DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE „Lumea e …miste i promisiuni roz-bombon în acest...

----

Anul a început prost,confirmând încă o datăcă superstiŃia schimbăriide an „în bine” e doaro încercare de autoli -niştire. Faptele arată căsituaŃia crizei europenenu s-a îmbunătăŃit maideloc după mareaîntâlnire europeană dinde cembrie în care lideriiUE au convenit că aus-

teritatea trebuie să aibă o imagine constituŃio -nală pentru a transmite un mesaj de încrederepe termen lung. Şi cum a început anul dupăgaranŃiile date că până în martie formula de -ficitului de succes care să preîntâmpine viitoa -rele crize va fi implementată?

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Lumea e un loc periculos.Nu din cauza celor carefac rău, ci a celor care seuită la ei şi nu fac nimic.”

Albert Einstein

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 332 anul VIII vineri, 13 ianuarie 2012 1 RON

Ninge peste Ńară cu veşti opti-miste şi promisiuni roz-bombonîn acest început de an, semnsigur că românii fie că nu s-autrezit încă din mahmureala în -delungilor sărbători de iarnă, fiecă le prieşte de minune baia devoioşie festivistă servită exact înanii când trebuie să se prezintela vot. Aşa că 2012 nu putea săînceapă decât pe melodii săltăreŃemenite să redea tonusul unor

milioane de români rebegiŃi de frigurile crizei.Aflăm, prin urmare, din colindele şi sorcovele rostite,

cu siguranŃă contracost, de cetele analiştilor economiciautohtoni, că:

1. Vom avea în 2012 doar veşti bune în ceea cepriveşte creşterea economică. Corul analiştilor de servi-ciu prognozează o evoluŃie de cel puŃin 2 la sută, sfi -dând proiecŃiile pesimiste ale Europei Occidentale. An -ticipările optimiste reies dintr-un complicat joc al pro -babilităŃilor în care eventualele refluxuri ale agriculturiişi exporturilor româneşti vor fi compensate cu uşurinŃăde revirimentul major al serviciilor, construcŃiilor, inves -ti Ńiilor publice şi revigorarea cererii interne.

An electoral cu ingrediente super

– optimiste

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Am trăit destul pentru a vedea că diferenŃa generează ură”

Stendhal

A fost sau nu a fost o surprizăcriza economico – financiarămondială debutată în SUA în anul2008? Fac parte dintre cei puŃinicare au spus şi spun că nu a fosto surpriză. În cadrul unui sistemvădit, în mai multe din compo-

nentele sale, vulnerabil, consumismul excesiv, menit săam plifice profiturile vânzătorilor, a finalizat în veritabilebombardamente publicitare şi inducerea, constituireaunor, mai mult sau mai puŃin, false necesităŃi, mai alesodată cu secolul XXI. Astfel de necesităŃi depăşind în sa -tisfacerea lor posibilităŃile reale ale consumatorilor derând, ale marii mase a consumatorilor, aceştia au apelatcu insistenŃă la credite. continuare ^n pag. 4

SUMARUL (pe rubrici)al revistei

EUROECONOMIA XXIpe anul 2011 ^n paginile 2, 6 }i 7

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Emil DAVID

Dan SUCIU


Arta plastic@ a germanilor de pe

meleagurile sibiene. IV

Statul “asistenŃial” sau “social”îşi are originile în iniŃiativelepropuse în Germania pe vremealui Bismark. Ideea de asistenŃăşi protecŃie so cială s-a rafinatapoi în Marea Bri tanie în timpulcelui de-al Doilea Război Mondialca reacŃie sau alternativă la sta -tul în război (“warfare state”).


Berlin

Îngrijor@ri de început de an

Universul tumultos al datoriilor suverane (I)- evolu]ii în timp }i spa]iu -

Vel]

11 ianuarie 49 î.e.n. Julius Cesar, în marşul său asupra Romei,va trece Rubiconul, râul separând Galia Sarpina de Italia,

strigând: “zarurile au fost aruncate”.

master. Camelia-Oana CR~CIUN,Facultatea de {tiin]e Economice, ULBS

Statul social - Fran]a

Vedere din Paris

SUMAR REVIST~2 VINERI 13 IANUARIE 2012

ÎnvăŃământ economicUniversitatea “Lucian Blaga” din Sibiu,

Departamentul ProtecŃia ProprietăŃii Inte -lectuale, Centrul PATLIB Sibiu - “SalonulMondial de Inventică de la Geneva”,nr.305/22 aprilie 2011.

Mădălina Butiuc – “Criza financiară aînvăŃământului superior în Europa”, nr.306/13 mai 2011.

Carmen Comăniciu – ”ConferinŃa eco -nomică internaŃională IECS 2011. şi 20de ani de învăŃământ superior economicsibian”, nr. 307/20 mai 2011.

Carmen Comăniciu – Mesaje primitecu ocazia sărbătoririi a 20 de ani de laînfiinŃarea FacultăŃii de StiinŃe Economicedin cadrul UniversităŃii ,,Lucian Blaga”din Sibiu, nr. 309/3 iunie 2011.

Cursuri organizate de Camera de Co -merŃ, Industrie şi Agricultură Sibiu, nr.317/9 septembrie 2011.

Dan Popescu - ”ÎnvăŃământ econom-ic în Republica Moldova, ASEM – Chişi -nău: jubileul de 20 de ani”, nr. 320/30septembrie 2011.

CărŃiIulian Văcărel (coordonator) - ”Studii

de Istorie Eco nomică şi Istoria GândiriiEconomice”, nr. 291/14 ianuarie 2011.

Dan Popescu - ”O lume controver-sată”, nr. 295/11 februarie 2011.

Dan Popescu - ”InvitaŃie la lectură, IoanaBlaga Frunzescu Frustrare şi nesaŃ”, nr.296/18 februarie 2011.

Editura Risoprint - ”Probleme Actualeale Gândirii, ŞtiinŃei şi Practicii Econo -mico - Sociale”, nr. 305/22 aprilie 2011.

Silvia Mărginean - ”Jeremy Rifkin. Onouă conştiinŃă pentru o lume în criză”,nr. 320/31 septembrie 2011.

Dan Popescu - “Amurgul lumilor pa -ralele”, Corneliu V. Mihail, “Maniere şiabjecŃii”, nr. 322/14 octombrie 2011.

Constantin Popescu - ”ViaŃa ca opti-mism tragic, Perspectivă ecolonomică”,nr. 326/11 noiembrie 2011.

Dorel Morandău, “Dan Popescu - Amur-gul lumilor paralele”, nr. 328/25 noiem-brie 2011.

Dan Popescu - Despre „InaccesibilafăgăduinŃă”, nr. 329/2 decembrie 2011.

Punctul pe EuropaEmil David - ”Laptele şi mierea - strict

interzise în 2011”, nr. 291/14 ianuarie 2011.Emil David - ”Toate-s vechi şi noi

sunt toate…”, nr. 292/21 ianuarie 2011.Emil David - ”Tară scumpă Ńară…”,

nr. 293/28 ianuarie 2011.Emil David - ”FMI şi şalupa în care

trebuie îngrămădită România”, nr. 294/4februarie 2011.

Emil David - ”ConstrucŃie europeanăcu bulină roşie”, nr. 295/11 februarie 2011.

Emil David - ”Doi ani cu FMI: o expe -rienŃă eşuată”, nr. 296/18 februarie 2011.

Emil David - ”GuvernanŃa europeanăpentru competitivitate”, nr. 297/25 fe -bruarie 2011.

Emil David - ”România pitorească -în căutare de «îngeri păzitori»”, nr. 298/4martie 2011.

Emil David - “Ieşirea din criză saujocul de - a alba - neagra”, nr. 299/11martie 2011.

Emil David - “Românii cred în basmeleŞeherezadei”, nr. 300/18 martie 2011.

Emil David - “Criza alimentară în versi-une românească”, nr. 301/25 martie 2011.

Emil David - “Codul muncii în zadar?”,nr. 302/1 aprilie 2011.

Emil David - “Banii europeni - preamulŃi pentru nevrednicia noastră”, nr.303/8 aprilie 2011.

Emil David - “Românii - siliŃi să crea -dă că banii nu aduc fericirea”, nr. 304/15aprilie 2011.

Emil David - “România la al câteleastart?”, nr. 305/22 aprilie 2011.

Emil David - “LăudaŃi de FMI, pândiŃide incertitudini”, nr. 306/13 mai 2011.

Emil David - “Schengen - un vis preaîndepărtat”, nr. 307/20 mai 2011.

Emil David - “ExerciŃii impuse la para -lele imposibile”, nr. 308/27 mai 2011.

Emil David - “Reforme şi austeritate«marca Roubini»”, nr. 309/3 iunie 2011.

Emil David - “Competitivi în Europa,dar cum? Împreună sau pe cont pro-priu?”, nr. 310/10 iunie 2011.

Emil David - “RătăciŃi în pădurea de

incertitudini”, nr. 311/17 iunie 2011.Emil David - “Români cu dor de

ducă”, nr. 312/24 iunie2011.Emil David - “Sindromul grecesc şi

injecŃia europeană”, nr. 313/1iulie 2011.Emil David - “România în oglinzi

paralele”, nr. 314/8 iulie 2011.Emil David - “Ieşim din criză, şi criza

la uşă!”, nr. 315/15 iulie 2011.Emil David - “Vremea miturilor spul-

berate”, nr. 316/22 iulie 2011.Emil David - “Trei ani de criză mon-

dială şi o singură certitudine: CON -TINUĂM!”, nr. 318/16 septembrie 2011.

