----

CorespondenŃă din Tübingen, Germania

În multe studii de specialitate se de -monstrează că în România, în ultimii anipolitica fiscală a fost una prociclică. Aşadăuga şi oarecum indisciplinată, pentrucă în loc să atenueze dezechilibrelemacroeconomice le-a accentuat. SituaŃianu este însă singulară la nivelul Ńărilormembre UE. Chiar guvernatorul BNR,Mugur Isarescu, consideră că “statul maibine s-ar abŃine de la intervenŃii în eco -nomie, decât să adopte politici prociclice,

cum este situaŃia din Romania”.

Limitele Compactului fiscal european

„ViaŃa contemplativă este, adesea, mizerabilă.

Trebuie să acŃionezi mai multşi nu doar să priveşti”.

Chamfort

... Aşadar, abatele Pierre. Îlchema Henry Groues. Născut în1912. Călugăr, hirotonit preotdin 1938. Implicat mult, activ şicurajos în RezistenŃa franceză

îm potriva naziştilor. În RezistenŃă era cunoscut subnumele de „l'abbé Pierre”. Decorat după eliberare cu„Crucea de război cu palme”, înaltă distinc Ńie şi alesdeputat în prima Adu nare NaŃională Franceză postbelică,între 1945 – 1951.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nici o pravilă nu opreşte pe omde a întâmpina răul cu rău! Şarpele,când îŃi iese înainte, dai cu cioma -gul de-l loveşti ca să-Ńi aperi viaŃa”.

Tudor Vladimirescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 377 anul IX vineri, 15 martie 2013 1 RON

Se ştie că interdependeŃele, retroacŃiunile unei pieŃe asu -pra alteia sunt numeroase şi în acelaşi timp importante;de exemplu, condiŃiile de echilibru pe piaŃa locurilor demuncă constituie unul dintre factorii determinanŃi ai cer -erii de bunuri de consum; salariaŃii nu pot cheltui decâtdacă au reuşit să-şi vândă forŃa de muncă în schimbulunui salariu suficient; la fel producătorii nu vor face an -gajări decât dacă au reuşit să vândă o cantitate suficien-tă din producŃia lor la un preŃ considerat just. În afarăde aceasta, s-a semnalat importanŃa fenomenelor de sub-stituire şi complementaritate atât la nivelul consumato-rilor, cât şi la nivelul producătorilor.

asistent univ. dr.Alin OPREANA,ULBS

Dan POPESCU

Considera]ii în ceea prive}te abordarea echilibrului în teoria economic@Dou@ modalit@]i de ainterpreta lumea (II)

– Th. R. Malthus }i „l'abbé Pierre” –

Londra

Paris, Palatul Adunării NaŃionale

15 martie 33 î.e.n. Asasinarea lui Caius Julius Cezarcu 33 de lovituri de pumnal

Libera circulaŃie aforŃei de muncă, unobiectiv prevăzut înTratatul de la Roma,menit să conducă laînfăptuirea pieŃei uni -ce, creează posibilitateamigrării forŃei de muncăîn interiorul Uniunii Eu-ropene şi resorbirea înanumite perioade a ex -cesului de mână de lucru.

Libera circulaŃie implică înlăturarea oricăreidiscriminări bazate pe naŃionalitate între lu -cră torii statelor membre în ceea ce priveştere munerarea, angajarea şi alte condiŃii de mun-că. Interzicerea discriminării priveşte orice for-mă sub care aceasta s-ar prezenta, indiferentde importanŃa şi sfera ei, ea incluzând şi do -meniul educaŃional.

Având în vedere căcercetările în cadrule-guvernării cu privirela impactul respectivîn eco nomie sunt rela-tiv noi, o evaluare con-cretă în privinŃa impac-tului asupra economieieste dificilă. În plus, in-vestiŃiile administraŃi-ilor pentru e-guvernarenu au fost suficient

de mari pentru a genera un efect macro-eco-nomic vizibil. Voi rezuma impactul identifica-bil asupra economiei. Arăt beneficiile, în sco -pul de a înŃelege importanŃa unei creşteri ainvestiŃiilor în unelte de e-guvernare ale statu -lui. De fapt, investiŃiile în soluŃiile de e-guver -nare sunt fundamentale, în primul rând pen-tru Ńările deja dezvoltate, care deja furnizeazăaceste servicii, în scopul de a rămâne în frun-te şi pentru îmbunătăŃirea continuă a serviciilorde e-guvernare. Pe de altă parte, este foarteimportant pentru Ńările în curs de dezvoltaresă investească în soluŃii de e-guvernare.

continuare ^n pag. 3

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 6

continuare ^n pag. 2

continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 4-5

Schengen }i libera circula]ie

a persoanelor

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Civitas Mediensis (II)

Impactul e-guvern@rii în economie

dr. Paul LUCIAN,ULBS dr. Eduard STOICA,

ULBS

drd. ec. Ilie BANU,ULBS Statuia lui Miron Costin, la Iaşi

ECHILIBRU ECONOMIC• VINERI • • •MARTIE • • • •

urmare din pagina 1În acest context dat de formarea

preŃurilor pe toate pieŃele se face tre-cerea la conceptualizarea şi analizaechilibrului general. De asemenea, înanaliza echilibrului general un aspectimportant este reprezentat de apariŃiasituaŃiilor de dezechilibru economic.Dezechilibrele economice reprezintă ex-presia modificărilor limitelor resurse -lor şi tehnologiilor, a restricŃiilor con-sumatorilor privind cumpărarea debunuri şi servicii, inclusiv a unor gre -şeli de politică economică pe termenlung, reflectând neconcordanŃa dintrecererea şi oferta agregată. Dezechi -librul economic se manifestă în for -mă de crize economice, de deficitbugetar, şomaj şi inflaŃie.

Cele mai importante teorii ce pri -vesc echilibrul şi dezechilibrul econo -mic sunt cele enunŃate de Alvin Mars-hall, Leon Walras şi John MaynardKeynes, după care au evoluat alte teoriiprivind fenomenele dintr-o economie.

Din punct de vedere teoretic, echi-librul general se referă la situaŃia îneconomie în care toate pieŃele (piaŃabunurilor economice, piaŃa monetară,a capitalurilor şi piaŃa muncii) se aflăsimultan în echilibru, adică atuncicând preŃurile şi cantităŃile nu se mo -difică. În analiza sistemelor economi -ce au fost adoptate în principal douăabordări. Prima şi cea mai simplădintre ele a fost cea a echilibruluiparŃial asociată cu numele lui AlvinMarshall şi în care este analizată nu -mai o parte a sistemului, referindu-se la studiul unei pieŃe izolate pen-tru o marfă, în care sunt examinatecondiŃiile de echilibru, fiind date pre -Ńurile celorlalte mărfuri. Astfel, preŃu -rile sunt considerate simpli parame -trii, pentru determinarea lor neacor -dându-se importanŃă. Această tehnicăfolosită de Marshall ignoră efecteleschimbărilor preŃului unei mărfi asu -pra tuturor celorlalte preŃuri (inclusiv

preŃurile factorilor de producŃie) depe pieŃele cu care se află în relaŃie.Schimbările respective pot avea efectde feedback pe piaŃa iniŃială, daracestea pot fi analizate doar intr-unsistem de echilibru general.

A doua şi cea mai dificilă abor-dare, atât din punct de vedere con-ceptual, cât şi din cel al utilizării in -strumentelor matematice, este analizaechilibrului general, care priveşte sis-temul economic ca pe un întreg şiurmăreşte determinarea simultană atuturor preŃurilor şi cantităŃilor pentrutoate bunurile şi serviciile. Aceastăabordare îi aparŃine lui Leon Walras,economist de origine franceză şi pro-fesor de economie politică la Univer -sitatea din Lausanne la sfarşitul seco-lului al 19-lea şi inceputul secolului20. Cea mai importantă contribuŃie,care a condus şi la consacrarea luiWalras constă în dezvoltarea teorieiechilibrului general, conceptualizată înprima ediŃie a lucrării Elements d’eco-nomie politique pure (1874-1877), încare a pus bazele unui model unificatce include teoriile schimbului, produc -Ńiei, formării capitalului şi banilor.

