciarl apreciabili, de aceea nu o datl impiragii romani

au procedat la reducerea lor. Probabil ci nu este doar o figuride stil afirmagia lui Iordanes ci dacii fla acest istoric: Gotlti =,,getii"] desficuserl alianga, fiindci Ie era teama de auariyia

(zgarcenia) lui Dorniti.an (Getica, 76)zoz. Foarte probabilci Thaian lnsugi a procedat la o scidere a stipendiilor citreunii pringi barbari; cici, la venirea pe tron, viitorul implratHadrian trebuie sl gini seama de nemulEumirea regelui

roxolanilor, care se plAngea de micsorarea subsidiilor (qui

de imrninutis stipendiis quaerebatur: SHA, Hadr., 6, 6)tT .

113

CONSTANTIN C. PETOLESCU

Probabil ci trierea subsidiilor producea reacria celor afectati,cum procedaseri dacii lui Diurpaneus, sau roxolanii de careaminteam mai sus.

Firi indoiali, acestea rcprezentau motive serioase, iarele au atArnar mult in cumpini in propaganda imperiali injurul problemei dacice. Totodati, atAr Augustus, cAt 9i, mairecent, Domitian gi-au dat seama de dificultatea cuceririi,dar mai ales a mentinerii unei noi provincii, peste Dunire;se stie doar cI Hadrian, abia urcat pe tron, era hoti.rAt s_oabandoneze. Se pare cI insugi Tlaian a ezitat in luarea uneidecizii (vezi aranjamentele picii, de compromis, din 102), cuatAt mai mult cu cAr a avut de infruntat 9i opozitia Senatului.

)vlotivele expuse de autorii anrici erau, chiar si numai ele,suficiente penrru a justifica rizboiul. Dar anexarea Dacieiavea in yedere intr-o misuri.la fel de insemnati _ daci nuchiar mai mare - prada de rizboi gi exploatarea bogitiilorDaciei. Aceasra era si o justificare penrru riscul camlaniei,menitS. si atenueze opozigia celor ce indemnau la prudengi.Era vorba de tezaurul dacic si de aurul muntilor (.""g.r"r.probabil cu inrengie, cum procedeazi Criton), de alte boglgiiale subsolului, dar, torodati, de venirurile in perspectivi aleexploaririi intensive a resurselor agricole 9i animaliere aleviitoarei provincii.

intr-o misuri, a rras in cumpini 9i personalitateaimpiratului: militar iniscut, unul din cei mai de seami.comandangi de ogti pe care i-a dat Roma. Cel putin in cazulexpeditiei contra pargilor, este limpede ci Traian dorea siimite pe Alexandru cel Mare, cuceritorul Orientului.

. in_..ea ce-l privegte pe Decebal, el gi-a dar seama, desigur,de schimbarea de orientare in politica romani odati cuurcarea pe ffon a lui Tlaian. probabil ci. el a folosit lamaximum resursele binesti si materiale puse la dispozigie de

L14

DECEBAL, REGELE DACILOR

Domitian pentru a intiri forga de apirare a regatului siu. Nu

avem insi nici un motiv si credem ci a provocat in vreun fel

pe romani - afaridoar prin faptul ci ,,puterea gi ingAmfarea

dacilor sporesc necontenit" (Cassius Dio, 68, 6, I). El arespectat flrl indoiali ,,in litera lui" pactul cu Domitian.

Chiar cAnd taian ii taie subsidiile, nu se produce o reacgie

din partea lui Decebal: cel pugin izvoarele antice nu ne lasi

sl ingelegem aceasta. Este limpede ci actul de agresiune a fost

comis de Tlaian.

Preliminariile rizboiului

Pregitirile fuseseri minugioase si duraserl aproape trei

ani. Pentru afacilitaconcentrarea efectivelor gi legiturile cu

Pannonia, impiratul a intreprins doui lucriri de arti de mare

importangi. Pe malul drept al Dunirii, in clisura Cazanelor,

a pus si se taie un drum in stinci (anul 100); acgiunea este

consemnati de o inscripgie ajunsi pAni Ia noi2}e (fig' I7):

Irnp(erator) Caesar diui Neruae f(lllus) Nerua Traianus

Aug(uxus) Germ(anicus) pontif(ex) maxi.mus trib(unicia)pot(estate) III pater patriae co(n)s(ul) III rnontibus excisi[sJ

anco[ni.Jbus sublatis uia[rnJ J[eci'tJ (,implratul Caesar Nerva

Thaianus Augustus Germanicus, fiul divului Nerva, mare

pontif, avAnd cea de-a treia putere tribuniciani, pirinte al

patriei, de trei ori consul, fiind tliagi mungii 9i puse dedesubt

proptele, a flcut drumul") De asemenea, Pentru a ugura

legiturile pe Dunire, impiedicate de cataractele (pragurile)

de la Porgile de Fier, a pus si se saPe un canal de-a lungulmalului drept, intre actualele localitigi Sip gi CarataS (in

Serbia); aceastl acgiune este consemnati de o alti inscripqie

din anul 101, descoperiti cu jumitate de secol in urmi210:

115