Emil David - “ViaŃa şi speranŃa dedupă criză”, nr. 319/23 septembrie 2011.

Emil David - “Cum poate fi sabotatun «Plan Marshall»?”, nr. 320/30 sep-tembrie 2011.

Emil David - “Un paradox: libertatelimitată spre binele celui deposedat deea”, nr. 312/7 octombrie 2011.

Emil David - “Umorul negru şi amarare paşaport românesc”, nr. 322/14 oc -tombrie 2011.

Emil David - “Deficit zero: de buget saude speranŃe?”, nr. 323/21 octombrie 2011.

EMIL David - “Romania între poemeleelitist si proza d-lui Franks”, nr. 324/28octombrie 2011.

Emil David - “De ce îi invidiem pegreci?”, nr. 325/4 noiembrie 2011.

Emil David - “De sarbători, fericirease oferă la preŃuri promoŃionale!”, nr.326/11 noiembrie 2011.

Emil David - “Inventatorul Albei caZapada din politica romanească”, nr.327/18 noiembrie 2011.

Emil David - “Romania din spatele afişe -lor electorale”, nr. 328/25 noiembrie 2011.

Emil David - “Cine - a pus Băncile-ndrum…”, nr. 329/2 decembrie 2011.

Emil David - “Bunăstarea - nu la anul, cipeste mulŃi ani!”, nr. 330/9 decembrie 2011.

Emil David - “Calea europeană - fărăversiuni aventuriste”, nr. 331/16 decem-brie 2011.

Criza economicăDan Suciu - “În căutarea creditelor”,

nr. 291/14 ianuarie 2011.Alexandru Danciu - “Noi valenŃe eco-

nomice pentru perioada post - criză”, nr.292/21 ianuarie 2011.

Eugen Iordănescu - “RaŃionaliate şidecizie în condiŃii de criză (I)”, nr. 293/28ianuarie 2011.

Eugen Iordănescu - “RaŃionaliate şidecizie în condiŃii de criză (II)”, nr. 294/4februarie 2011.

Eugen Iordănescu - “RaŃionaliate şi de-cizie în condiŃii de criză (III)”, nr. 295/11februarie 2011.

Eugen Iordănescu - “RaŃionaliate şidecizie în condiŃii de criză (IV)”, nr.296/18 februarie 2011.

Dan Suciu - “În criză pe cont pro-priu”, nr. 301/25 martie 2011.

Ioan Victor Marcu - “Criză după criză.Este această criză una în «L»?”, nr.302/1 aprilie 2011.

Dan Suciu - “Criza datoriilor şi lipsafundamentelor teoretice”, nr. 315/15iulie 2011.

Dan Suciu - “Temeri pentru crize viitoa -re”, nr. 320/30 septembrie 2011.

Dan Suciu - “În aşteptarea crizei urmă-

toare”, nr. 322/14 octombrie 2011.Dan Popescu - “Nisipuri mişcătoare”,

nr. 323/21 octombrie 2011.Liviu Mihăescu - “Seism în econo -

mie”, nr. 327/18 noiembrie 2011.Constantin Popescu - “Criza globală.

Perspectivă ecolonomică”, nr. 328/25noiembrie 2011.

Andreea Vasiu - “Criza economicămondială şi reŃeta americană”, nr. 331/16decembrie 2011.

Istorie economicăRăzvan Sorin Şerbu - “Al XVI - lea

Congres Mondial de Istorie Economică”,nr. 292/21 ianuarie 2011.

Dan Popescu - “Probabila rebalansare”,nr. 293/28 ianuarie 2011.

Dan Popescu - “Solidaritate econo -mică”, nr. 298/4 martie 2011.

Dan Popescu - “Solidaritate econo -mică”, nr. 299/11 martie 2011.

Dan Popescu - “«Ucigaşii» Planetei”,nr. 300/18 marie 2011.

Dan Popescu - “Coşmarurile nucleare:geneză, evoluŃii şi perspective (I)”, nr.301/25 martie 2011.

Dan Popescu - “Coşmarurile nucleare:geneză, evoluŃii şi perspective (II)”, nr.302/1 aprilie 2011.

Dan Popescu - “Coşmarurile nucleare:geneză, evoluŃii şi perspective (III)”, nr.303/8 aprilie 2011.

Dan Popescu - “Coşmarurile nucleare:geneză, evoluŃii şi perspective (IV)”, nr.304/15 aprilie 2011.

Dan Popescu - “O sfidare economică şiun pariu european (I)”, nr 307/20 mai 2011.

Dan Popescu - “O sfidare economicăşi un pariu european (II)”, nr. 308/27mai 2011.

Dan Popescu - “SperanŃe prea înde-părtate”, nr. 311/17 iunie 2011.

Dan Popescu - “«De la indezirabili»la emigranŃi”, nr. 312/24 iunie 2011.

Răzvan Sorin Şerbu - “LA MULłIANI, AMERICA!”, nr. 313/1 iulie 2011.

Dan Popescu - “Argentina. Biografiaunei doctrine:peronismul. CircumstanŃe,efigii, reverberaŃii (I)”, nr. 317/9 septem-brie 2011.

Dan Popescu - “Argentina. Biografiaunei doctrine:peronismul. CircumstanŃe,efigii, reverberaŃii (II)”, nr. 318/19 sep-tembrie 2011.

Dan Popescu - “Argentina. Biografiaunei doctrine:peronismul. CircumstanŃe,efigii, reverberaŃii (III)”, nr. 319/26 sep-tembrie 2011.

Dan Popescu - “Munca, blestem saueliberare?”, nr. 324/28 octombrie 2011.

Dan Popescu - “Munca, blestem saueliberare? (II)”, nr. 325/4 noiembrie 2011.

Dan Popescu - “Munca, blestem saueliberare? (III)”, nr. 326/11 noiembrie 2011.

Dan Popescu - “Prin cenuşa imperi-ilor, (I)” nr. 330/9 decembrie 2011.

Dan Popescu - “Prin cenuşa imperi-ilor, (II)” nr. 331/16 decembrie 2011.

Teorie economicăIrina Damian - “Altermondializarea”,

nr. 291/14 ianuarie 2011.Adina Maria Fleşer -”Altermondializarea

(I)”, nr. 293/28 ianuarie 2011.Adina Maria Fleşer - “Altermondializarea

(II)”, nr. 294/4 februarie 2011.Dan Popescu - “Model şi antimodel

în economie”, nr. 296/18 februarie 2011.Alin Opreana - “Abordarea echilibru-

lui economic între conceptualizarea teo-retică şi perspectiva istorică (I)”, nr.301/25 martie 2011.

Alin Opreana - “Abordarea echilibru-lui economic între conceptualizarea teo-retică şi perspectiva istorică (II)”, nr.302/1 aprilie 2011.

Alin Opreana - “Leon Walras şi contribu -Ńia acestuia la dezvoltarea teoriei echilibru -lui general (I)”, nr. 303/8 aprilie 2011.

Alin Opreana - “Leon Walras şi contribu -Ńia acestuia la dezvoltarea teoriei echilibru -lui general (II)”, nr. 304/15 aprilie 2011.

Dan Popescu - “75 de ani de la publi -area «Teoriei generale…» a lui Keynes”,nr. 305/22 aprilie 2011.

Alin Opreana - “EvoluŃia teoriilor neo- walrasiene şi post - keynesiste pentrurealizarea echilibrului general”, nr. 306/13mai 2011.

Dan Popescu - “Liberalism şi solida -ritate - Profesorul Charles Gide în actua -litate (I)”, nr. 314/8 iulie 2011.

Dan Popescu - “Liberalism şi solida -ritate - Profesorul Charles Gide în actua -litate (II)”, nr. 315/15 iulie 2011.

Alin Opreana - “Contraatacul mone-tarist la adresa keynesismului (I)”, nr.315/15 iulie 2011.

Alin Opreana - “Contraatacul mone-tarist la adresa keynesismului (II)”, nr.316/22 iulie 2011.

Alin Opreana - “Ascensiunea mone-tarismului în teoria şi practica econo -mică”, nr. 318/16 septembrie 2011.

Dan Popescu - “Liberalism şi solida -ritate - Profesorul Charles Gide în actua -litate (III)”, nr. 316/22 iulie 2011.

Adina Maria Fleşer - “AntreprenoriatSocial. Centre START - UP pentru tineri (I)”,nr. 317/9 septembrie 2011.

Alin Opreana - “Teoria economică asecolului XX între keynesism şi mone-tarism”, nr. 317/9 septembrie 2011.

Ioana Madalina Butiuc - “Thomas RobertMalthus şi actualitatea teoriei sale”, nr.317/9 septembrie 2011.

Adina Maria Fleşer - “AntreprenoriatSocial. Centre START - UP pentru tineri(II)”, nr. 318/16 septembrie 2011.

Adina Maria Fleşer - “Rolul marketin -gului în sistemul bancar (I)”, nr. 319/23septembrie 2011.

Adina Maria Fleşer - “Rolul marketin -gului în sistemul bancar (II)”, nr. 320/30septembrie 2011.

