De ce avem nevoie de filosofie?
of 8
/8
Embed Size (px)
Transcript of De ce avem nevoie de filosofie?
Buletin informativ Bucureti, Numrul 4
Fr a asocia subiectul cu dificile i nu foarte necesare meditaii
cultural-istorice, propunem câteva teme de reflecie simple i,
poate, neateptate.
Filosofia nu e în esena sa sinonim cu vreo instituie sau cu o
singur interpretare a sa, oricât de validat social ar putea s fie
aceasta. Prin urmare, nu este în mod necesar sinonim cu o
profesie i nici cu un grad academic, ci mai degrab este o form
a condiiei umane. Numele de filosofie înseamn dragoste de
înelepciune, iar dragostea reprezint întotdeauna o stare intim,
luntric, o anumit form de a da i de a ocroti viaa… Prin
urmare, filosoful este cel îndrgostit de înelepciune, cel care
simte nevoia de a da via înelepciunii sau, altfel spus, cel însetat
de cunoatere, pe care dorete s-o aplice în practica propriei viei
(gr. philo-sophos).
Înelepciunea se refer la armonie, la msura just. Filosoful este
cel care încearc s aplice msura just, s se armonizeze cu
propria sa natur uman i cu rolul care-i revine în istorie i în
viaa cosmic. Pe scurt, este cel care încearc s cunoasc marile
legi ale firii aflate la temelia tuturor fenomenelor vieii i s
triasc în acord cu ele.
Filosoful caut mereu frumosul, binele i unirea.
Filosoful e iubitor de adevr i respinge minciuna sub toate
formele ei.
Filosoful este o fire optimist, luminoas i liber. Nu e dominat
de circumstane, ci mai degrab triete în acord cu dictatul
propriei contiine raionale. Este mereu vertical i egal cu sine
însui.
Este modest i nu pretinde niciodat mai mult decât merit.
Este fericit mai presus de alternana strilor emoionale i, fiind statornic i ferm întemeiat pe principii universale,
este omul pe care te poi baza i a crui aciune este util pentru toi cei din jurul lui.
Cât de multe beneficii aduce filosofia!
Descoperii mai multe la www.noua-acropola.ro
Este necesar s recuperm conceptul de Filosofie
ca Dragoste de Înelepciune i, prin urmare, ca
Dragoste pentru Via.
circumstane dureroase, atât de dureroase, încât
muli oameni ajung s spun c viaa nu are nici o
valoare sau c, pentru a evita alte nenorociri, nu le
mai rmâne nici o alt opiune decât s-i pun
capt zilelor.
Nu ne propunem s discutm dac merit sau nu s
aducem copii pe lume – este o lege inevitabil a
vieii; nici nu ne revine rolul de a emite preri
despre avort, despre sinucidere sau despre decizia
voluntar de a pune capt unei boli incurabile prin
întreruperea tratamentelor paliative…, nici despre
multe alte probleme similare care depind de
legislatori i de juriti, în msura în care acetia
reuesc s se pun de acord.
Ceea ce dorim s subliniem este faptul c se uit c
fiina uman are nevoie în via de ceva în plus pe
lâng hran, îmbrcminte, igien – pe scurt, pe
lâng bunurile materiale. Dac ne-am lua cu toii
un angajament serios fa de realitatea critic în
care trim, dac am putea s ne lipsim în egal
msur, cu toii, de lucrurile inutile, cu siguran
am reui s obinem ceea ce îi este necesar fiecrei
persoane din oricare col al lumii, începând cu o
educaie corespunztoare.
Îns, pentru a ajunge la o astfel de atitudine, este
nevoie s ne eliberm de egoism.
Iar pentru a elimina egoismul trebuie s adugm
puin Filosofie vieii noastre.
filosofiei – dei n-ar fi nici de prisos – ci s
recucerim sensul profund al acestei tiine i arte de
a ti cum s trim.
Filosofia ne ajut s înelegem. Cine înelege poate s caute apoi soluii.
Filosofia nu este un articol „abstract”, de valoare
redus i fr vreo aplicabilitate practic.
Dimpotriv, ea d sens existenei, ofer o raiune
lucrurilor i contureaz obiective clare, pe care ne
putem angaja s le urmrim. Astfel se nate
Dragostea pentru Via.
Este posibil ca multe drumuri s fie blocate. Este
posibil ca omul s fie nevoit s îndure zilnic
nedrepti, s se mite în medii lipsite de sens, s se
simt neputincios în faa unor situaii aparent fr
ieire. Îns Filosofia ne ajut s înelegem. Iar cine
înelege poate s caute apoi soluii. Nu este potrivit
s propunem sisteme care nu ajung la cauza
profund i real a lucrurilor. La rdcina
problemei se gsete i soluia ei. În cel care
înelege cauza rului slluiete i soluia pentru
recâtigarea binelui. Mai presus de orice st
redobândirea curajului i a dragostei pentru via.
Unii vor spune poate c nu poi face mare lucru de
unul singur i c eforturile personale se pierd în
noianul de greuti care ne sufoc.
Dar e o temere fals. Nici o aciune, cât de mic
sau de simpl ar fi, nu se pierde. Laolalt, toate
aciunile realizate cu voin bun i cu eficien pot
conduce ctre înlarea unor piramide, grunte cu
grunte, piatr cu piatr. Trebuie doar s îndrznim
s facem primul pas.
trebuie realizat cu Înelepciune, Dragoste i
Inteligen. Viitorul va arta cât de importante sunt
aceste aciuni. Nou ne revine ceea ce ine de aici
i acum. Se cuvine s folosim cel mai bun
instrument pe care îl deinem, viaa însi, i s-o
folosim în aa fel încât toi s ne simim mai utili,
mai nobili, mai buni i mai umani.
FILOSOFIA I SENSUL VIEII Preedinte internaional
Delia Steinberg Guzmán
COALA DE FILOSOFIE ÎN MANIER CLASIC
coala noastr de Filosofie în manier clasic reprezint
nucleul tuturor activitilor Noii Acropole, o cale de acces
la cunoatere i la realizarea individual i colectiv.
Ne simim continuatori ai înelepilor care au pus în
micare colile de Filosofie în cadrul crora, de-a lungul
istoriei, s-au elaborat noi modele de reînnoire i soluii
pentru provocrile fiecrei epoci.
program de studii comun pentru toate rile, structurat pe
niveluri succesive. Participarea la programul de studii este
o condiie pentru înscrierea ca membru în Noua Acropol.
Programul de studii
Occidentului (vezi temele detaliate pe pagina 7)
Cursuri avansate
posibil amplificarea contiinei, printr-o exersare a
imaginaiei i a memoriei cu scopul de a ne dezvolta
intelectul i de a înva s ne controlm emoiile cu
ajutorul sentimentelor superioare. Psihologia reprezint
cheia dictonului „Cunoate-te pe tine însui”, un drum
menit s duc la o psiho-sintez.
Înelepciunea Orientului i a Occidentului (dou
niveluri de studiu). Compendiu de teme care graviteaz
în jurul Universului, a vieii i a fiinei umane, abordate
din perspectiva tradiiilor înelepciunii orientale i
occidentale i a implicaiilor acestora asupra postulatelor
tiinifice actuale.
miturilor i simbolurilor religiilor i civilizaiilor.
Filosofia aplicat i Etic. Trecerea în revist a
principalelor coli de Moral din Orient i din Occident.
Sociopolitica. O abordare filosofic a soluiilor care pot
duce la îmbuntirea societii.
eficiena în exprimarea oral.
timpului; analiza contextului istoric i a influenei
acestora.
teologice ale religiilor, care au elevat de fiecare dat
contiina Umanitii.
uman i evoluia acesteia.
universului i evoluia sa.
modern GAIA.
tiinei i studiul epistemologiei ca baz a oricrei
metode tiinifice.
contureaz drumul spre frumusee.
Noua Acropol se întemeiaz
pe trei principii fundamentale:
bazat pe respectarea demnitii umane,
mai presus de diferene de ras
sau sex, culturale, religioase, sociale etc.
2. Cultivarea dragostei pentru Înelepciune
prin studiul comparat al filosofiilor, religiilor,
tiinelor i artelor, pentru a promova cunoaterea
fiinei umane, a legilor Naturii i a Universului.
3. Dezvoltarea celor mai bune aspecte ale potenialului
uman, favorizând realizarea fiinei umane ca individ i
integrarea sa în societate i în natur, ca element activ
i contient ce poate îmbunti lumea.
Activiti de voluntariat
Aciune socio-umanitar la coala pentru copii cu deficiene de auz nr. 1 din Bucureti
La începutul lunii noiembrie 2014, ase membri ai Noii Acropole din
Bucureti au participat la o aciune cu copiii cu deficiene de auz de la coala
special nr. 1 din cartierul Dmroaia.
Cei 15 copii i tineri prezeni au avut ocazia de a exersa tehnica picturii pe
sticl, pe care au reprodus desene cu personaje
îndrgite din desenele animate. Lucrrile lor au fost
realizate cu atenie i interes, în final ieind din
mâinile talentailor artizani mici tablouri în care s-
au îmbinat creativitatea i bucuria de a picta cu culorile speciale. Au fost dou
ore petrecute în mod plcut i interesant, atât din partea copiilor, cât i a
noastr, a voluntarilor.
Aciune socio-umanitar la coala din Dor Mrunt, judeul Clrai
În preajma Srbtorilor de iarn din 2014, am încercat s aducem copiilor i familiilor nevoiae din
localitatea Dor Mrunt puin optimism, cldur sufleteasc i ajutoare constând în haine, alimente, jucrii
i rechizite pentru copii. i de aceast dat, donaiile au fost generoase, astfel încât am ajuns cu braele (i
mainile) încrcate de daruri. Ne-au întâmpinat copiii de la coal, care, alturi de directoarea instituiei, o
persoan inimoas i plin de via, ne-au cântat colinde i ne-au servit cu prjituri de cas. Noi i-am
învat pe cei mici s realizeze decoraiuni pentru pomul de iarn din hârtie i din paste finoase, iar
imaginaia i creativitatea lor s-au dovedit din nou impresionante. La final, copiii i familiile lor s-au
bucurat de daruri i ne-au mulumit, ca de fiecare dat, cu colinde pentru Mo Crciun.
