Darko Tanaskovii (r9a8) este un filolog orientalist, profesor

universitar, autor, translator literar gi diplomat sArb. A absolvit

filologie orientalisti inr97o, a ob$nut diploma de master in r97z

gi titlul de doctor ih 1979, cu teza intitulati ,,Limba arabi inTunisia contemporani - diglosia gi bilingualismul". A fost

membru al Comitetului Executiv al Universitifii Europene dinRoma, incepAnd cu r99o, membru al Academiei Europene de

$tiinfe gi Arte din Salzburg, incepAnd cu 1995, membru al

Asociaqiei Translatorilor, al Asocialiei Scriitorilor SArbi gi al

filialei sArbe a PEN-club. Din 1996 pAni in 1999, a fost

ambasadorul Republicii Federale Iugoslave (RFI) in Turcia, din1998 pAni int999, ambasadorul RFI in Azerbaidjan gi din zooz

pAnI in zoo8, ambasadorul RFI la Sfrntul Scaun (Vatican) qi la

Ordinul Suveran Militar de Malta. Din zor4, ocupi funcfia de

ambasador UNESCO al Serbiei.

Darko Tanaskovie

DE LA NEO-OTOMANISM

LA ERDOGNNISMDOCTRTNA 5l PRACTICA POLlTlCll EXTERNE A TURCIEI

EDITURA

CETATEADE SCAUN

Referenfi gtiinfifici:Prof. univ. dr. Adrian CioroianuLect. univ. dr. Ionu; Cojocaru

Traducere: Loredana Ni95

Redactor/Editor: Dan Iulian Mirgirit

Descrierea CIP Descrierea CIP a Bibliotecii Na;ionale a

RomAnieiTANASKOVIE, DARKO

De la neo-otomanism la Erdofanism : doctrina gi practicapoliticii externe a Turciei / Darko Tanaskovit. - TArgovigte : Cetatea

de Scaun, zorT

Conqine bibliografie

ISBN 978-6o6-537-394-5

94

Toate drepturile de reproducere, integral sau parfial, prin orice mijloace, inclusivstocarea neautoizatdtn sisteme de cdutare sunt r ervate, Reproducerea se poateface

iloar cu acorilul scris al edirurii, cu exceplia unor scurte pasaje care pot constitui obiectulrecenziilor gi prezentdrilor.

Traducere din,,FROM NEO-OTTOMANISM TO ERDOGANISM A DOCTRINEAND FOREIGN POLICY PRACTICE OF TURKEY", Association ofNon-Governmental Organisations of Southeast Europe - CIMS, Belgrade, zo16

ISBN 978-6o6-537 -39 4- 5

copyright Editura Cetatea de Scaun, T6rgovi;te, 2017www.cetateadesca u n. ro, editu ra @cetateadesca u n. ro

CU PRI NS

PREFATA

Un imperiu, o nafiune, o carte qi un dosar vast

(Adrian Cioroianu).. ......'.'........-"..7

Neo-otomanism sau Erdofanism? ...".'..........'...........'....... 21

influntarea provocerilor mileniului 3 ........'.........'............ 31

Definirea Neo-otomanismului 9i a principalelor sale

caracteristici ................... ...........'...... 35

Etapele dezvoltdrii conceptului de Neo-otomanism...... 49

Geopolitica ,,Profunzimii strategice". '....----'67

Coordonatele globale ale Neo-otomanismului...'.'......... 83

Turcia qi SUA ..................'......83

Turcia gi Rusia........ .........'..'...92

Turcia gi China....... ..'............1oo

Turcia gi UE............ ....'......'..'1o3

Aspecte regionale ale Neo-otomanismului ......................111

Caucazul .............111

Orientul Mijlociu...... .'.....-"--.x4

in postura de A$abey qi mediator. .......115

Relaliile cu lran:,,Partenerul cel mai apropiat este

cel mai important". .......'-'......r22

Relaliile cu lrak: neplicerile cauzate de nefericita

vecinitate... ......,.t26

Balcanii .'...........13o

Concluzii.... ......'.'..155

Primivara arabi, toamna turci............ .-'.-..r59

POSTFATA (Ionug Cojocaru).... ............."....193

20 DarkoTanaskovit

viii) un stat care, din epoca Troiei lui Homer Ei pAnila Mustafa Kemal sau Recep T. Erdo$an a cunoscut pe