Dan Popescu - “FascinaŃia socialului.Pierre Rosanvallon despre «Societateaegalilor»”, nr. 321/7 octombrie 2011.

Dan Popescu - “FascinaŃia socialuluiPierre Rosanvallon despre «Societateaegalilor»(II)”, nr. 322/14 octombrie 2011.

Dezvoltare durabilăAlin Opreana - “Paradoxala expansi-

une economică a Chinei”, nr. 293/28 ia -nuarie 2011.

Dan Popescu - “Decalajele economiceîntre «relativ» şi «absolut»”, nr. 294/4februarie 2011.

Alin Opreana - “Ascensiunea econo -mică a «Ursului de la Est»”, nr. 296/18februarie 2011.

Răzvan Sorin Şerbu - “Neofactorii deproducŃie, o posibilă soluŃie pentru relan -sare economică”, nr. 297/25 februarie 2011.

Paul Lucian - “DispoziŃiile acquis-uluiSchengen (I)”, nr. 298/4 martie 2011.

Paul Lucian - “DispoziŃiile acquis-uluiSchengen (II)”, nr. 299/11 martie 2011.

continuare în pagina 6

EUROECONOMIA XXI - Sumar 2011

Pictură de Van Eyck

Pictură de Van Eyck

3ELECTORALE STATUL SOCIALVINERI 13 IANUARIE 2012

urmare din pagina 12. Vom bate recorduri după re -

corduri în producŃia pentru export.Nici nu s-a tras linia sub bilanŃulstatistic pe anul trecut şi suntemanunŃaŃi, întru fericirea noastră, cărecordul istoric al exporturilor ro -mâneşti atins în 2010, a fost dejabătut încă din primele 10 luni ale lui2011, când am expediat peste hotaremărfuri în valoare de 37,6 miliardeeuro, 75 la sută dintre acestea re -prezentându-le produsele manufactu -rate. Şi aceasta în ciuda faptului că,anul trecut, finlandezii de la Nokiane-au lăsat cu ochii în soare şi cuun minus de 1,2 miliarde de euro laexport. Vin optimiştii noştri acum şizic: „Nu-i nimic, vom compensa pier -derile de la Nokia cu exporturileînfloritoare de carne de porc, dupăce UE ne-a ridicat barierele comer-ciale datorate ani în şir pestei por -cine româneşti”.

3. Vom fi recordmani şi în pri -vinŃa deficitului bugetar care se zicecă în 2012 va fi Ńinut sub un con-trol riguros. Adică, mai concret, 1,9la sută din PIB prin proiecŃia buge-tară şi maxim 3 la sută prin prog-nozele mai generoase ale aceloraşianalişti responsabili de optimismulnaŃional. Că veniturile nu au cum săfie optimizate şi atunci nu rămânedecât perspectiva scăderii cheltuie -lilor, deci a diminuării bugetului de sa -larii şi pensii, nu contează. Ceea cecontează este faptul că ne demon-străm ambiŃiile exact într-un an devârf al crizei mondiale.

4. Vom atinge, cu absolută sigu-ranŃă, Ńintele de inflaŃie şi de cursvalutar stabil în 2012. Adică, expri-mat în cifre, nu ne putem aştepta lao inflaŃie mai mare de 3 la sută, decifloare la ureche pentru români şivom vedea afişat un curs mediu deschimb de 4,3 lei/euro, chiar 4,1 lei/euro anunŃă triumfător unii analiştipentru primul trimestru al acestui an.Pe aceştia din urmă îi invităm sămai deschidă din când în când tele-vizorul sau paginile financiare aleziarelor pentru a afla cu cât cumpărăromânul un euro în aceste zile. Chiaraşa, ce ar fi ca diferenŃa să o suportecorul trâmbiŃelor de veşti bune?

5. Cât priveşte politicile şi strate-giile economice ale României lavreme de criză, se va vedea în celece urmează că nu ducem lipsă de„avocaŃi ai diavolului” nici când sun-tem cu un picior în groapă. Iată, depildă, câteva mostre din reflecŃiileaşternute pe hârtie de ziar de unuldin cei mai mari experŃi bursieri pecare i-a avut Sibiul şi România: „Ro -mânia stă foarte bine, pentru că arecea mai mică datorie publică rapor-tată la PIB, sub 40 la sută şi are,din fericire, monedă proprie. Avemmonedă proprie şi trebuie să Ńinemcu dinŃii de ea!”. Sau: „Guvernul Boca impus austeritatea când trebuia,mult înaintea tuturor, chiar am fostvizionari din acest punct de vedere!A făcut foarte bine că nu a dat dru-mul la consum. Dacă ar fi dat dru-mul la consum desfrânat, pe ideea˂˂consumul aduce creştere economi -că˃˃, acum am fi avut mari, mariprobleme”. Sau: „Până ca noi să neplătim datoriile astea (către FMI şi

ceilalŃi creditori internaŃionali – n.n.)trebuie să ne gândim cum şi le vorplăti italienii, spaniolii, americanii... Eclar că numai inflaŃia este răspunsul.Le vom plăti prin inflaŃie. Adică ceeace avem de dat azi, mâine va însem-na mult mai puŃin peste 5 sau 10ani, când datoriile acestea vor ajungela scadenŃă. Când banii împrumutaŃiau fost tocaŃi demult şi toată lumeaare datorii, nu văd altă soluŃie decâtinflaŃia, adică tipărirea de monedă”.Sau, în fine: „Românul care are banişi chef de muncă va ieşi din aceastăcriză foarte bine. Dar să ia banii săîi investească numai şi numai în ceştie să facă, în domeniul în care sepricepe”...

MulŃumim pentru sfaturi şi „exper-tiză”. În rest, orice comentariu este

de prisos.Cam aşa gîndesc, probabil, toŃi

marii strategi care croiesc în prezentviitorul României într-un an electoral.Care criză, despre ce criză vorbimîntr-un an când toŃi indicatorii eco-nomici înfloresc, când ne batem înrecorduri cu „crema” Uniunii Euro -pene, când putem scăpa de datoriileexterne doar deschizând simplu robi-netele inflaŃiei şi de sărăcia noastrăcronică doar investindu-ne banii (pecare nu-i avem) în ceea ce ne pri-cepem să facem?

Şi dacă vom continua să neîmbătăm cu apă chioară şi vom lălăirefrenele aceloraşi colinde, nu-i delocexclus să vedem, să auzim şi să cre-dem şi multe alte minuni ale unuisfârşit de an electoral. De pildă, că

se vor găsi bani, peste noapte, pen-tru mărirea pensiilor şi salariilorcare, bineînŃeles, de la anul vor fidiminuate corespunzător. Sau că nevom înfrupta din fondurile europenenu cu şase, ci cu zece miliarde deeuro într-un an, după ce în toŃiceilalŃi cinci dinainte abia de ne-amatins de un miliard. Sau că laalegerile din noiembrie, decembriesau când vor fi ele, se vor buluci laurne sau la oficiile poştale dinstrăinătate nu două, nu patru, civreo zece milioane de români pribe-gi şi nefericiŃi, dar strâns uniŃi înjurul aceluiaş crez: să voteze pe cinetrebuie!

DezmăŃul propagandistic poateîncepe. Suntem în anul şi în Ńaratuturor posibilităŃilor.

An electoral cu ingrediente super – optimisteEmil DAVID

urmare din pagina 1În prezent se cunosc trei tipuri ma -

jore de abordări în această privinŃă:(1) statul asistenŃial bazat pe sta-bilirea unor reguli clare de acordarea ajutoarelor sociale şi pe o birocraŃiefoarte mare menită să controleze şisă coordoneze un astfel de sistem;(2) statul asistenŃial în care regulilesunt mai generale şi birocraŃia maimică (modelul nordic european), fiindsuficient să îndeplineşti nişte criteriiminimale pentru a te încadra într-oanumită clasă de ajutor primit de lastat şi(3) statul asistenŃial care asigură unminim garantat de avantaje socialeca o componentă a cetăŃeniei şi adrepturilor derivate din aceasta (mo -delul anglo-saxon).

Unul din statele europene care s-a bucurat de un bunul mers al statu -lui asistenŃial este FranŃa.

Statul bunăstării din FranŃa se ba -zează pe 4 piloni: alocaŃii familiale,asigurări de sănătate, asigurări pen-tru accidente de muncă şi pensii.

Acestea oferă drepturi legale rela-tiv generoase, finanŃate prin schemede asigurări plătite prin contribuŃiiale angajatorilor şi angajaŃilor preleva -te prin sistemul general de taxare,scrie cotidianul britanic The Guardian.

În FranŃa, susŃinerea statului asis-tenŃial de către toate partidele arerădăcini adânci, la fel ca şi credinŃaîn necesitatea şi benignitatea a ceeace francezii numesc “ľétat”. Politi -cienii din partidele de dreapta şi destânga folosesc cuvântul “solidaritate”cu sinceritate. Poate că solidaritateaeste expresia modernă a apelului la“fraternitate” din 1789.

În FranŃa există în guvern un mi -nister pentru solidaritate, iar statulmenŃine o taxă de solidaritate, doaruna dintre numeroasele taxe plătitede contribuabili şi angajatori în nu -mele consolidării coeziunii sociale. Maimult, în fiecare an, de ziua solidari -tăŃii, plata salariilor angajaŃilor estedestinată organizaŃiilor de caritatepentru bătrâni.

