DDEEPPPAARRTTTAAAM MMEEENNNTTTUUUL LL …library.ulim.md/pdf/2012/DIBIS 20.pdf · DESCHIDERE...

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC

Colecţia DIBIS

Fascicula a 2-a

SAPIENTIA ET VIRTUS

DDDEEEPPPAAARRRTTTAAAMMMEEENNNTTTUUULLL IIINNNFFFOOORRRMMMAAAŢŢŢIIIOOONNNAAALLL

BBBIIIBBBLLLIIIOOOTTTEEECCCOOONNNOOOMMMIIICCC:::

CALEA SPRE SUCCES A FOST ÎNVĂŢATĂ

Chişinău, 2012


2

CZU 027.7(478-25)

D 32

Director: academician Andrei Galben

Autori: Zinaida Sochircă, Ludmila Corghenci, Veronica Borş, Irina Cerneauscaite

Coordonator ştiinţific: Zinaida Sochircă

Machetare computerizată: Veronica Borș

Coperta: Iulia Vozian

Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator DIB

(proces verbal nr. 6 din 11 septembrie 2012) şi Senatul ULIM

(proces verbal nr. 1 din 12 septembrie 2012)

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Departamentul Informaţional Biblioteconomic: Calea spre succes a fost învăţată / Zinaida

Sochircă, Ludmila Corghenci, Veronica Borş [et al.] ; coord. şt. : Zinaida Sochrică. – Ch. : ULIM, 2012. –

52 p. – (DIBIS ; Fascicula a 2-a).

50 ex.

ISBN 978-9975-124-03-4.

027.7(478-25) D 32

Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM

Adresa: str. Vlaicu Pârcălab, 52

2012 Chişinău, Republica Moldova

Tel.: (37322) 212418

Fax.:(37322) 244549

e-mail: [email protected]

http://www.ulim.md/library

ISBN 978-9975-124-03-4 © DIB ULIM, 2012

mailto:[email protected]

http://www.ulim.md/library

CALEA SPRE SUCCES A FOST ÎNVĂŢĂTĂ

3

SUMAR

DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC ULIM – 20 DE ANI DE ASCENSIUNE 4

PREFAŢĂ 6

Zinaida SOCHIRCĂ. Managementul proiectului la DIB – fundament al succesului profesional 7

DEZVOLTAREA RESURSELOR DOCUMENTAR-INFORMAŢIONALE ÎN SPRIJINUL PROCESULUI

EDUCAŢIONAL

Depozit Legal Universitar – proiect, care dă roade pe timp de criză 11

Colecţia e-Portofolii educaţionale ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM 12

Aule ale Ambasadelor, acreditate la Chişinău, în cadrul ULIM: prezenţe informaţional-

documentare şi cultural-ştiinţifice 13

TEHNICI ŞI TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE – PREZENŢE INDISPENSABILE ACTIVITĂŢII DIB

Informatizarea activităţii informaţional-biblioteconomice 16

Biblioteca Digitală – proiect de anvergură 20

PROIECTE ÎN PARTENERIATE INTERNAŢIONALE

Proiectul Tempus-Tacis: analiza prezentului şi modelarea viitorului 23 Parteneriat internaţional DIB ULIM – Carolina de Nord, SUA 29

DEZVOLTAREA CULTURII INFORMAŢIEI ŞI A ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE. PROMOVAREA PRODUSELOR CERCETĂRII UNIVERSIATRE

Programul “Grija pentru Noii Utilizatori” – iată Soluţia! 32 Campania în Sprijinul Absolventului ULIM 34 Cum să promovezi eficient publicaţiile universitarilor? Iată inspiraţia: Campania

„Citeşte Cartea Profesorului Tău!” 36

Agenţia Bibliografică Universitară 37

Salon Scientia – publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM 38

Indicatori infometrici pentru produsele de cercetare universitară 40

Spaţiile funcţionale DIB – mediu deschis pentru învăţare şi cunoaştere 41

PERSONALUL DIB – FORMARE, CREATIVITATE, INOVAŢIE. DESCHIDERE PROFESIONALĂ

Structura bi-modală – deschidere pentru inovaţie, creativitate, colaborare 45

Comunicarea – modul DIB de a percepe şi de a investiga comunitatea servită şi

cea profesională 47

Şcoala BIBINS: formare profesională continuă la locul de muncă 49

Master-class: să cunoaștem și să ne cunoaștem 50

Clubul Bibliografilor „BIBLIOARTIS” 52


4

DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC ULIM –

20 DE ANI DE ASCENSIUNE

Fondată acum 20 de ani, la 16

octombrie 1992, odată cu

înfiinţarea prin Hotărârea Nr.626 a

Guvernului Republicii Moldova, a

Universităţii Libere Internaţionale

din Moldova, Biblioteca ULIM, a

crescut şi s-a dezvoltat continuu,

transformându-se dintr-o simplă

bibliotecă universitară într-un

centru info-documentar de

anvergură, un actant cultural,

educaţional şi ştiinţific naţional şi

internaţional. În anul, 2001,

conform ordinului Nr. 53 din 29 mai al Rectorului ULIM, a fost constituit Departamentul

Informaţional Biblioteconomic (alias biblioteca universitară), ca rezultat al integrării unităţilor

ULIM care prestează servicii informaţionale, alinierii la structura universitară şi aplicării unor

experienţe europene. Chiar din primii ani de existenţă, biblioteca şi-a definit strategiile şi

misiunea instituţiei info bibliotecare, aplicând pe parcursul existenţei sale principiul „în serviciul

comunităţii universitare”. DIB ULIM realizează o dublă misiune: modelarea, dezvoltarea şi

administrarea serviciilor info-documentare în sprijinul studenţilor, cadrelor didactice,

cercetătorilor şi altor categorii socio-profesionale şi implementarea culturii informaţiei şi a

învăţării permanente, bazată pe tehnici şi tehnologii informaţional/comunicaţionale moderne.

Fondatorul ULIM a susţinut şi a finanţat onorabil toate proiectele de dezvoltare a bibliotecii

prin crearea colecţiilor info-documentare, spaţiilor funcţionale, înzestrarea cu cele mai

performante echipamente şi tehnologii informaţionale, încurajarea şi stimularea bibliotecarilor

pentru implementarea şi realizarea celor mai inovative idei şi proiecte.

Pe parcursul celor 20 de ani de ascensiune fulminantă, Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM a utilizat cu pricepere şi mare responsabilitate tot ce era nou, modern,

util şi confortabil pentru utilizatori, mereu a fost în pas cu timpul , a implementat cu pricepere

noile tehnologii informaţionale, a aplicat continuu managementul colecţiilor, astfel în foarte

scurt timp , această instituţie să ajungă să deţină cele mai bune fonduri info documentare în

domeniile de interes pentru universitate, dar şi colecţii din domenii adiacente din ţară.

Activitatea DIB este orientată şi fundamentată pe satisfacţia utilizatorilor, creativitatea

personalului de specialitate, accesibilitate şi diversitate, excelenţă şi calitate, unitate de opinii în

comunitate îmbinată cu autonomia profesională, parteneriat şi colaborare, schimbare şi

inovaţie.


5

Viitorul nostru depinde de noi înşine, de competenţa, intelectul, dăruirea profesională a

bibliotecarilor de a sluji utilizatorul , a fi în serviciul comunităţii universitare, prin organizarea şi

dezvoltarea colecţiilor, resurselor informaţionale, serviciilor accesibile şi relevante. Succesul

unei instituţii depinde în mare parte şi de capabilitatea managerilor de a susţine calităţile şi

aptitudinile personalului, oferindu-i şi creându-i condiţii de instruire la locul de muncă, astfel,

dezvoltând, reînnoind, adăugând noi forţe talentate, care vor face faţă tuturor cerinţelor

timpului .

MA Zinaida SOCHIRCĂ, director general DIB


6

PREFAŢĂ

Iniţiată în anul 2002, colecţia de publicaţii DIBIS urmăreşte scopul1:

a sintetiza evenimentele principale din activitatea Departamentului Informaţional

Biblioteconomic

a promova (în mediul universitar şi profesional) experienţele şi strategiile activităţii

informaţional-bibliotecare

a face publică politica informaţional-biblioteconomică a Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova.

Fascicula a doua reflectă experienţele reprezentative ale Departamentului Informaţional

Biblioteconomic privind implementarea managementului proiectului, fundamentarea ştiinţifică a

activităţilor, identificarea şi valorificarea creativităţii personalului. Materialele prezentate identifică

centrarea obiectivelor/activităţilor profesionale pe metodicele şi tehnicile de tipul SMART, ele fiind:

specifice – pentru a defini foarte clar ceea ce va fi realizat,

măsurabile – impactul/rezultatul obţinut poate fi măsurat

acceptate/înţelese – de toi membrii echipei

reale – au fost implementate în practică

timp concret destinat activităţilor - stabilirea unui interval de timp realist pentru a le realiza.

Lucrarea reflectă scopul, logistica şi impactul proiectelor, care au făcut „istorie” la ULIM şi în

comunitatea profesională, fiind orientate pentru constituirea/dezvoltarea resurselor documentare,

diversificarea serviciilor/produselor informaţionale în sprijinul comunităţii universitare. Pentru fiecare

proiect sunt prezentate informaţii gen: anul iniţierii, logistica, formele şi metodele de funcţionare,

asigurarea durabilităţii şi impactul.

În mare parte, proiectele prezentate ne permit să conchidem asupra faptului, că pentru Departamentul

Informaţional Biblioteconomic utilizatorul resurselor, serviciilor şi produselor este raţiunea dezvoltării şi

îmbogăţirii acestora.

La fel, lucrarea oferă şi altă concluzie: bibliotecarii ULIM sunt capabili de a lucra conceptualizat, după un

anumit program/concept, adaptându-se la condiţiile mediilor interne şi externe. Îmbucurător este

faptul, că proiectele dezvoltate la Departamentul Informaţional Biblioteconomic au constituit suport

pentru îmbogăţirea serviciilor şi produselor informaţionale oferite de către alte instituţii, fapt ce

confirmă că acestea sunt pline de idei şi tactici.