teritoriul siu o succesiune de civilizagii succesive, care inmod evident i-au marcat cultura politic5;

ix) un stat care, in ultimele opt decenii, a fost

singurul stat musulman care a avut laicitatea inscrisi inConstitutia sa;

x) in fine, un stat care, cel putin o weme, va oferiobservatorilor din afari (gi mai ales acelora din dreaptapolitici europeani, adepti a tezei huntingtoniene a,,ciocniriiciviliza$ilor") aceasti dilemi: este Turcia un avanpost allumii occidentale inspre lumea islamici sau, dimpotrivi, este

ea un vArf al lumii islamice in coasta Europei?

Iati de ce toate ci4ile despre Turcia sunt binevenitein fala cititorului informat din RomAnia. Cea a lui DarkoTanaskovii spune o parte importanti a acestei povegti.

$i este cert ci povestea Turciei va continua pe mai departe.

A.C.,

octombrie zorT

NEO.OTOMANISM

SAU ERDOGANISM?

rima edi$e in limba englezi a lucririi ,,Neo-otoma-

nismul" (zor3) era o traducere a celei de-a doua

edilii, apiruti in limba sArbi (zon). intre timp, a fost

publicati o a treia edi$e, adiugiti, in limba sArbi, in zor5.

Aceasta din urml includea o anex5, care menfiona

evenimentele cu impact maior asupra politicii externe a

Turciei, de la inceputul a ceea ce s-a numit ,primivaraarabi". Lucrarea de fa15 reprezinti o traducere a celei de-a

treia edifi, redactati in timpul tumultoaselor evenimente

din Turcia gi din imprejurimi, care au culminat prin

incercarea de loviturl militari, din r5 iulie zo16. in timpulanului zor5, evenimentele care au dovedit ci Turcia se

confrunta cu serioase tulburiri, atAt in politica externS, cAt gi

in cea interni, s-au schimbat cu rapiditate. Deqi o parte din

aceste provociri a fost condi;ionati de schimbiri la nivel

global, macro-regional gi regional, pe care Turcia nu le-a

putut influenfa, frri indoiali, deciziile problematice, lipsa de

consisten,ti gi punctele de cotituri din politica externd a

oficialilor de la Ankara, sau, mai exact, a pregedintelui R. T.

Erdofan insugi, au contribuit in mare misuri la innegurarea

orizontului politic al Turciei. Aceasti lucrare nu intenfio-

neazi si detalieze cronologic intAmplirile gi migcirile de pe

scena internS, sociali gi politici a Turciei, sau metamorfozele

din politica sa externS, dictate de problemele din contextul

apropiat sau indepirtat; ne propunem sI evidenliem doar

22 DarkoTanaskovii

cateva momente care par si delini o importantl statorniciin inlelegerea subiectului abordat.

La wemea apariliei primei edilii in limba sArbi a lucririi,,Neo-otomanismul" (zoro), mul;i analigti gi experfi au

respins justificarea utilizirii termenului,,Neo-otomanism",

iar in Turcia, a fost considerat o eticheti nepotrivitiideologic; astizi, s-au schimbat multe in aceasti prMnfd.Degi a generat numeroase luiri de pozilie, Neo-otomanismul

este considerat, pe scari larg5, drept cea mai fideli descriere

a doctrinei pe care se construiette politica externi a Turciei,

in special incepAnd cu mandatul pregedintelui T. Ozal.