Fraternitatea naşte egalitate. Statulbunăstării din FranŃa oferă o socie -tate în care diferenŃele dintre bogaŃişi săraci sunt mai mici decât înMarea Britanie. FranŃa este una din-tre puŃinele Ńări occidentale în caresărăcia şi inegalitatea veniturilor auscăzut în ultimii 20 de ani. Întretimp, în Marea Britanie, inegalitateaveniturilor este mai mare decât afost în ultimii 30 de ani.

Aplecarea spre egalitate esteadânc imprimată în ADN-ul politicfrancez: institutul de sondare a opi -niei publice Lavialle a constatat recent

că 9 din 10 francezi cred că dife -renŃa de venituri este încă prea mare.

În plus, francezii sunt mai con-vinşi decât alte naŃiuni că statul esteo forŃă a binelui: critica de stânga apreşedintelui francez Nicolas Sarkozymaschează acordul profund care stăla baza necesităŃii unui stat mare şibenign. Toate acestea îşi găsesc ex -presia în dorinŃa de a cheltui pe pen-sii, pe ajutoare de venit, pe sănătateşi pe servicii sociale care, luate îm -preună, se ridică la 33% din venitulnaŃional, cel mai mare procentaj dinŃările OrganizaŃiei pentru Cooperareşi Dezvoltare Economică (OCDE), undemedia este de 24%.

Marea Britanie se situează submedie, cu 23,3% – iar cifrele dinacest an vor afişa o scădere abrup-tă. Sistemul de beneficii sociale esteînsă unul “bismarckian”, bazat pefondurile de asigurări. Pentru sănă-tate angajatorul plăteşte 12,8% dinvenituri, în timp ce angajatul plăteşte0,75%. De asemenea, în ceea depriveşte contribuŃiile la sistemul depensii de stat, angajatorul plăteşte8,3%, iar angajatul 6,65%, până laun plafon al câştigurilor.

De la revoluŃie, locul catolicismu-lui în viaŃa francezului a fost atacatcu înverşunare. Cu toate acestea,biserica şi statul au convenit de multtimp să încurajeze natalitatea şi săsprijine mamele. Încă de la apelul,după primul război mondial, de aface copii pentru a compensa lipsacelor dispăruŃi, statul francez a dusîn mod energic o politică pro-natali-tate, favorizând în mod tradiŃional

familiile numeroase.Cu toate acestea, nu se vede vreo

influenŃă semnificativă a bisericii înceea ce priveşte respectarea jurămin -telor de căsătorie, în condiŃiile încare peste 50% din copiii născuŃi înFranŃa sunt în afara căsătoriei. Pe dealtă parte, familiile franceze obŃinmai mult ajutor din partea statului.Astfel, cheltuielile publice pentru pri -mii ani de viaŃă ai copiilor suntprintre cele mai mari din Europa,după Islanda si Danemarca, situân-du-se la aproximativ 1,1% din veni-tul naŃional.

AsistenŃa statului francez este însămai puŃin generoasă cu părinŃii sin-guri, care îngrijesc aproximativ 13%din toŃi copiii născuŃi în FranŃa. Fiecă este vorba de stilul de viaŃă, desecuritatea socială sau de cheltuielilemari pentru sănătate, francezii au osperanŃă mare de viaŃă. O franŃu-zoaică se poate aştepta să trăiască84,4 de ani, cu trei ani mai multdecât o britanică. – cea mai maresperanŃă de viaŃă din OCDE dupăJaponia.

Pentru francezi, însă speranŃa deviaŃă se situează la 77,3 ani. Chiardacă creşterea proporŃiei populaŃieipeste vârsta de pensionare va fi re -lativ mică în următorii 40 de ani,costul îmbătrânirii populaŃiei este oproblemă frecvent dezbătută în poli -tica franceză şi are legătură parŃialde generozitatea pensiilor.

Guvernele Chirac şi Sarkozy auîncercat să reducă beneficiile de caredispun pensionarii, în special alecelor care au lucrat în sectorul pu -

blic, crescând în acelaşi timp pensiapu blică minimă.

Însă mutarea de la dreapta lastânga a inversat direcŃiile politicilorşi priorităŃile sociale. În timpul luiMitterand, planul a vizat scoatereapersoanelor în vârstă de pe piaŃaforŃei de muncă pentru a face loccelor tineri, aşa că autorităŃile audecis reducerea vârstei de pensio -nare de la 65 la 60 de ani în 1983.Cu aceeaşi intenŃie, şi pentru a îm -bunătăŃi balanŃa muncă-viaŃă, socia -liştii au redus săptămâna de lucru la35 de ore în anul 2000.

În prezent, însă, scopul este de a-ipăstra pe lucrătorii în vârstă pe piaŃamuncii şi de a creşte vârsta de pen-sionare (în prezent de 61 de ani) –o mişcare căreia opoziŃia socialistă ise opune. Stimulentele financiare func -Ńionează pentru a-i motiva pe oamenisă continue să lucreze dincolo devârsta de pensionare – însă jumătatedin forŃa de muncă se “pensionează”înainte de a ajunge la 55 de ani.Politica s-a schimbat, de asemenea,pentru a încuraja economisirea pri-vată pentru pensii.

FranŃa este o societate generoasă,care luptă pe străzi împotriva tenta-tivelor de a reduce sumele alocatepentru pensii, ajutoare sociale şi să -nătate. Contrar mitului, puterea sa nue una a sindicatelor, ci o putere avoinŃei colective. Drept rezultat, FranŃaeste o Ńară mai bună decât majori-tatea celorlalte dacă eşti bătrân, bol-nav, şomer, o persoană cu handicapsau un nou născut.

Statul social - Fran]a

master. Camelia-Oana CR~CIUNFacultatea de {tiin]e Economice, ULBS

Caricaturi de Ion Anestin

DATORII SUVERANE VINERI 13 IANUARIE 20124

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Băncile, la rândul lor, în speranŃa

unui profit bancar înalt, râvnind laacel profit, au oferit asemenea cre -dite cu o generozitate demnă de ocauză mai bună, pe fondul unui ma -nagement bancar agresiv şi precipi-tat, şi deloc fundamentat, preventiv.Precipitarea şi proasta gestiune le-afăcut să-şi depăşească astfel posibi -lităŃile, resursele şi să acumuleze da -torii şi dezechilibre financiar bancaredin ce în ce mai mari. Alături, fireş -te, de debitorii lor, şi ei cu datorii,raportate, după caz, din ce în ce maimari, mai importante. Nemaivorbindde faptul că producŃia, „exilată” cu pre-cădere în China dar şi în alte stateemergente, lipsea şi lipseşte, uneoritimid, alteori mai evident, din tablouleconomic al statelor cu eco nomiidezvoltate şi bănci faimoase. Să adău-găm motoare debile de creş tere eco -nomică – creditul fără aco perire cuprecădere în direcŃia imobiliarului.

Chiar dacă cercetarea, de exce-lenŃă, într-o economie în general acunoaşterii, a rămas concentrată în -deosebi în Statele Unite şi alte câte-va Ńări dezvoltate, faptul nu a înlocuitproducŃia, lucru firesc deoarece nuporŃi un război de gherilă cu armenucleare de distrugere în masă. Nu aicum, mori şi tu... Trebuie să lu crezeşi să mănânce întreaga populaŃie, şinu doar “excelenŃa”. InternaŃiona li -zarea, globalizarea capitalului nu aufost nici ele în măsură să calmezesituaŃia şi nici să dreneze marileîncordări şi presiuni pe bănci. Cumpentru a diminua datoriile marilorbănci - datorii determinate, cum spu -neam, de un management neperfor-mant al acestora - statele puternicenelăsând băncile „să moară”, graveledezechilibre bancare s-au tranzlatat –

prin injecŃii de capital public, do bân -direa publică de pachete de acŃiuni,naŃionalizări de regulă de faŃadă, etc.– spre gestiunea şi aşa vulnera bilămacroeconomic a statelor res pectivedezvoltate. S-au amplificat, în con-secinŃă, dezechilibrele financiare aleacestora. Este vorba de un desen ge -neral, desigur nu cu toate detaliile.

Măsurile curative în astfel de situ-aŃii au fost gândite şi aplicate cuprecădere prin diminuarea deficitelorbugetare mai ales ca urmare a tăieriide salarii, pensii, ajutoare sociale,după caz de la stat la stat. Ceea cea însemnat şi înseamnă, aproapeexclusiv, încercarea de a ieşi dincriză nu atât pe seama celor respon-sabili de ea, a marilor profitori aisistemului, ci a celor mai nevoiaşi –desigur, în grade diferite de repre -zentare – cu venituri aproape exclu-siv limitate la salarii, pensii, ajutoare,ş.a. Cum şi astfel de măsuri vizândsocialul fiind limitate de graniŃa evi-dentă dintre viaŃă şi expiere, dar şiinsuficiente în raport cu povara foartegrea a deficitelor de un tip sau altul,ceea ce apasă astăzi cu precăderenumeroase economii europene dar şiale unor Ńări de peste Atlantic, pre-cum SUA, sunt „datoriile suverane”.Practic şi în bună măsură datoriilepreluate sub emblema statală de labăncile ce se confruntau cu povarafalimentului. Desigur, ne referim înprincipal, motivaŃia datoriilor suvera -ne aflându-se şi în alte desfăşurăridezechilibrate, chiar dacă nu explicitde natură bancară. Cazul economieiromâneşti, cu imensele probleme pecare le are, de gravă corupŃie şiclientelism politic, o dovedeşte cuprisosinŃă.