Afirmăm încă odată, că avem nevoie de creativitate si de originalitate mai mult decât orice. Doar

bazându-ne pe acestea oferim oportunităţi comunităţilor, demonstrăm atenţia deosebită utilizatorilor,

ne conducem activitatea profesionala cu mai multa eficienţă, permanent motivaţi.

Ludmila CORGHENCI,

director adjunct DIB

1 Departamentul Informaţional Biblioteconomic: modelarea viitorului, analiza prezentului, interpretarea trecutului (1992-2002) / Univ. Liberă Intern. din Moldova; echipa de lucru: Ludmila Corghenci, Veronica Gheţu; resp. de ed. Zinaida Sochrică. – Ch., 2002. – 32 p. – (Colecţia DIBIS; Fascicula 1-a).


7

MANAGEMENTUL PROIECTULUI LA DIB –

FUNDAMENT AL SUCCESULUI PROFESIONAL

MA Zinaida SOCHIRCĂ, director general DIB

Motto:

„Managementul este unul din factorii esenţiali care explică de ce o

bibliotecă este bogată, activă şi eficientă sau ineficientă şi săracă”

Modernizarea învăţământului superior se realizează pe fundalul reformării întregului spectru sistemic

statal. Republica Moldova și-a declarat ferm intenţia de a se integra in Uniunea Europeană,

conştientizând oportunitatea de a face parte din spaţiul european al educaţiei si de a participa activ la

constituirea si consolidarea acestuia.

Procesul Bologna, la care a aderat Republica Moldova în anul 2005, impune drept inerente următoarele

principii: mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice, autonomia universitară, participarea studenţilor

la guvernarea universitară, instruirea continuă, corelarea strânsă între spaţiul învăţământului şi cel al

cercetării etc. Realizarea acestor principii depinde mult de asigurarea unui suport informaţional calitativ.

Importanţa, primordialitatea dimensiunii informaţionale a spaţiului educaţional european poate fi

argumentată şi apelând la următoarele fenomene: calitatea (direcţie prioritară de acţiune în politica

educaţională a Uniunii Europene, în politica educaţională naţională; legătura indisolubilă a acesteia cu

accesul la informaţie şi cultura informaţiei); integrarea, globalizarea învăţământului (pregătirea

specialiştilor în raport cu standardele educaţionale ale ţărilor dezvoltate ori definite la nivelul Uniunii

Europene).

Dimensiunea informaţională a spaţiului european al învăţământului universitar inserează, la părerea

specialiştilor, următoarele componente: coordonarea şi cooperarea eforturilor în facilitarea accesului la

informaţie; elaborarea şi implementarea unor politici strategice privind formarea culturii informaţiei;

mobilitatea bibliotecarilor; asigurarea compatibilităţii structurilor organizaţionale etc.

Reforma învăţământului, precum şi provocările mediilor tehnologice, economice, sociale, impun

instituţiei info-bibliotecare noi sarcini şi mandate. Competitivitatea celei din urmă este în proporţie

directă cu fundamentarea ştiinţifică a procesului de dirijare, organizare şi coordonare a muncii.

Conceptul modern de management al instituţiei info bibliotecare, trebuie să se axeze pe dialogul

ştiinţific şi practic, proceduri democratice flexibile, implicarea personalului, educarea managementului.

În acest sens în sprijinul procesului de transformare a IIB vin diverse concepte: managementul

organizaţional, al schimbărilor, managementul strategic, al resurselor umane şi evident - managementul

proiectului.

Managementul proiectului în viziunea bibliotecarilor este conceput ca parte a unui concept managerial

modern, corespunzând cerinţelor integrării structurilor şi metodelor flexibile, complexităţii

organizaţionale, precum şi aspectelor socio-psihologice ale instituţiei info-bibliotecare .

Acest concept se înscrie substanţial în contextul noii abordări a culturii manageriale. Cultura

managerială, fiind indispensabilă statutului de conducător (director, director adjunct, manageri

funcţionali), este o sarcină primordială şi pentru fiecare angajat al IIB. Cunoştinţele şi abilităţile

manageriale sunt un suport efectiv pentru optimizarea creativităţii, motivării şi implicaţiilor


8

profesionale. Indiferent de statutul funcţional, un bun profesionist trebuie să realizeze permanent :

planificarea (a etapelor pe parcurs, a zilei de muncă); luarea deciziilor (accentul fiind pus nu atât pe

complexitatea acestora, cât pe modul în care sunt luate); comunicarea; realizarea creativă a sarcinilor

profesionale şi altele.

Managementul proiectului oferă modalităţi moderne, flexibile, de organizare şi funcţionare a instituţiei

info- bibliotecare, având principalele coordonate adaptarea la schimbările mediilor interne şi externe şi

implicarea sporită a personalului în fundamentarea şi realizarea obiectivelor.

Proiectele sunt activităţi unice, orientate spre obiectiv, cu un grad ridicat de noutate şi cu o sarcină de

lucru complexă. Ele sunt limitate în timp şi din punct de vedere al resurselor materiale şi umane,

necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structuri organizatorice speciale,

precum şi metodici speciale / implicând riscuri specifice. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei

valori noi (produs, servicii, structură ş.a.).

Pe parcursul celor 20 de ani de dezvoltare continuă, Departamentul Informaţional Biblioteconomic

ULIM , a elaborat, implementat şi cel mai important a dezvoltat diverse proiecte instituţionale,

naţionale şi internaţionale. Fondată odată cu Universitatea în 1992 , Biblioteca universitară (din 2001 –

Departamentul Informaţional Biblioteconomic), a aplicat pe parcursul existenţei sale principiul „ în

serviciul comunităţii universitare”. În primii ani de activitate (1992-1994) au fost realizate câteva

proiecte, în special privind dezvoltarea colecţiilor de biblioteca . Aici trebuie de menţionat aportul

Fundaţiei Soros Moldova, care la începutul anilor 90 al secolului trecut a sprijinit financiar bibliotecile din

Republica Moldova, inclusiv cele academice. Astfel, DIB ULIM, pe parcursul câtorva ani la rând a

beneficiat de mai multe proiecte din partea Fundaţiei Soros Moldova, care au permis formarea unui

fond reprezentativ de documente în sprijinul procesului didactic şi ştiinţific universitar. Proiecte privind

dezvoltarea colecţiilor au fost demarate şi în parteneriat cu Agenţia Universitară Francofonă din

Moldova, Asociaţia Economiştilor din Moldova, organizaţii nonguvernamentale din America şi Canada.

În anul 1998 a fost elaborat şi prezentat Fundaţiei Soros Moldova proiectul „Automatizarea Bibliotecii

ULIM”, care a fost evaluat de către experţii interni şi externi ca un proiect conceptual bun şi aprobat

pentru implementare.

Astfel, în luna ianuarie 1999, Biblioteca a demarat activităţile de implementare a sistemului de

automatizare (instruirea personalului, instalarea softului de bibliotecă, procurarea de echipament

modern, crearea reţelei interne, etc. ), susţinută financiar de către Open Society Institute (Soros) şi de

instituţia fondatoare (ULIM). Automatizarea Bibliotecii ULIM a permis în acea perioadă crearea

catalogului electronic (OPAC), oferirea şi asigurarea accesului la o serie de serviciu şi informaţii noi, în

format electronic, nepracticat încă în instituţia info-documentară.

Proiectul internaţional Tempus –Tacis „Management Development for University Library”, elaborat şi

aprobat sub egida Comisiei Europene de Instruire a fost un succes deosebit atât pentru instituţia

beneficiară, cât şi pentru întreaga comunitate bibliotecară din Republica Moldova. Proiectul Compact

Tempus –Tacis a implicat mai mulţi parteneri europeni, obiectiv impus de Comisia Europeană , fiind

preconizat pentru 2 ani. Instituţia contractoare a fost selectată Universitatea din Sheffield, Marea

Britanie, coordonator de proiect Simon Francis. Partenerii Proiectului au fost: Biblioteca Colegiului

universitar şi Şcoala de Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale din Boras, Suedia (Eli Bytoft-Nyaas,

director adjunct, Arja Mantykangas, lector). Beneficiarul Proiectului a fost Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM, care a elaborat şi înaintat proiectul către Comisia Europeană. Despre

implementarea proiectului , impactul şi beneficiile de care s-a bucurat instituţia beneficiară, vom vorbi


9

intr-un capitol aparte. Aici, ţin să menţionezi doar faptul că acest proiect a fost un succes , doar graţie

unui management corect al proiectului.

Caracteristicile importante ale proiectelor sunt caracterul de noutate al sarcinilor de lucru şi - de multe

ori - şi al metodelor de lucru aplicate, complexitatea proiectului şi caracterul de unicitate al activităţilor

desfăşurate. Aceste particularităţi conduc la un grad sporit de risc. Pentru reducerea complexităţii,

proiectele sunt divizate în componente mai uşor de coordonat, numite subproiecte.

Subproiectele pot fi contractate de către instituţia unde se derulează proiectul, s-au de o organizaţie

externă, interesată în dezvoltarea instituţiei unde se desfăşoară un proiect s-au altul. În derularea lor,

subproiectele vor fi şi ele tratate ca nişte proiecte având obiective, termene şi costuri bine precizate.

Trebuie însă avută în vedere importanţa corelării subproiectelor în vederea respectării obiectivelor

proiectului.

La demararea unui proiect se instituie, de regulă, o echipă de proiect. Relaţiile între membrii echipei,

între aceştia şi conducătorul de proiect şi atribuţiile acestora sunt diferite de cele funcţionale din cadrul

instituţiei sau întreprinderii. Este posibil chiar ca din echipa de proiect să facă parte persoane externe

sau anumite persoane să participe limitat la activitatea de proiect. Structura organizatorică a proiectului

şi poziţia acesteia în cadrul structurii ierarhice a instituţiei sau a întreprinderii se stabileşte în funcţie de

importanţa proiectului şi de conceptul managerial.