Aciune de voluntariat în sprijinul animalelor de la adpostul Criv, judeul Clrai
În ziua de 14 decembrie 2014, un grup de membri ai Noii Acropole din Bucureti au participat la prima
aciune umanitar de ajutorare a animalelor aflate într-un adpost. Donaiile pentru adpost adunate de la
membri i simpatizani au constat în: hran uscat pentru câini, pâine uscat i pturi necesare pentru
cabinetul medicului veterinar al adpostului, legume necesare pregtirii meselor calde pentru animale. De
asemenea, am contribuit la depozitarea i sortarea alimentelor în magazia adpostului.
Am hrnit animalele i am vzut atunci nevoia lor de atenie i afeciune, dar i teama i suferina pe care o
resimeau înc în urma traumelor la care au fost supuse pân s ajung în acest loc. A fost o experien
inedit pentru voluntarii care au participat la aceast aciune, iar beneficiarii aciunii noastre ne-au primit
cu cldur i sperana c ne vom revedea.
F I
L O
S O
F I
Excursie la Braov
O zi de toamn însorit este un cadru perfect pentru o excursie, iar dac aceasta
combin frumuseea peisajelor de munte cu monumentele
istorice de interes din Braov, rezultatul nu poate fi decât unul
foarte plcut. Dup o plimbare prin Poiana Braov, unde ne-am
bucurat de aerul proaspt i de razele soarelui, am coborât în
Braov. Aici am vizitat bastioanele i vechiul zid al cetii,
care ne-au spus povestea unui loc cu vechi tradiii meteugreti, ce a prins via sub
ochii notri, într-un festival de dansuri populare tradiionale. Am admirat dansurile, apoi
ne-am oprit la Muzeul de Istorie i la Biserica Neagr, iar în final am poposit „La ceaun”,
pentru un prânz gustos.
Srbtoarea iernii
În acest an am întâmpinat iarna cu un moment artistic ce ne-a
înclzit sufletele. Am continuat seria audiiilor muzicale
propuse de domnul Ivo Ivanovici cu armonii de chitar pe
ritmurile melodiilor formaiei Beatles, dar i cu piese clasice
pentru chitar i violoncel (Manuel De Falla, Astor Piazzolla)
sau vioar (Jules Massenet – Meditaie). A urmat un moment
poetic ce ne-a transpus în atmosfera hibernal, de meditaie i visare, cu versuri de Ana
Blandiana, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, George Bacovia, Al. Macedonski. Seara
s-a încheiat în sunetul colindelor de iarn, vestind sosirea Crciunului i a unui An
Nou pe care cu toii îl dorim mai bun.
Teatru
În iarna anului trecut, 13 membri de la Noua Acropol Bucureti care îndrgesc teatrul au pregtit o scenet
bazat pe povestea Momo scris de Michael Ende. Prin mesajele sale pline de umanism, Momo rmâne i în
prezent o alegorie apreciat de copii i aduli deopotriv. Momo este o feti
care prin curajul, sinceritatea, prietenia i compasiunea pe care le întruchipeaz
reuete s le arate locuitorilor unui mic orel adevrata valoare a timpului,
eliberându-i de Organizaia domnilor cenuii,
„hoii de timp”. De asemenea, Momo reuete
s rezolve conflictele i problemele
locuitorilor din ora, devenind o prezen
senin i iubit de toat lumea. Cu ajutorul
maestrului Ora i al ciudatei lui broate-
estoase Cassiopeia, Momo cltorete dincolo
de hotarele timpului i, dup ce descoper secretele întunecate ale fantomaticei
organizaii, readuce lucrurile la normal.
Curs de prim ajutor
În luna noiembrie 2014, în sediul din Bucureti s-a desfurat un curs de prim
ajutor destinat membrilor colii. Cursul a fost susinut de dna dr. Anca Punescu i
a constat în trei întâlniri la care cei prezeni au avut
ocazia s învee i s exerseze msurile de prim ajutor
în caz de accidente, traumatisme, arsuri, pierderea
cunotinei, hemoragii etc. Pentru a putea fi de folos
semenilor notri, este important s tim s acionm
rapid, corect i la momentul potrivit, de aceea exerciiile periodice sunt foarte utile
i bine-venite.
Prelegeri filosofice
Una din ariile în care Asociaia Cultural Noua Acropol desfoar un program bogat i susinut este
cea de promovare a culturii, care prin valorile sale morale, intelectuale i spirituale poate s transforme
oamenii în persoane mai armonioase, mai echilibrate, mai juste.
În acest program cultural se înscrie, înc din anul 1990, când Noua Acropol a fost înfiinat în
România, susinerea de conferine i prezentri multimedia, cu teme din filosofie, civilizaie, istorie,
tiin, simbolism, psihologie, mitologie etc. Confereniarii de la Noua Acropol au o bogat
experien, ei urmând cursuri speciale de pregtire în cadrul asociaiei noastre.
În cei 25 de ani de activitate, Noua Acropol din România a susinut sute de conferine, atât în sediile
sale, cât i în instituii culturale de prestigiu precum Biblioteca Metropolitan Bucureti, Muzeul
Municipiului Bucureti, Casa de Cultur a Studenilor Bucureti i Iai, Muzeul de Istorie Naional i
Arheologie Constana, Observatorul Astronomic Constana, Cercul Militar Timioara, Muzeul
Banatului din Timioara, Muzeul de Art Cluj-Napoca, Turnul Croitorilor – Centrul de cultur urban
Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Literaturii Române Iai,
Muzeul Mihai Eminescu Iai, Palatul Culturii Iai, Complexul Muzeal Moldova Iai i altele.
Cu ocazia celebrrii Zilei Mondiale a Filosofiei, decretat de
UNESCO pentru a treia zi de joi din luna noiembrie a fiecrui an,
Directorul Asociaiei Noua Acropol, domnul Ivo Ivanovici, a
susinut o conferin cu tema „De ce avem nevoie de filosofie?” în
mai multe orae unde asociaia desfoar activiti.
Conferina a abordat filosofia ca atitudine uman. Aplicarea în viaa
de zi cu zi a învturilor valoroase din tradiia filosofic universal
ne ajut s exprimm în mod corect în exterior universul nostru
interior. S-a accentuat necesitatea unei regenerri a formelor prezente
de via, a valorilor i a autenticitii umane, care s se opun
inculturii, violenei psihice, verbale sau comportamentale care pun
stpânire uneori pe omul contemporan.
Este important s recldim „omul nobil”, acest ideal care a cluzit
civilizaia în toate timpurile i în toate spaiile culturale, s permitem
o transformare interioar autentic, ce pune în prim plan virtuile
sufletului, repere atemporale, durabile, care dau un sens profund
existenei noastre.
Temele cursului
7. Platon
8. Aristotel
Curs de
Filosofia Occidentului
coala de Filosofie în manier clasic Noua Acropol se inspir din puternica tradiie platonic în demersul de promovare a Filosofiei ca mod de via întemeiat pe cunoaterea i dezvoltarea calitilor din fiecare fiin uman.
Cele peste patru sute de coli de Filosofie ale OINA ofer spaii pentru reflecie i aciune, pentru îmbuntirea fiinelor umane i a lumii.
Este vorba despre o selecie a elementelor eseniale ale înelepciunii din Orient i din Occident, adevrate semine pentru o renatere i o transformare evolutiv.
Cele dousprezece teme ale cursului îi propun cercetarea în mod activ a celor trei aspecte fundamentale ale existenei:
Etica – cunoaterea de sine i armonizarea personalitii în acord cu valorile superioare pentru a deveni un om mai bun;
Sociopolitica – convieuirea cu semenii pe baza unui model echilibrat, ordonat, transformarea social prin transformarea individual;
Filosofia istoriei – raportul corect al omului cu istoria i cu timpul; care este sensul drumului parcurs de omenire i care sunt punctele cele mai importante ale acestui parcurs.
Aristotel
maturitatea deplin. Aristotel a scris multe
opere i a adunat un material tiinific imens; la
acest prim nivel de curs vom intra în contact cu
cele mai importante idei ale sale despre etic,
prin intermediul crora a oferit rspunsuri la
întrebri precum: Care este scopul tuturor
aciunilor umane? În ce const binele suprem?
Cum poate omul s fie fericit? Ce sunt virtuile?
Aprofundând i asimilând aceste idei, apar
posibiliti practice de împlinire a dezideratului
fericirii în viaa de zi cu zi...
Bhagavad-Gita
mai mari opere din
India, ea îl are ca personaj principal pe
Arjuna, simbol al omului în care s-a trezit
aspiraia la înelepciune i care, luptând
pentru a-i depi limitele, devine un
model al eroului. Dincolo de povestea
despre recucerirea tronului cetii
interiorul fiecrui om, dintre partea
noastr înalt care nzuiete ctre lumin,
cunoatere, perfeciune i defectele care
ne împiedic evoluia. Prin vocea lui
Krishna, Maestrul lui Arjuna, ne sunt
prezentate multe învturi minunate, ce
vor fi utile pentru toi cei în care ateapt
s se exprime arhetipul eroului.
Date de contact pentru Sediul central din Bucureti
[email protected]
Arad: Bd. Revoluiei, nr. 71, ap. 10. Tel. 0744635490
Chiinu: Str. Drumul Schinoasei, nr. 25. Tel. 0740888111
Cluj-Napoca: Str. Rubin Patiia, nr. 7. Tel. 0740066658
Constana: Str. Nicolae Iorga, nr. 63A. Tel. 0744525651
Iai: Stradela Macazului, nr. 6, Ap. 8. Tel. 0741394303
Oradea: P-a Unirii nr. 5, ap. 10, interfon 7. Tel 0755292542
Timioara: Str. 1 Decembrie, nr. 82. Tel. 0744635490
Evenimente recente
7 aprilie, ora 18:00
Proiecie de film documentar: Frumu- seea Universului
Luni, 30 martie Lansare de carte: Epoca Vrstorului de Laura Winckler
Conferin: Epoca Vrstorului
Proiecie de film documentar: Frumuseea Universului
Luni, 20 aprilie Conferin: Soarele i Luna în tradiia româneasc
Proiecie de film documentar: Frumuseea Universului
2 iunie, ora 18:00
23 martie - 23 aprilie 2015
Muzeul Municipiului Bucureti
Fr a asocia subiectul cu dificile i nu foarte necesare meditaii
cultural-istorice, propunem câteva teme de reflecie simple i,
poate, neateptate.
Filosofia nu e în esena sa sinonim cu vreo instituie sau cu o
singur interpretare a sa, oricât de validat social ar putea s fie
aceasta. Prin urmare, nu este în mod necesar sinonim cu o
profesie i nici cu un grad academic, ci mai degrab este o form
a condiiei umane. Numele de filosofie înseamn dragoste de
înelepciune, iar dragostea reprezint întotdeauna o stare intim,
luntric, o anumit form de a da i de a ocroti viaa… Prin
urmare, filosoful este cel îndrgostit de înelepciune, cel care
simte nevoia de a da via înelepciunii sau, altfel spus, cel însetat
de cunoatere, pe care dorete s-o aplice în practica propriei viei
(gr. philo-sophos).
Înelepciunea se refer la armonie, la msura just. Filosoful este
cel care încearc s aplice msura just, s se armonizeze cu
propria sa natur uman i cu rolul care-i revine în istorie i în
viaa cosmic. Pe scurt, este cel care încearc s cunoasc marile
legi ale firii aflate la temelia tuturor fenomenelor vieii i s
triasc în acord cu ele.
Filosoful caut mereu frumosul, binele i unirea.
Filosoful e iubitor de adevr i respinge minciuna sub toate
formele ei.
Filosoful este o fire optimist, luminoas i liber. Nu e dominat
de circumstane, ci mai degrab triete în acord cu dictatul
propriei contiine raionale. Este mereu vertical i egal cu sine
însui.
Este modest i nu pretinde niciodat mai mult decât merit.
Este fericit mai presus de alternana strilor emoionale i, fiind statornic i ferm întemeiat pe principii universale,
este omul pe care te poi baza i a crui aciune este util pentru toi cei din jurul lui.
Cât de multe beneficii aduce filosofia!
Descoperii mai multe la www.noua-acropola.ro
Este necesar s recuperm conceptul de Filosofie
ca Dragoste de Înelepciune i, prin urmare, ca
Dragoste pentru Via.
circumstane dureroase, atât de dureroase, încât
muli oameni ajung s spun c viaa nu are nici o
valoare sau c, pentru a evita alte nenorociri, nu le
mai rmâne nici o alt opiune decât s-i pun
capt zilelor.
Nu ne propunem s discutm dac merit sau nu s
aducem copii pe lume – este o lege inevitabil a
vieii; nici nu ne revine rolul de a emite preri
despre avort, despre sinucidere sau despre decizia
voluntar de a pune capt unei boli incurabile prin
întreruperea tratamentelor paliative…, nici despre
multe alte probleme similare care depind de
legislatori i de juriti, în msura în care acetia
reuesc s se pun de acord.
Ceea ce dorim s subliniem este faptul c se uit c
fiina uman are nevoie în via de ceva în plus pe
lâng hran, îmbrcminte, igien – pe scurt, pe
lâng bunurile materiale. Dac ne-am lua cu toii
un angajament serios fa de realitatea critic în
care trim, dac am putea s ne lipsim în egal
msur, cu toii, de lucrurile inutile, cu siguran
am reui s obinem ceea ce îi este necesar fiecrei
persoane din oricare col al lumii, începând cu o
educaie corespunztoare.
Îns, pentru a ajunge la o astfel de atitudine, este
nevoie s ne eliberm de egoism.
Iar pentru a elimina egoismul trebuie s adugm
puin Filosofie vieii noastre.
filosofiei – dei n-ar fi nici de prisos – ci s
recucerim sensul profund al acestei tiine i arte de
a ti cum s trim.
Filosofia ne ajut s înelegem. Cine înelege poate s caute apoi soluii.
Filosofia nu este un articol „abstract”, de valoare
redus i fr vreo aplicabilitate practic.
Dimpotriv, ea d sens existenei, ofer o raiune
lucrurilor i contureaz obiective clare, pe care ne
putem angaja s le urmrim. Astfel se nate
Dragostea pentru Via.
Este posibil ca multe drumuri s fie blocate. Este
posibil ca omul s fie nevoit s îndure zilnic
nedrepti, s se mite în medii lipsite de sens, s se
simt neputincios în faa unor situaii aparent fr
ieire. Îns Filosofia ne ajut s înelegem. Iar cine
înelege poate s caute apoi soluii. Nu este potrivit
s propunem sisteme care nu ajung la cauza
profund i real a lucrurilor. La rdcina
problemei se gsete i soluia ei. În cel care
înelege cauza rului slluiete i soluia pentru
recâtigarea binelui. Mai presus de orice st
redobândirea curajului i a dragostei pentru via.
Unii vor spune poate c nu poi face mare lucru de
unul singur i c eforturile personale se pierd în
noianul de greuti care ne sufoc.
Dar e o temere fals. Nici o aciune, cât de mic
sau de simpl ar fi, nu se pierde. Laolalt, toate
aciunile realizate cu voin bun i cu eficien pot
conduce ctre înlarea unor piramide, grunte cu
grunte, piatr cu piatr. Trebuie doar s îndrznim
s facem primul pas.
trebuie realizat cu Înelepciune, Dragoste i
Inteligen. Viitorul va arta cât de importante sunt
aceste aciuni. Nou ne revine ceea ce ine de aici
i acum. Se cuvine s folosim cel mai bun
instrument pe care îl deinem, viaa însi, i s-o
folosim în aa fel încât toi s ne simim mai utili,
mai nobili, mai buni i mai umani.
FILOSOFIA I SENSUL VIEII Preedinte internaional
Delia Steinberg Guzmán
COALA DE FILOSOFIE ÎN MANIER CLASIC
coala noastr de Filosofie în manier clasic reprezint
nucleul tuturor activitilor Noii Acropole, o cale de acces
la cunoatere i la realizarea individual i colectiv.
Ne simim continuatori ai înelepilor care au pus în
micare colile de Filosofie în cadrul crora, de-a lungul
istoriei, s-au elaborat noi modele de reînnoire i soluii
pentru provocrile fiecrei epoci.
program de studii comun pentru toate rile, structurat pe
niveluri succesive. Participarea la programul de studii este
o condiie pentru înscrierea ca membru în Noua Acropol.
Programul de studii
Occidentului (vezi temele detaliate pe pagina 7)
Cursuri avansate
posibil amplificarea contiinei, printr-o exersare a
imaginaiei i a memoriei cu scopul de a ne dezvolta
intelectul i de a înva s ne controlm emoiile cu
ajutorul sentimentelor superioare. Psihologia reprezint
cheia dictonului „Cunoate-te pe tine însui”, un drum
menit s duc la o psiho-sintez.
Înelepciunea Orientului i a Occidentului (dou
niveluri de studiu). Compendiu de teme care graviteaz
în jurul Universului, a vieii i a fiinei umane, abordate
din perspectiva tradiiilor înelepciunii orientale i
occidentale i a implicaiilor acestora asupra postulatelor
tiinifice actuale.
miturilor i simbolurilor religiilor i civilizaiilor.
Filosofia aplicat i Etic. Trecerea în revist a
principalelor coli de Moral din Orient i din Occident.
Sociopolitica. O abordare filosofic a soluiilor care pot
duce la îmbuntirea societii.
eficiena în exprimarea oral.
timpului; analiza contextului istoric i a influenei
acestora.
teologice ale religiilor, care au elevat de fiecare dat
contiina Umanitii.
uman i evoluia acesteia.
universului i evoluia sa.
modern GAIA.
tiinei i studiul epistemologiei ca baz a oricrei
metode tiinifice.
contureaz drumul spre frumusee.
Noua Acropol se întemeiaz
pe trei principii fundamentale:
bazat pe respectarea demnitii umane,
mai presus de diferene de ras
sau sex, culturale, religioase, sociale etc.
2. Cultivarea dragostei pentru Înelepciune
prin studiul comparat al filosofiilor, religiilor,
tiinelor i artelor, pentru a promova cunoaterea
fiinei umane, a legilor Naturii i a Universului.
3. Dezvoltarea celor mai bune aspecte ale potenialului
uman, favorizând realizarea fiinei umane ca individ i
integrarea sa în societate i în natur, ca element activ
i contient ce poate îmbunti lumea.
Activiti de voluntariat
Aciune socio-umanitar la coala pentru copii cu deficiene de auz nr. 1 din Bucureti
La începutul lunii noiembrie 2014, ase membri ai Noii Acropole din
Bucureti au participat la o aciune cu copiii cu deficiene de auz de la coala
special nr. 1 din cartierul Dmroaia.
Cei 15 copii i tineri prezeni au avut ocazia de a exersa tehnica picturii pe
sticl, pe care au reprodus desene cu personaje
îndrgite din desenele animate. Lucrrile lor au fost
realizate cu atenie i interes, în final ieind din
mâinile talentailor artizani mici tablouri în care s-
au îmbinat creativitatea i bucuria de a picta cu culorile speciale. Au fost dou
ore petrecute în mod plcut i interesant, atât din partea copiilor, cât i a
noastr, a voluntarilor.
Aciune socio-umanitar la coala din Dor Mrunt, judeul Clrai
În preajma Srbtorilor de iarn din 2014, am încercat s aducem copiilor i familiilor nevoiae din
localitatea Dor Mrunt puin optimism, cldur sufleteasc i ajutoare constând în haine, alimente, jucrii
i rechizite pentru copii. i de aceast dat, donaiile au fost generoase, astfel încât am ajuns cu braele (i
mainile) încrcate de daruri. Ne-au întâmpinat copiii de la coal, care, alturi de directoarea instituiei, o
persoan inimoas i plin de via, ne-au cântat colinde i ne-au servit cu prjituri de cas. Noi i-am
învat pe cei mici s realizeze decoraiuni pentru pomul de iarn din hârtie i din paste finoase, iar
imaginaia i creativitatea lor s-au dovedit din nou impresionante. La final, copiii i familiile lor s-au
bucurat de daruri i ne-au mulumit, ca de fiecare dat, cu colinde pentru Mo Crciun.
Aciune de voluntariat în sprijinul animalelor de la adpostul Criv, judeul Clrai
În ziua de 14 decembrie 2014, un grup de membri ai Noii Acropole din Bucureti au participat la prima
aciune umanitar de ajutorare a animalelor aflate într-un adpost. Donaiile pentru adpost adunate de la
membri i simpatizani au constat în: hran uscat pentru câini, pâine uscat i pturi necesare pentru
cabinetul medicului veterinar al adpostului, legume necesare pregtirii meselor calde pentru animale. De
asemenea, am contribuit la depozitarea i sortarea alimentelor în magazia adpostului.
Am hrnit animalele i am vzut atunci nevoia lor de atenie i afeciune, dar i teama i suferina pe care o
resimeau înc în urma traumelor la care au fost supuse pân s ajung în acest loc. A fost o experien
inedit pentru voluntarii care au participat la aceast aciune, iar beneficiarii aciunii noastre ne-au primit
cu cldur i sperana c ne vom revedea.
F I
L O
S O
F I
Excursie la Braov
O zi de toamn însorit este un cadru perfect pentru o excursie, iar dac aceasta
combin frumuseea peisajelor de munte cu monumentele
istorice de interes din Braov, rezultatul nu poate fi decât unul
foarte plcut. Dup o plimbare prin Poiana Braov, unde ne-am
bucurat de aerul proaspt i de razele soarelui, am coborât în
Braov. Aici am vizitat bastioanele i vechiul zid al cetii,
care ne-au spus povestea unui loc cu vechi tradiii meteugreti, ce a prins via sub
ochii notri, într-un festival de dansuri populare tradiionale. Am admirat dansurile, apoi
ne-am oprit la Muzeul de Istorie i la Biserica Neagr, iar în final am poposit „La ceaun”,
pentru un prânz gustos.
Srbtoarea iernii
În acest an am întâmpinat iarna cu un moment artistic ce ne-a
înclzit sufletele. Am continuat seria audiiilor muzicale
propuse de domnul Ivo Ivanovici cu armonii de chitar pe
ritmurile melodiilor formaiei Beatles, dar i cu piese clasice
pentru chitar i violoncel (Manuel De Falla, Astor Piazzolla)
sau vioar (Jules Massenet – Meditaie). A urmat un moment
poetic ce ne-a transpus în atmosfera hibernal, de meditaie i visare, cu versuri de Ana
Blandiana, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, George Bacovia, Al. Macedonski. Seara
s-a încheiat în sunetul colindelor de iarn, vestind sosirea Crciunului i a unui An
Nou pe care cu toii îl dorim mai bun.
Teatru
În iarna anului trecut, 13 membri de la Noua Acropol Bucureti care îndrgesc teatrul au pregtit o scenet
bazat pe povestea Momo scris de Michael Ende. Prin mesajele sale pline de umanism, Momo rmâne i în
prezent o alegorie apreciat de copii i aduli deopotriv. Momo este o feti
care prin curajul, sinceritatea, prietenia i compasiunea pe care le întruchipeaz
reuete s le arate locuitorilor unui mic orel adevrata valoare a timpului,
eliberându-i de Organizaia domnilor cenuii,
„hoii de timp”. De asemenea, Momo reuete
s rezolve conflictele i problemele
locuitorilor din ora, devenind o prezen
senin i iubit de toat lumea. Cu ajutorul
maestrului Ora i al ciudatei lui broate-
estoase Cassiopeia, Momo cltorete dincolo
de hotarele timpului i, dup ce descoper secretele întunecate ale fantomaticei
organizaii, readuce lucrurile la normal.
Curs de prim ajutor
În luna noiembrie 2014, în sediul din Bucureti s-a desfurat un curs de prim
ajutor destinat membrilor colii. Cursul a fost susinut de dna dr. Anca Punescu i
a constat în trei întâlniri la care cei prezeni au avut
ocazia s învee i s exerseze msurile de prim ajutor
în caz de accidente, traumatisme, arsuri, pierderea
cunotinei, hemoragii etc. Pentru a putea fi de folos
semenilor notri, este important s tim s acionm
rapid, corect i la momentul potrivit, de aceea exerciiile periodice sunt foarte utile
i bine-venite.
Prelegeri filosofice
Una din ariile în care Asociaia Cultural Noua Acropol desfoar un program bogat i susinut este
cea de promovare a culturii, care prin valorile sale morale, intelectuale i spirituale poate s transforme
oamenii în persoane mai armonioase, mai echilibrate, mai juste.
În acest program cultural se înscrie, înc din anul 1990, când Noua Acropol a fost înfiinat în
România, susinerea de conferine i prezentri multimedia, cu teme din filosofie, civilizaie, istorie,
tiin, simbolism, psihologie, mitologie etc. Confereniarii de la Noua Acropol au o bogat
experien, ei urmând cursuri speciale de pregtire în cadrul asociaiei noastre.
În cei 25 de ani de activitate, Noua Acropol din România a susinut sute de conferine, atât în sediile
sale, cât i în instituii culturale de prestigiu precum Biblioteca Metropolitan Bucureti, Muzeul
Municipiului Bucureti, Casa de Cultur a Studenilor Bucureti i Iai, Muzeul de Istorie Naional i
Arheologie Constana, Observatorul Astronomic Constana, Cercul Militar Timioara, Muzeul
Banatului din Timioara, Muzeul de Art Cluj-Napoca, Turnul Croitorilor – Centrul de cultur urban
Cluj-Napoca, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Literaturii Române Iai,
Muzeul Mihai Eminescu Iai, Palatul Culturii Iai, Complexul Muzeal Moldova Iai i altele.
Cu ocazia celebrrii Zilei Mondiale a Filosofiei, decretat de
UNESCO pentru a treia zi de joi din luna noiembrie a fiecrui an,
Directorul Asociaiei Noua Acropol, domnul Ivo Ivanovici, a
susinut o conferin cu tema „De ce avem nevoie de filosofie?” în
mai multe orae unde asociaia desfoar activiti.
Conferina a abordat filosofia ca atitudine uman. Aplicarea în viaa
de zi cu zi a învturilor valoroase din tradiia filosofic universal
ne ajut s exprimm în mod corect în exterior universul nostru
interior. S-a accentuat necesitatea unei regenerri a formelor prezente
de via, a valorilor i a autenticitii umane, care s se opun
inculturii, violenei psihice, verbale sau comportamentale care pun
stpânire uneori pe omul contemporan.
Este important s recldim „omul nobil”, acest ideal care a cluzit
civilizaia în toate timpurile i în toate spaiile culturale, s permitem
o transformare interioar autentic, ce pune în prim plan virtuile
sufletului, repere atemporale, durabile, care dau un sens profund
existenei noastre.
Temele cursului
7. Platon
8. Aristotel
Curs de
Filosofia Occidentului
coala de Filosofie în manier clasic Noua Acropol se inspir din puternica tradiie platonic în demersul de promovare a Filosofiei ca mod de via întemeiat pe cunoaterea i dezvoltarea calitilor din fiecare fiin uman.
Cele peste patru sute de coli de Filosofie ale OINA ofer spaii pentru reflecie i aciune, pentru îmbuntirea fiinelor umane i a lumii.
Este vorba despre o selecie a elementelor eseniale ale înelepciunii din Orient i din Occident, adevrate semine pentru o renatere i o transformare evolutiv.
Cele dousprezece teme ale cursului îi propun cercetarea în mod activ a celor trei aspecte fundamentale ale existenei:
Etica – cunoaterea de sine i armonizarea personalitii în acord cu valorile superioare pentru a deveni un om mai bun;
Sociopolitica – convieuirea cu semenii pe baza unui model echilibrat, ordonat, transformarea social prin transformarea individual;
Filosofia istoriei – raportul corect al omului cu istoria i cu timpul; care este sensul drumului parcurs de omenire i care sunt punctele cele mai importante ale acestui parcurs.
Aristotel
maturitatea deplin. Aristotel a scris multe
opere i a adunat un material tiinific imens; la
acest prim nivel de curs vom intra în contact cu
cele mai importante idei ale sale despre etic,
prin intermediul crora a oferit rspunsuri la
întrebri precum: Care este scopul tuturor
aciunilor umane? În ce const binele suprem?
Cum poate omul s fie fericit? Ce sunt virtuile?
Aprofundând i asimilând aceste idei, apar
posibiliti practice de împlinire a dezideratului
fericirii în viaa de zi cu zi...
Bhagavad-Gita
mai mari opere din
India, ea îl are ca personaj principal pe
Arjuna, simbol al omului în care s-a trezit
aspiraia la înelepciune i care, luptând
pentru a-i depi limitele, devine un
model al eroului. Dincolo de povestea
despre recucerirea tronului cetii
interiorul fiecrui om, dintre partea
noastr înalt care nzuiete ctre lumin,
cunoatere, perfeciune i defectele care
ne împiedic evoluia. Prin vocea lui
Krishna, Maestrul lui Arjuna, ne sunt
prezentate multe învturi minunate, ce
vor fi utile pentru toi cei în care ateapt
s se exprime arhetipul eroului.
Date de contact pentru Sediul central din Bucureti
[email protected]
Arad: Bd. Revoluiei, nr. 71, ap. 10. Tel. 0744635490
Chiinu: Str. Drumul Schinoasei, nr. 25. Tel. 0740888111
Cluj-Napoca: Str. Rubin Patiia, nr. 7. Tel. 0740066658
Constana: Str. Nicolae Iorga, nr. 63A. Tel. 0744525651
Iai: Stradela Macazului, nr. 6, Ap. 8. Tel. 0741394303
Oradea: P-a Unirii nr. 5, ap. 10, interfon 7. Tel 0755292542
Timioara: Str. 1 Decembrie, nr. 82. Tel. 0744635490
Evenimente recente
7 aprilie, ora 18:00
Proiecie de film documentar: Frumu- seea Universului
Luni, 30 martie Lansare de carte: Epoca Vrstorului de Laura Winckler
Conferin: Epoca Vrstorului
Proiecie de film documentar: Frumuseea Universului
Luni, 20 aprilie Conferin: Soarele i Luna în tradiia româneasc
Proiecie de film documentar: Frumuseea Universului
2 iunie, ora 18:00
23 martie - 23 aprilie 2015
Muzeul Municipiului Bucureti