Aşadar, datorii, datoriile suverane,incapacitate de plată la nivelul sta -telor. Pentru firme, problema este multmai simplă. Întreprinderea care nu esteîn măsură să respecte ter menele con-

tractuale de plată pentru serviciileprestate de alŃii sau să-şi rambur -seze datoriile este în neregulă. Dacăpasivul său este mai ridicat decâtactivul său, ea devine tehnic şi ju -ridic insolvabilă. Într-o asemeneasituaŃie, ea se declară în faliment saueste declarată falimentară de cătrecreditorii săi, trecându-se la restruc-turarea sa şi chiar la lichidarea sa înscopul de a fi recuperate creanŃelece erau şi sunt datorate. Desigur,

procesul este ceva mai complicat,dar, în mare, lucrurile aşa se des-făşoară. Codurile – fiscale, comer-ciale – stabilesc procedurile, iar tri-bunalele de resort (comerciale, deregulă) procedează la aplicarea drep-tului, a legilor, a hotărârilor ca atare.

Corect. Dar în cazul unui stat, alunui stat care are datorii şi nu poatesă şi le plătească, devine insolvabil,lucrurile se petrec la fel? SituaŃiaeste mult mai complicată şi, toto-dată, mult mai puŃin reglementată,deşi în condiŃiile uniunilor şi comu-nităŃilor de state şi chiar ale globa -lismului, s-au făcut mai mulŃi paşiînainte astfel. Dar nu atât pe regle-mentare, cât pe prevenire. Ce seîntâmplă de fapt? Cum scria profe-sorul canadian Sarmir Saul într-unexcelent studiu intitulat „800 de anide faliment de stat”, publicat recentîn „l'Histoire”, şi cum am afirmat şinoi adesea, dacă au contractat obli -gaŃii de la creditorii lor şi nu potonora, statele sunt - şi rămân - suve-rane şi nu pot fi trimise, nici în modnecesar şi nici în mod clar, în faŃaunei instanŃe judiciare competentemenită să le constrângă în modnemijlocit la achitarea obligaŃiilor lor.În caz de incapacitate de plată a do -bânzilor şi a ratelor afe rente împru-muturilor contractate, statele respec-tive pot fi apreciate ca „falimentare”.Este însă o apreciere mai mult sen-timentală, morală, deoarece „activul”şi „pasivul” nu au acelaşi sens pen-tru state precum pentru întreprinderişi, totodată, un stat într-o astfel dedificultate nu poate fi lichidat, pre-cum o firmă, pentru a rambursa cre -ditorii săi neplătiŃi. Poate interveni şipoliticul cu decizii de un tip sau altulcare să diminueze sau să anulezedatoriile. Ar fi, deci, mai degrabă orealizare a riscului asumat de credi-torii unui stat atunci când au între-prins acŃiunea lor de creditare. PoŃisă pierzi sau poŃi câştiga...

Înainte de a merge mai departe înanaliza noastră, cred că trebuie săfacem o precizare. „Falimentul statu-

lui” considerăm că reprezintă o den-umire incorectă. Statele au fost,rămân şi vor rămâne încă multă vre -me de aici înainte, chiar în condiŃiileunor comunităŃi, uniuni statele, etc.Ele au funcŃii, mai ales sociale, na -Ńionale, care nu pot fi eludate. Nueste, dar „falimentul statului” ca atare,ca instituŃie, în timp, ci al unui anu -me mod al unor guverne, autorităŃide a gestiona macroeconomic şi,chiar persuasiv, microeconomic situa -Ńia. Statul german a rămas. A dispă -rut, însă, naŃional socialismul. Sta tulrus a rămas. A dispărut însă ca rac -terul lui comunist „à la sovietique”,caracterul său strict, eminamente cen -tralizat, etc., etc. O asemenea pre-cizare fiind făcută, putem continua.

Spuneam, dar, că falimentul unuistat este, deci, greu de sancŃionatdin cauza lipsei unor mijloace deconstrângere potrivite. S-au vădit şise vădesc, desigur, posibilităŃi şi mă -suri, dar fără forŃa permisivă şi ex -comunicativă necesară. Iată, în isto-ria economică, nu puŃine state de -bitoare infidele în plata datoriilor lor,au scăpat de multe ori represaliilor,în afară de abŃinerea de a le împru-muta din nou a creditorilor sau demajorarea costurilor împrumuturilorlor viitoare. Totodată, în cazul sus-pendării de către unele state a obli -gaŃiilor lor financiare contractate, cre -ditorii din Anglia şi FranŃa de exem-plu, apelau la însăşi intervenŃia înforŃă a statului lor ca atare, pentru aobliga pe debitori să plătească. NiciStatele Unite nu au lipsit şi nu lip -sesc de la un asemenea „apel”. Iaraceste state puternice amintite, nespune profesorul canadian citat, atuncicând considerau de cuviinŃă, se im -plicau, în speŃă, în luarea în stă -pânire a unor surse de venituri aledatornicilor şi chiar în intervenŃii mi -litare – aşa-numita „politică a ca -nonierelor”, totul în pofida principiu-lui, apreciat ca sacrosanct, de neu-tralitate a puterilor publice în tranza-cŃiile comerciale cu caracter privat.



Dan POPESCU

Vedere din Beijing

VINERI 13 IANUARIE 2012 5

c my bc my b

c my b

DATORII SUVERANE CARTE

c my b


C@r]i ap@rute

urmare din pagina 4Mai apoi, dezavuările şi disuadă -

rile economice s-au amplificat în ra -port cu canonadele dinainte. De exem -plu, prăbuşirea pe piaŃă a credituluipentru un stat care nu-şi onoreazăan gajamentele asumate, ceea ce arre prezenta şi reprezintă o anumesancŃiune destul de severă a pieŃei.Sau amintita creş tere a dobânzii con-simŃite pentru noi împrumuturi, ceeace ar reprezenta şi reprezintă o „sanc -Ńiune, la fel de severă, a creditului”.În sfârşit, am mai putea aminti pier -derea, treptată sau totală, a încrederiişi a acceptului pe pieŃele de capitalpentru sta tele în discuŃie, „fuga capi -talurilor” din aceste Ńări, posibilitateaunor embargouri comerciale, etc. Dere gulă, în mai toate asemenea situaŃiivădite în timp, a fost însă vorba, decele mai multe ori, de chiar împru -muturi directe contracta te, din variimotive, de statele res pective pe piaŃade capital, de fapt tot datorii su -verane dar de o altă ge neză şi oare-cum de un alt tip comparativ cu celedin prezent. Ca şi acum, plata unorastfel de împrumuturi sau promisiu -nea de a le plăti, au însemnat, directsau prin relaŃie, constrângeri de unfel sau altul, cu mii şi mii de morŃi,mii de drame, de nefericiri, etc.

Atunci când în 1944 a fost con-stituit Fondul Monetar InternaŃional,una dintre misiunile centrale aleacestei mari instituŃii a fost aceea dea împrumuta dar şi de a evita con-secinŃele situaŃiilor de felul menŃio -nat, prin intermediul promovării res -tructurărilor şi reeşalonărilor de da -torii, impunându-se statelor „în de -

fect”, printre altele, tăieri bugetare,creşterea de impozite, liberalizareacomerŃului lor exterior, ş.a. Dacă în -tr-un astfel de final dificil, statulsuveran şi-ar fi suspendat sau şi-arsuspenda obligaŃiile, datoriile, acestas-ar fi aflat şi s-ar afla imediat expusoprobiului şi sancŃiunilor pieŃei. Fireş-te că, în cazul unei comunităŃi de unfel sau altul, pot acŃiona „pârghii desolidaritate”, precum s-a propusactualmente în cazul Greciei, de faptal economiei elene, ştergerea a 50%din datoriile Greciei deŃinute de cătrecreditorii privaŃi. Sau, ca o altă vari-antă, declararea falimentului statuluirespectiv, chestiune însă, după cumam arătat, deosebit de nebuloasă şicu urmări, unele, deloc previzibile.

Ne-am referit în general. Dar ceexperienŃe şi concluzii ne poate re -leva cazuistica concretă, încă dinvremea Romei antice? Trecând apoiprin alcovurile financiare ale familieide Medicis, cu mari şi foarte impor-tanŃi bancheri florentini? Pe urmăsituaŃiile în care au fost puternicimplicaŃi Jacques le Coeur dar şi ceicare au dirijat marea Ligă hansea tică,prin Jakob Fuegger şi urmaşii săi?În sfârşit, celebrul financiar scoŃianJohn Law, pe urmă marea familieRothschild, dar şi personajele şi ca -sele financiare importante ale tim pu -rilor moderne? Venind sau încercândsă venim, fireşte, „la zi”... În de -cursul timpului, pe toate aceste seg-mente am întreprins cercetări asi due,publicate în cărŃile şi articolele mele,acum, însă, încercând să le reinserezdin perspectiva temei propuse –datoriile suverane. (va urma)

Profesorul de econo -mie şi doctrine, Toa derIonescu, de la Uni -versitatea Babeş-Bolyaidin Cluj Napoca, aflatla vârsta senectuŃii,pro pune cititorilor -specialişti şi studenŃieco nomişti - o fru moa-să lucrare - “Dez vol -tarea Transilvaniei în vi -ziune economică. SchiŃăana litico-isto rică”. Esteo carte amplă, bazatăpe un studiu asiduu şipe surse originale, pri -vind mai multe din ce -le mai importante pro -bleme ale economieiro mâ neşti.