Acelagi lucru este valabil gi in cazul autorilor turci; in cartea

lui H. Tuncer, ,,Turkish Foreign Policy in the Era ofGlobalization" (Istanbul, zo16), unul din capitole este

intitulat,,Perspectiva neo-otomqnd asupra politicii extetne",

iar in sinteza de trei volume ,,Turkish Foreign Policy" (editatide Baskrn Oran, Istanbul, zo16), ,,problema Neo-

otomanismului" este tratate foarte serios (III, 196-198).

in materie de politici extern5, o serie de evenimente

interconectate privind rizboiul civil, cu o dimensiune

internafionali, din Siria influenfeazl inci major pozi;ia

internafionali gi spagiul de manew5, constant ingustat, ale

Turciei. Odat5 cu dificultilile aEa-numitei,,primiveri arabe"

qi cu inceputul unei perioade de confluntdri mai ample inOrientul Mijlociu, menfinerea unei abordiri pragmatice gi

echilibrate fali de factorii regionali s-a dovedit din ce in ce

mai complicati pentru politica externi a Turciei, abordare

care constituie premisa fundamentali a atingerii uneia dinprioritdlile viziunii neo-otomane a lui Davuto$lu: ,,politicade zero probleme cu vecinii". in aproape toate conflictele,

Ankara a jucat cartea gregit5. Erdo$an l-a sprijinit pe Morsi

in Egipt, care a fost inldturat in zor3. I s-a impotrivit lui

De la neo-otomanism la erdo[anism 23

Assad, in Siria, dar acesta igi menfine pozilia. Israelul s-a

apropiat gi mai mult de Grecia gi Cipru.

Acordul privind energia nucleari intre Occident (in

special SUA) gi Iran ar putea aduce beneficii economiei

Turciei, insi, prin micgorarea presiunii asupra Teheranului gi

prin implicarea activi a acestuia in procesele regionale, de

partea gii;ilor, pozilia Ankarei in termeni geostrategici qi

operativi a fost slibiti.Implicarea militari a Rusiei in Siria a schimbat profund

balanp puterii pe fronturile de lupti, ceea ce nu

corespundea intereselor Turciei, dat fiind ci atacurile

aeriene ruseqti nu au afectat doar Statul Islamic, dar gi pe

inamicii lui Assad din zonele de la granit,a cu Turcia, printre

care se numiri gi turkmenii, clienli gi protejagi ai Ankarei' inacelagi timp, kurzii sirieni gi irakieni au devenit mai

puternici, pentru ci atAt Rusia, cAt qi SUA" au in;eles ciacegtia sunt cei mai statornici gi mai de succes opozanfi ai

extremigtilor islamici. Fiecare expresie a susfinerii interna-

lonale fa15 de kurzi, cirora, dupi un scurt armistifiu,

Erdopan le-a declarat rizboi, atAt in cuprinsul, cAt gi in afara

granilelor, constituie un cogmar Pentru cei aflafi in pozifli de

putere la Ankara. Nivelul cel mai scizut al relaliilor cu Rusia

a fost atins in noiembrie 2cl15, cAnd avioane de lupti turce au

doborAt un avion rusesc in Siria (degi Ankara a suslinut cI se

aflau in spafiul aerian turc). Putin a introdus imediat

san4iuni economice severe fostului Partener privilegiat pAni

mai ieri, iar retorica a cipitat tonuri violente, de ambele

pir{i. in acelagi timp, Turcia a fost afectati de atacuri

teroriste, fie revendicate de Statul Islamic gi de Partidul

Muncitorilor din Kurdistan (PKK), fie puse Pe seama

acestora. Erdo$an a fost silit si intre in conflict deschis cu

extremigtii Statului Islamic, acfiune pe care o evitase

24 DarkoTanaskovit

anterior, in timp ce criza migranfilor lua amploare. Cu mai

mult de z milioane de refugiafi, in special sirieni, dar nu

numai, Ankara a inifiat un dialog cu Uniunea Europeani

(UE), in care nu era greu de identificat o nuanfi de gantaj.