Datorită interdependenŃei generaleexistente, orice deplasare forŃată apunctului de echilibru pe piaŃa unuibun va provoca deplasări pe pieŃelealtor bunuri, acestea in locul altora şitot aşa în mod succesiv. Aceste varia-Ńii de preŃuri pot avea un efect retroac -tiv, corector sau de realimentare asu -pra pieŃei originale. În final, dacă nuexistă intervenŃie externă care să creezedificultăŃi, acest proces - pe careWalras l-a numit tatonare - va con-duce la echilibru pe toate pieŃele debunuri şi factori. În acest sens teo-ria echilibrului general afirmă că va -loarea tuturor vânzărilor este egală cuvaloarea tuturor bunurilor cumpărate,oricare ar fi sistemul de preŃuri.Altfel spus, există întotdeauna identi-tatea următoare:

= (Frois, 1992).

În abordările ulterioare econo miş -tii s-au concentrat în mod deosebitasupra a trei probleme care se ivescîn contextul sistemelor de echilibrugeneral, bazate în principal pe ipote -za concurenŃei perfecte:• dacă există o soluŃie corespunză-toare echilibrului general, în sensulcompatibilităŃii valorilor variabilelor;• dacă soluŃia respectivă este unică,adică dacă există numai o singurăvaloare pentru fiecare variabilă com-patibilă cu soluŃia globala;• dacă sistemul este stabil, în sen-sul revenirii lui, după o perturbare, lavalorile de echilibru.

Deşi pe parcursul secolului 20 lite -ratura de specialitate (Kenneth J. Arrowşi Gerard Debreu) a dat răspunsurileconsiderate definitive la aceste între-

bări, actuala conjuctură economicămondială determinată de cea maigravă criză economico-financiară dedupă cel de-a doilea război mondialau determinat reluarea şi reanalizareaacestor abordări ale echilibrelor şi de -zechilibrelor pieŃelor dintr-o perspec-tivă mai largă.

Întreaga teorie macroeconomică în -cepând cu deceniul al cincilea al se -colului nostru a purtat puternica am -prentă a teoriei keynesiste şi a avutla bază clasica lucrare din 1936 a luiKeynes, tradusă un an mai târziu în -tr-un limbaj mai adecvat publicului înmodelul IS-LM prezentat de John Hicksşi Alvin Hansen. Acesta, la rândulsău, este limitat însă de faptul că afost cercetat doar pe cazul unei eco -nomii în chise. În condiŃiile extinderii

puternice a procesului globalizării, mo -delul de echilibru IS-LM, s-ar puteaspune că are doar un rol teoreticpentru studiul parŃial al echilibruluieconomic. Cei care au dezvoltat însămodelul de echilibru pe cazul eco -nomiilor deschise, sunt economiştiiamericani Robert Mundell şi MarcusFleming, prin modelul ce le poartănumele, Mundell-Fleming. Modelul afost elaborat independent de către ceidoi economişti, arătând că efectul ex -pansionist al variabilelor de politicăfiscală şi monetară, variază cores -punzător cursului de schimb propus.În ipoteza mobilităŃii perfecte a capita -lului, politica monetară se dovedeştea fi ineficientă într-un regim cu rată deschimb fixă, iar politica fiscală, într-un regim de schimb cu rata flexibilă.

Considera]ii în ceea prive}te abordarea echilibrului în teoria economic@

asistent univ. dr. Alin OPREANA,ULBS

Léon Walras J. M. Keynes

Lecturi incitante

•SCHENGENVINERI • • •MARTIE • • • •

Schengen }i libera circula]ie a persoanelorurmare din pagina 1

Dreptul de liberă circulaŃie îl aupersoanele care au naŃionalitatea unuiadin statele membre, dar în absenŃa de-finiŃiei comunitare a naŃionalităŃii, fie -care stat membru fiind suveran în sta-bilirea condiŃiilor în care el acordă na -Ńionalitatea, inclusiv dubla naŃionalitate.

Libera circulaŃie a forŃei de muncăimplică, sub rezerva anumitor limităripe motive de ordine publică, securita -te publică, ori sănătate publică urmă-toarele coordonate: acceptarea oferte -lor reale de angajare, deplasarea în modliber pe teritoriul statelor membre înacest scop; şederea într-un stat mem-bru în scopul angajării, potrivit preve-derilor ce stabilesc angajarea naŃiona -lilor acelui stat, stabilite prin lege, re -gulament sau acŃiune administrativă;rămânerea pe teritoriul unui stat mem-bru a persoanei după ce a fost anga-jată în acel stat.

Libera circulaŃie a lucrătorilor esteîngrădită în următoarele două situaŃii:când se consideră că angajarea per-soanelor care nu au naŃionalitatea sta-tului respectiv, deşi aparŃin unui statmembru al Uniunii, contravine intere-sului legitim al statului respectiv; pen-tru motive de ordine publică, de secu -ritate publică ori de sănătate publică.

Libera circulaŃie a persoanelor tre-buie însoŃită de măsuri de securitatesocială, stabilite prin diferite regula-mente, care au ca obiectiv coordona -rea regimurilor de securitate socială,astfel încât să se poată aplica trata-mentul naŃional lucrătorilor străini, apar-Ńinând altor state membre, ceea ceface ca lucrătorii respectivi să poatăobŃine beneficii sociale indiferent deteritoriul unde îşi au domiciliul. Prinaceasta, statul membru este obligatsă-i aplice legislaŃia sa celui încadratpe teritoriul său. Scopul acestui prin-cipiu este acela de a se evita oricesuprapunere a contribuŃiilor lor so -ciale, dacă s-ar aplica simultan maimulte sisteme legislative, sau să seajungă la situaŃia în care lucrătorii sărămână fără protecŃie în materie socială.

Acest statut a dus la accelerareaprocesului de extindere a drepturilorla liberă circulaŃie asupra unor noi ca-tegorii de persoane (studenŃi, persoa -ne ce nu depun activităŃi economice,dar au resurse suficiente de trai).

Conceptul de "cetăŃenie europea -nă'' a fost prima dată introdus prinTratatul de la Maastricht (1993) princare s-a acordat drept de liberă cir-culaŃie şi de liberă rezidenŃă în inte-riorul Uniunii tuturor cetăŃenilor sta -telor membre ale Uniunii Europene. Maimult, Tratatul a plasat în domeniul deinteres comun al statelor membre şipolitica referitoare la azil, problemati -ca trecerii frontierelor externe şi po -litica referitoare la imigraŃie.

Tratatul de la Amsterdam a intro-dus prevederile legate de aceste as -pecte din Tratatul de la Roma (TitlulIV - vize, azil, imigraŃie şi alte politi-ci legate de libera circulaŃie a persoa -nelor) şi a prevăzut o perioadă de 5ani până la momentul în care se voraplica procedurile comunitare şi înaceste domenii.

Prin politica sa, Uniunea Europea -nă are în vedere crearea unei zoneeuropene de libertate, securitate şijustiŃie în care nu mai este nevoie decontrolul persoanelor la frontierele in-terne, indiferent de naŃionalitate. Inacelaşi timp, se desfăşoară un ampluproces de implementare a unor stan-darde comune în ceea ce priveştecontrolul la frontierele externe ale Uniu-nii şi politicile de vize, azil şi imi-

graŃie. Marea Britanie şi Irlanda nuau acceptat să ia parte la măsuriledin cadrul Titlului IV al Tratatului dela Roma, iar Danemarca va participadoar în cadrul măsurilor referitoare lapolitica de vize.

După cum am mai menŃionat, libe -ra circulaŃie a persoanelor constituieuna dintre cele patru libertăŃi din ca -drul pieŃei interne şi a politicilor co -munitare la nivelul Uniunii Europene,alături de libera circulaŃie a produ -selor, libera circulaŃie a serviciilor şilibera circulaŃie a capitalurilor.

