EtmmNf PnnnOt Dumnezeu. Mercur. Alchimia.

De Ia ffi;:$xti:m;*:"D um nezeu fffi :i:llH ffi il:i,.,:*

I r Sufletul plin de intreblri. Secretul

. Ia Zel ;ilH;,ff':*1#1[;*"Urtdrumalitnplinirii ceresteTradueere din limba francezi

Donu Menng

NHMIRA

Cuprins

Cuvdnt inainte

CUVANT INAINTE

Cartea aceasta este continuarea Coranului vopsitt, aparuti in '1979, ;ia Micutui res?, ale cirei diferite p6rli au fost publicate in revista La Fontainede Pierre, Cahiers de gaie sciencd, in 1983, inainte de a fi fost adunate ?nvolum. Ca 5i acestea, lucrarea de fala exclude expozeurile didactice, pis-tr6nd caracterul de mSrturisire, ceea ce explici faptul ca aparatul gritic afost redus la un minimum necesar.

Cititorul familiarizat cu precedentele mele scrieri va putea descoperi inprezenta un anumit numir de reluari fastidioase pi de citate deja apirute giin alte p5(i. Nu va trebui si se mire. Dincolo de realitatea cE repetitia are, indomeniul spiritului, o remarcabil6 virtute didactici, lectorul i5i va aminti 5i c6am ajuns la vSrsta la care, conform unei cunoscute expresii, ,,nu mai cite5ti-recite5ti", descoperindu-le de fiecare dati un nou sens vechilor lecturi.

Calea mea este aceea a transformirii gi, daca scriu, o fac pentru a tragecititorul dupi mine, Atunci c6nd ii a;ez sub ochi o cugetare cunoscuti,intr-un context inedit, o fac pentru ca el sE o contemple cu o noui privireie;ita din ins6;i metamorfoza lui. Nu au ficut oare acela;i lucru cu Biblia,inaintagii nogtri pe drumul inlSuntrului?

1 Coran teint,2 Petit reste.3 25, bd Arago, 75013 Paris

Cuv6nt inainte | 7

Lectura unei adevirate cdrfi ermetice este o respiralie a sufletului 5i,ca ;i aceea a sufletului, miScarea ii este intotdeauna identic6 5i mereuschimbata. Exist6 pe lumea aceasta vreo sintagmi mai banalS decat ,,teiubesc"? Dar existi vreuna mai bogatS, mai fecunda gi mai inclrcata de

sensuri reinnoite cu fiecare clip5 pentru fiinta care o pronunl6 9i pentru

cea care o primegte in inimi?

Fie ca aceastd incantalie si aclioneze asupra cititorului 9i si il conduci

in locul din care ea eman5, ?n nucleul comun cu al autorului paginilor de

fafi, centru al lumii 9i ,,inimi a lui Dumnezeu".in incheiere, doresc sE imi exprim intreaga gratitudine ;i si le mulfu-

mesc elevilor ti prietenilor mei care mi-au furnizat florile alchimice careimpodobesc paginile ce vor urma.

Etienne PERROT

Semur-en-Auxois

Ma(i, 19 iulie 1988

PROLOG

AvERTTsMENT rAnA RESTRIcTII

Birbatule, femeie, sori, frate al meu,ili sunt dator mai intdi cu o mSrturisire:

nu sunt un Eliberat,nu vagabondez prin azurnici nu am tron in OlimP.

Necazurile lumii de pe pamSnt

locuiesc cu toatele in corpul acesta.Am tot pl6ns de la cea maifragedi vArsti

gi azi inc6, aproape ajuns la cap6t de drum,tot imi mai place sd gust

savoarea amara a lacrimilor.

Triumfurile pe care le sdrbitoresctrec pe sub arcul umilinfei.

Prin urmare: daci vrei sA iei parte la ele,trebuie si urmezi calea.

Eu sunt tu insufi, tu egti eu:striinge-n bralele inimii tale aceaste deplini certitudine,

apoi, pirisind oricare alt reper,fi-te una cu elanul pe care-l intiperette in tine,

cu nesocotinla care m-a cuPrinspentru a-li dSrui aceste pagini.