În cazul Proiectului Tempus „Management Development for University Library” , caracterul de noutate de

implementare a noilor tehnici şi metode de lucru cu beneficiarii, au determinat atât Contractantul

(Universitatea din Șheffield, Marea Britanie ),cât şi Beneficiarul (DIB ULIM ), să participe la desfăşurarea

proiectului la un nivel foarte înalt de profesionalism. Toţi participanţii în proiect au stabilit o înţelegere

adecvată şi mutuală în ce priveşte conceptul proiectului cooperând foarte strâns pentru a atinge

rezultatele scontate. Şi Contractantul, şi Beneficiarul Proiectului au fost flexibili în stimularea şi motivarea

la introducerea ideilor noi lucrând foarte eficient. Succesul proiectului a fost, de asemenea, facilitat de

faptul, că înainte de lansarea proiectului Biblioteca ULIM deja începuse efectuarea restructurărilor

organizaţionale, îşi extinsese numărul personalului şi activităţile sale. Pe perioada funcţionării proiectului

biblioteca a reuşit să construiască noi spaţii funcţionale moderne, acestea fiind acoperite financiar de către

administraţia ULIM, deaceea putem vorbi despre un subproiect, care a rezumat din proiectul în cauză.

Managementul proiectelor trebuie abordat ca o metodologie pentru conducerea oricărei activităţi, cu

rigoarea şi cu flexibilitatea necesare obţinerii unui succes. Managementul proiectelor impune

planificarea, organizarea, monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor unui proiect cu motivarea

tuturor celor implicaţi, pentru a realiza în siguranţă obiectivele proiectului, în limita timpului, a costului şi

a criteriilor de performanţă stabilite. Atributul de modern subliniază extinderea conceptului la o

varietate de aspecte de interfaţă , legate de domeniu, cost, timp, calitate şi performanţă. Necesităţile

fiind definite de beneficiari, este obligatoriu să fie înţelese de realizatorul sau de furnizorul

produsului/serviciului, care trebuie să ţină cont, totodată , şi de impactul pe care îl va avea produsul/serviciul

asupra colectivităţii. Acest obiectiv este valabil pentru toate tipurile de proiecte, oricare ar fi domeniul

lor de aplicare. Pentru a atinge acest obiectiv, partenerii realizatori ai proiectului, care constituie un

consorţiu de proiect, furnizori ai produsului/ ai serviciului, trebuie să gestioneze toţi parametrii tehnici,

economici, sociali, politici, culturali de care depinde realizarea proiectului, relaţiile dintre aceştia şi

elementele de interfaţă.


10

De ce este necesar managementul proiectelor în practică?

Structurile organizatorice primare din organizaţiile tradiţionale - instituţii şi întreprinderi - sunt sisteme

rigide, care în practică înregistrează eşecuri ori de câte ori apare necesitatea rezolvării unor probleme

noi într-o perioadă scurtă. Aceste structuri organizatorice liniare cu dependenţe ierarhice sunt destinate

să rezolve probleme de rutină. Pentru a rezolva sarcinile cu caracter de unicitate, deci sarcinile de

proiect este necesară extinderea structurii organizatorice primare într-o organizaţie cu concepte de

structură organizatorică secundară, şi anume cu managementul proiectelor.

Trebuie de menţionat faptul, că managementul proiectelor ca unitate organizatorică de sine stătătoare

sau integrată în structura organizatorică primară a instituţiei sau a întreprinderii este doar una din

formele posibile ale structurii organizatorice secundare. Structuri similare apar deseori în organizaţii

datorită presiunii pieţei sau a necesităţilor strategice. Ele sunt enumerate aici doar cu titlu informativ:

structura organizatorică orientată spre produs (managementul produselor), structura organizatorică

orientată spre client (managementul clienţilor), structura organizatorică orientată spre domenii

strategice (managementul domeniilor strategice) sau structuri paralele de carieră pentru tineri

profesionişti în vederea formării şi promovării cadrelor de conducere de viitor. Managementul

proiectelor presupune deci aplicarea cunoştinţelor, îndemânării, instrumentelor şi tehnicilor în cadrul

activităţilor de proiect cu scopul de a împlini aşteptările părţilor implicate. Există nişte obiective clar

stabilite:

• realizarea obiectivelor legate de termene;

• realizarea obiectivelor legate de cost;

• obţinerea unui anumit nivel de performanţă;

• folosirea eficientă a resurselor alocate;

• obţinerea acceptanţii utilizatorului.

Toate aceste obiective implică riscuri - riscul de a nu îndeplini sarcinile proiectului la termen, de a depăşi

costurile, de a nu atinge un anumit nivel de calitate, de a nu folosi în mod eficient resursele alocate sau

pur şi simplu de a nu obţine acceptanţa utilizatorului - deci de a pierde bani, imagine, timp etc.

În final putem concluziona, că aplicând procedurile şi caracteristicile managementului proiectului în

practică, echipa Departamentului Informaţional Biblioteconomic a obţinut rezultatele scontate în

majoritatea proiectelor implementate în cadrul acestei instituţii reformatoare.


11

DEZVOLTAREA RESURSELOR DOCUMENTAR-INFORMAŢIONALE ÎN SPRIJINUL PROCESULUI EDUCAŢIONAL

DEPOZIT OBLIGATORIU UNIVERSITAR –

PROIECT, CARE DĂ ROADE PE TIMP DE CRIZĂ

Proiect universitar, iniţiat de către Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul 2000.

Scop: Conştientizând faptul şi pornind de la premiza importanţei patrimoniului documentar, creat de

către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM, proiectul este orientat pentru stocarea, conservarea şi

valorificarea publicaţiilor, editate sub egida ULIM. Prin acesta este îmbunătăţită, făcută vizibilă şi reliefat

impactul funcţiei patrimoniale a bibliotecii universitare.

Logistica proiectului: În cadrul proiectului a fost constituită colecţia intangibilă (o colecţie unicat) de

documente „Depozit Obligatoriu ULIM” (DO ULIM), care integrează:

publicaţiile instituţionale, editate de către institutele de cercetare (reviste, culegeri, anale,

buletine etc.)

publicaţiile de autor cu antetul ULIM (editate sub egida ULIM, recomandate spre editare de

către Senat), scoase de sub tipar atât la centrul Editorial Universitar, cât şi alte instituţii

editoriale.

Colecţia „DO ULIM” a fost dezvoltată pe parcursul anilor în funcţie de criteriile:

gen documente: toate genurile de documente - cărţi, periodice (limitat pentru publicaţiile de

autor), broşuri, CD-uri etc.

tipuri documente: lucrări de caracter ştiinţific, didactic, de referinţe, de popularizare şi destinate

activităţii practice

de limbă: publicaţii în toate limbile, semnate de către universitari

teritoriale – publicaţii editate în Republica Moldova şi în străinătate

suport de fixare a informaţiei – suporturi tradiţionale şi ne-tradiţionale

de conţinut: domeniile de profil universitare.

Impact: Iniţiativa DIB a fost sprijinită de comunitatea universitară atât la nivel de administraţie (ordine,

dispoziţii, analize periodice privind prezenţa în colecţii a publicaţiilor), cât şi de către universitari (de ex.,

donaţii individuale).

Ce s-a obţinut în rezultatul funcţionării proiectului? Putem înşirui următorii indicatori de relevanţă:

completarea exhaustivă a colecţiei cu documente, ce constituie patrimoniul universitar

stocarea, păstrarea şi valorificarea fondului documentar ULIM

crearea unui suport pentru analiza rezultatelor activităţii de cercetare şi inovaţională la ULIM

(indicatori de output – rezultate şi eficienţă)

bază pentru efectuarea analizelor statistice privind publicaţiile cadrelor didactico-ştiinţifice

ULIM

promovarea publicaţiilor instituţionale şi de autor, create sub egida ULIM.


12

COLECŢIA „e-PORTOFOLII EDUCAŢIONALE

ALE CADRELOR DIDACTICO-ŞTIINŢIFICE ULIM”

Proiect inovativ, iniţiat la propunerea prim-vicerectorului ULIM, dr. Ana Guţu, în anul 2007.

Scopul Colecţiei: organizarea raţională a procesului educaţional (utilizarea eficientă a timpului destinat

orelor de prelegeri şi practicum-uri, seminare etc.); lărgirea şi facilitarea accesului la informaţia în

sprijinul procesului educaţional; asigurarea transparenţei procesului didactic; promovarea lucrărilor

cadrelor didactico-ştiinţifice; amplificarea utilizării tehnicilor informaţionale, a patrimoniului tehnic şi

tehnologic universitar; optimizarea procesului educaţional universitar.

Colecţia e-Portofolii educaţionale ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM” include CD-urile profesorilor

ULIM (titulari şi cumularzi), fiind completată anual în luna septembrie.

De regulă, CD-ul cadrului didactico-ştiinţific ULIM include următoarele informaţii (actualizate şi

prezentate anual): CV-ul cadrului didactico-ştiinţific; mapa WORD cu denumirea disciplinei. în interiorul

acestea fiind oglindite:

programa analitică a disciplinei predate, actualizată şi modificată pentru anul curent (în limbile

de predare) (document WORD)

texte ale materialelor, temelor din cadrul disciplinei, note de curs, semnate de cadrul didactico-

ştiinţific (mapă WORD, în interior: documente WORD ori prezentări Power Point)

teme, cerinţe şi recomandări pentru lucrările de control (mapă WORD)

teme, cerinţe, recomandări pentru teze de licenţă (mapă WORD)

teme, cerinţe, recomandări pentru teze de master (mapă WORD)

teme, recomandări pentru practicum-uri şi seminare (mapă WORD)

texte ale altor publicaţii şi studii de autor (cursuri universitare, manuale, articole în culegeri şi reviste

etc. – la latitudinea autorului, editate pe parcursul anului)

alte materiale, destinate studenţilor în sprijinul procesului educaţional.

Facilitarea accesului la Colecţie:

La prezentarea CD-R informaţia de pe acesta este amplasată pe serverul de fişiere ftp.ulim.md Această

bază de date poate fi accesată doar din spaţiile ULIM (decanate, catedre, săli de lectură, mediatecă

etc.).

În scopul asigurării securităţii colecţiei de CD-R, precum şi pentru accesarea simultană de către un număr

mai mare de studenţi a informaţiei, oferită de către profesori, studenţii vor fi orientaţi prioritar pentru

utilizarea serverului de fişiere ftp.ulim.md. Accesul la CD-R se realizează doar în cazuri de excepţie.

Aceste restricţii sunt determinate de următoarele situaţii: deteriorarea rapidă a CD-R, posibilitatea de

ştergere şi modificare a textelor etc.

ftp://ftp.ulim.md/

ftp://ftp.ulim.md/


13

AULE ALE AMBASADELOR, ACREDITATE LA CHIŞINĂU,

CONSTITUITE ÎN CADRUL ULIM

Istoricul Proiectului. În mai 2007 la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova şi-a început

activitatea Centrul de Cooperare Internaţională (CCI). Scopul Primordial al Centrului constă în iniţierea,

implementarea şi monitorizarea proiectelor internaţionale ale Universităţii. CCI activează ca structură

centrală în gestionarea activităţilor internaţionale ULIM , având următoarele responsabilităţi: a susţine

structurile universitare în iniţierea şi implementarea activităţilor internaţionale; a sprijini facultăţile în

crearea unui brand sau grant recunoscut internaţional pe nivel de facultate, catedră şi institutele

ştiinţifice; a servi drept punct central de informaţie, accesibil tuturor colaboratorilor ULIM; a

complementa activitatea internaţională a facultăţilor cu evenimente şi proiecte inovatoare.

Acum trei ani la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a fost iniţiat Proiectul-pilot

„Constituirea aulelor Ambasadelor, acreditate în Republica Moldova", în realizarea căruia

Departamentul Informaţional Biblioteconomic, a fost implicat prin diferite activităţi: expoziţii de carte,

prezentări, promovarea patrimoniului existent etc..

Scopul Proiectului: Transformarea sălilor de studiu ale universităţii în „Aule Naţionale” (aule dedicate

unei anumite ţări).

Metodologia Proiectului: În cadrul inaugurării Aulelor Ambasadelor are loc semnarea acordului de

colaborare între ULIM şi Ambasadă. Din momentul semnării acordului de colaborare aulele respective

devin spaţiu pentru organizarea diverselor evenimente academice şi culturale cu participarea

reprezentanţilor Ambasadei ţării respective şi studenţilor universităţii.

Radiografia Proiectului: Inaugurate 2009-2010 – 25 Aule ale Ambasadelor.

În perioada iunie-decembrie 2009, în incinta Universităţii Libere Internaţionale din Moldova au fost

inaugurare următoarele Aule Naţionale: Aula Germania (17 iunie), Aula Azerbaidjan (24 iunie), Aula China

(29 septembrie), Aula SUA (27 octombrie), Aula Spania (29 octombrie), Aula Israel (4 noiembrie), Aula

Republica Coreea de Sud (5 noiembrie), Aula Georgia (6 noiembrie), Aula Franţa (18 noiembrie), Aula

Chile (3 decembrie), Aula Bulgaria (8 decembrie), Aula Federaţia Rusă (9 decembrie).

Anul 2010 a fost marcat de deschiderea în incinta ULIM a următoarelor Aule Naţionale: Aula Lituania (27

ianuarie), Aula Ungaria (02 februarie), Aula Turcia (10 februarie), Aula Suedia (15 februarie), Aula Austria

(22 februarie), Aula Portugalia (1 martie), Aula Ucraina (9 martie), Aula Finlanda (10 Martie), Aula

Armenia (30 martie), Aula Canada (12 mai), Aula Norvegia (14 mai ), Aula Cehia (14 mai), Aula Olanda (6

iunie).

Anul 2011 a fost marcat de deschiderea aulelor ambasadelor: Aula Indonezia (14 aprilie), şi Aula Polonia

(11 mai). Pentru anul 2012 este preconizată deschiderea Aulei ambasadei Belorusia.

Obiectul acordului îl constituie conlucrarea în promovarea valorilor educaţionale, ştiinţifice şi culturale

prin prisma proceselor de modernizare şi globalizare a societăţii contemporane.

Pentru realizarea obiectivelor propuse ULIM :

pune la dispoziţia Ambasadei spaţii şi încăperi necesare pentru efectuarea conferinţelor, lecţiilor

şi întâlnirilor publice

acordă sprijin logistic în organizarea de manifestări cu caracter universitar-academic şi cultural, cu

participarea studenţilor şi profesorilor ULIM


14

pune la dispoziţie o sala de curs (încăpere), care va fi amenajată şi echipată de Ambasadă în stilul

unei Aule naţionale a ţării reprezentate şi care va fi utilizată, la cererea Ambasadei, pentru

realizarea activităţilor academice si culturale

acordă accesul la fondurile de carte şi reviste, la sălile de lectură ale bibliotecii pentru persoanele

recomandate de Ambasadă

organizează împreuna cu Ambasada manifestări consacrate Zilei Naţionale şi altor evenimente

importante din viaţa social-culturală a ţării.

La rândul său Ambasada :

informează ULIM-ul despre manifestările cu caracter universitar-academic şi cultural, în care

urmează să fie antrenaţi studenţii şi/sau profesorii

pune la dispoziţia ULIM-lui oportunităţile legate de colaborarea, în domeniile stipulate în Acord,

cu instituţiile şi organizaţiile din ţara pe care o reprezintă, inclusiv prin iniţierea şi realizarea

proiectelor comune

participa cu aportul colaboratorilor săi şi/sau a persoanelor invitate la conferinţe, lecţii tematice

şi întâlniri publice cu studenţii şi/sau profesorii ULIM

ia în consideraţie şi decide asupra opţiunii de amenajare şi echipare a sălii naţionale cu materiale

informaţionale, cărţi, aparataj etc.

contribuie la promovarea imaginii universităţii şi la informarea publicului din ţara pe care o

reprezintă, despre condiţiile de înscriere şi efectuare a studiilor la ULIM

propune Senatului ULIM personalităţi marcante din ţara pe care o reprezintă pentru a le se

conferi titluri onorifice şi distincţii ale ULIM, în conformitate cu Codexul ULIM.

Impactul Proiectului: Graţie donaţiilor din partea ambasadelor, care si-au deschis Aule Naţionale în

cadrul ULIM, în colecţiile Departamentului Informaţional Biblioteconomic au intrat circa (8 233)

exemplare, fapt ce a dus la dezvoltarea resurselor info-documentare DIB, având drept impact lărgirea

accesului la informaţie prin :

Crearea colecţiilor Ambasadelor:

Colecţia Ambasadei Austriei – 113 ex

Colecţia Ambasadei Canadei – 52 ex

Colecţia Ambasadei SUA – 78 ex

Colecţia Centrului Asociat Institutului Servantes – 106 ex

Colecţia Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale – 167 ex

Colecţia Ambasadei Spaniei - 202 ex

Colecţia Ambasadei Portugaliei – 230 ex

Colecţia Institutului Confucius – 4 520 ex

Colecţia Alianţei Franceze – 145 ex

Colecţia Ambasadei Poloniei – 23 ex

Colecţia Alianţei Franceze – 145 ex

Colecţia Ambasadei Rusiei – 280 ex

Colecţia Centrului „Se Jong” – 2340 ex

Colecţiile ambasadelor sunt amplasate/stocate

incorpore, în funcţie de conţinut, în sălile de lectură ale DIB (Sala de Lectură Filologie Romano-

Germanică Nr.3, Sala Polivalentă de Lectură Nr.2 )

diversificarea serviciilor în structura Departamentului Informaţional Biblioteconomic


15

Constituirea Centrului de Limbă şi Cultură Chineză in cadrul DIB.

Centrul de Limbă şi Cultură Chineză a fost inaugurat cu suportul financiar al Institutului Confucius,

inaugurat în cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova in septembrie 2009. Institutul

Confucius este o organizaţie non-profit de învăţământ. Fondat cu sprijinul Ambasadei Republicii

Populare Chineze la Chişinău şi organizaţiei HanBan, în parteneriat cu ULIM şi “Northwest Normal

University”, Lanzhou, China. Institutul Confucius este o premieră pentru Republica Moldova, unul din

obiectivele acestuia fiind promovarea relaţiilor educaţionale, economice şi culturale între Republica

Moldova şi Republica Populară Chineză.

Obiectivele Centrului de Cultură şi Civilizaţie Chineză:

contribuţii la cunoaşterea culturii chineze prin intermediul colecţiilor deţinute

sprijinirea procesului de învăţare a limbii chineze

contribuţii la cunoaşterea istoriei cărţii , bibliotecilor din China

promovarea mobilităţii profesionale (schimb de experienţă, organizarea reuniunilor

profesionale, editarea în comun a publicaţiilor etc.

Concluzii: Parteneriatele sunt create pentru a aduce eficienţă, oferind posibilitate instituţiilor

participante să realizeze mai mult cu mai puţin. Acest deziderat vine să confirme în totalitate vitalitatea

proiectul iniţiat acum doi ani de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. „Câştigul” revine

ambelor părţi participante, comunicarea profesională oferind participanţilor un sentiment de

interdependenţă, de legătură, de comunitate de interese. Pentru Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM implicarea în acest proiect a condus la dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă,

lărgirea spectrului geografic şi a comunicării profesionale.

http://english.hanban.edu.cn/

http://www.nwnu.edu.cn/




16

TEHNICI ŞI TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE – PREZENŢE INDISPENSABILE ACTIVITĂŢII DIB

INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢII INFORMAŢIONAL - BIBLIOTECONOMICE

Procesul de informatizare la Departamentul Informaţional Biblioteconomic poate fi asociat cu

impunerea schimbărilor pentru o contribuţie la „edificarea societăţii informaţionale”. Având ca misiune

lărgirea accesului la surse de informare şi documentare prin implementarea tehnologiilor

informaţionale, acest proces complex este realizat fundamental în cadrul a mai multe etape importante:

Automatizarea proceselor funcţionale în activitatea Bibliotecii ULIM (anii 1995-1999)

Primii paşi de aplicare a programelor Word, Excel (elaborarea buletinelor lunare „Intrări noi în colecţiile

Bibliotecii ULIM” etc.). Proiectul „Automatizarea Bibliotecii Universităţii Libere Internaţionale din

Moldova”(anul 1999), sprijinit financiar de către Fundaţia SOROS Moldova şi ULIM, a dat start unei noi

etape în informatizarea Bibliotecii. Urmărind scopul de creare a reţelei locale automatizate,

implementarea tehnologiilor informaţionale moderne, implementarea sistemului integrat de bibliotecă

TINLIB versiunea 300 (modulele Catalogare@OPAC, Circulaţie, Achiziţii, Control seriale, Generator de

Rapoarte), prelucrarea informaţiei în mod automatizat, alfabetizarea accesării Internet şi crearea

paginilor Web – proiectul a pus fundamentul unor activităţi ulterioare de amploare.

Impactul proiectului: facilitatea şi lărgirea accesului beneficiarilor Bibliotecii ULIM la informaţie şi

documente pe suport tradiţional şi netradiţional; diversificarea serviciilor oferite studenţilor şi cadrelor

didactice (acces on-line la baze de date naţionale, INTERNET etc.); optimizarea culturii informaţionale a

beneficiarilor Bibliotecii ULIM prin utilizarea tehnicilor informaţionale; eficientizarea activităţilor

funcţionale a personalului Bibliotecii (reducerea timpului de muncă, reducerea numărului de angajaţi

implicaţi în ţinerea instrumentelor de informare; automatizarea proceselor şi operaţiilor de bibliotecă);

schimbarea mentalităţii personalului Bibliotecii ULIM prin acceptarea schimbărilor dictate de

implementarea tehnologiilor informaţionale noi; utilizarea tehnologiilor noi în procesul de comunicare

profesională (e-mail, INTERNET etc.); optimizarea activităţilor promoţionale vizavi de resursele

informaţionale, documentare, umane ale Bibliotecii ULIM (crearea paginii Web a Bibliotecii ULIM etc.).

Facilitarea accesului la informaţii şi documente, promovarea tehnicilor şi

tehnologilor informaţionale (anii 2000-2002)

Îmbogăţirea patrimoniului material-tehnic al DIB graţie alocărilor din cadrul proiectului internaţional

Tempus-Tacis „Management Development for Universuty Library” (a se vedea compartimentul

„Proiectul Tempus-Tacis: analiza prezentului şi modelarea viitorului” din prezentul volum). Re-

amplasând spaţiile funcţionale ale DIB, a fost lărgită considerabil reţeaua internă: de la 5 la 12 staţii de

lucru pentru personal şi 6 staţii de lucru (OPAC) pentru cititori (în Sala Polivalentă de Lectură Nr. 2, et. 6)

şi 5 staţii de lucru – 2 staţii pentru bibliotecari şi 3 staţii (OPAC) pentru cititori (în Sala de Lectură Nr. 1, et.

5). Acest lucru a contribuit la facilitarea accesului la catalogul electronic şi lărgirea utilizării

documentelor ne-tradiţionale (baza de date EBSCO). Achiziţionarea şi asigurarea accesului utilizatorilor

la baza de date „Moldova Actuală” (actele şi codurile normative ale RM)

Inaugurarea Mediatecii ULIM – unitate de structură componentă a DIB, cu o structură complexă, oferea

clienţilor acces la 100 staţii de lucru conectate în reţea; din acestea - 81 conectate la Internet;

echipament audio-video; imprimante; o colecţie CD-Rom-uri; casete video, audio etc.


17

Elaborarea noii variante a paginii Web DIB - grant din partea Consiliului pentru Cercetare şi Schimb

Internaţional (IREX) al Departamentului de Stat al SUA. Obiectivele proiectului s-au axat asupra

eficientizării utilizării resurselor Internet; dezvoltării paginii WEB a DIB; asigurării accesului la catalogul

on-line din pagina Web; implementarea conceptului „Servicii de referinţă la distanţă”. Drept impact a

fost reactualizat conţinutul şi modificat design-ul, stilul paginii, a fost plasat catalogul electronic pe

pagina Web.

Implementarea noilor tehnici şi tehnologii a influenţat politica şi procesul de dezvoltare a colecţiilor

bibliotecii, de acces la acestea, procesele operaţionale, managementul de bibliotecă, utilizarea

informaţiei în spaţiile funcţionale şi în afara acestora.

Alfabetizarea informaţională (anii 2003-2007)

Accelerarea schimbărilor şi impunerea fenomenului „edificarea societăţii informaţionale”. Orientarea

prioritară DIB ţine de:

amplificarea logistică şi cantitativă a resurselor electronice

diversificarea serviciilor în sprijinul comunităţii universitare prin intermediul noilor tehnici

amplificarea potenţialului tehnic al parcului de echipament

lărgirea cercului de programe informaţionale utilizate

implicarea în consorţiul naţional eFFLDirect Moldova în vederea accesului la baze de date

electronice EBSCO si altele; în cadrul Programului INTAS-PERI, facilitând accesul on-line la o serie

de baze ştiinţifice

ţinerea la zi a paginii WEB DIB (informaţii actuale, reflectarea activităţii reprezentative a DIB),

pentru utilizarea potenţialului informaţional şi promoţional al acesteia.

prestarea serviciilor informaţionale de referinţe on-line (expoziţii on-line, informaţii gen

„Întreab@bibliotecarul”, e-buletine informaţionale etc).

re-aşezarea organizaţională a serviciului Automatizare, îmbinând formula combinată „resurse

electronice” + „tehnologii informaţionale”, a constituit Centrul de Resurse Electronice şi

Tehnologii Informaţionale

întreţinerea echipamentului tehnic disponibil, îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii

crearea bazei de date locale (catalogul electronic) a fost pe parcursul acestor ani activitatea

primordială pentru DIB. La formarea şi redactarea bazei de date în regim automatizat şi-au dat

concursul serviciile: DEPASIR, Informare Bibliografică şi Documentară şi Automatizare (începând

cu anul 2007 – Centru de Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale). Prelucrarea

retrospectivă a documentelor – retro-conversie, asigurarea calităţii şi aplicarea unor principii

unice în crearea bazei de date locale (iniţierea fişierului de autoritate ULIM, instrumente –

tezaur, descrierea analitică a culegerilor etc.). OPAC-ul rămâne a fi oglinda tuturor documentelor

purtătoare de informaţie, exprimând şi răspunzând nevoilor reale ale utilizatorilor.

Diversificarea serviciilor şi produselor informaţional-documentare on-line (anii 2008 – 2012) Utilizarea

eficientă a potenţialului informaţional, promoţional, de prezentare prin intermediul paginii WEB DIB. În

cadrul acestei etape sunt pronunţate următoarele activităţi:


18

lansarea noii versiuni a paginii

WEB DIB (library.ulim.md) –

diversificarea serviciilor şi

produselor informaţional-

documentare on-line

(dezvoltarea resurselor

documentare;

comunicarea/promovarea

colecţiilor (expoziţii, buletine);

servicii de referinţe; acces la baze

de date internaţionale; buletin

Info-Conferentia; prezenţe în

spaţiul bibliografic virtual; tutoriale (formarea culturii informaţiei şi a învăţării); acces la

periodice, cărţi on-line, resurse WEB; prezenţe în reţelele de socializare.

DIB oferă acces la mai mult de 35 de baze de date: în cadrul Consorţiu-ului „Resurse Electronice

pentru Moldova” (REM) – 10; prin Reţeaua Internaţională de Asigurare cu Publicaţii Ştiinţifice

(INASP) – 4; baza de date HINARI (acces gratuit oferit de către Organizaţia Mondială a

Sănătăţii) – 16; alte baze de date – 5.

pachete de alfabetizare informaţională: oferite în formă de mini-cursuri, gen : „Cum se lucrează

cu catalogul electronic”, „Servicii informaţionale on-line, oferite de către DIB”, „Resurse WEB”,

buletine informaţionale anuale: „Publicaţii seriale achiziţionate”; „Publicaţii seriale abonate”;

e-buletine lunare „Intrări în colecţiile DIB”

e-buletin „Info-Conferentia”

servicii de referinţe întreab@bibliotecarul

expoziţii de documente („Intrări noi”, „Publicaţii ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM”,

„Expoziţii tematico – jubiliare”; „Valori bibliofile”)

tutoriale (formarea culturii informaţiei şi a învăţării)

e-mape documentare (gen „Adrese utile

în Internet” etc.)

Colecţia „e-Portofolii educaţionale ale

cadrelor didactice ULIM” oferă acces la

documentele în sprijinul predării

cursurilor (programe analitice, teme

seminare, texte integrale ale cursurilor,

CV ale universitarilor etc.), fiind accesată în format CD şi on-line (ftp.ulim.md) (a se vedea

compartimentul „Colecţia e-Portofolii educaţionale ale cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM:

experienţă unicat” din prezentul volum)

Colecţia e-Books (cărţi în format electronic) – circa 2 450 titluri, colecţie de documente

electronice, creată şi orientată pentru satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor informaţionale,

provocate de procesul educaţional şi de cercetare, dar mai ales pentru facilitarea accesului la

informaţia primară în domeniile: dreptul şi ştiinţele juridice, politologie, istorie şi relaţii

internaţionale, filologie şi lingvistică etc.

Biblioteca Digitală (sprijinirea informaţională şi documentară a procesului educaţional ULIM;

facilitarea/lărgirea accesului la patrimoniul info-documentar DIB; facilitarea/lărgirea accesului la

resurse din afara spaţiului DIB; amplificarea promovării rezultatelor cercetării la ULIM în spaţiul

virtual global; stimularea utilizării publicaţiilor universitarilor în procesul educaţional şi de

http://www.library.ulim.md/

mailto:?ntreab@bibliotecarul

ftp://ftp.ulim.md/


19

cercetare; augmentarea indexării şi prezenţei publicaţiilor instituţionale şi de autor ULIM în baze

de date, registre internaţionale) (a se

vedea compartimentul „Biblioteca

Digitală – proiect de anvergură” din

prezentul volum)

crearea e-blog-urilor şi individuale ale

bibliotecarilor şi instituţionale:

Blog de Biblioteconomie. Informare.

Documentare http://dib.ulim.md/

Blog de formare profesională

continuă http://e-professio.ulim.md/

asigurarea prezenţei DIB în reţelele de

socializare şi comunicare: Slideshare,

Youtube, Flickr;

turul virtual al DIB

Procesul de informatizare a scos în evidenţă faptul, ca o bibliotecă informatizată trebuie să facă un salt

cantitativ, dar şi calitativ, în crearea şi definitivarea resurselor electronice.

http://dib.ulim.md/


20

BIBLIOTECA DIGITALĂ – PROIECT DE ANVERGURĂ

În epoca informatizării globale, bibliotecile au posibilităţi enorme de a pune la dispoziţia publicului larg şi

a-şi deschide colecţiile, datorită noilor tehnologii informaţionale. Graţie implementării şi folosirii pe scară

larga a noilor tehnologii informaţionale, bibliotecile au creat cataloage electronice, biblioteci digitale,

care permit nu numai găsirea informaţiei, dar şi conservarea şi prezervarea pentru generaţiile următoare

a patrimoniului informaţional.

Digitizarea si conversia documentelor originale in format electronic au fost evitate mult timp, fiind

văzute ca procedee complicate tehnic si foarte scumpe. Bugetele si/sau resursele insuficiente au

constituit un obstacol in formarea şi dezvoltarea bibliotecilor digitale, dar cu tehnologia existenta se pot

depăşi toate aceste obstacole. Transformarea materialului original, istoric, in informaţii disponibile prin

bibliotecile digitale presupune procese de digitizare in masă, realizate la o calitate superioară a

rezultatelor şi in corespundere cu standarde internaţionale, care să faciliteze schimbul de informaţii.

Ideea digitizării colecţiilor de bibliotecă a Departamentului Informaţional Biblioteconomic ULIM, a fost

lansată acum doi ani, şi a demarat cu proiectul „Crearea Repositoriului Instituţional ULIM”, graţie

suportului metodologic şi asistenţă tehnică din partea partenerilor americani. Scopul principal al

repositoriului constă în crearea unei bazei de date analitice cu texte integrale ale cadrelor ştiinţifico

didactice ULIM.

În 2012 a fost elaborat şi aprobat de către Fondator conceptul Bibliotecii Digitale ULIM. Fundamentări terminologice ale Proiectului

Biblioteca digitală ULIM (BD) facilitează/lărgeşte accesul la resursele info-documentare (format

electronic), aflate în colecţiile proprii ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic, precum şi din

afara spaţiului acestuia. Aceasta prezintă un conţinut structurat în funcţie de nevoile utilizatorilor DIB

(cadre didactice, cercetători, studenţi, alte categorii socio-profesionale), fiind pusă la dispoziţie prin

intermediul tehnicilor şi tehnologiilor moderne.

BD ULIM, reprezentând un concept şi un produs organizaţional, de un conţinut complex, prevede

acceptul şi dezvoltarea diverselor componente de caracter biblioteconomic (resurse infodocumentare,

accesul şi regăsire, diseminarea informaţiei etc.), logistic (structurarea şi prezentarea informaţiei,

expertizarea publicaţiilor şi altele), juridic (de ex.: respectarea prevederilor dreptului de autor),

funcţional (personal cu responsabilităţi în domeniu), tehnico-tehnologic (programe de prezentare,

echipament tehnic privind întreţinerea şi asigurarea accesului la BD etc.).

Context al Strategiei Universitare Dezvoltarea BD ţine de realizarea prevederilor „Strategiei de dezvoltare ULIM pentru anii 2009-2014”,

aprobată prin decizia din 28.01.2009 a Senatului ULIM. BD vine în sprijinul implementării misiunii şi

valorilor universitare privind promovarea civilizaţiei si culturii, cercetării ştiinţifice, participarea activa la

circuitul valorilor spirituale naţionale, europene si mondiale, afirmarea identităţii naţionale intru

dezvoltarea durabila a societăţii in cadrul unui stat de drept, liber si democratic.

Scopul dezvoltării Bibliotecii Digitale ULIM:

sprijinirea informaţională şi documentară a procesului educaţional ULIM

facilitarea/lărgirea accesului la patrimoniul infodocumentar DIB

facilitarea/lărgirea accesului la resurse din afara spaţiului DIB

amplificarea promovării rezultatelor cercetării la ULIM în spaţiul virtual global

stimularea utilizării publicaţiilor universitarilor în procesul educaţional şi de cercetare


21

augmentarea indexării şi prezenţei publicaţiilor instituţionale şi de autor ULIM în baze de date,

registre internaţionale.

Structura şi logistica Proiectului:

Biblioteca Digitală ULIM va integra următoarele părţi componente:

manuale şi alte lucrări didactice: Asigurarea accesului integral la publicaţiile didactice, elaborate

sub egida ULIM (prioritate!) şi cele, care sunt indispensabile procesului educaţional, fiind

semnate de autori din afara spaţiilor ULIM (în conformitate cu prevederile Legii privind dreptul

de autor şi drepturile conexe a Republicii Moldova); la prima etapă BD va asigura accesul la

publicaţiile didactice, create/editate de către autorii ULIM

monografii: va oferi acces la textul integral al publicaţiilor autorilor ULIM

anale, reviste instituţionale: asigurarea accesului la publicaţiile instituţionale ULIM

materialele reuniunilor ştiinţifice şi didactico-metodologie: asigurarea accesului la textele

materialelor conferinţelor, simpozioanelor şi altor reuniuni internaţionale, naţionale,

instituţionale, organizate sub egida ULIM (ale cadrelor didactico-ştiinţifice şi studenţeşti)

publicaţii ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic: va oferii acces la textul integral al

ediţiilor bibliografice, studiilor in honorem şi altele, editate despre ULIM

Repozitoriul Instituţional ULIM este o bază de date analitică full text , care deţine şi un portal de

căutare după mai multe criterii (autori, titluri, vedete de subiect, cuvinte cheie etc.,) RI ULIM va

conţine rezultatele cercetărilor ştiinţifice ale cercetătorilor din cadrul ULIM (teze şi articole

ştiinţifice ) indiferent de instituţia unde a fost efectuate şi resursa în care a fost publicat articolul,

teza de doctor, master, etc. Repozitoriul ULIM va fi dezvoltat în cadrul parteneriatului DIB cu 5

biblioteci universitare din Carolina de Nord – sprijin consultativ şi metodologic.

teze de doctorat, autoreferate, teze de masterat: asigurarea accesului la textul integral al studiilor

ştiinţifice, elaborate/susţinute în cadrul consiliilor specializate ale ULIM

Valori Bibliofile: va asigura accesul la cărţile vechi din colecţiile DIB ca parte componentă a

programului naţional „Memoria Moldovei” (etapă mai îndepărtată în dezvoltarea BD).

Istoria ULIM: imagini, evenimente, realizări: va conţine spicuiri din cele mai importante etape de

dezvoltare a ULIM, momente istorice şi realizări reprezentative.

În cadrul fiecărei părţi componente (cu excepţia „Publicaţii ale DIB”) informaţia va fi prezentată prin

îmbinarea organică a criteriilor domeniu şi alfabetic (nume de autor ori apartenenţă instituţională).

Responsabilităţi pentru dezvoltarea BD:

Departamentul Informaţional Biblioteconomic: responsabilităţi de coordonare, prezentare şi

asigurare a accesului la resurse

Institutele de Cercetare: calitatea şi relevanţa materialelor din punct de vedere a conţinutului,

redactării, corecturii; selectarea lucrărilor pentru integrare în BD; asigurarea plinătăţii şi

prezentării în termenii stabiliţi a informaţiei privind editarea publicaţiilor; consultaţii privind

amplasarea informaţiei în BD

Autorii: deschidere pentru şi acceptarea prezentării informaţiei în format electronic a lucrărilor,

care constituie patrimoniul didactico-ştiinţific al ULIM; feed-back cu responsabilii pentru BD

Centrul Editorial ULIM: prezentarea la DIB a lucrării în format electronic, conform cerinţelor

stabilite prin ordinul Rectorului DIB (termen, format etc.)

Centrul de Mijloace Tehnice ULIM: responsabilităţi pentru domeniul tehnic privind organizarea şi

gestionarea BD; implicaţii inovaţionale pentru acest aspect.

Impactul dezvoltării BD :

optimizarea procesului educaţional universitar prin facilitarea/lărgirea accesului la informaţie


22

îmbunătăţirea calităţii produselor documentare (amplificarea responsabilităţii autorilor)

valorificarea şi conservarea patrimoniului ştiinţifico-documentar universitar

promovarea imaginii ULIM în plan global


23

PROIECTE ÎN PARTENERIATE INTERNAŢIONALE

PROIECTUL TEMPUS-TACIS:

ANALIZA PREZENTULUI ŞI MODELAREA VIITORULUI

Din istoricul Proiectului La sfârşitul anilor 80, Uniunea Europeană a lansat şi operat mai multe programe şi proiecte pentru

asistenţa tehnică şi intelectuală a Statelor din Europa Centrală şi de Est, în diferite domenii de activitate

vitală. Programul Tempus a fost iniţiat şi aprobat de către Uniunea Europeana (EU în anul 1990, odată

cu destrămarea Uniunii Sovietice, şi căderea guvernelor comuniste în Europa Centrală, ca parte

componentă din programele de susţinere Phare şi Tacis.

Tempus JEP şi CP sunt programe al Uniunii Europene pentru cooperare în domeniul învăţământului

superior. Scopul programului este de a acorda asistenţă în procesul de tranziţie la economia de piaţă şi a

societăţilor democratice din Comunitatea Statelor Independente, precum şi în ţările neasociate din

Europa Centrala şi de Est. Programul contribuie la dezvoltarea învăţământului superior din ţările

partenere şi consolidează legătura acestuia cu industria şi societatea civilă. Moldova a devenit partener

al Programelor Tacis din anul 1994.

Programele Tempus sunt administrate de către Comisia Europeană, Directoratul General pentru

Educaţie şi Cultură din Brussel, cu suportul tehnic al Fundaţiei Europene pentru Instruire din Torino,

Italia.

Proiectul Tempus Tacis presupune în componenţă minimum trei parteneri: două universităţi din două

ţări membre ale Uniunii Europene şi o universitate din ţările în curs de dezvoltare. Granturile sunt

acordate de regulă pentru educaţie şi asistenţă tehnică. Schimbul de experienţă şi idei între universităţi

este un ingredient esenţial al acestor programe, la fel şi vizitele de informare şi documentare în

instituţiile din vest, care ajută substanţial la obţinerea rezultatelor scontate. De aceea aceste programe

au preconizate suficiente resurse pentru mobilitate, astfel, partenerii implicaţi in proiect să aibă

posibilitate de vizitare a instituţiilor partenere şi familiarizarea cu experienţa lor.

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) - fondată în anul 1992 prin Hotărâre de Guvern,

a fost prima instituţie de alternativă a învăţământului superior în Republica Moldova. ULIM a început

din anul 1992 să servească drept Universitate nouă şi să implementeze serviciile sale, care sunt accesibile

atât pentru Comunitatea Universitară, cât şi pentru specialiştii din alte Universităţi şi Oficialii Guvernului

Republicii Moldova.

Aplicarea pentru statutul de partener al proiectului

Sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut a constituit o perioadă benefică pentru Biblioteca Universităţii

Libere Internaţionale din Moldova, prin faptul că a lansat mai multe proiecte în vederea îmbunătăţirii

calităţii serviciilor de bibliotecă, dar şi în vederea perfecţionării managementului de bibliotecă. Astfel,

când s-a ivit frumoasa ocazie de a elabora un proiect de anvergură la Comisia Europeană, managerii

superiori ai acestei instituţii nu au stat mult pe gânduri, şi au purces la elaborarea proiectului. Norocul a

fost de partea noastră, prin faptul că am fost contactaţi de către dl Simon Francis, care era coordonator

de proiect la acel moment intr-un proiect similar cu Biblioteca Universităţii de Stat din Tomsk, Rusia.

Simon Francis avea o experienţă bogată în instruirea şi consultarea bibliotecarilor, la fel fusese implicat

în mai multe proiecte de dezvoltare a bibliotecii în Europa de Est. După stabilirea contactului cu

biblioteca ULIM (director Zinaida Sochircă), şi acordul Universităţii din Sheffield , Marea Britanie ca


24

instituţie contractoare, moment foarte important într-un proiect european, s-a purces la căutarea

instituţiilor partenere, membre ai UE. Astfel, au fost selectaţi în calitate de parteneri: Şcoala de

Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale din Boras, Suedia (reprezentant - Arja Mantykangas,

bibliotecar profesionist, lector, doctorandă la aceeaşi şcoală), Biblioteca Colegiului Universitar din Boras,

Suedia (fiind reprezentată de către Eli Bytoft-Nyaas, director adjunct al acestei instituţii). Biblioteca

Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, beneficiarul acestui Proiect, era reprezentată de către

Zinaida Sochircă, director şi coordonator local al Proiectului.

Proiectul Compact (CP) Tempus Tacis „Management Development for University Library”, a fost

elaborat şi prezentat Fundaţiei pentru Instruire Europeană, cu sediul în oraşul Torino, Italia, în data de 10

martie 1999, şi în data de 22 noiembrie al aceluiaşi an coordonatorul şi partenerii proiectului au fost

anunţaţi despre aprobarea proiectului în totalitate. Grantul total pentru aplicare a fost de 140 000 Euro,

fiind divizat în doua tranşe : 57 870 Euro pentru primul an de implementare şi 82 130 pentru anul doi

contractual. Comisia Europeană a decis să aloce un buget de 139 935 mii Euro, care urma să fie cheltuit

conform planului de acţiuni din proiect şi divizat pentru doi ani.

Proiectul Tempus Tacis a funcţionat pe parcursul anilor 2000-2001. Reuşita aprobării acestui proiect a

rezultat din trasarea corectă a obiectivelor şi a bunei planificări a workshopurilor, seminarelor, vizitelor

de documentare şi instruire atât a partenerilor din vest în est, ci şi a bibliotecarilor moldoveni în

bibliotecile din vest. Un alt deziderat important în aprobarea proiectului a fost faptul că Biblioteca

Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, începuse la acel moment implementarea softului de

bibliotecă în vederea automatizării proceselor de bibliotecă cu suportul financiar al Fundaţiei Soros

Moldova. Dat fiind faptul că ULIM era o instituţie privată, Fundaţia Soros nu a finanţat procurarea

echipamentului tehnic, în comparaţie cu bibliotecile din instituţiile de stat, astfel , echipamentul tehnic a

fost procurat integral de către universitate.

Obiective, activităţi planificate şi rezultatele preconizate

În „Application form” al proiectului Tempus Tacis „Management Development for University Library”,

acestea din urmă au fost formulate în felul următor:

Obiective globale:

îmbunătăţirea calităţii serviciilor de bibliotecă prestate în instituţia info-documentară din

sistemul de învăţământ superior din Moldova

Obiective principale:

acordarea asistenţei în dezvoltarea deprinderilor manageriale la DIB ULIM;

generarea şi susţinerea de noi idei cu privire la oferirea serviciilor de bibliotecă pentru utilizatori;

achiziţii de resurse documentare şi informaţionale în biblioteconomie, informare, documentare

pentru DIB ULIM

Obiective specifice:

modernizarea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale ale bibliotecarilor ULIM, antrenându-i

în diverse activităţi de instruire (seminare, workshop-uri, vizite de documentare în bibliotecile

din Marea Britanie şi Suedia, instruire la locul de muncă);

achiziţii de resurse documentare şi informaţionale în biblioteconomie, informare, documentare

pentru DIB ULIM;

diversificarea serviciilor oferite clienţilor DIB ULIM, preponderent în baza noilor tehnologii

informaţionale

Rezultate scontate:

instruirea şi familiarizarea cu tehnicile managementului modern a Managerilor Superiori DIB

ULIM


25

însuşirea şi implementarea tehnicilor moderne de activitate in IID a Managerii de mijloc ai DIB

ULIM

crearea unei biblioteci selective de specialitate, disponibilă pentru întreaga comunitate

bibliotecară din republică.

asigurarea cu echipament tehnic performant a DIB ULIM : computere, fotocopiatoare, terminale

OPAC, proiector digital etc.

vizita de documentare şi informare in bibliotecile din Marea Britanie şi Suedia a bibliotecarilor

ulim-işti.

Activităţile şi rezultatele (outcomes) preconizate au fost descrise în detalii cu termeni bine definiţi,

nume de persoane implicate şi cheltuieli necesare. Activităţile de instruire au fost preconizate atât în

cadrul ULIM, prin organizarea de workshopuri, seminare, instruire la locul de muncă de către experţii

proiectului, cât şi activităţi de instruire a personalului de bibliotecă în cadrul vizitelor de documentare şi

informare în bibliotecile din Marea Britanie şi Suedia. Acesta este încă un deziderat important în

elaborarea proiectelor europene, fiindcă Comisia Europeană îşi doreşte ca experienţa şi calificarea

experţilor din vest să fie preluată de către partea beneficiară.

Pentru ca Proiectul să aibă succes, era necesar ca în el să fie antrenaţi specialişti disponibili să accepte şi

să-şi asume schimbarea, să o implementeze şi să înveţe din experienţa altora. Aceasta cere o atitudine

pozitivă faţă de schimbare, fără de care banii şi echipamentul nu au efect fundamental. Biblioteca ULIM

, era o instituţie în devenire, cu o echipă tânără, într-o universitate care ea însăşi creează schimbări în

structura învăţământului superior din Moldova. Toate aceste caracteristici au condus la ideea că

biblioteca ULIM era locul potrivit în care să se desfăşoare Proiectul în cauză.

Rolul participanţilor în proiect:

Rolul şi importanţa participanţilor în proiect este determinantă. În cazul nostru, atât partenerii străini,

cât ţi beneficiarul , care au format echipa de proiect, au fost motivaţi şi implicaţi in proiect pentru a

obţine rezultate performante. Succesul proiectului în cauză a reieşit din competenţele de specialitate

deosebite ale tuturor participanţilor in proiect, de aptitudinile creative şi de competenţele

comunicaţionale deosebite. Trebuie să specificăm faptul că succesul unui proiect este determinat şi de

prestanţa coordonatorului de proiect. Coordonatorul proiectului nostru este o personalitate puternică,

capabil să-şi susţină punctul de vedere în soluţionarea unei sau altei probleme, să accepte compromisuri

în cadrul principiului solidarităţii decizionale. Cu toate că coordonatorul de proiect are responsabilitatea

proiectului, fiecare membru trebuie să contribuie la reuşita proiectului şi trebuie sa-şi asume

responsabilitatea pentru aceasta.

Responsabilităţile instituţiilor – participante în proiect:

Universitatea din Sheffield, instituţie contractoare şi coordonatoare de proiect:

Managementul şi controlul financiar

Dirijarea profesională în proiect

Pregătirea şi organizarea de seminare, traininguri şi consultanţă în activitatea bibliotecii,

completarea fondului existent de carte cu o colecţie excepţională in domeniul biblioteconomic

şi ştiinţa informării

Asigurarea bibliotecii ULIM cu echipament performant în vederea implementării tehnicilor şi

tehnologiilor informaţionale

Organizarea şi primirea în vizită de documentare şi informare echipa de Biblioteca ULIM.

Colegiul Universitar din Boras:

Colaborarea cu coordonatorul de proiect în desfăşurarea a 6 seminare de perfecţionare;


26

Asigurarea consultanţei de specialitate colaboratorilor DIB ULIM

Familiarizarea echipei de bibliotecari de la ULIM cu practicile profesionale din Europa de Vest

(vizita echipei de la DIB ULIM la Colegiul Universitar din Boras, Suedia)

Identificarea şi selectarea echipamentului de bibliotecă şi instalarea lui

Selectarea, în colaborare cu coordonatorul proiectului şi beneficiarul, a persoanelor implicate în

proiect.

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova:

Diseminarea informaţiei necesare pentru pregătirea împreună cu coordonatorul a aplicaţiei de

proiect

Pregătirea programelor şi organizarea seminarelor şi workshopurilor

Coordonarea şi cooperarea cu rectoratul ULIM şi autorităţile locale şi republicane în vederea

organizării bunei desfăşurări a proiectului ( vize, hotel, transport pentru experţii proiectului şi

invitaţii la diferite seminare şi traininguri) etc.

Activităţi de pregătire a documentelor pentru vizitele bibliotecarilor în bibliotecile din vest

(deschiderea vizelor, rezervare bilete avion, asigurări medicale etc.

Care au fost aşteptările preconizate (Expected outcomes) şi cel mai important care a fost impactul

proiectului asupra dezvoltării ulterioare a Departamentului Informaţional Biblioteconomic ULIM?

DIB ULIM, la momentul implementării proiectului, era o instituţie în formare, orice schimbare în

activitatea instituţiei era clasificată pozitiv, iar proiectul Tempus Tacis urma să schimbe radical viziunea

bibliotecarilor şi conducerii universităţii referitor la activitatea instituţiei info documentare. La una din

şedinţele partenerilor proiectului, dna Zinaida Sochircă, directorul bibliotecii şi coordonator local, si-a

formulat in felul următor aşteptările referitor la dezvoltarea DIB ULIM în cadrul Proiectului ...”Proiectul

Tempus este baza viitorului nostru.... Noi aşteptăm de la acest proiect progrese considerabile pentru

dezvoltarea instituţiei noastre.... ”.

În acest context am putea categorisi aşteptările noastre în patru categorii:

Prima categorie se referă la schimbările în munca de rutină cu munca calitativă, ca rezultat al aplicării

noilor idei, cunoştinţe şi noi contacte şi schimb de experienţă cu colegii din domeniu din alte ţări:

Ridicarea profesionalismului prin seminare şi traininguri

Acumularea de cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul automatizării

Schimbarea Conceptului Politicii de Informare;

Schimbarea Conceptului Politicii de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale

Schimbări în Politica Promoţională

Implementarea noilor idei , ca rezultat al vizitelor de informare şi documentare

Ridicarea eficacităţii muncii de bibliotecar.

Categoria a doua se referă la imaginea şi reputaţia bibliotecii şi a bibliotecarilor:

Schimbarea imaginii bibliotecarilor

Amplificarea cooperării cu corpul didactico-ştiinţific ULIM

Intensificarea relaţiilor de parteneriat cu biblioteci şi bibliotecarii din ţară şi peste hotare.

A treia categorie se rezumă la schimbarea personală de atitudine şi luare de decizii:

Curajul de a implementa noi idei, de a încerca a face noi lucruri. În acest sens Proiectul a fost un

punct de reper pentru viitorul DIB şi pentru implicarea instituţiei info-documentare în alte

proiecte internaţionale

Ultima categorie se referă la echipament:

Achiziţionarea de echipament performant (computere, imprimante, proiectoare digitale,

aparate de fotocopiat, blinder etc.


27

Asigurarea a 10 posturi de bibliotecar şi 8 posturi OPAC cu calculatoare noi

Dezvoltarea colecţiilor de bibliotecă prin achiziţionarea unei colecţii impresionante de carte in

domeniul Biblioteconomic şi Ştiinţe ale Informării.

Evaluarea Proiectului: Algoritmul procesului de implementare a proiectelor presupune un element indispensabil – diseminarea

şi promovarea rezultatelor. Succesul unui proiect depinde în mare măsură de felul cum a fost promovat,

mediatizat, „vândut” comunităţii servite şi celei profesionale (cazul instituţiilor info-bibliotecare). Este

vorba atât de interiorul organizaţiei, cât şi de exteriorul acesteia. În acest sens un interes deosebit

prezintă două aspecte manageriale: comunicarea în proiecte şi marketing de proiect. Acestea din urmă

sunt importante pentru întreg procesul de implementare a proiectului, dar în mod deosebit pentru faza

de diseminare şi promovare a rezultatelor proiectului. Deci, în viziunea noastră comunicarea în proiecte

şi marketingul de proiect asigură reuşita/nereuşita activităţii de diseminare şi promovare a rezultatelor

proiectului.

Proiectul Compact Tempus Tacis „Management Development for University Library” a fost monitorizat

de către oficiul din Moldova din cadrul Programului de monitorizare în ţările CSI şi Mongolia. În raportul

de Monitorizare Nr.1. Programul Tempus, cod de ref. XTM9978/M1 din 3 oct., 2001, experţii pentru

Ukraina , Belarus şi Moldova, Leo Beumer şi Ludmila Radauţan pe parcursul a două zile au evaluat

activităţile şi rezultatele obţinute în urma implementării proiectului. Extrase din „Raportul de

Monitorizare…”

Capitolul II . Concluzii Sumare :

Implementarea activităţilor: (A)

Realizarea rezultatelor la zi: (A)

Abilitatea de a atinge obiectivele: (A)

Viabilitatea potenţială : (B), unde A este excelent, B – bine, C – standard etc.

Capitolul III. Observaţii –Cheie:

Proiectul a fost implementat cu mare succes şi nu s-a introdus nici un amendament în

propunerea iniţială.

Majoritatea activităţilor preconizate sunt deja finalizate, cu excepţia Planului Strategic

pentru Bibliotecă, care va fi finalizat în luna noiembrie curent

Unele rezultate adiţionale , inclusiv organizarea Conferinţei Finale şi elaborarea Raportului

Final asupra proiectului, pentru diseminarea mai eficientă a cunoştinţelor acumulate, sunt

planificate la finalul proiectului. Deci în viziunea experţilor, Proiectul poate fi considerat

ca unul excelent de implementare.

Impactul Proiectului:

Proiectul Compact „Management Development for University Library” preconizat pentru anii 2000-

2001, a avut un succes răsunător atât pentru instituţia beneficiară – Universitatea Liberă Internaţională

din Moldova, cât şi pentru întreaga comunitate info bibliotecară din republică. Impactul Proiectului s-a

reflectat în elaborarea primului Plan Strategic al DIB, a politicilor şi conceptelor de activitate

instituţională, schimbări de caracter organizaţional-funcţional (structură bi-modală, instituirea

obligaţiunilor de „bibliotecar-contact”, crearea noilor servicii info-bibliotecare). Dar, în mod deosebit,

proiectul a influenţat mentalitatea profesională a bibliotecarilor prin formarea capacităţilor de a depista

priorităţi, deschidere către utilizator, comunicare, parteneriate profesionale, etc. Impactul Proiectului şi-

a găsit oglindire şi în organizarea conferinţelor de diseminare a experienţelor acumulate pe parcursul

derulării proiectului în cază , de către echipa DIB în teritoriu (la Biblioteca judeţeană „A.Donici”, Orhei, şi


28

Biblioteca Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi) în anul 2002, graţie extinderii Proiectului Tempus Tacis

cu jumătate de an.


29

PARTENERIAT INTERNAŢIONAL:

DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC ULIM –

BIBLIOTECI UNIVERSITARE DIN CAROLINA DE NORD, SUA

Background information:

1999 - semnarea acordului bilateral intre Republica Moldova şi Carolina, SUA de către

preşedintele Petru Lucinschi şi Guvernatorul Carolinei de Nord

2004 – revizuirea şi semnarea unui nou acord bilateral, delegarea dnei Elaine Marshall,

Secretarul de Stat al CN în calitate de coordonator şi responsabil pentru acest parteneriat

2011, decembrie – semnarea unui nou acord bilateral cu extinderea ariilor de acoperire cu

proiecte susţinute de către partea americană. Semnatari: Vlad Filat, Prim ministru Republicii

Moldova şi Dna Elaine Marshall, Secretarul de Stat al Carolinei de Nord.

1999 - prezent foarte multe proiecte bilaterale au fost implementate in Moldova în diferite

domenii (medicină, sănătate, forţe armate etc.)

Implicarea Universităţii Libere Internaţionale în parteneriatul bilateral

Carolina de Nord - Republica Moldova:

Ianuarie 2008 – iniţierea parteneriatului internaţional între DIB ULIM şi bibliotecile universitare din CN,

SUA (elaborarea proiectului) de către Zinaida Sochircă, director general DIB, care la acel moment se

afla în SUA, la Biblioteca Congresului din Washington, DC, în calitate de bursieră a programului

Fulbright Scholar, finanţat de către Departamentul de Stat al SUA. Proiectul de intenţie a fost înaintat

la cinci biblioteci universitare din Carolina de Nord şi la Departamentul Secretarului de Stat al CN.

Doamna Elaine Marshall, