de pres/Revista presei/Revista... · Web viewDin pacate, Marea Neagra nu are ecosistemul potrivit...

46
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 16-17 iulie 2015 - REVISTA PRESEI - Administraţia Naţională "Apele Române" Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 1

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewDin pacate, Marea Neagra nu are ecosistemul potrivit...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI16-17 iulie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................4

Ecosistemul Mării Negre îşi revine treptat, ajutat de recifele artificiale montate în zonele cele mai poluate, dar şi de digurile noi construite de autorităţi.......................4Teme de mediu.............................................................................................................5Foştii asistenți ai lui Severin, secretarul de stat Anne Jugănaru şi nepotul generalului Pavel Abraham, urmăriți penal....................................................................................5Instituţiile publice cheltuie o avere pe consultanţă juridică, deşi toate au personal specializat. Cum au răspuns solicitării România Curată...............................................6

PRESA LOCALĂ.............................................................................................................8ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI.................................................................8

TEME de ABA................................................................................................................8Cât de în regulă sunt apele din Bihor?.........................................................................860% dintre râuri sunt în stare ecologică bună - Controale privind calitatea apelor.....8Dumitru Voloşeniuc contestă sechestrul...................................................................10

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................11Teme ABA...................................................................................................................11Ne scriu cititorii…Nirajul este tulbure…(traducere)....................................................11Mureş: DNA verifică anumite contracte de achiziţii la Administraţia Bazinală de Apă................................................................................................................................... 12Descindere a DNA la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Sunt urmărite contracte pe bani publici............................................................................................13O nouă descindere DNA la ABA Mureş......................................................................14Se curăță pârâul Poklos..............................................................................................15Diguri de apărare împotriva inundaţiilor (traducere).................................................15Teme similare.............................................................................................................16Apa de la Sîntămăria Orlea la standarde europene...................................................16Apă potabilă de cea mai bună calitate în județ..........................................................17Proiecte noi la “Grupul-Milvus”.................................................................................18

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Constantin Jujan a demisionat din funcţia de director general al Complexului Energetic Hunedoara.................................................................................................18Teme de mediu...........................................................................................................19Investiţii de milioane de euro, în 2015, pentru Cupru Min SA Abrud. Cele mai importante, pentru eliminarea problemelor de mediu..............................................19Control de amploare la Azomureş?............................................................................20Incendiul de la Chişcădaga încurcă şi mai mult depozitarea gunoaielor din județul Hunedoara. Carpatcement şi-a băgat „bomba” în casă.............................................21De anul viitor, o nouă taxă pentru deşeurile depozitate, care ajunge la 80 lei pe tonă!................................................................................................................................... 23Devenii îşi pun zilnic sănătatea în pericol, iar autorităţile sunt neputincioase. Oamenii beau apă nepotabilă din izvoarele din oraş.................................................23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................25Teme ABA...................................................................................................................25Giulesti: "Referendum" pentru microhidrocentrale...................................................25Teme de mediu...........................................................................................................25SARBI - S-a predat amplasamentul pentru Depozitul Ecologic...................................25

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................26Sancţionaţi pentru gunoaie........................................................................................26Lucrări la rigole şi şanţuri în 28 de localităţi...............................................................27Localnicii din Jibert dau fântâna pe cişmea................................................................28Spre un management mai eficient al ariilor naturale protejate din judeţul Covasna.28

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

PRESA CENTRALĂ

Ecosistemul Mării Negre îşi revine treptat, ajutat de recifele artificiale montate în zonele cele mai poluate, dar şi de digurile noi construite de autorităţiProiectul care transforma Marea Neagra: recife artificiale, plaje mai late si apa mai azurie. Cum va arata litoralul in anii urmatoriIar efectele se vad deja: apa este tot mai azurie si mult mai limpede, iar fauna si flora se transforma. Chiar si asa, nu va asteptati insa ca vara viitoare sa comandati caracatita si calamar din Marea Neagra. Aceste vietati nu se pot adapta la noi. Imaginile subacvatice dezvaluie cele 8 recife, montate la 11 metri adancime in zona cazinoului din Constanta. Toate sunt acoperite de vegetatie, semn ca lucreaza ca un filtru natural. Proiectul realizat impreuna cu bulgarii a fost posibil datorita fondurilor europene.Cecilia Patrahau, reprezentant Mare Nostrum: "S-au asezat colonii intregi de crustacee, sunt alge, cel mai spectaculos a fost calutul de mare si se stie foarte bine ca un calut de mare nu sta acolo unde nu este hrana, deci e clar ca recifele noastre incep deja sa-si faca treaba."Toate aceasta fauna duce la o limpezire a apei. De exemplu, o scoica neagra ajunsa la maturitate filtreaza singura 50 de litri.Din pacate, Marea Neagra nu are ecosistemul potrivit pentru caracatite si calamari. Salinitatea apei este scazuta. In plus, aceste vietuitoare atat de apreciate se hranesc cu moluste si pesti mici care traiesc la adancime. In cazul marii noastre, solul este sulfuros si namolos. Adrian Balba, biolog: “Dintre rechini, doar un unul singur - cainele de mare - a putut sa adapteze conditiilor noastre, delfinii s-au adaptat pentru ca nu sunt influentati de chimismul apei. Nu s-au adaptat in general nevertebratele.”Chiar si asa, ecosistemul Marii Negre isi va reveni si cu ajutorul digurilor care urmeaza sa apara pe tot litoralul. Digurile care se construiesc in larg, deasupra si sub apa, vor tine curentii si valurile. Drept urmare vom avea zone de imbaiere mult mai linistite.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

Incepand cu vara viitoare, turistii vor avea o noua zona de explorat. Vorbim de plajele Constantei, frecventate acum doar de localnici si care sunt foarte inguste, sunt zona de 10-20 metri latime. Dupa innisiparile din toamna insa plajele se vor mai lati cu 100 de metri, de aici de la tarm pana in larg" Iar ca adancime, Mamaia este cea mai sigura. De la tarm pana la 150 de metri in larg adancimea maxima variaza intre 1,5 si 2 metri. Odata ce ajungem la Eforie si mai apoi spre Vama Veche, plajele isi schimba caracteristicile. Marieta Iorga, purtator de cuvand Apele Romane Dobrogea Litoral: "De la mal daca intram 15 metri in larg avem o adancime de 2 metri in statiunea Eforie Nord, acolo avem o panta submersa mare”. Plajele vor fi latite si in aceasta zona, dar lucrarile vor incepe cel mai devreme intr-un an de zile./PROTV, http://vacantalamare.stirileprotv.ro/utilitar/proiectul-care-transforma-marea-neagra-recife-artificiale-plaje-mai-late-si-apa-mai-azurie-cum-va-arata.html

Teme de mediu

Foștii asistenți ai lui Severin, secretarul de stat Anne Jugănaru și nepotul generalului Pavel Abraham, urmăriți penal Foştii asistenți ai lui Severin, secretarul de stat Anne Jugănaru şi nepotul generalului Pavel Abraham, urmăriți penalAnne Jugănaru, secretar de stat în Ministerul Mediului, şi nepotul generalului Pavel Abraham, Florin Leontin Abraham, sunt audiați, joi după-amiază la DNA, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, conform unor surse judiciare.În ordonanța de extindere a urmăriri penale se arată că, în perioada 2007-2010, Anne Jugănaru şi Florin Leontin Abraham au spălat banii primiți din deconturile de la bugetul Parlamentului European, prin transferurile succesive ale sumei totale de 586.350 lei. Tranzacțiile au fost efectuate de către societățile din grup către o fundație, prin încheierea unor contracte fictive de pregătire şi instruire a personalului.Cei doi sunt membri fondatori ai Institutului Ovidiu Șincai şi sunt membri PSD.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

Anne Jugănaru a mai fost implicată într-un scandal cu fonduri europene, în care este implicat şi europarlamentarul Adrian Severin.Anne Jugănaru este membră a Consiliului Național al PSD şi directorul executiv al Institutului Social Democrat Ovidiu Șincai, care funcționează pe lângă Partidul Social Democrat. Ea este şi membră a Consiliului de Administrație al Televiziunii Române.Institutul este condus de Adrian Severin, fost europarlamentar PSD. El s-a autoexclus din partid pentru depunerea unor amendamente la legislația europeană, la cererea unor jurnalişti de la Sunday Times, care pretindeau că sunt lobby-isti pentru un grup de afaceri./România liberă, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/anne-juganaru-si-nepotul-generalului-pavel-abraham--audiati-la-dna-386065Evenimentul Zilei, http://www.evz.ro/cine-a-spalat-banii-decontati-fictiv-de-adrian-severin.html

Instituţiile publice cheltuie o avere pe consultanţă juridică, deşi toate au personal specializat. Cum au răspuns solicitării România CuratăInstituțiile publice au continuat şi în perioada 2013-2014 să încheie contracte de consultanță şi reprezentare juridică cu diverse case de avocatură, plătite din bani publici, deşi au în componența lor departamente de jurişti plătiți în acelaşi scop.La 5 mai 2015, România Curată a trimis următoarea cerere unui număr de 105 instituţii publice, cu scopul de a le urmări cheltuielile bugetare şi de a afla mai multe despre persoanele şi firmele cu care acestea încheie contracte pe bani publici:Solicitarea a mers către consiliile judeţene (41), ministere (17) inclusiv către Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism (devenit minister anul acesta), Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Secretariatul General al Guvernului, către Guvernul României, primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ, inclusiv Municipiul Bucureşti (41), dar fără primăriile de sector, către Monitorul Oficial şi către Banca Naţională a României.Per total, rata de răspuns a fost de 65%, deşi nu toate răspunsurile au fost pozitive. În 5 dintre cazuri răspunsul a constat în refuzul de a ni se comunica informaţiile cerute, iar în peste un sfert dintre cazuri răspunsul a fost considerat incomplet (fie nu s-a răspuns la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

unele întrebări, fie ni s-a comunicat situaţia contractelor încheiate şi nu a cheltuielilor efectuate, sau formularea răspunsului nu lăsa să se înţeleagă ce sume s-au dat cui şi în ce an). Explicaţii detaliate urmează în analiza fiecărei categorii de instituţii.Cele mai multe ministere au oferit răspunsuri complete, remarcându-se Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care au răspuns şi în termenul legal de 10 zile.Cel mai rapid răspuns a venit de la Ministerul Educaţiei Naţionale (6 zile), care însă a precizat că în perioada menţionată nu s-au încheiat contracte pentru servicii de avocatură sau consultanţă juridică. Acest răspuns a fost considerat incomplet pentru că nu exclude posibilitatea să fi existat cheltuieli pe contracte încheiate înainte de 2013. Precum se va vedea, mai multe instituţii au răspuns precizând situaţia contractelor încheiate, nu a cheltuielilor făcute.Nr zile ministereUn singur minister a făcut solicitare de amânare a răspunsului, anume Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care nu a mai revenit cu răspuns nici după 35 de zile. /România curată, http://www.romaniacurata.ro/institutiile-publice-cheltuie-o-avere-pe-consultanta-juridica-desi-toate-au-personal-specializat-cum-au-raspuns-solicitarii-romania-curata/

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

TEME de ABA

Cât de în regulă sunt apele din Bihor?15% din cursurile de apă prezintă o „stare ecologică foarte bună”, 60% o „stare ecologică bună” şi 25% prezintă o „stare ecologică moderată”. Aşa sună raportul sumar privind starea apelor de pe teritoriul județului Bihor. Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” a ținut sub observație, în primele 6 luni ale anului curent, 28 de râuri. 20 de cursuri de apă din totalul menționat sunt naturale, iar 8 cursuri sunt din categoria celor puternic modificate. Conform celor transmise de directorul executiv al ABA, Dorel Dume, dintre cele 8 cursuri de apă puternic modificate, 6, având o lungime de 612 km, se încadreaza în „clasa” celor potențial bune, iar 3 cursuri de apă (cu o lungime de 57 km) se află în zona de potențial moderat. „Prin cursuri de apă puternic modificate se înțelege un corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, şi-a schimbat substanțial caracterul lui natural”, explică Dume şi exemplifică prin unele porțiuni ale râurilor Iad, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Holod şi Peța. De asemenea, în aceeaşi categorie se încadrează Canalul Colector şi Canalul de Exploatare Oradea. Șeful ABA „Crişuri” consideră că rezultatele monitorizării din prima jumătate a anului sunt satisfăcătoare şi cere „participarea tuturor părților implicate în gospodărirea apelor”./ BIHOR ȘTIRI, http://bihorstiri.ro/cat-de-in-regula-sunt-apele-din-bihor

60% dintre râuri sunt în stare ecologică bună - Controale privind calitatea apelorÎn prima jumătate a anului 2015, Administrația Bazinală de Apă Crişuri a monitorizat în județul Bihor 28 de râuri pe o lungime de 1.205 km. Dintre acestea, 60% sunt în stare ecologică bună, 25% în stare ecologică moderată, iar 15% în stare ecologică foarte bună.Administrația Bazinală de Apă Crişuri desfăşoară lunar acțiuni de monitorizare a calității cursurilor de apă în vederea urmăririi stadiului resurselor de apă.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

"Normele europene, stabilite prin Directiva Cadru pentru Apă, impun ca, până în anul 2015, în toate țările membre UE, resursa de apă să atingă o „stare ecologică bună". În ceea ce priveşte calitatea cursurilor de apă din județ, rezultatele sunt satisfăcătoare, însă este nevoie de participarea tuturor părților implicate în gospodărirea apelor, şi mă refer la: administrația locală, mediul privat şi ONG-uri", a declarat Dorel Dume, directorul ABA Crişuri.În primul semestru al anului 2015, în județul Bihor, specialiştii ABA Crişuri au monitorizat 28 de râuri, dintre care 20 de cursuri naturale şi 8 cursuri puternic modificate. Rezultatele cumulate ale analizelor indică faptul că: 15% din cursurile de apă prezintă o „stare ecologică foarte bună", 60% o "stare ecologică bună" şi 25% prezintă o "stare ecologică moderată".Stabilirea categoriilor de calitate s-a realizat prin compararea valorilor obținute cu cele prevăzute de lege. Pe baza elementelor de calitate, sunt cinci stări ecologice pentru râuri, şi anume: stare foarte bună (clasa I), stare bună (clasa II), stare moderată (clasa III), stare slabă (clasa IV) şi stare proastă (clasaV).Din cele 8 cursuri de apă puternic modificate, monitorizate pe o lungime de 669 km, 6 cursuri de apă, cu o lungime de 612 km, se încadrează în potențial bun şi 2 cursuri de apă, cu o lungime de 57 km, se încadrează în potențial moderat. Prin cursuri de apă puternic modificate se înțelege: corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzate de o activitate umană, şi-a schimbat substanțial caracterul lui natural. Aici se încadrează anumite tronsoane de pe râurile: Iad, Ier, Crişul Repede, Crişul Negru, Holod şi Peța, precum şi canale precum Canal Colector şi Canal de Exploatare Oradea.Bazinul Hidrografic Crişuri cuprinde 365 cursuri de apă codificate, dintre care cele mai importante sunt râurile: Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede, Barcău şi Ier. Lungimea rețelei hidrografice este de 5.785 km, adică 7,4% din lungimea națională a rețelei hidrografice./ CRIȘANA, http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/doar-60-dintre-rauri-sunt-in-stare-ecologica-buna-controale-privind-calitatea-apelor-155519.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

Știre preluată şi de:http://www.ziare.com/oradea/stiri-actualitate/doar-60-la-suta-dintre-rauri-sunt-in-stare-ecologica-buna-controale-privind-calitatea-apelor-5583317http://www.oradea-online.ro/doar-60-dintre-rauri-sunt-in-stare-ecologica-buna-controale-privind-calitatea-apelor_88884.html

Dumitru Voloşeniuc contestă sechestrulCercetările în cazul lui Dumitru Voloşeniuc au înaintat, ajungându-se într-o fază în care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor au instituit măsuri asiguratorii pe bunuri deținute de vicepreşedintele demisionar de la şefia Consiliului Județean Bihor.Dumitru Voloşeniuc a contestat însă măsurile asiguratorii urmând ca Tribunalul Bihor să se pronunțe asupra contestației vineri, 17 iulie.Reamintim că la finele lunii trecute Voloşeniuc şi-a anunțat demisiile din funcțiile de consilier județean şi membru al PNL Bihor motivând că nu doreşte ca suspiciunile care-l vizează să „pună într-o lumină nefavorabilă” cele două entități publice.În toamna anului trecut, Dumitru Voloşeniuc a fost pus sub acuzare pentru conflict de interese, mai exact pentru faptul că, în calitate de director al Administrației Bazinale de Ape Crişuri Oradea, ar fi facilitat angajarea propriului său frate în instituția regională tutelată de Agenția Națională Apele Române.Suspiciunile procurorilor au apărut după ce fratele Dragoş Voloşeniuc a ajuns să fie anchetat sub o serie de acuzații, inclusiv pentru delapidare prin sustragere de motorină din utilaje ale ABA Crişuri.Cam la o lună după punerea sub acuzare a lui Dumitru Voloşeniuc, un săptămânal bihorean a mai avansat şi supoziția că fostul director al ABA Crişuri ar fi apelat la mijloacele de transport ale acestei instituții în folosul echipei sale de fotbal, Sporting Lugaş./ JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/dumitru-voloseniuc-contesta-sechestrul/1554064

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

Teme ABA

Ne scriu cititorii…Nirajul este tulbure…(traducere)…din cauza lucrărilor din albie. Mă gândesc că nu este suficient să dezbatem problema în paginile ziarelor şi că proiectele trebuie să fie elaborate la fața locului şi nu în birouri, cu colaborare între localnici şi specialişti. Lucrările trebuie realizate cu simț de răspundere, cu supravegherea antreprenorului şi a specialistului şi nu cum se întâmplă de obicei, că muncitorul face ce crede de cuviință. Nimeni nu răspunde, doar banii sunt primiți pentru efortul depus. Dacă am înțeles bine, discuțiile se poartă despre sectorul de mijloc şi inferior al râului Niraj, dar eu cred că trebuie să începem cu sectorul din amonte. Ca vechi iubitor de natura urmăresc de mult timp Nirajul în zona Câmpul Cetății. După modul în care arată poate fi considerat terenul nimănui. Pe maluri este gunoi menajer, țevile de canalizare intră în apă, unde sunt deşeuri rămase în urma construcțiilor şi a exploatărilordin albie. Răspunde cineva pentru acest sector de râu? Pe hârtie sigur răspunde cineva.Îmi aduc aminte că odinioară erau mulți peşti în apă, acum abia dacă mai există apă în albie. Diferite organizații se luptă pentru dreptul de decizie dar munca nu interesează pe nimeni.Unii se ocupă de protecția împotriva inundațiilor, care este activitate utilă în opinia localnicilor, însă tot atât de importantă este protecția apei începând de la izvoare. Există instituții abilitate ca: protecția mediului, autoritatea de ape, Natura 2000 şi consiliul local. Nu intră în atribuțiunile nimănui supravegherea Nirajului superior? Sau nu este în interesul nimănui? Apropo de ce nu este protejată această zonă? Ce trebuie să îndeplinească ca să fie desemnată arie protejată? Sper că cineva va citi acest text, cineva care va face ceva, nu din interes, ci din simț de răspundere. Sigur va găsi şi susținători. /Nepujsag MS, http://www.hhrf.org/nepujsag/15jul/15nu0714t.htm

Mureş: DNA verifică anumite contracte de achiziţii la Administraţia Bazinală de Apă Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) - Serviciul Teritorial Târgu Mureş au descins, miercuri, la sediul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Mureş, de unde au

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

ridicat o serie de documente referitoare la achizițiile publice din acest an. Directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, Mihail Blaga, a declarat că descinderea procurorilor s-a făcut în baza unei sesizări referitoare la achiziția de bunuri şi servicii, fiind vizate în special patru contracte de achiziții, printre care cele pentru carburanți, pentru paza obiectivelor, pentru dozatoarele de apă, precum şi cele pentru servicii de copiere. 'Este o sesizare făcută la DNA, o sesizare probabil mai demult făcută, cu privire la achiziții de bunuri şi servicii, în speță carburant, apă, copiatoare, servicii de utilitate, operaționale, pentru care s-a solicitat pe parcursul zilelor trecute documente care au fost transmise la DNA. Și au venit astăzi în baza unui mandat să facă percheziție la sediu, să ridice documente în original, motivând că documentele pe care le-au primit nu sunt complete. Au venit, au ridicat documente, încă sunt aici, îşi fac treaba. Sunt contracte de achiziții din acest an, de la începutul anului 2015: contracte de pază, carburant, servicii de copiere şi dozatoarele de apă pentru salariați', a precizat Mihail Blaga. Acesta a arătat că deocamdată nu ştie ce se impută instituției, ci doar faptul că 'există suspiciuni că nu sunt documentele complete'. 'Au solicitat documente referitoare la licitații, la procedurile efectuate şi au venit să ridice documente pe motiv că nu au primit documentele toate. Au venit, au percheziționat, şi-au ridicat dânşii originalele, copii după originale, absolut tot ce doresc, pot să le verifice şi pe urmă, sigur, să stabilească dacă au fost sau nu au fost întocmite procedurile conform legii. Noi spunem că da, au fost conforme cu legea din punctul nostru de vedere. În acest an avem achiziții de mai multe feluri, lucrări de achiziții pe planurile de investiții din surse proprii, pe bugetul statului, pe bugetul de venituri şi cheltuieli al ABA Mureş, deci sunt bugete aprobate de ANAR. (...) Achizițiile totale sunt undeva în jur de 13 milioane de lei pe buget de investiții din surse proprii unde intră lucrări de construcții, lucrări din anul trecut în continuare, lucrări de proiectare, de achiziții', a precizat Blaga. Acesta a arătat că achizițiile de carburant pentru activitatea zilnică figurează în bugetul de venituri şi cheltuieli al ABA Mureş, aprobat de ANAR. Și în luna mai, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureş au descins la sediul Administrației Bazinale de Apă Mureş de unde au ridicat o serie de documente referitoare la microhidrocentrala SC ABI

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

Automotion SRL din Deva, de pe Râul Alb, situată în Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Hațegului./Agerpres MS, Mureș: DNA verifică anumite contracte de achiziții la Administrația Bazinală de Apă

Descindere a DNA la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Mureş. Sunt urmărite contracte pe bani publiciReprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au descins, miercuri, la sediul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Mureş, de unde au ridicat o serie de documente referitoare la achizițiile publice din acest an.Directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, Mihail Blaga, a declarat că descinderea procurorilor s-a făcut în baza unei sesizări referitoare la achiziția de bunuri şi servicii, fiind vizate în special patru contracte de achiziții, printre care cele pentru carburanți, pentru paza obiectivelor, pentru dozatoarele de apă, precum şi cele pentru servicii de copiere. Este o sesizare făcută la DNA, o sesizare probabil mai demult făcută, cu privire la achiziții de bunuri şi servicii, în speță carburant, apă, copiatoare, servicii de utilitate, operaționale, pentru care s-a solicitat pe parcursul zilelor trecute documente care au fost transmise la DNA. Și au venit astăzi în baza unui mandat să facă percheziție la sediu, să ridice documente în original, motivând că documentele pe care le-au primit nu sunt complete. Au venit, au ridicat documente, încă sunt aici, îşi fac treaba. Sunt contracte de achiziții din acest an, de la începutul anului 2015: contracte de pază, carburant, servicii de copiere şi dozatoarele de apă pentru salariați”, a precizat Mihail Blaga pentru Agerpres.Acesta a arătat că deocamdată nu ştie ce se impută instituției, ci doar faptul că „există suspiciuni că nu sunt documentele complete”. Au solicitat documente referitoare la licitații, la procedurile efectuate şi au venit să ridice documente pe motiv că nu au primit documentele toate. Au venit, au percheziționat, şi-au ridicat dânşii originalele, copii după originale, absolut tot ce doresc, pot să le verifice şi pe urmă, sigur, să stabilească dacă au fost sau nu au fost întocmite procedurile conform legii. Noi spunem că da, au fost conforme cu legea din punctul nostru de vedere. În acest an avem achiziții de mai

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

multe feluri, lucrări de achiziții pe planurile de investiții din surse proprii, pe bugetul statului, pe bugetul de venituri şi cheltuieli al ABA Mureş, deci sunt bugete aprobate de ANAR. (…) Achizițiile totale sunt undeva în jur de 13 milioane de lei pe buget de investiții din surse proprii unde intră lucrări de construcții, lucrări din anul trecut în continuare, lucrări de proiectare, de achiziții”, a precizat Blaga. Acesta a arătat că achizițiile de carburant pentru activitatea zilnică figurează în bugetul de venituri şi cheltuieli al ABA Mureş, aprobat de ANAR.Și în luna mai, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au descins la sediul Administrației Bazinale de Apă Mureş de unde au ridicat o serie de documente referitoare la microhidrocentrala SC ABI Automotion SRL din Deva, de pe Râul Alb, situată în Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Hațegului./Vocea Transilvaniei MS, http://www.voceatransilvaniei.ro/descindere-a-dna-la-sediul-administratiei-bazinale-de-apa-mures-sunt-urmarite-contracte-pe-bani-publici/

O nouă descindere DNA la ABA MureşDirectorul Administrației Bazinale de Apă Mureş, Mihail Blaga, a declarat că procurorii anticorupție au primit o sesizare referitoare la achiziția de bunuri şi servicii referitoare la anul 2015, dar că nu ştie ce i se impută instituției. „Sunt vizate în special patru contracte de achiziții din 2015, sesizare făcută probabil mai demult cu privire la bnunuri şi servicii, se referă la carburant, apă, copiatoare, servicii de utilitate, operaționale, pentru care s-a solicitat pe parcursul zilelor trecute documente care au fosta transmise la DNA,şi au venit pe bază de mandat de percheziție să facă percheziție la sediu, să ridice documente în original motivând că documentele pe care le-au primit nu sunt complete. Au venit, au ridicat documente, îşi fac treaba, sunt achiziții, contracte de achiziții contracte din acest an. Dânşii probabil că au alte informații. Vor verifica şi vor constata. Se referă la momentul acesta la patru contracte de achiziție la nivel de ABA Mureş, toată administrația”, a spus Blaga. Procurorii DNA au descins şi în luna mai la sediul Administrației Bazinale de Apă Mureş de unde au ridicat o serie de documente referitoare la microhidrocentrala SC ABI Automotion SRL din Deva, de pe Râul Alb, situată în Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Hațegului.(EM)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

/Punctul MS, http://www.punctul.ro/o-noua-descindere-dna-la-aba-mures/

Se curăță pârâul Poklos Locuitorii care stau în apropierea pârâului Poklos nu trebuie să îşi mai facă griji cu privire la mirosul neplăcut. În urmă cu câteva zile s-au reluat lucrările pentru regularizarea şi amenajarea pârâului. Odată ce se va finaliza investiția, depinde numai de oameni să păstreze curățenia. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/se-curata-paraul-poklos/

Diguri de apărare împotriva inundaţiilor (traducere)Pe tronsonul din Corneşti a râului Târnava Mică se desfăşoară lucrări de consolidare a malurilor. Potrivit informațiilor primite la fața locului de la reprezentantul Apelor Române dl. Zolog Ioan, şef formație Târnăveni , în urma precipitațiilor abundente din iunie, apa a erodat unele porțiuni de mal şi pe alocuri acestea s-au surpat, periclitând şi integritatea digurilor de protecție, de aceea pe cele două porțiuni de câte două sute de metri se va consolida malul cu 750 tone de bolovani. Datorită debitului mare, nu de mult râul a ieşit din nou din albie, posibilele daune, produse de inundații pe terenurile localităților din zonă, fiind prevenite de digul de apărare. Este planificată reamenajarea albiei pârâului mare din Dâmbău. Potrivit viceprimarului Miklós Tibor, la Adămuş şi Crăieşti două zile, zi şi noapte, a fost stare de alertă, deoarece în cele trei sate ale comunei în ultima lună s-au înregistrat 72 de litri de precipitații pe mp, aceasta fiind valoarea cea mai ridicată din zonă. Am aflat că este în curs planificarea lucrărilor de reamenajare a albiei pârâului mare ce traversează localitatea Dâmbău, prevăzută pe 600 de metri, iar finanțarea proiectului este aşteptată din Fondul de Mediu. Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea lucrării este de 1 milion de lei, cu ocazia căreia va fi amenajat pârâul care va fi prevăzut cu parapet de protecție./Nepujsag MS, http://www.hhrf.org/nepujsag/15jul/15nu0714t.htm

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Teme similare

Apa de la Sîntămăria Orlea la standarde europenePeste 135.000 de locuitorii din oraşele Deva, Simeria, Călan, Hațeg şi localitățile adiacente beneficiază, din această săptămână, de apă potabilă la standarde înalte de calitate. Stația de tratare a apei de la Sântămăria Orlea beneficiază de o linie de tratare a apei reabilitată şi retehnologizată în întregime. Apa Prod SA Deva a realizat modernizarea în cadrul Contractului de lucrări „Reabilitarea sistemelor de tratare şi transport pentru alimentarea cu apă a localităților Hațeg, Călan, Simeria şi Ddeva”. Contractul are o valoare de 83.481.632,82 lei (fără TVA) şi se derulează în cadrul Proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara”, aprobat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013, fiind cofinanțat de Uniunea Europeana prin Fondul de Coeziune.Se înlocuiesc zeci de kilometri de conducte. Stația de tratare asigură necesarul de apă potabilă pentru Deva, Simeria, Călan, Hațeg şi localitățile aparținătoare. Astfel, aceasta a fost dimensionată pentru un debit maxim de apă tratată de 700 metri cubi pe oră. „Procedeul de tratare este complet automatizat, conectat la un sistem SCADA, care permite funcționarea, controlul şi monitorizarea în întregime a procesului de tratare. Stația dispune de cele mai avansate tehnologii în domeniu şi asigură furnizarea apei potabile la standarde europene pentru cei peste 135.000 de oameni care locuiesc în această zonă”, a precizat purtătorul de cuvânt al societății Apa Prod Deva, Andreea Morogan. Aceasta a mai adăugat că, pentru îmbunătățirea calității apei potabile şi protejarea sănătății populației, în cadrul proiectului „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara” se execută şi lucrări de înlocuire a aducțiunii de apă potabilă Sântămăria Orlea – Deva, fiind înlocuiți până acum 19 kilometri din totalul de 26. Prin această investiție, calitatea apei va fi în deplină concordanță cu standardele europene./Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/apa-de-la-santamaria-orlea-la-standarde-europene_113569.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Apă potabilă de cea mai bună calitate în județPeste 135.000 de locuitorii din oraşele Deva, Simeria, Călan, Hațeg şi localitățile adiacente beneficiază, din această săptămână, de apă potabilă la standarde înalte de calitate. Stația de tratare a apei de la Sântămăria Orlea beneficiază de o linie de tratare a apei reabilitată şi retehnologizată în întregime.Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană. APA PROD SA Deva a realizat modernizarea în cadrul Contractului de lucrări „REABILITAREA SISTEMELOR DE TRATARE SI TRANSPORT PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ A LOCALITATILOR HAŢEG, CĂLAN, SIMERIA ȘI DEVA“. Contractul are o valoare de 83.481.632,82 lei (fara TVA) şi se derulează în cadrul Proiectului ”Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara”, aprobat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013, fiind cofinanțat de Uniunea Europeana prin Fondul de Coeziune.Stația de tratare asigură necesarul de apă potabilă pentru Deva, Simeria, Calan, Hateg şi localitățile aparținătoare. Astfel, aceasta a fost dimensionată pentru un debit maxim de apă tratată de 700 m3/h. Procedeul de tratare este complet automatizat, conectat la un sistem SCADA, care permite funcționarea, controlul şi monitorizarea în întregime a procesului de tratare. Stația dispune de cele mai avansate tehnologii în domeniu şi asigură furnizarea apei potabile la standarde europene pentru cei peste 135.000 de oameni care locuiesc în zonele precizate anterior. Pentru îmbunătățirea calității apei potabile şi protejarea sănătății populației, în cadrul Proiectului ”Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Hunedoara” se execută şi lucrări de înlocuire a aducțiunii de apă potabilă Sântămăria Orlea – Deva, fiind înlocuiți până acum 19 km din totalul de 26 km. Prin această investiție, calitatea apei va fi în deplină concordanță cu standardele Directivei europene 98/83/EC./Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/comunitate/apa-potabila-de-cea-mai-inalta-calitate-in-judet/

Proiecte noi la “Grupul-Milvus”În, 16 iulie, la ora 10, Asociația pentru Protecția Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus" lansează proiectul „Cartografierea şi evaluarea serviciilor de ecosisteme în siturile

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

Natura 2000 din regiunea Niraj-Târnava Mică". Evenimentul va avea loc la Clubul Bolyai de pe strada Revoluției nr. 1 din Târgu-Mureş, în cadrul unui mic dejun lucrativ organizat de „Grupul Milvus". Participă Rareş Bonifate - manager public, din partea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor - Direcția Accesare Fonduri Externe, alături de reprezentanți ai Grupului „Milvus": Kelemen Katalin - manager proiect, Papp Delia Judith - asistent manager, şi Kelemen Marton, expert biolog. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/84719/61/Proiecte-noi-la-Grupul-Milvus

Constantin Jujan a demisionat din funcţia de director general al Complexului Energetic Hunedoara Constantin Jujan a demisionat din funcția de director general al Complexului Energetic Hunedoara, Demisia a fost înaintată la Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan, a demisionat marți. El a declarat că şi-a depus demisia la Ministerul Energiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, din cauza întârzierilor cu care Ministerul Finanțelor răspunde cererii CEH de acordare a ajutorului de stat, în valoare de 167 de milioane de lei, necesar companiei. În luna iunie a fost aprobată acordarea unei tranşe de 98 de milioane de lei din ajutorul de stat de salvare pentru Termocentralele Paroşeni şi Mintia, ajutor în valoare totală de 167 milioane de lei, însă banii nu au ajuns în conturile societății, fiind blocați, potrivit reprezentanților CEH, la Ministerul de Finanțe. Constantin Jujan este din luna februarie director general al CEH./Adevărul HD, http://adevarul.ro/locale/hunedoara/constantin-jujan-demisionat-functia-director-general-complexului-energetic-hunedoara-1_55a552c6f5eaafab2c92bcd0/index.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

Teme de mediu

Investiţii de milioane de euro, în 2015, pentru Cupru Min SA Abrud. Cele mai importante, pentru eliminarea problemelor de mediuPentru anul 2015, Cupru Min SA Abrud are prognozate investiții, 21,7 milioane de lei (4,8 milioane euro), majoritatea sumelor fiind rezervate pentru eliminarea problemelor de mediu, dar şi pentru reducerea costurilor de producție. Cupru Min a avut, în 2014, o cifră de afaceri de 148 milioane de lei şi un profit net de peste 6 milioane de lei. Societatea produce, în prezent, circa 3.400 tone de concentrat de cupru pe lună.„Cheltuielile cu munca vie reprezintă 20% din bugetul societății. Este cea mai scăzută cheltuială din toată ramura minieră. Avem peste 530 de salariați. Există, însă, probleme cu forța de muncă bine calificată. Nu avem şcoli profesionale, iar tinerii au plecat din zona aceasta. Chiar dacă reporneşte în forță activitatea minieră, nu vom avea forță de muncă specializată. Acum, de exemplu, am şapte ingineri minieri, ar mai trebui încă vreo doi. Media de vârstă la Cupru Min este de 52 de ani, în condițiile în care pe grupa specială se iese la pensie la 55 de ani”, a precizat directorul general al societății Cupru Min, Nicolae Turdean. Societatea oferă locuri de muncă şi angajaților altor 90-120 de întreprinderi mici şi mijlocii cu care colaborează. Cupru Min plăteşte 40 milioane lei la bugetul de stat şi cel local, din care circa 10 milioane lei reprezintă CAS, şomaj, fond de pensii. „Afacerile miniere şi cele petroliere sunt cele mai bune afaceri. De ce mişcă atâția bani în întreaga lume aceste afaceri? De aceea, este foarte important că reprezentanții Ministerului Economiei sunt, în prezent, receptivi pentru o încercare de a regândi şi reformula strategia industriei miniere. Am avut deja discuții şi cu primarul din Zlatna. Valorificarea concentratului de cupru este o problemă în acest moment. Noi vindem concentratul, dar câştigul e la metal”, spune Nicolae Turdean. Cupru Min a avut, în 2014, o cifră de afaceri de 148 milioane de lei şi un profit net de peste 6 milioane de lei. Societatea produce, în prezent, circa 3.400 tone de concentrat de cupru pe lună.„Acum, mă pregătesc, în primul rând, să elimin problemele de mediu. Avem trei proiecte de investiții importante. Pe primul loc este cel care vizează construcția stației de neutralizare a apelor acide şi de recuperare a metalelor, o investiție de 18 milioane

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

euro, pentru care avem propus un proiect pe fonduri europene de 15 milioane de euro. Pentru valorificarea superioară a zăcământului de cupru am solicitat o finanțare din fonduri europene de 4,8 milioane euro pentru o linie de celule de flotație cu o tehnologie avansată”, explică Nicolae Turdean.Cupru Min este vulnerabil în fața a două riscuri potențiale, venite din piețe foarte volatile — raportul leu-dolar şi prețul cuprului la bursa de mărfuri londoneză (LME). Conform strategiei de reducere a costurilor de producție, directorul general al societății a propus un al treilea proiect constând într-o instalație de producere a varului, cu atât mai mult cu cât are licență de exploatare la o carieră de calcar. Valoarea estimată a investiției este de de 4,2 milioane de euro. „Viitorul mineritului românesc nu poate fi decât transparent”, apreciază Nicolae Turdean, care vrea ca percepția asupra companiei să se schimbe şi prin construcția unui nou site, cu informații publice complete, actualizate. Societatea Cupru Min deține 60% din rezervele de cupru ale României, iar în perioada 2008 — 2013 s-a încercat privatizarea ei, de mai multe ori./Alba24 AB, http://alba24.ro/investitii-de-milioane-de-euro-in-2015-pentru-cupru-min-sa-abrud-cele-mai-importante-pentru-eliminarea-problemelor-de-mediu-425789.html

Control de amploare la Azomureş?Potrivit Agenției Naționale de Presă, Agerpres, Garda Națională de Mediu (GNM) va declanşa săptămâna aceasta un control de amploare la SC Azomureş SA Târgu Mureş, în urma numeroaselor sesizări depuse de cetățeni ai oraşului referitoare la accentuarea poluării în ultimele şase luni, au declarat surse din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Potrivit surselor citate, Ministerul a solicitat şi a primit de la Serviciul Comisariatul Județean Mureş al Gărzii Naționale de Mediu un raport din care reiese că, din cele 7.873 de probe momentane (la 30 de minute) efectuate în prima jumătate a anului, s-au înregistrat 121 (1,53%) de depăşiri ale concentrației maxime admise la amoniac în aerul înconjurător şi că din cele 163 de probe medii zilnice au fost înregistrate 18 depăşiri (11,04%) la amoniac, în mediul înconjurător.Raportul înaintat la începutul acestei luni relevă faptul că instalațiile Combinatului de îngrăşăminte chimice

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

funcționează în afara condițiilor normale de lucru doar în perioada de oprire şi pornire şi că la instalația de amoniac aceste procedee presupun eliminarea în atmosferă a unor volume mari de gaze ce conțin hidrogen, oxid de carbon, metan şi amoniac.Garda de Mediu Mureş a aplicat, în prima jumătate a anului, trei amenzi contravenționale a câte 50.000 lei fiecare, niciuna nefiind contestată se societate.Ministerul Mediului a solicitat acest raport în urma sesizărilor venite din partea unor persoane care se autointitulează Mişcarea Civică Târgu Mureş — neexistând încă o organizație înregistrată legal cu acest nume — care au inițiat o petiție online pentru comisarul european pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit, Karmenu Vella.Petiția a fost inițiată în data de 3 iunie şi a adunat, până vineri, 2.480 de semnături, şi, în paralel cu aceasta, adepții mişcării au început să sesizeze zilnic Ministerul Mediului cu privire la poluarea produsă de această societate. Până în acest moment Garda de Mediu Mureş nu a confirmat sau infirmat efectuarea acestui control. Vom reveni cu amănunte în edițiile următoare. /24 de ore mureșene MS, http://www.24deoremuresene.ro/articole/detalii-stire/articol/control-de-amploare-la-azomures.html

Incendiul de la Chișcădaga încurcă și mai mult depozitarea gunoaielor din județul Hunedoara. Carpatcement și-a băgat „bomba” în casăÎn lipsa unui deponeu autorizat pe care să fie depozitate gunoaiele menajere colectate din localitățile hunedorene, singura soluție viabilă rămasă este o rampă de deşeuri temporară construită la Deva de operatorul local Salubritate S.A., iar cantitățile de deşeuri depozitate aici vor creşte considerabil în urma incendiului care a avut loc la fabrica societății Carpatcement din Chişcădaga. Un incendiu puternic declanşat din motive încă necunoscute în curtea fabricii Carpatcement din localitatea Chişcădaga a afectat sistemul de reciclare a deşeurilor gestionat de firma Termorecycling şi putea să provoace daune şi mai importante atât asupra fabricii de ciment, cât şi a caselor din preajma acesteia. Focul s-a extins în depozitul de deşeuri puternic inflamabile aflat în apropierea stației de combustibili a firmei Carpatcement. Doar intervenția promptă şi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

profesionistă a pompierilor a preîntâmpinat dezastrul care putea să se producă dacă focul ar fi ajuns la cisternele de combustibil.Reparațiile stricăciunilor sunt incerte. În urma incendiului, stația de preparare a combustibililor pentru coincinerare a fost distrusă aproape în totalitate. Conform administratorilor societății Termorecycling, o eventuală punere în funcțiune a fabricii ar dura mai multe luni. Există şi incertitudinea obținerii unei noi autorizații de mediu pentru funcționarea în aceeaşi locație a stației de preparare mecanică a deşeurilor. Reprezentanții APM Hunedoara sunt la rândul lor sceptici cu privire la o eventuală reautorizare a activității în urma incendiului produs. Stricăciunile sunt atât de mari, încât pentru remedierea lor este nevoie de autorizație de construcție. Obținerea acesteia implică o procedură complexă de autorizare. Surse din APM Hunedoara susțin că autorizația pe baza căruia funcționa stația de prelucrare a deşeurilor a fost eliberată pe baza celor mai stricte condiții prevăzute de lege. Cu toate astea incendiul nu a putut fi evitat şi implicit efectele sale nocive pentru mediu.Carpatcement şi Termorecycling - o colaborare dubioasă. Între firmele Carpatcement şi Termorecycling există o colaborare destul de ciudată în condițiile în care investiția inițială a firmei de preparare a combustibililor din deşeuri a fost cumpărată de fabrica de ciment şi apoi lăsată spre operare aceleiaşi societăți comerciale. Afacerea a fost începută când Carpatcement era condusă de Mihai Rohan. O firmă austriacă a închiriat terenul de la firma Carpatcement şi a construit o fabrică de prelucrare a deşeurilor în vederea folosirii acestora în procesul de coincinerare pentru obținerea cimentului. Ulterior întreaga investiție a austriecilor de la Termorecycling a fost cumpărată de Carpatcement, dar firma austriacă a fost lăsată să se ocupe în continuare de operarea instalațiilor. Odată cu interzicerea importurilor de deşeuri, Termorecycling a început să intre pe pierderi financiare pentru că deşeurile colectate din România nu aveau calitatea celor importate şi distrugerea lor nu era subvenționată. Surse din anturajul administratorilor Termorecycling susțin că firma a avut o asigurare foarte bună pentru activitatea de la Chişcădaga, care va acoperi îndestulător paguba pricinuită de incendiu, mai ales că afacerea nu mai era una profitabilă. Necesarul de deşeuri pentru fabrica de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

ciment este de circa 30.000 de tone pe an, iar Termorecycling nu mai reuşea să livreze decât maxim 9.500 de tone anual. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Incendiul-de-la-Chișcădaga-încurcă-și-mai-mult-depozitarea-gunoaielor-din-județul-Hunedoara-Carpatcement-și-a-băgat-„bomba”-în-casă-_48_24774.html

De anul viitor, o nouă taxă pentru deșeurile depozitate, care ajunge la 80 lei pe tonă!Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a anunțat, luni, că în 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului. "Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentați să adunăm gunoi", a spus ministrul Mediului. Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene - "deşeu zero", adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă. Potrivit Raportului "Mediul European - Starea şi perspectiva 2015", lansat luni de Agenția Europeană de Mediu, în 2012 rata de reciclare a deşeurilor municipale în România a fost sub 5 la sută, iar România s-a aflat pe ultimele locuri în Europa din acest punct de vedere, doar înaintea Turciei, Muntenegrului, Serbiei şi Macedoniei, cele două din urmă înregistrând o rată de reciclare zero. Bulgaria a avut în schimb o rată de reciclare de peste 25 la sută. În vârful clasamentului se află Germania, cu o rată de reciclare a deşeurilor municipale de peste 60 la sută, titrează Mediafax./Mediafax CJ și TurdaNews CJ, http://www.turdanews.net/articole/mediu/36341-de-anul-viitor-taxa-pentru-tona-de-deseuri-ajunge-la-80-lei.html

Devenii îşi pun zilnic sănătatea în pericol, iar autorităţile sunt neputincioase. Oamenii beau apă nepotabilă din izvoarele din oraşSute de locuitori din Deva îşi pun cu bună ştiință sănătatea în pericol. Oamenii ignoră avertismentul autorităților şi continuă să bea apă din izvoarele naturale aflate în oraş, deşi au fost atenționați că apa acestora nu este potabilă. Primăria a montat mai multe plăcuțe de avertizare, care au dispărut însă foarte repede. Reprezentanții Direcției de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Sănătate Publică Hunedoara au făcut analize microbiologice la toate izvoarele naturale din Deva. Rezultate au arătat că apa nu este potabilă, iar cei care o consumă riscă să se îmbolnăvească. “În fiecare an atragem atenția primăriilor din județ că fântânile şi izvoarele publice trebuie monitorizate. Din păcate avem o statistică deloc încurajatoare. În județul Hunedoara doar trei izvoare sunt corespunzatoare, iar apa celor din Deva nu este potabilă”, a declarat dr. Cecilia Bărău, purtător de cuvânt DSP Hunedoara.Aceasta spune că cele mai multe ape din izvoare şi fântâni sunt contaminate microbiologic, lucru care poate duce la boala diareică acută. „Anul trecut, în Hațeg, de exemplu, o pensiune care nu este racordată la rețeaua de apă folosea doar apă din fântâna care nu era întreținută corespunzător. Acest lucru a dus la îmbolnăvirea unui grup de elevi din Bucureşti care au fost cazați la pensiune”, a mai spus dr. dr. Cecilia Bărău. Mai mult, reprezentanții DSP Hunedoara spun că apa din unele fântâni şi izvoare publuice conține o cantitate mare de nitriți şi este periculoasă pentru nou născuții care sunt hrăniți cu lapte praf. Foarte mulți localnici ignoră însă avertismentele Primărie şi continuă să bea apă de izvor. Oamenii spun că o consumă pentru că le place. Primăria Deva a montat mai multe plăcuțe de avertizare la izvoarele din oraş, dar acestea au dispărut. De aceea, reprezentanții municipalității vor demara o campanie de conştientizare a populației. “Sunt două izvoare publice cu apă de unde oamenii se alimentează pe perioada verii, dar apa nu este potabilă. Am instalat plăcuțe avertizoare, dar au dispărut. Vom încerca să ducem muncă de lămurire cu oamenii să nu mai consume această apă şi să nu mai fure plăcuțele”, a declarat Melania Iscru, reprezentant al Primăriei Deva./CityNews HD, http://hunedoara.citynews.ro/eveniment/foto-devenii-isi-pun-zilnic-sanatatea-perciol-iar-autoritatile-sunt-neputincioase-oamenii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme ABA

Giulesti: "Referendum" pentru microhidrocentrale

/Glasul Maramuresului,

Teme de mediu

SARBI - S-a predat amplasamentul pentru Depozitul EcologicReprezentanti ai constructorilor si proiectantilor, dar si ai Consiliului Judetean Maramures si ai primariei Farcasa au fost prezenti azi, 16 iulie, la Sarbi, in locul unde urmeaza a fi construit Depozitul Ecologic – unul dintre cele mai importante obiective din cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deseurilor in judetul Maramures”. Aceasta pentru ca, azi 16 iulie 2015, a avut loc predarea amplasamentului unde, incepand de luni 20 iulie, constructorul – Asocierea Victor Construct SRL Botosani cu Antrepriza Montaj Instalatii SA Baia Mare - va demara lucrarile. Contractul a fost semnat in 17 iunie, valoarea acestuia fiind de 51.827.864,71 lei la care se adauga TVA de 12.438.687,53 lei iar durata este de 10 luni, cu o perioada de notificare a defectiunilor de 24 de luni.Suprafata aferenta constructiei este de 20 de hectare, la care se mai adauga 5 hectare pe care vor fi plantati arbori care sa asigure perdeaua de protectie. Urmeaza, de asemenea, realizarea retelelor de apa si de curent.Primarul comunei Farcasa, Ioan Stegeran, a tinut sa precizeze ca administratia comunei va oferi tot sprijinul pentru realizarea acestui proiect, afirmand ca in prezent se lucreaza la

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

finalizarea drumului de acces spre depozit, drum destinat traficului greu. El a afirmat ca realizarea proiectului va aduce beneficii pentru comuna. Presedintele Consiliului Judetean Maramures, Zamfir Ciceu a afirmat ca, pentru implementarea acestui proiect, este necesara si finalizarea lucrarilor adiacente, multumind totodata Primariei Farcasa pentru sprijinul acordat. El a precizat, de asemenea, importanta informarii reale a publicului asupra acestui proiect care se circumscrie legislatiei europene de mediu si care nu este unul poluant. „Nu vom face rabat de la lege. Speram ca firmele constructoare sa se incadreze in termenele din contract in asa fel incat, la finele lunii mai 2016 lucrarea sa fie finalizata.” – a adaugat presedintele Zamfir Ciceu.Constructorii au dat asigurari ca se vor incadra in termenele contractuale, afirmand ca de luni, 20 iulie 2015, vor demara organizarea de santier. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/116203/SARBI-S-a-predat-amplasamentul-pentru-Depozitul-Ecologic-

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Sancţionaţi pentru gunoaiePatru primării din județ au fost sancționate de reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor pentru că nu au curățat şanțurile şi rigolele de scurgere a apelor. Totodată, au fost impuse măsuri de salubrizare a zonelor identificate cu deşeuri.În şedința de Colegiu Prefectural, reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor au prezentat activitățile desfăşurate de la începutul anului. Au fost verificate 28 de localități din cele două bazine hidrografice, Olt şi Vedea, iar o parte dintre ele au fost găsite cu nereguli.Reprezentanții SGA au verificat şi 24 de cursuri de apă, printre care şi pârâul Iminog, Dârjov, Olteț sau Gengea. În localitățile Osica de Jos, Izvoarele, Voineasa şi Piatra Olt, fie şanțurile şi rigolele nu erau refăcute, fie acestea erau pline de gunoaie. Edilii au fost amendați cu sancțiuni în valoare de 500 de lei fiecare, plus luarea unor măsuri.De la începutul anului, reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor au realizat lucrări de întreținere a cursurilor de apă pe o distanță de aproape 36 de km./OLT TV,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.olttv.ro/sanctionati-pentru-gunoaie/

Lucrări la rigole şi şanţuri în 28 de localităţi În perioada aprilie-mai reprezentanții SGA şi SHI Olt în urma verificărilor ce au avut loc la rigolele şi şanțurilor din 28 de localități oltene unde s-au înregistrat inundații în anii trecuți. În urma verificărilor realizate la întreținerea şanțurilor şi rigolelor de scurgere a apelor fluviale şi întreținerea cursurilor de apa au fost verificate 28 de localități din cele doua bazine hidrografice, Olt şi Vedea.Șanțurile şi rigolele din Morunglav,Bobiceşti, Pârşcoveni, Șopârlița, Bârza, Piatra Olt, Dobrun şi Osica de Sus sunt amenajate în proporție de 100 % . În localitățile Priseaca, Bălteni sunt amenajate în proporție de 75%, Perieți sunt amenjate în proporție de 80%, iar în Brâncoveni, Osica de Jos, Voineasa şi Cârlogani nu sunt amenjate. Potrivit informațiilor furnizate de SGA Olt în comunele Ipoteşti şi Fălcoiu în cea mai mare parte şanțurile întreținute corespunzător şi se continuă acțiunea de amenjare a acestora. Dar în comunele Cârlogani, Găneasa, Slătioara, Mărunței, Corbu, Sârbii Măgura, Optaşi Măgura, Icoana, Tufeni şi Ghimpețeni nu sunt executate în totalitate lucrările de amenajarea a rigolelor şi şanțurilor. “În prezent în localitățile unde exista porțiuni care nu sunt întreținute corespunzător, dar din discuțiile purtate cu autoritățile locale reiese faptul că cetățenii din zonele respective au fost înştiințați prin adrese scrise cu privire la refacerea şanturilor”, se artă în prezentarea făcută de către reprezentanții SGA Olt în cadrul Colegiului Prefectural.Potrivit informațiilor SGA Olt în localitățile verificate s-au constatat depozitări razlețe de deşeuri menajere şi gunoi de grajd aflate în zona podurilor, pe malul cursurilor de apă sau în vecinatatea lor, cantitățile de deseuri fiind mici. Referitor la materialul lemons se întâlneşte vegetație specifică de balta în zona podurilor şi pe malurile acestora. În aceste localități s-a constatat că primăriile, au organizat şi desfăşurat acțiuni de strângere a deşeurilor.SGA a realizat în această perioadă lucrări de întreținerea a cursurilor de apă, precum şi igenizarea acestora pe o distanță de aproximativ 36 de kilometric./GAZETA OLTULUI,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.gazetaoltului.ro/gazeta-new/administratie/lucr-ri-la-rigole--i--an-uri--n-28-de-localit--i-65a7459e8e3042e3ae2cad9639cb7299

Localnicii din Jibert dau fântâna pe cişmeaEdilii din Jibert au obținut o finanțare de 602.288 de lei prin Programul Național de Dezvoltare Locală în vederea realizării lucrărilor de alimentare cu apă potabilă a satelor Jibert, Dacia şi Lovnic. Proiectul are însă o valoare mult mai mare, de 7,9 milioane de lei, inclusiv TVA, cofinanțarea de la bugetul local fiind stabilită la suma de 432.438 de lei. În cadrul acestui proiect va fi amenajată o rețea de peste 10 km, dar apa nu va ajunge direct în gospodăriile localnicilor, ci distribuția se va face cu ajutorul a 49 de cişmele stradale. În conformitate cu documentația depusă la Agenția pentru Protecția Mediului Braşov de către primărie, în vederea alimentării cu apă potabilă se vor face patru foraje de mare adâncime, din care se va alimenta noua rețea, până acum singurele sursă de apă potabilă din zonă fiind fântânile./ BUNĂ ZIUA BRAȘOV, http://www.bzb.ro/stire/localnicii-din-jibert-dau-fantana-pe-cismea-a88443

Spre un management mai eficient al ariilor naturale protejate din judeţul CovasnaEchipa Centrului Județean pentru Protecția Naturii, Dezvoltare Rurală şi Salvamont şi specialişti din cadrul Consiliului Județean Covasna au participat la o sesiune de instruire pe tema „Managementul ariilor protejate”.Cursul a fost organizat la Sfântu Gheorghe în cadrul proiectului „Managementul adecvat al ariilor naturale protejate Munții Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş – Dealul Vițelului, Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină-Honcsok, Oltul Superior, Râul Negru, Ciomad-Balvanyos şi Mestecănişul de la Reci” fiind prima din cele trei sesiuni ce se vor organiza în vederea creşterii competențelor personalului din structura de management a ariilor naturale protejate.Consiliul Județean Covasna prin Centrul Județean pentru Protecția Naturii, Dezvoltare Rurală şi Salvamont are în prezent în administrare şi custodie 4 situri Natura 2000 (Munții Bodoc-Baraolt, Dealul Ciocaş-Dealul Vițelului, Tinovul Apa Roşie şi Mestecănişul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

de la Reci), dintre care două sunt şi rezervații naturale (Dealul Ciocaş-Dealul Vițelului şi Mestecănişul de la Reci).În cadrul sesiunii de instruire participanții au însuşit elementele de bază privind sistemul de arii protejate, au identificat principalele valori ale ariilor naturale protejate aflate în custodia Consiliului Județean Covasna şi au identificat acele resurse interne şi externe care pot contribui la un management mai eficient al acestor situri.Sesiunea de instruire a avut o durată de trei zile şi a fost susținută de echipa de traineri a Propark. Următoarea sesiune de instruire va avea loc la sfârşitul lunii august şi se va desfăşura în Parcul Național Ceahlăul.Scopul proiectului este protecția şi îmbunătățirea biodiversității şi a patrimoniului natural prin organizarea managementului ariilor naturale protejate aflate în administrarea/custodia Județului Covasna, crearea unor condiții optime de vizitare şi informare prin realizarea infrastructurii pentru uz public orientată spre protecția şi gestionarea mediului a opt arii naturale protejate aflate pe teritoriul județului Covasna, şi este finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa prioritară 4 – Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii./COVASNA MEDIA,http://stiri.covasnamedia.ro/2015/07/15/spre-un-management-mai-eficient-al-ariilor-naturale-protejate-din-judetul-covasna/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29