Paris - Porte Dor6e. 5 ianuarie 1989

I

DUMNEZEV

Putere care mi cople5e;ti pi care-mi hrine5ti sufletul, trebuie siili g5sesc o iegire. MI simt ca o leav5 in care a intrat o buli enormi.Jeava aceasta e vie, iar bula o st6njenepte. Tr"ebuie s-o scuip dinmine. Numai ci nu sti in puterea mea, Numai tu poli iesi duplcum !i-e voia, profit6nd de renunlarea mea, aer, suflu care michinuie. Puterea ta mi inspSimintd: mi-e team5 c5, daci te voi l6sasi treci, pot provoca o explozie de jur imprejur. DacI nu te voi lSsains5, eu voi fi cel care va face explozie. Sau implozie. A;a c5 m5 las

in voia Ta, te dezleg gi, dintr-odati, ma dezleg. Mi dezlegi dezle-gSndu-te de mine gi ivindu-te-n lume,

Scapi un strigit, un riget. Nu, n-am vrut, n-am vrut. lati-l, ins6,cE r5sun5: ,,PUMNEZEUI" Acesta este Numele care voia sE imi iasd

din mEruntaie 5i pe care refuzam s6 il eliberez.DUMNEZEU, nume perimat, desuet. Nu se clameazS, oare,

peste tot c5 a murit, n-am aplaudat eu gestul celor care l-au jertfit?

Nu am vizut in asta un act de eroism? Nu eu am fost cel care,c6ndva, a scris: ,,Nu existi Dumnezeu, nu existi fiinlE care ne iu-begte. Nu existl decAt curentul care mE irig5..."? Ei bine, acum

Dumnezeu | 11

Puterea cere de la mine sd ii spun pe Nume, si ii redau locul, celdint6i, atest6ndu-i strelucirea si fo(a.

DUMNEZEULE, de cum ap5reai, dugmaniiTi se risipeau. Bucu-ra-te, fatd a Sionului, fiici a mea, tu, care li plangeai moartea cdreiam-ai auzit fiindu-i ecou. Stip6nul s-a intors, Preaiubitul te cheami.Numai ci nu, incd nu a revenit vremea intru dragoste. Deocamdatd,avem de salutat, de aclamat regele care igi reia locul pe tron.

O, Denep5trunsule care ne impui a Ta prezenli, Te contemplim,Te adordm, l1i proclamdm suveranitatea. De acum, lumea nu maieste in doliu, omul nu mai este orfan. Gloria Ta scaldi universul 5iviala a zeci de mii de fiinte danseazi in a sa splendoare.

Cerurile sunt iari5i bolta palatului Tdu iluminat de a;tri, iar Pi-mdntul e iar65i soala in care inmulte5ti copiii lubirii Tale. Sf6ntschimb, nuntd a principiilor, pace. lnima mi se deschide pentru a fioglindi 5i pentru a adiposti, pe cit o incape, misterul pi armoniacreafiei divine.

DUMNEZEULE, Te-am preamlrit inliuntrul fiintei mele. M-aminfSli;at ca zidit de mdna Ta incep6nd de la cea mai intim6 fibra aintimitilii mele. Acum, precum mi-ai aritat-o f5ri a mi zdrobi, vreisE Te fac si iegi din mine pentru a Te risp3ndi in intregul univers.lat6-ma astfel p5rinte al lui DUMNEZEU 5i, prin El, pdrinte al lumii,fiindcd fird de El lumea nu are nici existenli, nici viafd. Cuvintelepsalmului se implinesc: ,,11i trimiti Duhul 5i lucrurile se nasc ;i a;areinnoie5ti fap pim6ntului. " $i aga reinnoiegti ;i faci sd striluceascddin nou ordinea universali.

Slav5. 5lav5. Slavi. Universul e restaurat in demnitatea-i eterni.?n aldoilea dumnezeu, fiul lui Dumnezeu.

Md cufund in contemplarea Lui, md lipesc de El, una cu El mifac. El in Tine, el prin Tine. Respiralia care a !6gnit din pieptulmeu spre a-mi trece prin gdtlej m-a golit de mine insumi, expi-r5nd-o, cici ocupase ?ntregul spaliu al fiinfei mele. Bula s-a di-latat in sferd a lumii. Fiindu-mi esenli, dilatarea aceasta mie imiaparline. Libertate a infinitului care nu e mdrginiti dec6t deacesta insupi ;i, in consecin!5, e scutiti de orice soi de limite.Nemaiauziti expansiune, circumferin!5 absenti lSrgindu-se prin

P I oe LA DuMNEZEU LA zElI

plecare dintr-un punct care mi*e centru. Numai c5, in toate aces-tea giintr-un fel de neexprimat, egti deasupra giin afara intregiidesfSSuriri, DUMNEZEULE.

II

Voi indrizni, oare, si mi apropii de Cel care tocmai $i-a spusnumele prin vocea mea? Ori familtaritatea la care mi-a dat dreptulva fi ocultati, de aceastS data, 5i schimbati in deferenia, in aga felinc6t si domneasci doar celalalt aspect al Unului-Totul? Da, cuadev6rat asta este ceea ce El vrea de la mine: si i5i manifeste mi-relia gi imensitatea in fala micimii ;i sSriciei creaturii: ,,Sunt Eternul,DUMNEZEUL zeilor pi nu voi impE(i cu nimeni altcineva gloria Mea,cici Numele Meu este deasupra tuturor celorlalte nume."

Ascultdndu-li dictarea, o, StIpAne al meu qi Domn, inscriu as-cultitor cuvintele insuflate cindva de Tine indep5rtalilor met strS-buni, profelii lui lsrael. Prin ele l1i cureli Numele de toati murd5riaadusi de prea strinsa vecinitate in care propria-Ji creaturd s-aagezat fal6 de Tine. Am aflat, apoi am inv5|at ;i am urmat integra-rea Realitilii divine, c6ntSndu-l prezenla in suflete. Astizi, la ordi-nullEu, o, Realitate, vestitorul imanenfeiTale Te proclami supremitranscendenla, DUMNEZEULE Prea-tnalt 5i Atotputernic.

Cum oare m-ag indoi ci aceasti eliberare, aceastd exaltare ar fialtfel decdt oportund gi necesard? Nu eu am hotSr6t sd le implinesc.Nu in creierul meu sau in inima mea omeneasci s-au n6scut, ciintreaga-mi fiinli de Tine a fost locuita. o, DUMNEZEULE, care le-aiadus pe [ume, care ai dus in alti parte Cerurile, pe PimAnt gi inlad, DUMNEZEU al mirefiei. inainte de a mE fi apucat de aceasttrlucrare fird egal, pieptul imi era strSns intr-o menghinS. A-li pro-fera Numele, DUMNEZEULE, ca fiu al clrnii, ca fruct al viscerelormele, arit6ndu-l lumii cum a ficut Maria cu pruncul ei, mi s-arp6rea nesinitos, semn de nebunie. insi acum, c6nd Numele acestaa ie;it din mine 5i a fost fixat in scriiturS, fiinla mi s-a eliberat 5i mis-a lini5tit, ca trupul mamei care tocmai a adus pe lume copilul.

Dumnezeu I 13I

lmi ador fiul, Te ador, o, DUMNEZEULE, in toat6 ldrgimea lumiigi infinit mai departe de ea. DUMNEZEU rnurise, iar eu am luatparte la sacrificarea Lui. L-am pl6ns si l-am cAntat reintrarea in om,transfigurBndu-l pe acesta din urmi. OL acum, omul divin il redilumii pe DUMNEZEU. A tnviat, aleluia, in aceastd miercuri a Pa$te-lui. Pimdntul si toli a;trii sunt martori, cu bucurie, cu fericire lanoua ascensiune. il aclam6 in timp ce Eli;i reia in primire regatulpe care il imbrSfigeazi, il str6nge la piept, il pdtrunde depigindu-l;i dominSndu-|, in acelasitimp, cu mirefia-l de nespus. Amin.

Quod scripsi, s*ipsi.Ceea ce am avut de scris am scris.

Semur, miercurea Fa;telui,6 aprilie 1988, ora 15.20.