CetăŃenii europeni beneficiază dedreptul fundamental de a se deplasaşi de a se stabili unde doresc. Dar,pentru a fi cu adevărat în avantajultuturor, libertatea de circulaŃie a per-soanelor trebuie însoŃită de un nivelcorespunzător de securitate şi jus -tiŃie. La Amsterdam, această dublăcerinŃă a fost înscrisă în Tratat subforma înfiinŃării progresive a unei zo -ne de libertate, securitate şi justiŃie.Abolirea controalelor la frontiera nu afost însă pe deplin înfăptuită în ca -drul Uniunii. Obiectivul a fost realizatdoar de câteva state membre în bazaConvenŃiei de Implementare a Acor -dului Schengen (semnată la 19 iunie1990 şi intrată în vigoare la 26 mar-tie 1995).

În cadrul Consiliului European dela Nisa (decembrie 2000), ConsiliulUE, Parlamentul European şi ComisiaEuropeană au semnat Carta Drep -turilor Fundamentale, document ceaduce într-un cadru unic drepturilecivile, politice, economice, sociale sti -pulate într-o serie de documente in -ternaŃionale, europene şi naŃionale.

Din punct de vedere al sferei su -biectelor de drept, Carta nu face nicio deosebire între cetăŃeni, întrunind -pentru prima dată - în cadrul unuidocument unic drepturile tuturor per-soanelor care se găsesc în mod legalpe teritoriul Uniunii Europene. Arti -colul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeştedespre dreptul oricărui cetăŃean alUniunii de a avea libertatea de acaută un serviciu, de a lucra, de ase stabili sau de a furniza servicii înorice stat membru.

Cea mai importantă etapă în evo -luŃia spre o piaŃă internă reală, încare să nu mai existe obstacole încalea liberei circulaŃii a persoanelor,este reprezentată de încheierea celordouă acorduri Schengen: Acordul Schen-gen (semnat la 14 iunie 1985) şi Con-venŃia de Implementare Schengen(semnată la 19 iunie 1990 şi intratăîn vigoare la 26 martie 1995). În 1985FranŃa, Germania, Belgia, Luxemburgşi Olanda au decis să creeze un spa -

Ńiu fără frontiere interne, pentru a fa -voriza libera circulaŃie a persoanelor,cunoscut ca spaŃiul Schengen, spaŃiucare s-a extins treptat şi la alte Ńăricomunitare. În prezent ConvenŃia estesemnată de 22 state membre; din spa -Ńiul Schengen mai fac parte ElveŃia,Lichtenstein, Norvegia şi Islanda; iarIrlanda şi Marea Britanie nu suntmembre ale ConvenŃiei, dar au avutposibilitatea să opteze pentru apli-carea anumitor părŃi ale corpului delegislaŃie Schengen. Din momentulaplicării ConvenŃiei pentru Italia şiAustria (1 aprilie 1998) au fost elimi -nate controalele la frontierele interneale tuturor statelor semnatare, cu ex -cepŃia Greciei. În plus, Islanda şi Nor -vegia (membre ale Uniunii Paşapoar -telor Nordice) au statut de membriiasociaŃi.

Directiva Consiliului din 28 februa -rie 2002 reglementează cererea Irlan -dei de a participa la câteva dispoziŃiiale acquis-ului Schengen, un pas pre -mergător spre adoptarea deplină a aquis-ului Schengen de către acest stat.

Implementarea ConvenŃiei Schengenare ca scop eliminarea controalelor lafrontierele interne pentru toate per-soanele, incluzând bineînŃeles măsuride întărire a controalelor la frontie -rele externe. Aceste măsuri implică opolitică de vize comună, posibilitateaprocesării cererilor de azil, cooperarejudiciară şi poliŃienească, precum şiun schimb eficient de informaŃii. Lafrontierele externe ale spaŃiului Schen -gen, cetăŃenii UE trebuie doar să pre -zinte un document de identificare va -lid, iar cetăŃenii terŃelor Ńări cuprinseîn lista comună a Ńărilor ai căror ce -tăŃeni au nevoie de viză de intraretrebuie doar să posede o viză unicăvalabilă în întregul spaŃiu Schengen.Totuşi, fiecare stat membru are liber -tatea de a cere viza în cazul cetăŃe-nilor altor terŃe Ńări.

Acquis-ul în domeniul politicii vi -zelor este reprezentat de art. 9-27din ConvenŃia de Implementare a Acor-dului Schengen şi de o serie de alteacte normative referitoare la: implemen -tarea acquis-ului Schengen în ŃărileUE, stabilirea unui model tip de viză- Regulamentul Consiliului 334/2002CE de modificare a Regulamentului1683/1995 sau stabilirea unui modeluniform de formular de cerere deviză, eliberată de statele membre titu -larilor unui document de călătorie ne-recunoscut de statul membru carestabileşte formularul - RegulamentulConsiliului 333/2002 CE.

În privinŃa Ńărilor ai căror cetăŃeniau nevoie de viză pentru a intra înspaŃiul comunitar, Regulamentul Con -

siliului 539/2001 CE fixează lista Ńă -rilor terŃe ai căror resortisanŃi sunt su -puşi obligaŃiei de viză pentru a trecefrontierele externe ale statelor mem-bre UE. Regulamentul stabileşte şi listaŃărilor ai căror cetăŃeni sunt exceptaŃide la această obligaŃie. În prezent listanegativă a UE, cu privire la Ńările aicăror cetăŃeni au nevoie de viză pen-tru a intra în spaŃiul comunitar, cu prin -de un număr de 134 de Ńări (Anexa Ila Regulamentul 539/2001).

Directiva Consiliului 2001/40 CE re -glementează cadrul legal privind recu-noaşterea reciprocă a deciziilor deîndepărtare a rezidenŃilor statelor terŃe.Astfel, dacă un stat membru UE iadecizia de îndepărtare a unui cetă -Ńean de pe teritoriul său, decizia estevalabilă pe întreg spaŃiul Ńărilor mem-bre UE.

În perspectiva creării unui spaŃiucomunitar în care controalele la fron-tiere vor dispare, iar libera circulaŃiea cetăŃenilor va fi deplină este nevoiede crearea unei securităŃi a fron-tierelor externe şi de o solidaritate astatelor UE în acest sens.

ForŃele de poliŃie cooperează îndepistarea şi prevenirea criminalităŃiişi au drept de urmărire a criminalilorfugari şi a traficanŃilor de droguri peteritoriul unui stat învecinat din spaŃiulSchengen. Pentru funcŃionarea câtmai eficientă a ConvenŃiei, a fost in -trodusă o măsura tehnică compen-satorie esenŃială - Sistemul de Infor -maŃii Schengen (SIS), sistem ce furni -zează informaŃii referitoare la intrareacetăŃenilor terŃelor Ńări, problemele le -gate de vize şi de cooperarea poliŃie-nească. Reglementarea legală a aces-tui sistem este dată de art. 92-125din ConvenŃia de Implementare a Acor-dului Schengen.

La 7 decembrie 2001 s-a anunŃatoficial libera circulaŃie a persoanelor.La Bruxelles, Consiliul Miniştrilor deJustiŃie şi Afaceri interne al Uniunii adecis în unanimitate, ca începând cu 1ianuarie 2002 să se renunŃe la regi -mul vizelor pentru cetăŃenii românicare călătoresc în spaŃiul Schengen.Această dispoziŃie a intrat în vigoaredupă publicarea în Jurnalul Oficial alComunităŃilor Europene.

În momentul încheierii Tratatului dela Amsterdam a fost adoptat un Pro -tocol de integrare a acquis-ului Schengenîn cadrul UE, „menit să includă anu-mite acorduri şi reguli menŃionate încadrul UE".

Conform art. 73 j Consiliul va adopta:(1) Măsuri care, în conformitate cuart. 7a, să asigure absenŃa oricăruicontrol al persoanelor, indiferent dacăaceştia sunt cetăŃeni ai Uniunii sau ai

unor terŃe state, atunci când traver -sează frontierele interioare;(2) Măsuri privind traversarea frontie -relor exterioare, care să stabilească:standarde şi proceduri care să fieaplicate statelor membre privind efec -tuarea controlului persoanelor la res -pectivele frontiere; reguli de acordarea vizei pentru şederi de cel mult treiluni, cuprinzând: lista statelor terŃe aicăror cetăŃeni trebuie să fie în pose -sia vizei de traversare a frontierelorexterioare şi ale acelora ai căror ce -tăŃeni sunt scutiŃi de această cerinŃă;procedurile şi condiŃiile de acordarea vizei decătre statele membre; un for -mat unitar pentru vize; reguli pentruo viză unitară."

Articolul 2 din acest Protocol men-Ńionează că „de la data intrării în vi -goare a Tratatului de la Amsterdam,acquis-ul Schengen, inclusiv deciziileComitetului Executiv creat prin Acor -durile de la Schengen care au fostadoptate înaintea acestei date vor fiimediat aplicabile celor 13 state mem-bre menŃionate în articolul 1, fară aîncălca prevederile paragrafului 2 alacestui articol. De la această dată,Consiliul se înlocuieşte prin Comi -tetul Executiv menŃionat".

Mai mult paragraful următor afir-mă clar că „atât timp cât măsurilereferitoare la cele de mai sus nu aufost luate şi fară încălcarea art. 5(2),prevederile şi deciziile care alcătuiescacquis-ul Schengen vor fi considera -te documente bazate pe Titlul VI alTratatului UE".

Aceasta înseamnă că atât timp câtUE, pe baza deciziilor Consiliului, vaavea propriile reguli şi proceduri, pre -vederile Acordurilor de la Schengense vor aplica.

Câtă vreme libera circulaŃie estepusă în discuŃie, referirea la dimen-siunile drepturilor omului nu poate fievitată, căci art. 13 din DeclaraŃia Uni -versală a Drepturilor Omului prevede:1. Orice persoană are dreptul la liberacirculaŃie şi la rezidenŃă în interiorulfrontierelor fiecărui stat.2. Orice persoană are dreptul să pă -răsească orice Ńară, inclusiv pe a saproprie, şi să se întoracă în Ńara sa."

La rândul său, art. 12 din PactulinternaŃional privind drepturile civileşi politice stabileşte că:„1. Orice persoană care se află legalpe teritoriul unui stat va avea pe acelteritoriu, dreptul la libera circulaŃie şilibertatea de a-şi alege reşedinŃa.2. Orice persoană va fi liberă să pă -răsească orice Ńară, inclusiv pe a sa."

Singurele restricŃii admise în exer -citarea acestui drept se referă la pro-tejarea securităŃii naŃionale, la ordi -nea publică, la sănătatea şi moralapublică, la drepturile altor persoane.

Este evident că atunci când estevorba despre libertatea de circulaŃie,aceste documente plasează responsa -bilitatea respectării acestui drept peumerii statului în care persoana trăieş-te deja sau în care îşi are reşedinŃa.

De aceea este foarte dificil a sein voca dimensiunea drepturilor omu-lui atunci când i se cere unei Ńări săaccepte intrarea fără nici o restricŃiea unei persoane care nu este cetă -Ńean al acelei Ńări sau nu-şi are re -şedinŃa pe acel teritoriu. Desigur, cărestricŃiile trebuie să fie rezonabile, încaz contrar fiind limitată nu numaiexercitarea dreptului, ci dreptul caatare fiind ameninŃat.

În acelaşi timp, există o tendinŃă ge -nerală, mai ales în rândul Ńărilor pros -pere, de a limita pe cât posibil, şansaunor persoane din terŃe state de aintra pe teritoriul lor, iar mulŃi consi -deră că nu este exagerat să se afirmecă spaŃiul Schengen trădează tendinŃade a deveni o fortăreaŃă Schengen.

dr. Paul LUCIAN, ULBS

Bruxelles

urmare din pagina 1Îşi făcuse, deja, o misiune de onoa-

re, mai ales din perspectiva funcŃieisale eclezias tice - spunea că trebuiesă împlineas că o asemenea funcŃie şipe aceas tă cale - în a ajuta pe ceisăraci, în a-i sprijini, în a-i ridica, îna le oferi speranŃe, un alt orizont.Acesta era omul, fidel lui Dumnezeu,fidel semenilor lui, modest, săritor...

... Suntem, dar, în Parisul lui ianu a-rie 1954. Un frig siberian, termome-trele se „duceau” curent sub -15˚C,iar geruri şi mai puternice erau anun-Ńate pentru întreaga lună februarie.Abatele Pierre, împlinindu-şi misiuneape care şi-o asumase, împreună cucâŃiva amici, tovarăşi în societatea debinefacere, de ajutorare, de caritate„Emmaüs”, şi cu prieteni jurnalişti,străbătea noapte de noapte străzileîngheŃate ale Capitalei FranŃei adu -când sărmanilor, prin spusele şi mi -cile lor pachete, puŃin reconfort şimai multă căldură sufletească. Eraufoarte mulŃi cei care aveau nevoie deea. În întreaga FranŃă, şi parcă maimult în Paris, era în acea vreme ocriză de locuinŃe fără precedent. Fu -seseră decenii de inacŃiune în acestsens înainte, fuseseră distrugerile mariale celui de Al Doilea Război Mon -dial. Fusese un puternic exod rural,dar şi o oarece revigorare a natali -tăŃii. Era multă sărăcie, iar habitatulcosta. De altfel, temperaturile în acelezile de final de ianuarie 1954 începu -seră să coboare chiar spre -30˚ C.PreŃul la locuinŃe urca, cei care nuplăteau chiria sau ratele erau, fărăprea multă vorbă, daŃi afară, evacuaŃidin case, iar foarte mulŃi oameni nicimăcar nu-şi puteau imagina o locuin -Ńă care cât de cât să-i adăpostească.Aşa că străzile erau pline noaptea –ieşeau mai mult în evidenŃă astfel –de cei „sans logis”. Problema se vă deade câŃiva ani buni, dar acum, în condi -Ńiile menŃionate, do bândise dimensiuniterifiante. Preotul Pierre se afla de câŃi -

va ani în fruntea unei mici organizaŃii so -ciale, de bum bacuri, feşe, şi construcŃii,pentru a-i ajuta pe cei menŃionaŃi –am amin tit-o –, numită „Emmaüs”.Lucrurile se mişcau greu. A căutatmai întâi, în acel început de ianuarie1954, când problemele „se revărsau”,să acŃio neze pe calea politică, depu -nând la Parlament un proiect de amen-dament pentru construcŃia de urgenŃă,rapid, a unor locuinŃe. Chiar în noap -tea când proiectul era respins de depu -taŃi – scrie Axelle Brodiez-Dolino,autoarea unei remarcabile cărŃi„Emmaüs et l'abbé Pierre”, Pressesde Sciences Po, 2009, volum din care

am preluat mai multe din informaŃi-ile mele – un copilaş a murit de frigîntr-o locaŃie Emmaüs, unde se făcea,totuşi, ceea ce se putea face atunci,cu mijloacele avute la dispoziŃie.L'abbé Pierre a publicat dar, în „LeFigaro”, o scrisoare deschisă minis -trului. Iar în absenŃa răspunsului po -litic – ministrul nu a răspuns – a ac -Ńionat cum ştia mai bine. Pe de oparte, a sensibilizat jurnaliştii, iar, înacelaşi timp, noaptea, pe străzile Pa -risului, distribuia supă, cafea, pâineşi pături celor ce-o petreceau pestradă. «După ce distribuiai ajutoare -le, nu puteai să le spui „bună seara”

sau „noapte bună” unor oameni cemu reau pe asfaltul îngheŃat», remar-că totuşi l'abbé Pierre.

Suntem, dar, la început. Ca ur -mare a demersurilor lui l'abbé Pierre,ce sensibilizau puternic opinia publi -că, i s-a oferit asociaŃiei sale un te -ren viran, la „piciorul” Pantheonuluidin Paris. Acolo, operativ, vineri, 29ianuarie, 1954, după amiază, preotulşi amicii săi au montat un cort mili -tar de mari dimensiuni, cu paie izo -lante de frig, pe podea, şi cu ceainicecatalitice, unde se puteau preparamulte căni fierbinŃi. Împreună cuamicul său Robert Buron, ministru

pentru Teritoriile de peste mări –iată, unii politicieni „răspundeau” –aba tele Pierre i-a întâmpinat în uşacortului pe primii sosiŃi fără locuinŃă,fără adăpost. Iar o zi mai târziu, sâm-bătă 30 ianuarie, doamna Lar mier, pro-pietara Hotelului Rochester, îl anunŃape l'abbé Pierre că, faŃă de situaŃiaexpusă, ea este în măsură să punăla dispoziŃia celor „sans logis”, celor„couche-dehors” camerele neo cupateale hotelului său şi, care, pro pietaraa avut grijă să nu fie deloc puŃine.

... Era deja o premieră: primii paşicare demonstrau că Emmaüs şi l'abbéPierre începeau să mobilizeze relativansamblul societăŃii în ajutorul celorsărmani. În 31 ianuarie, duminică,l'abbé Pierre, împreună cu ziaristulGeorge Verpraet, vor Ńine şapte pre -legeri referitoare la situaŃia „oame-nilor străzii”, iar chiar din acea seară,ajutaŃi de către Primărie, la Paris seva crea primul Comitet de ajutor deurgenŃă pentru cei fără adăpost, seva deschide un centru fraternal dedepanaj şi se întreprind mai multeturnee nocturne pentru a-i aduna peaceştia şi a-i pune la adăpost. Lu -crurile, însă, nici pe departe nu eraurezolvate. Tot în acea noapte a fostgăsită în faŃa teatrului „du Chatelet”o femeie de 66 de ani aproape în -gheŃată care va muri la foarte puŃintimp după ce a fost adusă la unComisariat de PoliŃie. Ea fusese, înajun, evacuată din casă pentru nepla-ta chiriei, în condiŃiile în care prefec-tul reamintea poliŃiei să continue ex -pulzările celor care nu plăteau. Iată-lpe Victor Hugo cu „Mizerabilii” săifoarte aproape. În aceeaşi noapte,însă, încă 8 adulŃi şi 3 bebeluşi aumurit de frig în FranŃa.

Atât de departe de Th.R.Malthuscare doar constata că „trebuie să în -lăturăm pur şi simplu săracii”, l'abbé

CERCETARE VINERI • • •MARTIE • • • ••

c my bc my b

c my bc my b

Dou@ modalit@]i de a interpreta lumea (II)– Th. R. Malthus }i „l'abbé Pierre” –

Dan POPESCU

L'abbé Pierre

Maica TerezaIndira Gandhi

Pierre, a doua zi, împreună cu ziaris-tul Verpraet vor concepe şi vor citila Radio, pe postul central, un pateticapel către opinia publică franceză. Unpatetic apel la solidaritate şi la aju-tor. Iată fragmente: „Dragi prieteni, să-riŃi în ajutor. O femeie a murit înghe -Ńată în această noapte, pe trotuarulbulevardului Sevastopol, strângând înmâini hârtia prin care, cu o zi înain -te, a fost expulzată din locuinŃa sapentru neplata chiriei. În fiecare noap-te sunt mai mult de 2000 de oamenicocârjaŃi de frig, în ger, fără acoperiş,fără pâine, aproape goi. În faŃa ororii,crearea de locaŃii de urgenŃă esteimperios necesară. AscultaŃi-mă: în 3ore, primele 2 centre de depanaj aufost create. Ele regurgitează, deja,sunt arhipline, trebuie să deschidempeste tot. Trebuie ca în această searăchiar, în toate oraşele FranŃei, în fie -care cartier al Parisului să fie aşezatepancarde luminate în noapte, la por -Ńile locurilor unde există pături, sal -tele, supă, şi pe care, dedesubtul ti -tlului de «Centru fraternal de de -panare» să fie scrise aceste cuvintesimple: «Tu care suferi, orice ai fi,intră, dormi, mănâncă, reiaŃi speran -Ńele, aici sunt oameni care te iubesc,aici te iubim»... În faŃa fraŃilor lormurind de mizerie, o singură convin-gere trebuie să existe între oameni:voinŃa de a face imposibilul ca oasemenea mizerie să nu dureze. Vă rog,să ne iubim destul pentru a construicât de repede aceasta. Atâta durerene-a dat şi ne dă lucrul minunat careeste: sufletul comun al FranŃei.

Fiecare dintre noi poate veni înajutorul celor fără adăpost. Ne tre-buiesc pentru această seară şi celmai târziu până mâine 5000 de pă -turi, 300 de corturi americane mari,200 de ceainice – vase catalitice.AduceŃi-le repede la Hotel Rochester,92, rue la Boétie. Întâlnirea cu volun -tarii şi cu camioanele, pentru a strân-ge pe cei fără adăpost, în aceastăseară la orele 23, în faŃa cortului dinSaint-Geneviève. MulŃumită vouă, nici

un om, nici un copil nu se va culcaîn această seară pe asfalt sau pecheiurile Parisului. Vă mulŃumesc”.

Era implorarea creştină a preotuluide a nu lăsa să moară pe se menulsău, de a-i da speranŃă şi dragoste.Era invocarea omului din RezistenŃăşi a omului politic de a revigora„sufletul comun al FranŃei”. Era, însfârşit, pragmatismul fostului cerce -taş şi al jurnalistului ce se afla lângăl'abbé Pierre. În foarte scurt timp,deja Hotelul Rochester era invadat dedonaŃii: pachete cu haine călduroase,pleduri, oale, bani, bancnote şi chiarbijuterii. „Sufletul generos al FranŃei”,al francezilor, se făcea simŃit. Vor fi

apoi depozitate numeroase pachete înmai multe localuri ale administraŃiei,ale municipalităŃii, ale asociaŃiilor. Garadezafectată de la Orsay va fi şi eatransformată într-un gigantic centrude stocaj, şi, în plus, alte 4 staŃii demetrou dezafectate: Saint-Martin, Liège,Rennes şi Champ-de-Mars. PrimăriaParisului va pune şi ea la dispoziŃielocaluri de şcoli şi gimnazii. Toateacestea vor rămâne în funcŃiuneaproape o lună şi jumătate. Vor maifi aduse paturi, se vor deschide noiazile şi care vor funcŃiona cu carac-ter aproape permanent...

... Va veni, chiar dacă mai târziu,şi răspunsul politic aşteptat. În 4

februarie Parlamentul va vota un pro-gram în sumă de 10 miliarde francivechi pentru construcŃia de urgenŃă a12 mii de locuinŃe... Era, afirma pre -sa timpului şi de mai apoi, „o verita -bilă insurecŃie a bunătăŃii”... În 1961,l'abbé Pierre era încă cunoscut decătre 98% din persoanele întrebate laîntâmplare despre el. Va reveni peprima scenă după 1998, apărând „noiisăraci” şi pe cei fără adăpost. Deo -potrivă, va întreprinde turnee în toatălumea, punctele sale de vedere de -venind, generând, dezvoltând adevă -rate instituŃii: la Londra, Bruxelles,Zurich, în Statele Unite şi Canada, laKöln, în Olanda, India, Liban, în Africa,

în America de Sud, în Austria, etc. Îiva întâlni pe preşedintele Eisenhower,pe Pandit Nehru, pe Indira Gandhi,pe Maica Teresa, pe Josua de Castro,pe Albert Schweitzer, pe mulŃi, mulŃialŃii. Nu mai era vorba doar de acŃiu -nea generoasă faŃă de cei săraci. Eradin ce în ce mai mult vorba decrearea acelor mecanisme în socie -tate care să stimuleze integrarea, re -inserŃia lor, să devină „ocupaŃi”, să-şi redobândească identitatea pierdutăcândva. L'abbé Pierre nu mai era doarun nume. Era o instituŃie, un mod anu -me de a gândi, de a fi, de a acŃiona.Deosebire imensă faŃă de maniera dea gândi şi de a fi a lui Thomas Ro -bert Mathus. Milioane şi milioane deoameni şi-au redobândit speranŃa –iar numeroşi dintre ei şi-au şi reali -zat-o – datorită lui l'abbé Pierre şicelor ca el...

... Închei aceste însemnări gândin-du-mă la România: nu cred că vreoforŃă politică are şanse de reuşită fărăîmplinirea cel puŃin a două con diŃii: a)dezvoltarea, reconfigurarea producŃiilorindustriale, dezvoltarea infastructuri -lor, activităŃilor creatoare de locuri demuncă, cea mai bună terapie pentrua diminua sărăcia, mizeria materială şimorală ce ne cuprinde din toate păr -Ńile; b) tragerea la răspundere a celorex plicit sau implicit vinovaŃi de acestatât de teribil dezastru al Ńării. Maiales, astfel, „banii înapoi” la popor,de la cei care ne-au furat pe noi toŃi,cu fabricile, cu flota, cu pământurile,cu terenurile, etc. Şi care, de fapt, în23 de ani, aproape nu au construitnimic, ne-au adus în situaŃia în caresuntem, cu speranŃele atât de jos învreme ce câŃiva, într-un alt sensdecât prăbuşirea economiei şi a Ńării,şi-au pus de-o parte, pe socotealanoastră, aproape fără nici un efortconstructiv din partea lor, pe bază decorupŃie şi relaŃii clientelare, imenseaveri. În acest sens, nefăcând ce tre-buie, în câŃiva ani, nu vom fi delocdeparte de sărăcia şi mizeria unorŃări din Africa...

VINERI • • •MARTIE • • • • •

c my bc my b

c my b

CERCETARE

c my b

Dou@ modalit@]i de a interpreta lumea (II)– Th. R. Malthus }i „l'abbé Pierre” –

L'abbé Pierre

Josue de Castro, celebrul autor al “Geografiei foamei” Albert Schweitzer Dwight Eisenhower

e-GUVENARE VINERI • • •MARTIE • • • ••

urmare din pagina 1În zilele noastre, acestea pot bene-

ficia de informaŃiile deja stabilite şide tehnologiile de comunicaŃie, şi prinurmare, de a le creşte concentrareaasupra scopului principal al e-guver -nării, de a crea beneficii pentru cetă -Ńeni şi afaceri, ale utilizatorilor finali.

În urma analizei efectuate până înacest punct, cu privire la importanŃatehnologiilor , putem în mod clar şiuşor să ne imaginăm impacturile ma -jore ale e-guvernării. Acestea includîmbunătăŃirea serviciilor livrate între-prinderilor, în special reducerea cos-turilor, uşor de imaginat în achiziŃiilepublice , un mai bun control al chel-tuielilor publice, un proces de admi -nistrare îmbunătăŃit şi creşterea veni -turilor pentru administrare, prin imple -mentarea unor platforme software cuajutorul cărora se pot colecta maiuşor anumite sume la bugetul de stat.În ceea ce urmează voi analiza maiîn detaliu câteva din aceste beneficii.

REDUCEREA COSTURILOR ŞIECONOMII BUGETARE

Să începem de la cel mai comunimpact economic pe care orice ser-viciu ar trebui să îl aducă; reducereacosturilor şi economii bugetare. E-gu-vernarea contribuie la aceste beneficiiprin reducerea costului tranzacŃiilorpentru procedurile administrative şiprin intermediul asigurării unui con-trol mai bun al cheltuielilor. (Până înluna iulie a anului 2012 strategia Gu -vernului României pentru noul sistemde e-guvernare, “eRomania”, este înfaza de implementare iar singurul do -cument oficial este cel menŃionat.)Cele doua elemente menŃionate maisus, reducerea costurilor şi economiibugetare, pot fi împărŃite în doua im -pacturi unice. De fapt, pe de o parte,avem reducerea costurilor în furni -zarea de servicii şi, pe de altă parte,controlul de cheltuieli guvernamen-tale. Acestea sunt două impacturi eco-nomice directe ale e-guvernării.

În ciuda aşteptării unei reducericlare a costurilor furnizării serviciilorpublice, rezultatele în urma cercetă -rilor empirice de până astăzi arată unimpact şi o îmbunătăŃire destul deslabă în această direcŃie. De fapt, amrealizat că reducerea costurilor nu areloc. Cercetările efectuate de şi în eva -luarea modelelor e-guvernării arată

rezultate clare în această privinŃă. Nuvoi parcurge fiecare detaliu al aces-tui studiu şi nici toate rezultatele apă-rute, dar voi prezenta dovezile impor-tante aduse în suportul celor afirma -te. Studiul, care arată evoluŃia impac -turilor pe trei perioade de timp, îm -parte impactul costurilor în reducereade personal, o creştere a veniturilornefiscale şi reducerea costurilor admi -nistrative. După cum putem vedea întabelul 1. prezentat mai jos, rezul-tatele sunt dezamăgitoare în ceea cepriveşte reducerea costurilor, pe ter-men scurt.

Pe de altă parte, evoluŃia a fostlentă şi s-a afirmat doar o reducerea costurilor administrative. Nimeni nupoate nega că e-guvernarea are unimpact asupra cos turilor şi, în plus,datele găsite pot fi considerate la felde vechi ca şi acest domeniu. Noiîncă mai credem că, după analiza fă -cută, impactul asu pra costurilor ve -nind de la soluŃiile de e-guvernarevor fi confirmate în descoperirile vi -itoare ale tehnologiei şi literaturii gu -vernamentale.

Precum este cazul în fiecare in -dustrie, este nevoie de o masa de uti -lizatori critici pentru a crea economi-ile scalare şi, prin urmare, reducereacosturilor. Unul dintre motivele aces-tui impact minor observat în tabelulde mai sus poate fi faptul că, iniŃial,costurile sunt ridicate. De fapt, estenevoie de investiŃii pentru a stabiliplatforma şi pentru furnizarea eficien-tă a serviciilor. În vederea experimen -tării unei reduceri directe a costuri -lor, după investiŃia iniŃială, este im -portant ca un anumit număr de uti-lizatori sa fie prezenŃi. Aceasta vapermite, de exemplu, o reducere anumărului de persoane angajate înlivrarea serviciilor prin canalul tradiŃio -nal şi, ulterior, reducerea costurilor.De asemenea, e-guvernarea poate ajutala controlul cheltuielilor guvernamen-tale într-un mod mai bun. De exem-plu, după cum s-a şi specificat, con -Ńinutul e-guvernării reuneşte trei par-

adigme: “paradigma tehnică”, “para-digma managerială” şi “paradigmafuncŃională”.

Impactul reducerii costurilor nu areefect numai asupra economiei. Crizadatoriilor in zona EURO, care loveşteŃările PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia,Grecia şi Spania), şi care ajunge şila Ńari mai solide cum ar fi: FranŃa,Austria şi Belgia, a arătat în cadrulguvernelor celor mai afectate Ńăriunele probleme, direct legate de re -ducerea unor costuri. Cel mai evi-dent, în privinŃa impactului econo mical e-guvernării, sunt costurile politiceşi costurile evaziunii fiscale. În Gre -cia şi Italia, de exemplu, costurilepolitice sunt foarte ridicate. Aceastase datorează parŃial şi din cauza mo -dului tradiŃional şi de moda veche dea furniza serviciile publice. În aceastăprivinŃă, multe din resurse pot fi se -parate cu ajutorul e-guvernării. Deexemplu, e-guvernarea ar putea ajutala o mai buna gestionare a tuturorcosturilor politice în cadrul unei Ńari.Toate beneficiile, inclusiv diferitele chel -tuieli de rambursare, voucher pentrutransport şi pentru combustibil demaşină şi multe alte privilegii garan-tate oficialilor guvernamentali, pot fiurmărite într-un mod mai eficient şi,în plus, ar putea fi pus capăt abuzu -rilor. De asemenea, am putea spunecă, deşi este încă dificil în Ńări ca Ro -mânia, implementarea unui utilitarsimplu de e-vot ar putea acorda be -neficii importante asupra Ńării. Bine -înŃeles, acesta este doar un exempluşi, în plus, una din sugestiile pentrusoluŃionarea unei mici părŃi a puzzle-ului de care este nevoie pentru arezolva multitudinea problemelor înfelul în care, politica şi elaborarea depolitici, este pusă în aplicare în aces-te Ńări.

VENITURI FISCALE

După cum a fost specificat ante-rior, o altă problemă pentru Ńări cumar fi România, Italia şi Grecia este

problema evaziunii fiscale. De fapt,mulŃi dintre cetăŃenii care au evitatda toriile în ultimii ani au condus gu -vernele într-o situaŃie gravă de refi-nanŃare. Aceasta este una dintre con-secinŃele incapabilităŃii şi ineficienŃeiacestor state în colectarea taxelor. Oe-guvernare de succes ar avea unimpact major în creşterea veniturilortaxelor pentru asemenea Ńări. Moder -nizarea şi crearea unui sis tem de ta -xare eficient prin serviciile de e-gu -vernare a fost şi este o prioritatecheie pentru multe Ńări.

De exemplu, sistemul de proce-sare şi completare a taxelor ar ajutaguvernele în creşterea transparenŃeişi reducerea corupŃiei, care ar ducela o mai bună încredere publică.

IMPLEMENTAREA GUVERNĂRIIELECTRONICE

Dezvoltarea e-guvernării este o ches-tiune esenŃială, în zilele noastre, pen-tru dezvoltarea societăŃii. Proiecteleprivind guvernarea electronică nu artrebui să atragă numai cetăŃenii caresunt deja conectaŃi la Internet, deasemenea, va trebui să atragă şi pecei care sunt mai puŃin familiarizaŃicu tehnica şi pe cei care nu benefi-ciază de o conexiune la Internet. Gu -vernele trebuie să dezvolte proiectede servicii integrate de reŃea. În sco -pul de a pune în aplicare cu succesaceste proiecte, sunt necesare maimulte competenŃe, cum ar fi abilităŃide management de proiect şi analiză,aptitudini analitice şi tehnice, abilităŃide gestionare a cunoştinŃelor, de co -municare şi de prezentare.

MANAGEMENTUL DE PROIECT

Cu siguranŃă este evident, şi foarteimportant, faptul că abilităŃile de ma -nagement de proiect sunt extrem denecesare, indiferent de dimensiuneaproiectului pentru punerea în aplicareşi dezvoltarea de proiecte.

Gestionarea unui proiect este artade planificare, organizare, progres,es timare şi alocarea resurselor, denegociere, de urmărire, rezultatele demăsurare şi nu în ultimul rând, co -municarea. Gestionarea unui proiectinclude, de asemenea, capacitatea dea gestiona timpul, costul, domeniulde aplicare, de risc şi de calitate.Toate aceste abilităŃi sunt absolutnecesare pentru a ghida proiectul şipentru a atinge obiectivele specifice.

APTITUDINI ANALITICE ŞI TEHNICE

Ca în orice proiect de dezvoltare,este important de a analiza şi inter-preta ce se întâmplă, la fiecare etapăa procesului. AbilităŃile analitice im -plică o capacitate de vizualizare, arti -culare, de rezolvarea a problemelorşi luarea şi executarea deciziilor. Într-un proces de dezvoltare a proiectu-lui, vom începe prin a defini careeste problema şi vom afla practici,politici şi procese şi care sunt fac-tori care contribuie. De-a lungul pro-cesului vor fi necesare instrumente

diferite, ca de exemplu: comentariide valoare din partea unor referenŃicare pot aduce un plus de valoare,procese de analiză, studii prin care sedetermină satisfacŃia clienŃilor, analizapărŃilor interesate, analiza nevoilorutilizatorilor, fluxul de informaŃii, etc.Aptitudinile tehnice sunt mai mult saumai puŃin importante în funcŃie decomplexitatea sistemului care trebuiedezvoltat, practic de cerinŃele de pro-grame care trebuie utilizate.

INFORMAłII ŞI CUNOŞTINłE DE MANAGEMENT

InformaŃia este o resursă valoroa -să. Prin urmare, în funcŃie de, conŃinu-tul său, calitate, format, transmitere, de-pozitare, accesibilitate, securitate, gra-dul de utilizare şi de conservare, sepoate determina valoarea acesteia.

Având în vedere că mai mulŃi fac-tori trebuie luaŃi în considerare, ges-tionarea informaŃiilor este o abilitate,care este necesară în multe, dar şidiferite compartimente. De exemplu,rolul programatorilor în dezvoltareaunui proiect este de a crea formate,baze de date şi fişiere, care sunt uti-lizate pentru a organiza şi reprezentainformaŃii. Mai mult, aceştia se ocu pă,de asemenea, de interfeŃele de secu-ritate pentru a asigura integritatea şiutilitatea informaŃiei

În scopul de a dezvolta cu succesproiecte de e-guvernare, trebuie sta-bilită o abordare de management alcunoaşterii. Această noŃiune implicăprocedural, structural şi de fapt, com -ponente, modelare de date, inteligen -Ńă artificială, etc.

În cazul în care cunoaşterea estebine gestionată, aceasta va conta înviitor pentru procesul de e-guvernare.Prin urmare, este esenŃial ca struc-turile şi procesele să fie corect docu -mentate.

COMPETENłE DE COMUNICARE ŞI PREZENTARE

Comunicarea în ceea ce priveşteproiectul este o cerinŃă care trebuierealizată pe tot parcursul implemen-tării acestuia. Vor fi organizate întâl-niri şi prezentări cu privire la progre-sele, obiectivele, rezultatele şi proble -mele care pot să apară. De exemplu,dacă apar elemente de noutate în pro-iect, se pot organiza întâlniri cu re -prezentaŃi ai administraŃiei publice cen-trale sau locale pentru a dobândisprijin şi finanŃare. În prezent existămai multe instrumente diferite de co -municare, cum ar fi e-mail, liste debuletine informative şi unul pe careîl recomandăm să fie folosit, soluŃi-ile de cloud prin care se pot proce-sa documente şi informări în modcolaborativ. În scopul de a comunicaprogresele importante într-un modsimplu şi clar, este important, să fur -nizăm informaŃii clasate pe categoriide interes. Cu toate acestea, acestproces nu trebuie simplificat pentrua nu conduce la concluzii eronate.

Abilitatea de prezentare, nu im -plică doar cunoştinŃe de pregătire şisusŃinere a unui discurs, ci şi capaci -tatea de a lua date complexe carepot fi comunicate diferitelor tipuri depublic. Diferite aptitudini fundamen-tale sunt necesare pentru ca guver-nul să pună în aplicare servicii inte-grate într-un mod de succes.

Acestea sunt cele mai importante.Dar, desigur, nu sunt singurele, multealte abilităŃi diferite ar putea fi deasemenea necesare, în funcŃie de ti -pul de provocare cu care se confrun-tă dezvoltarea unui sistem de e-gu -vernare.

Impactul e-guvern@rii în economiedr. Eduard STOICA, ULBS

Bucureşti. Palatul Victoria.

CERCETAREVINERI • • •MARTIE • • • • •

urmare din pagina 1Guvernatorul a adăugat recent şi

faptul că politica monetară este limi -tată la asigurarea stabilităŃii preŃuri -lor, în timp ce politica fiscală trebuiesă adopte măsuri care să stimulezecreş terea economică. Totuşi, dificulta -tea po liticienilor în a aplica acesteprincipii economice este cunoscută.Este greu pentru un politician să facăeconomii într-o perioadă de creştereeconomică când şi populaŃia are unsentiment pozitiv şi în plus perspec-tiva alegerilor este una imediată.Însă, considerăm că dacă populaŃiaeste bine informată aplicării şi con-secinŃelor principiilor economice, po -liticienii care ar respecta aceste reg-uli ar trebui sancŃionaŃi de electorat.Aşadar, rolul economiştilor este de aface societatea conştientă de acesteprincipii pentru ca apoi să fie una -nim respectate şi aplicate.

La nivel european s-a decis sem -narea tratatului de Stabilitate, Coor -donare şi GuvernanŃă care să moni-torizeze mai atent indicatorii privindnivelul datoriei publice şi cel al de -ficitului bugetar, însă pe baza prog-nozelor oferite de statele membre.Considerăm că o astfel de abordareneunitară nu va rezolva problema.Fiecare stat are anumite particularităŃişi metodologii proprii şi nu există oagenŃie europeană de prognoză. În

plus, simpla raportare la nivelul dato-riei publice în PIB şi la rata defici -tului bugetar în PIB, nu asigură sta-bilitatea fiscală, atât de aşteptată deinvestitori şi de pieŃele financiare.

O soluŃie de analizat ar fi ca prog-nozele asupra indicatorilor monitori -zaŃi să se facă unitar la nivelul uneiinstituŃii europene cu funcŃii în acestsens. (Din cercetarea proprie efectu-ată asupra a peste 200 de persoanejuridice, încrederea în Comisia naŃio -

nală de Prognoză este de doar 30%).Un alt studiu care pune în discu -

Ńie limitele prevederilor Tratatului dela Maastricht, preluate şi în Com pac -tul Fiscal la finele anului trecut şicare oferă o propunere de îmbunătă -Ńire a metodologiei. (Eichengreen, 2004)

Propunerea se referă la luarea înconsiderare a cauzelor fundamentalecare au determinat datoriile nesuste -nabile – companii gigant care au tre-buit salvate fiind prea mari pentru a

falimenta, deficite nesustenabile lasistemele de pensii, o forŃă de muncăneproductivă şi ineficientă în raportcu costurile şi probleme în funda-mentarea unui buget eficient carecauzează probleme ulterior. Conside -răm nerelevantă simpla raportare laanumite limite (3% la deficitul buge-tar şi 60% procentul datoriei în PIB).

Totuşi, indiferent de cât de binestabilite ar fi regulile fiscale, politi-cienii pot găsi modalităŃi de ocolire a

acestora. O soluŃie ar fi privatizareaîntreprinderilor de stat cu pierderi. Oaltă strategie ar fi renunŃarea la re -ducerile fiscale temporare, pe termenlung, pentru a consolida veniturilebugetare.

Un exemplu că se poate este Ger -mania unde tocmai existenŃa unei po-litici fiscale anticiclice înainte de de -clan şarea crizei mondiale a determi-nat ca Ńara să nu intre în recesiune.Şi să fie motorul, chiar dacă fără preamulŃi cai putere rămaşi, al zonei euro.În prezent, există şi aici firme careîşi reduc activitatea mai mult sau maipuŃin, în funcŃie de sectoarele în careactivează, există greve spontane por-nite de bugetari, etc. Însă existenŃaspaŃiului de manevră fiscală atenuea -ză toate acestea, cum este şi normalde fapt.

Nu ne rămâne decât să sperăm căeconomia zonei euro o să-şi revină,însă încă nu există perspective peori zont scurt în acest sens, pentru aputea şi economia României să-şi re -vină. Însă, putem avea surprize chiarmai repede decât ne aşteptăm dinpartea economiei chineze, care estesupraîncălzită. “Norocul” şi-l mai faceomul şi cu mâna lui!

Cercetări realizate în cadrul proiec -tului POSDRU /CPP107/DMI1.5/S/76851cofinanŃat din Fondul Social Europeanprin Programul OperaŃional Sectorial Dez -voltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Limitele Compactului fiscal europeandrd. ec. Ilie BANU, ULBS

Sibiu. Debut de primavară în PiaŃa Mare

Deşi Mediaşul a fost cunoscut caun puternic centru industrial, care s-abucurat în anii regimului comunist deuriaşe fonduri de investiŃii din bugetulstatului, nu totdeauna justificate, aşacum se întâmpla în multe cazuri în po -litica industrială a României socialiste,el a dat Ńării numeroase personlităŃi demare anvergură ştiinŃifică, culturală şiatistică care au lăsat patrimoniului na -Ńional creaŃii de imensă valoare.

Recent doi valoroşi oameni de cul -tură, profesorii Gheorghe Bulaşoiu şiLucian Giura, au elaborat şi editat oamplă tipăritură intitulată „Profiluri me -dieşene”, cu caracter bio-bibiografic,având „menirea de a oferi date din celemai diverse domenii despre cei care

s-au născut, a trăit, au activat şi aucules roadele muncii în oraşul natal şiaiurea, constituind, în acelaşi timp, oreală sursă de informaŃie pentru locui -torii de azi şi de ai municipiului şi aizonei adiacente.

În cele două volume ale acestuivaloros dicŃionar, alcătuite după rigu -roase criterii ştiinŃifice, cititorul poategăsi preŃioase informaŃii despre viaŃa şiactivitatea a peste 200 de reprezentan -Ńi de seamă ai societăŃii medieşene,despre multilateralitatea domeniilor pecare aceştia le-au abordat în demersu -rile lor ştiinŃifice, culturale şi artistice.

Începând cu secolul XV, cultura Me -diaşului se afirmă prin oameni de taliaunor Iakob Piso, Christian Schesäeus,sau Laurentius Toppeltinus, notorietateacărora a depăşit graniŃele Transilvaniei.

Iakob Piso, s-a născut la Mediaşîn jurul anilor 1480. După studii strălu-

cite, devine doctor în drept. Carierajuridică l-a propulsat în ierarhii de statsuperioare, ajungînd secretar şi profe-sor al regelui Ludovic al II al Ungariei.Poet de vocaŃie a fost şi un strălucitorator. Piso a întreprins călătorii lamarile curŃi europene, militând pentrucrearea unui front comun europeanantiotoman. A avut legături cu spiritua -litatea umanistică europeană fiind prie-ten cu Erasmus de Rotterdam, umanistde talie europeană.

Un alt medieşan devenit celebru,Christian Schesäeus, teolog cu studiiclericale la Wietenberg, a fost şi poet.În amplul poem istoric „Ruinae Panno -nicae”, evocă, cu mult talent, luptelepentru conducerea Transilvaniei dintreprincipii Ioan Sigismund, Ferdinand I. şirespectiv Maximilian între 1540 şi 1571.

În secolul următor, Laurentius Top-pel tinus a fost cărturarul care a re -prezentat cu cinste umanismul târziutransilvănean. Cu studii strălucite deştiinŃe umaniste (Colegiul Academic„Ga briel Bethlen” din Alba Iulia, univer -sităŃile de drept din Padova şi Roma,apoi în Germania şi FranŃa).

La Orleans îşi dă doctoratul în ştiinŃe

juridice, cu o teză din drep civil.La Lion, în 1667, rod al cercetă-rilor anterioare, publică o lucrarede istorie „Ori gines et occasusTransiylvanorum” care a cunos-cut o largă răspândire în Europa.A fost reeditată în 1672 la Viena.

Opera lui Laurentius Toppel -tinus s-a bucurat de o largăapreciere şi în łările Române.Cronicarul moldovean MironCos tin a folosit în „De neamulmoldovenilor” opera sa de că -pătâi, ar gumente legate de ori -ginea romană a poporului româniar Stolnicul Canta cuzino în „Isto-ria łării Româneşti” a folosit pa -saje din cartea lui Toppeltinus,pentru a ilustra aceeaşi temă.

Pentru istoriografia română,ideile cuprinse în opera uma -nistului Lauren tius Toppeltinus,reprezintă un mare succesAvând în vedere faptul că eaa susŃi nut cu un secol înain-tea Şcolii Ardelene, originearomană a poporului român,fapt deosebit de curajos lavremea respectivă.

• • • • ••••••• • • • • • •• VINERI • • •MARTIE • • • ••

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBRĂVEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~

19 martie 1959. Revoltă în Tibet. Dalai-lama este constrâns la exil.

Mediaşul istoric

Tipografie medievală

Stolnicul Cantacuzino“Ori gines et occasus Transiylvanorum”,

de Laurentius Toppeltinus

Civitas Mediensis (II)