D. P.

Sediul F.M.I

SUMAR REVIST~ VINERI 13 IANUARIE 20126

urmare din pagina 2Alin Opreana - “Ascensiunea econo -

mică a «Ursului de la Est»”, nr. 300/18martie 2011.

Răzvan Sorin Şerbu - “O nouă şansăpentru relansare economică”, nr. 318/16septembrie 2011.

Paul Lucian - “Politici economice sec -toriale de interes naŃional integrate în po -litica de mediu comun”, nr. 321/7 oc -tombrie 2011.

Paul Lucian - “Extinderea ReŃelelor Trans- Europene de Transport pe teritoriulRomaniei”, nr. 324/28 octombrie 2011.

Răzvan Sorin Şerbu - “Economia digi -tala, sursa cheie pentru dezvoltarea dura-bila a zonelor rurale”, nr. 324/28 octom -brie 2011.

Cristina Tănasescu - “Depăşirea limite -lor progresului prin progresul limitelor”,nr. 325/4 noiembrie 2011.

Ilie Banu - “Resurse financiare suste -nabile”, nr. 329/2 decembrie 2011.

Eugen Iordănescu - “PerformanŃă eco -nomică şi implicare socială”, nr. 331/16decembrie 2011.

Actulitate economicăDan Suciu - “Anul lucidităŃii”, nr. 292/21

ianuarie 2011. Dan Suciu - “Un an al marilor schim -

bări”, nr. 298/4 martie 2011.Eugen Iordănescu - “AbsorbŃia fon-

durilor structurale”, nr. 300/18 martie 2011.Eugen Iordănescu - “AbsorbŃia fondu -

rilor structurale”, nr. 301/25 martie 2011.Dan Suciu - “Exclusă din sectorul

public”, nr. 308/27 mai 2011.Alin Opreana - “Actualitatea politicilor

economice ale lui John Maynard Keynes”,nr. 310/10 iunie 2011.

Dan Suciu - “Dezvoltare şi îndatorare”,nr. 314/8 iulie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “China: perepede înainte (Transcrieri dintr-o varăfierbinte) (I)”, nr. 317/9 septembrie 2011.

Dan Suciu - “Economia fără credite”,nr. 317/9 septembrie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “China: perepede înainte (Transcrieri dintr-o varăfierbinte) (II)”, nr. 318/16 septembrie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “China:pe repede înainte (Transcrieri dintr-ovară fierbinte) (III)”, nr. 319/26 septem-brie 2011.

Dan Suciu - “Semnele pozitive, îngri-jite ca plantele în seră”, nr. 319/23 sep-tembrie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “China: perepede înainte (Transcrieri dintr-o varăfierbinte) (IV)”, nr. 320/30 septembrie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “China: perepede înainte (Transcrieri dintr-o varăfierbinte) (V)”, nr. 321/7 octombrie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “China: perepede înainte (Transcrieri dintr-o varăfierbinte) (VI)”, nr. 322/14 octombrie 2011.

Dan Suciu - “Un trimestru bun, deschideun an prost”, nr. 327/18 noiembrie 2011.

Dan Suciu - “Economia care trebuiesa crească”, nr. 329/2 decembrie 2011.

AfaceriCălin Jeflea - “Globalizarea afacerilor

şi internaŃionalizarea firmelor”, nr. 325/4noiembrie 2011.

ComerŃLucian Belaşcu - “Magazinele de tip

discount - formulă în plină expansiune înRomânia”, nr. 297/25 februarie 2011.

ContabilitateAdina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre-

zoreriei întreprinderii.SituaŃia fluxurilor detrezorerie (IV)”, nr. 293/4 februarie 2011.

Adina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre -zoreriei întreprinderii. SituaŃia fluxurilorde trezorerie (V)”, nr. 298/4 martie 2011.

Adina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre -zoreriei întreprinderii. SituaŃia fluxurilor detrezorerie (VI)”, nr. 299/11 martie 2011.

Adina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre-zoreriei întreprinderii. SituaŃia fluxurilorde trezorerie (V)”, nr. 310/10 iunie 2011.

Adina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre -zoreriei întreprinderii. SituaŃia fluxurilor detrezorerie (VI)”, nr. 311/17 iunie 2011.

Adina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre -zoreriei întreprinderii. SituaŃia fluxurilor detrezorerie (VII)”, nr. 312/24 iunie 2011.

Adina - Elena Lazăr “Contabilitatea tre -

zoreriei întreprinderii. SituaŃia fluxurilor detrezorerie (VIII)”, nr. 316/22 iulie 2011.

EvoluŃii - InvoluŃiiDan Popescu - “Implozii şi explozii

în zona lumilor paralele”, nr. 291/14 ia -nuarie 2011.

Adina Maria Fleşer - “Analiza SWOTa României”, nr. 293/28 ianuarie 2011.

Adina Maria Fleşer - “Contul satelit alturismului. Studiu de caz: România (I)”,nr. 296/18 februarie 2011.

Adina Maria Fleşer - “Contul satelit alturismului. Studiu de caz: România (II)”,nr. 297/25 februarie 2011.

Virgil Nicula - “Principiile eco - eco-nomice (I)”, nr. 298/4 martie 2011.

Virgil Nicula - “Principiile eco - eco-nomice (II)”, nr. 299/11 martie 2011.

Ioan - Victor Marcu - “Va avea de -cizia surprinzătoare a BNR, de a reduceRMO la valută, numai efecte pozitive?”,nr. 304/15 aprilie 2011.

Liviu Mihăiescu - “«Prin noi înşine»,din nou…”, nr. 305/22 aprilie 2011.

Ion Ivaşcu - “Strategia şi politica dedezvoltare a CEC Bank în mediul rural”,nr. 308/27 mai 2011.

Ion Ivaşcu - “Mediul Bancar şi con-ceptual de retail banking”, nr. 310/10iunie 2011.

Ion Ivaşcu - “Mediul Bancar şi con-ceptual de retail banking”, nr. 311/17iunie 2011.

Eugen Iordănescu - “Trestia gânditoa-re”, nr. 311/17 iunie 2011.

FiscalitateIoan Dumitru BoŃa - “Informatizarea ac -

tivităŃii vamale la nivelul intregului sistemvamal român (I)”, nr. 294 februarie 2011.

Ioan Dumitru BoŃa - “InformatizareaactivităŃii vamale la nivelul intregului sis-tem vamal român (II)”, nr. 295/11 fe -bruarie 2011.

Dan Suciu - “Codul Muncii şi perfor-manŃa”, nr. 297/25 februarie 2011.

Ilie Banu - “ImportanŃa stabilizatorilorfiscali”, nr. 314/8 iulie 2011.

Ioan Victor Marcu - “Politicile de ajus-tare a deficitului bugetar în România”,nr. 316/22 iulie 2011.

Dan Suciu - “Decizii mai rapide, eco -nomie pe creştere”, nr. 318/16 septem-brie 2011.

Călin Jeflea - “NoŃiunea de control finan-ciar - fiscal”, nr. 319/23 septembrie 2011.

Ilie Banu - “EvoluŃia sistemelor fis-cale (I)”, nr. 319/23 septembrie 2011.

Ilie Banu - “EvoluŃia sistemelor fis-cale (II)”, nr. 320/30 septembrie 2011.

Calin Jeflea - “Organizarea propriu -zisă a controlului financiar - fiscal”, nr.320/30 septembrie 2011.

Dan Suciu - “Taxe şi oportunitate”,nr. 321/7 octombrie 2011.

Eugen Iordănescu - “Statul asistenŃial”,nr. 327/18 noiembrie 2011.

Dan Suciu - “Adevăratul pact fiscal pen-tru România”, nr. 331/16 decembrie 2011.

InstituŃiiDan - Alexandru Popescu - “InvitaŃie

la călătorie profesională Rennes - Paris”,nr. 295/11 februarie 2011.

Dan - Alexandru Popescu - “InvitaŃiela călătorie profesională Rennes - Paris”,nr. 296/18 februarie 2011.

Dan Alexandru Popescu - “Discurs îndeschiderea expoziŃiei Fotografii europe -ne, Cercul Militar Sibiu, 9 mai 2011”, nr.306/13 mai 2011.

Dan Suciu - “Băncile şi datoria greacă”,nr. 313/1 iulie 2011.

Robert Labbé - “Băncile”, nr. 315/15iulie 2011.

Dan Suciu - “Băncile renunŃă la Ro -mânia”, nr. 328/25 noiembrie 2011.

Ileana - Sînziana Ciuncan - “Globalizareşi instituŃii”, nr. 329/2 decembrie 2011.

Ileana - Sînziana Ciuncan - “Globalizareşi instituŃii (II)”, nr. 330/9 decembrie 2011.

InstituŃii financiare internaŃionaleDan Suciu - “Un acord superficial”,

nr. 302/1 aprilie 2011.M. Emilian Dobrescu, Diana Mihaela

Pociovălişteanu - “Acordul Copenhaga.Cronica unui eşec anunŃat (I)”, nr. 307/20mai 2011.

M. Emilian Dobrescu, Diana MihaelaPociovălişteanu - “Acordul Copenhaga.Cronica unui eşec anunŃat (II)”, nr. 308/27mai 2011.

M. Emilian Dobrescu, Diana MihaelaPociovălişteanu - “Acordul Copenhaga.Cronica unui eşec anunŃat (III)”, nr. 309/3iunie 2011.

Dan Suciu - “Faliment pe muzicăgreceasca”, nr. 312/24 iunie 2011.

Dan Suciu - “O alianŃă BNR - FMI”,nr. 326/11 noiembrie 2011.

InternetRăzvan Sorin Şerbu - “Dinamizarea

pieŃei monetare prin sisteme de platăonline”, nr. 302/1 aprilie 2011.

Răzvan Sorin Şerbu - “Mediul Electro-

nic, un potenŃial factor în reducerea de -calajelor urban - rurale”, nr. 304/15 apri -lie 2011.

Răzvan Sorin Şerbu - “Strategii pen-tru dezvoltarea afacerilor din mediul elec-tronic”, nr. 328/25 noiembrie 2011.

PieŃeDan Suciu - “Fără iluzii:preŃul carbu-

ranŃilor”, nr. 300/18 martie 2011.Adina Maria Fleşer - “PiaŃa FOREX, Dina -

mică şi perspective”, nr. 309/3 iunie 2011.Loredana NeamŃu - “Derivatele meteo

- de la acoperirea unui risc la speculaŃiipe bursă”, nr. 321/7 octombrie 2011.

Marieta Mureşan - “România şi politicacomercială”, nr. 323/21 octombrie 2011.

Mitea Raluca Ileana, Trutescu AlinaElena - “PiaŃa financiară în condiŃiile glo -balizării – puncte de vedere”, nr. 326/11noiembrie 2011.

PoliticiDan Popescu - “ProtecŃionismul sec-

olului XXI între virtual şi real”, nr.292/21 ianuarie 2011.

Dan Suciu - “OperaŃia a reuşit, pacien-tul e mort”, nr. 293/28 ianuarie 2011.

Dan Suciu - “NeonaŃionalismul ro -mân”, nr. 295/11 februarie 2011.

Dan - Alexandru Popescu - “Însem-nări târzii, diluate la rece”, nr. 297/25februarie 2011.

Ilie Banu - “ImplicaŃii privind Ńintadeficitului bugetar de 4,4% din PIB pen-tru 2011”, nr. 299/11 martie 2011.

Adina Maria Lazăr - “Doctrină şideontologie”, nr. 301/25 martie 2011.

Eugen Iordănescu - “Reforma şi Con-trareforma în România”, nr. 303/8 apri -lie 2011.

Dan Popescu - “Între conjuraŃii şicomploturi (I)”, nr. 309/3 iunie 2011.

Dan Popescu - “Între conjuraŃii şicomploturi (II)”, nr. 310/10 iunie 2011.

Eugen Iordănescu - “România: cuifoloseşte regionalizarea?”, nr. 312/24iunie 2011.

Eugen Iordănescu - “România: cuifoloseşte regionalizarea? (II)”, nr. 313/1iulie 2011.

Loredana Alexandra NeamŃu - “Creati -vitatea - ce este, cum se manifestă şicum poate fi valorificată în procesul deelaborare a strategiei de desfacere, aîntreprinderii (I)”, nr. 314/8 iulie 2011.

Ioan Victor Marcu - “Armonizarea po-li ticii monetare a BNR cu BCE. O utopie?”,nr. 314/8 iulie 2011.

Loredana Alexandra NeamŃu - “Creati -vitatea - ce este, cum se manifestă şicum poate fi valorificată în procesul deelaborare a strategiei de desfacere,aîntreprinderii (II)”, nr. 315/15 iulie 2011.

Ioan Victor Marcu - “Armonizarea po-liticii monetare a BNR cu BCE. O utopie?”,nr. 323/21 octombrie 2011.

Andreea Maria Lupu - “Mişcarea fir -melor în cadrul unor politici protecŃio -niste şi neprotecŃioniste”, nr. 323/21octombrie 2011.

Dan Suciu - “Austeritate, piaŃă localăşi globalizare”, nr. 323/21 octombrie

Dan Suciu - “NaŃionalizarea Băncilor”,nr. 324/28 octombrie 2011.

Eugen Iordanescu - “Teritorial Capital”,nr. 325/4 noiembrie 2011.

Silvia Mărginean - “Criza economicăşi Consensul de la Washington”, nr.327/18 noiembrie 2011.

Sonia Vintilă - “ConsideraŃii şi inter-pretări în ceea ce priveşte naŃionalizareabăncilor”, nr. 327/18 noiembrie

Paul Lucian - “Energia, componentăa dez voltării durabile”, nr. 329/2 decem-brie 2011.

Andreea Maria Lupu - “Modelul suedez”,nr. 329/2 decembrie 2011.

Alina TruŃescu - “Precaritatea muncii încondiŃiile globalizării pieŃelor financiare”,nr. 329/2 decembrie 2011.

Puncte de vedereEugen Iordănescu - “Rationaliate şi

decizie în condiŃii de criză (I)”, nr.293/28 ianuarie 2011.

Eugen Iordănescu - “Rationaliate şidecizie în condiŃii de criză (II)”, nr. 294/4februarie 2011.

Eugen Iordănescu - “Rationaliate şidecizie în condiŃii de criză (III)”, nr.295/11 februarie 2011.

Eugen Iordănescu - “Rationaliate şidecizie în condiŃii de criză (IV)”, nr.296/18 februarie 2011.

Dan Suciu - “Ce facem cu culegătoriide rente?”, nr. 299/11 martie 2011.

Dan Suciu - “Moştenirea otrăvită aguvernului Boc”, nr. 303/8 aprilie 2011.

Dan Popescu - “O stare economică culumini şi umbre”, nr. 306/13 mai 2011.

Vasile Brătian,Camelia Oprean - “Pro -blematica timpului în procesul economic”,nr. 306/13 mai 2011.

Alexandru Iordănescu - “Decizia eco-nomică între cooperare şi conflict”, nr.307/20 mai 2011.



Ştefan Luchian - Autoportret

Ştefan Luchian - Portret de femeie

urmare din pagina 1Prost. Germania s-a împrumutat

la dobânzi negative artând că nu maicontează neapărat profitul cât te -merea. Temerea de a te prinde că -derea euro altundeva decât în zonamărcii germane. De aceea, să fii cainvestitor prins în caz de dezastru înzona germană este singura garanŃiecare mai contează în condiŃiile încare garantarea euro este în conti -nuarea slabă. Politic, proiectul euroare cea mai mare susŃinere posibilă:preşedintele francez anunŃă că vamuri cu el de gât, cancelarul germancă îl sprijină până în pânzele albe.ParŃial acest angajament se simte.Tot baletul diplomatic, toate nego -cierile şi angajamentele care trebuieconcretizate până în martie arată an -gajamentul poltic pentru cauza euro.Dar angajamentul suplimentar finan-ciar lipseşte. Sau este limitat la pu -terile de achiziŃie de titluri de stat pecare Banca Centrala Europeană leface pentru Ńările cu probleme. Cutoate rezoluŃiile lunii decembrie, lunaianuarie a repus problemele pe tapet.Germania a început la rândul ei anulfoarte prost, cu toată încrederea cucare este încă creditată. Trimestrulpatru a adus o scădere de 0,25% şidintr-o dată bastionul de rezistenŃăîmpotriva crizei de la Berlin şi-a pier-dut mult din rezistenŃă. A doua vesteproastă a anului vine din Grecia. Defapt, Grecia este Ńara din care vindoar veşti proaste. Negocierile cucreditorii internaŃionali pentru agrea -rea reducerii cu 50% a datoriei, omăsură convenită în negocierile dindecembrie, merg greu. Grecii consi -deră că cele 50% nu mai sunt sufi-

ciente, şi cer deja 60% aşa încâtbăncile creditoare s-au luat din noucu mâinile de cap. În consecinŃă, Gre -cia se împrumută din nou mai scump,din nou la limita supravieŃuirii. Altăveste proastă: scăderea constantă amonedei europene. Dar parcă acestlucru nu miră pe nimeni. Nici nuputea fi altfel, având în vedere situ-aŃia întregii zone. Efectiv, nu existănici un argument care să aducăîncrederea în euro, nici economic,nici fiscal, aşa că nici nu mai con-tează din perspectiva indicelui depreŃ. În acest context, verdictul datde Fitch în privinŃa Italiei e necruŃă-tor: Roma este cel mai mare risc înacest moment pentru întreaga zonăeuro. Şi am văzut începutul de an cudobânzi încă neconvingătoare în ceeace priveşte împrumuturile de stat. ÎnconsecinŃă, Italia va avea o scăderede rating în luna în curs şi întrebareaeste dacă nu va fi afectat şi ratingulFrantei cu ocazia aceasta, şi atuncitoate îngrijorările de stabilitate vorreveni. Italia nu poate să fie func -Ńională la dobânzi de peste 7%, înconsecinŃă îngrijorarea va creşte dela o zi la alta. Întrebarea este dacăsuntem totuşi pe drumul cel bun şicu toate aceste îngrijorări. Asta în -seamnă că mai devreme sau maitârziu lucrurile vor porni şi spectrulfatal al falimentului zonei se va înde-părta. Acordul european confirmatîn martie va da încredere pieŃelor,Grecia va scăpa de faliment, Italia varezista şi spre finalul anului vomavea chiar o creştere în zona euro.Acesta este însă din păcate doarscenariu pozitiv şi din păcate şanse-le lui de a fi scenariu real sunt încămici. Nu vreau să descriu scenariuapocaliptic dar pentru a vedea dacă

Europa este pe traseul corect, atun-ci trebuie să măsurăm distanŃa faŃăde scenariu pe care europenii şi-lpropun. Iar în acest moment, odatăcu scăderea economică pe care înce -pem să o avem în Ńări ca Germania,mai mult ne îndepărtăm de scenariu

dorit decât să ne apropiem. Acesteasunt marile îngrijorări ale începutuluide an: ne îndepărtăm în loc să neapropiem de Ńinte. Europenii nu potsă-şi permită aşa ceva şi din păcate,până în martie cel puŃin nu prea potapărea elemente noi. Singurele ele-

mente sunt cele ale consecvenŃei.Este suficient? Greu de spus acestlucru în contextul în care încredreascade de la o zi la alta. …Toateaceastea arată un început de an maiprost, mai rău, mai friguros decâtarată vremea de ianuarie.

SUMAR REVIST~ %NGRIJOR~RIVINERI 13 IANUARIE 2012 7

urmare din pagina 6

Alexandru Iordănescu - “Decizia eco-nomică între cooperare şi conflict”, nr.308/27 mai 2011.

Dan Popescu - “Bucureştiul sub ca -niculă...”, nr. 313/1 iulie 2011.

Eugen Iordănescu - “Premiul Nobelpentru economie 2011 - analize «Euro -economia XXI»“, nr. 322/14 octombrie 2011.

Ligia Toma - “MotivaŃia Premiului No -bel pentru economie - analize Euroeco -nomia XXI“, nr. 324/28 octombrie 2011.

Silvia Mărginean - “Thomas J. Sar -gent şi Christopher A. Sims – laureaŃi aiPremiului Nobel pentru economie în2011 - analize «Euroeconomia XXI»“ ,nr.322/14 octombrie 2011.

Dan – Alexandru Popescu - “SpaŃiulliber”, nr. 323/21 octombrie 2011.

Monica Bardac - “RelaŃiile de Muncă:cantitate, calitate sau discuŃii…ce ar pu -tea influenŃa dezvoltarea socio - econo -mică?”, nr. 326/11 noiembrie 2011.

Dan Popescu - “Bucureştiul în no -iembrie...”, nr. 328/25 noiembrie 2011.

Laura Mitris si Anca Druche - “Pre-caritatea municii în condiŃiile globalizării pie -Ńelor financiare”, nr. 330/9 decembrie 2011.

Dan Suciu - “Cum creştem în 2012?”,nr. 330/9 decembrie 2011.

Arta şi economiePetru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -

lilocvii de duminică”, nr. 291/14 ianua -rie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 292/21 ianua -rie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 293/28 ianua -rie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 294/4 februa-rie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 295/11 februa -rie 2011.



Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 298/4 martie2011.




Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 302/1 aprilie2011.



Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So-lilocvii de duminică”, nr. 305/22 aprilie2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 306/13 mai2011.



Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 309/3 iunie2011.




Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 314/8 iulie2011.



Petru - Ovidiu Dumbrăveanu, “Con -stantin Ilea - ExpoziŃie sibiană la Muzeulde artă din Cluj - Napoca”, nr. 317/9septembrie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 318/16 septem-brie 2011.



Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 321/7 oc -tombrie 2011.



Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 324/28octombrie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So liloc-vii de duminică”, nr. 325/4 noiembrie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “Artiş -tii cetăŃii. Aniversare”, nr. 326/11 noiem-brie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 327/18 noiem-brie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 328/25 noiem-brie 2011.

Petru - Ovidiu Dumbrăveanu - “So -lilocvii de duminică”, nr. 329/2 decem-brie 2011.




Dan SUCIU

Îngrijor@ri de început de anNicolae Grigorescu - Fata cu zestrea ei

Vedere din Neapole

Frământata şi zbuciumata istoriea Transilvaniei nu poate fi înŃeleasăfără aportul populaŃiei germane, care,colonizată cu peste 850 de ani în ur -mă, a împărtăşit alături de celelalte co-munităŃi vitregiile şi capriciile istoriei.

Dacă raŃiunile regilor maghiariGeza al II-lea, Bela al III-lea şi Andreial II-lea, în problema colonizării unorpopulaŃi germanice în Transilvania,acelea de a păzi hotarele regalităŃii,au fost clare, cel puŃin pentru istori-ci, dar mai ales pentru colonişti, în -toarcerea acestora la patria mamă lasfârşitul secolului XX, care s-a petre-cut într-un timp extrem de scurt, pedurata unui deceniu, este greu deexplicat.

Uriaşul partimoniu cultural, spiri-

tual pe care aceştia l-au lăsat, dacănu de izbelişte cel puŃin în voiasorŃii, reprezintă pentru generaŃia ac -tuală o mare dilemă.

Nici cei mai abili istorici, sociolo-gi, psihologi, oameni ai bisericii, po -liticieni, nu pot să găsească o expli-caŃie logică, credibilă, coerentă, sen-timentală chiar, pentru exodul masival etnicilor germani. Ce resorturi in -time ale sufletelor acelor foşti conlo -cuitori ai noştri, s-au declanşat pen-tru a justifica o astfel de alegere?...S-au găsit expicaŃii de natură politicăcare însă nu sunt suficiente,

După evenimentele din decembrie' 89 care au declanşat startul plecăriimasive a acestor oameni, am avutocazia să văd şi să constat cu re -gret, la faŃa locului, prin nenumăratelocuri, sate comune şi oraşe, careau avut preponderent populaŃie ger-manică, prospere şi înfloritoare eco-nomic şi cultural la aceea vreme, odegradare fizică şi morală a multormonumente de arhitectură precum şia enorm de multe gospodării, careau devenit adevărate ruine.

Numai în judeŃul Sibiu, pe ValeaHârtibaciului, în zona Târnavelor şi aFăgăraşului, a depresiunii Secaşului,peste 50 de localităŃi depopulate, auajuns la acest stadiu. Indiferent denatura proprietăŃii acestor monumen -te, ele se află pe teritoriul României,iar statul Român ar trebui să se im -plice mai mult în acest domeniu, maiales că ele sunt bunuri de patrimo-niu, care Ńin de trecutul său, dar acestlucru este o altă problemă, care nuŃine de profilul acestui articol.

Revenind la capitolul altare şisculptura adiacentă acestora, desprecare am început să discutăm înnumărul precedent, trebuie să men -Ńionez că altarele din bisericile ger-mane transilvănene, în general, şicele sibene în special, au avut, până

la Reformă ( sec.15) o anumită sem-nificaŃie liturgică şi confesională.

Unul dintre pictorii de altare, de -venit celebru, a fost Johannes Stoss,care a continuat, în alt plan şcoalade pictură de altare începută de cătreVincentius. Din atelierul acestuia aufost realizate altarele poliptice dinŞoroştin, Şmig şi Bruiu, care conŃinpe lângă pictura de o factură re -nascentistă şi remarcabile elementede sculptură realizate de către eleviiacestuia. Valoarea stilistică a altarelordupă Reformă a scăzut, fiind marcatăde trecerea de la elementele specificegoticului şi renasterii la cele baroce.

În privinŃa rolului picturii, la al -tarele realizate după Reformă, se poa-

te observa o scădere a acesteia înfavoarea sculpturii. Aceasta s-a în -cadrat în coordonatele stilistice alebarocului timpuriu, matur şi târziu.Meşterii locali, într-un bogat evantaistilistic original sau de influenŃă cen-tral, au creat numeroase opere va -loroase, în care se distinge tendinŃarealizării unui stil propriu, local.

Un alt domeniu în care s-a ma -nifestat creaŃia artistică plastică reli-gioasă germană sibiană, în primelesecole ale mileniului doi, a fost pic-tura murală. Principalele realizări dinacest domeniu s-au păstrat în loca -lităŃi rurale mici, acestea nefiind afec-tate de iconoclasmul Reformei în aşamăsură ca cele din oraşe.

ART~ ECONOMIE VINERI 13 IANUARIE 20128

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail [email protected]

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arta plastic@ a germanilor de pe meleagurile sibiene. IV

8 ianuarie 1324. Moartea călătorului veneŃian Marco-Polo, cel care, printre altele, începând din 1272, vreme de 24 de ani, a întreprinso mare călătorie traversând Imperiul mongol. Volumul său de memorii: “Cartea minunilor”.

Schitul de la Bazna

Valea ViilorComuna Bratei, satul Buzd

Marco Polo

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE „Lumea e …miste i promisiuni roz-bombon în acest...

Documents

Transcript of DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE „Lumea e …miste i promisiuni roz-bombon în acest...