Dupi negocieri indelungate, prim-ministrul Davuto$lu a

reugit si ajungi la o inlelegere cu UE, in martie zo16.

Conform acesteia, Turcia urma si stopeze valul incontrolabil

de refugiagi, in mod organizat. in schimb, primea ajutor

financiar considerabil, destinat ajutoririi migranlilor,

cetifenii turci care cilStoreau in spafiul UE nu mai aveau

nevoie de vize, iar negocierile privind aderarea Turciei la UE

erau reluate. Acest acord gantajist a fost vizut de Ankara

drept o mare realizare diplomaticS, iar UE a scrAgnit din

dingi; curAnd, a devenit evident cI era un aranjament dictat

de necesitate, lipsit de sinceritate gi de o relafie de incredere

intre cele doui pi4i, astfel incit implementarea sa a

cunoscut o crizi serioasi.

De asemenea, trebuie subliniat faptul ci, in ultimii cAfiva

ani, conflictul mocnit dintre doi fogti aliafi impotriva

kemaligtilor, R. T. Erdofan gi Fethullah Gilen, a luat

amploare. Chiar gi inainte de incercarea de lovituri militarS,

din r5 iulie zo16, era evident c5, pentru,,sultan", predicatorul

din Pennsylvania era inamicul numirul 1, cu care purta un

rlzboi ticut, cu ocazionale izbucniri deschise. in ciuda

incercdrilor oficiale de a ascunde amploarea conflictului, nori

inhrnecafi de neincredere se adunau la orizontul rela;iilor

dintre Turcia gi SUA. Dupi infrAngerea incercirii de loviturd

militar5, Grllen a fost acuzat, la nivel inalt, de a fi fost

principalul organizator al acesteia; Turcia a cerut extridarea

acestui ,,terorist periculos". Au fost activate liste, evident,

pregitite dinainte, ale (presupugilor) adepp ai lui Gulen din

rAndurile armatei, poli$ei, justiliei, mass-media qi educagiei;

De la neo-otomanism la erdofanism 25

au urmat arestiri sistematice ale acestora, sau concedieri'

Numerogi absolven;i ai ;colilor 9i universiti;ilor fondate de

migcarea Gulen, odinioari foarte bine vizute, au pierdut

dreptul de activa in institu;ii de educagie' Renumitul

publicist Faik Bulut a publicat o edi;ie extinsl a c54ii sale

,,Who is this Fethullah Gulen?" in zot6, menlionAnd in

introducere ci prima ediqie a aceleiaqi lucriri, din 1998, a fost

interzisi, gi ci el a fost persecutat pentru indrdzneala de a

pune sub semnul intrebirii ideea idilici a protagonistului

,,Islamului moderat, cu faEd umand", care era de neatins la

acea weme. Acesta a fost inci unul din punctele de cotituri

ale lui Erdofian,la care apologefii lui se referi ca la o dovadi

de consecvenfi. Degi este imposibil si ne angajim aici intr-o

analizl a naturii, substanfei 9i a tuturor motivelor rupturii 9i

conflictului dintre cei doi influenli lideri islamici, acestea

sunt o dovadi in plus ci democrafia nu presupune inci

disponibilitatea sincerl de a adopta pluralismul etic 9i

ideologic in cultura politici a Turciei.

in ciuda multor neclarit5;i in detaliile loviturii militare

esuate din r5 iulie, evenimentul va avea consecinfe politice 9i

sociale cu bitaie lungi in Turcia, ca ;i implicafii interna-

flonale mai largi. Tot ceea ce s-a intimplat in acea noapte la

Istanbul, Ankara ;i la baza militard Incirlik, ca 9i confrun-

tarea cu rebelii, care a inceput in dimineafa imediat

urmitoare, a confirmat cAteva asPecte importante ale cadru-

lui democratic turc, impotriva c5ruia evenimentele au fost

direcfionate, dupi cum suslin cu tirie Erdo$an 9i asociagii

sii. Rispunsul masiv al popula;iei, la apelul lui Erdo$an in

apirarea democra;iei pe strizi, in parcuri 9i pe poduri a fost

izbitor. Neinarmafi, cetifenii s-au opus tancurilor, s-au

a$ezat in fala gloanlelor, au dezarmat soldagi (deqi ACE$TIA

nu erau cu adevirat hotirAgi) qi au strigat,,Democralie!", dar,

26 DarkoTanaskovii

de asemenea, gi ,,Allahu akbar"; acesta din urmi a rSmas

sloganul cel mai des auzit in manifestlrile din Taksim 9i

Iftzrlay, prelungite intenfionat, de sprijinire a

Conducitorului... ,,Vom apdra democrafia, cu ajutorul luiAllah!" se auzea in oragele turce. Daci nu era deja clar, atunci

a devenit limpede pentru oricine pe cine gi pe ce se sprijiniindisputabila fort! politici a lui Erdo$an. in ultimii

cincisprezece ani ai conducerii Partidului Dreptilii 9i

Dezvoltirii (AKP), s-a format o noui clasi de miiloc,

funda$a solidi a puterii lui Erdo$an. Spre deosebire de

fostele coalilii guvernamentale slabe, dezorientate, compro-

mise (nominal laice), administrafiile lui Erdofian gi-au

promovat interesele proprii, desigur, dar gi pe acelea ale

votanfilor lor. La periferiile oragelor mari (sI aruncim oprivire asupra cartierului asiatic din Istanbul!) au apirutproiecte reziden;iale, sprijinite de infrastructura comunali,

cu centre comerciale masive. in timp ce vechea clasi a celor

cu orientare kemalisti qi pro-europeani se impufina treptat,

una noui se forma, cu pretenfii puline gi puternice loialitdli

fali de Allah gi de Conducitor. Sute de mii de oameni au

primit apartamente, magini, oportunitili de angajare inadministrafie, sau de ini;iere a unor afaceri proprii, inclusiv

de antreprenoriat in sectorul, aflat in cregtere, al turismului.

Numerogi cetifeni au contractat credite pe termen mediu 9i

lung, dar, pe moment, acestea nu le afecteazi satisfaqia, pe

care nu vor s-o piardi. Sunt dispuEi si moari pentru acela

care le-a schimbat destinele gi pe care il voteazi democratic,

prin voia lui Allah. Formarea acestui nou tip de clasi socialS

este cruciali in dezvoltarea societSlii turce gi determinS, inmare misur5, calea politicii interne, lucru pe care ErdoSan ilgtie foarte bine. Adeel Malik numea aceasti noui clasi de

mijloc ,,arma secreti a democrafiei turce" (Project Syndicate,

De la neo-otomanism la erdofanism 27

z6.o6.zo16). Puterea lui Erdofan sti in populafia care a

inundat strizile, podurile 9i parcurile in qoaptea de r5 iulie'

Tot restul e mai pufin important, inclusiv criticile interna-

;ionale, indiferent de unde ar veni, dat fiind comPor-

tamentul siu autocratic.

in apirarea democra;iei, adep$i lui Erdo$an apiridreptul de a vota pentru Conducitor in alegeri, pe care ilpercep ca pe un sultan modern, ceea ce nu li se poate

repro$a. Nu este o coincidenfi faptul ci luxosul complex al

noului palat prezidenlial din Qankaya este numit ,,Kiilliye"

de public qi in mass-media, termenul tradifional pentru

moscheele gi mausoleele sultanilor otomani. N-a dat insuqi

Erdo$an de infeles, in repetate rAnduri, ci, pentru el,

democrafia nu este un scop, ci un mijloc? Totuqi, a reduce

democragia la proceduri electorale nu Poate satisface unele

pirt,i ale societi;ii turce, care aspiri gi la alte valori ale

democrafiei, cum ar fi recunoatterea 9i garantarea

pluralismului real, respectarea drepturilor omului 9i a

drepturilor civile, religioase 9i celor ale minoritifllor' De

aceea, dupl ultimele evenimente turbulente, societatea turci

pare gi mai polarizati Ei segregati. Deqi, aparent, dupi

lovitura militari eguati, Erdo$an pare si fie la apogeul

puterii sale, acest fapt, cu efecte pe termen lung, nu trebuie

pierdut din vedere.

Pus cu spatele la zid de pozifia internagionali neclari

privind Orientul Mijlociu gi de pribugirea politicii ,,zero

probleme cu vecinii", conqtient ci existi prea multe fronturi

deschise iniuntru 9i in afara ,tirii, Erdo$an, ca de obicei, a

decis in favoarea unei alte alinieri. Deqi afirmase cu tirie ci

nu o va face niciodati, dat fiind ci incidentul fusese o violare

a spafiului aerian hlrc, a prezentat scuze Rusiei (la Ankara se

spune ci ,,gi-a exprimat regretul") Pentru doborArea avio-

Darko Tanaskovii

nului rusesc. Putin s-a gribit si le accepte ti a inceput

anularea sancfiunilor economice aplicate Turciei, cu obser-

vafia ci dezvoltarea ulterioari pe calea normalizlrii situaliei

depinde, in mare parte, de implicarea acesteia in conflictul

din Siria. Aceasta s-a tradus prin incetarea sprijinului activ 9i

logistic acordat de Turcia fo4elor anti-Assad, inclusiv celor

,,moderate" gi turkmenilor, ceea ce a cauzat o nemullumire

potenfial exploziv5. Factorul kurd continui, totugi, si punipresiune pe ecuafia americano-turco-ruseasc5. Pentru a

echilibra lucrurile in cel pulin o privinfi, Erdoian a iniliatnormalizarea relafilor cu Israelul, unde factorul palestinian

rimAne o variabil5 extrem de incomodi gi o provocare

constanti la adresa sustenabilitdgii tendinfei politice de

apropiere intre cei doi fogti parteneri strategici. in paralel cu

tentativa de reluare a relaliilor cu Orientul Miilociu gi cu

Moscova, ,,sultanul" de la Ankara a atras numeroase critici

din partea SUA gi UE, din cauza mlsurilor de represiune

masivi adoptate, a suspendirii drepturilor democratice dupiincercarea de lovituri militarS, gi a anunqului privind

reintroducerea pedepsei cu moartea. Degi stAnieni$ de criza

migranfilor qi de acordul contradictoriu privind solufionarea

crizei, semnat cu Turcia, fun4ionarii de la Bruxelles gi unii

oficiali din firi apar;in6nd UE gi-au exprimat nemullumirea

clari fa;i de neglijarea, la Ankara, a valorilor democratice gi a

normelor legale privind drepturile omului gi drepturile civile.

Ankara a considerat aceste observafii ca fiind riu-intenfionate gi nepotrivite intre omologi.

Este foarte plauzibil ca Turcia sI traverseze o perioadi

dominati de provociri complexe, atit pe plan intern, cAt gi

extern. Va reugi platforma relativ coerenti a Neo-

otomanismului si supraviefuiasci schimblrilor recurente

din politica lui Erdo$an, axati, in principal, pe pSstrarea,

De la neo-otomanism la erdofanism 29

consolidarea gi institu;ionalizarea puterii absolute, de tipul

celei a unui,,sultan"? Un indiciu l-ar putea constitui faptul ci

Ahmet Davuto$lu, promotorul ,,profunzimii strategice" nu a

supravieluit politic, fiind obligat si demisioneze din funcfia

de prim-ministru, in mai zo16. intr-adev5r, Neo-otoma-

nismul este, in esen!5, mai durabil decAt cei mai valorogi

teoreticieni ai sii, dar, in perioada urmitoare, se va situa in

umbra gi in serviciul Erdofianismului. Pentru moment, R' T'

Erdo$an a legat aproaPe in totalitate soarta mirefei 9i

puternicei sale giri de lelul atingerii 9i menginerii puterii

personale absolute.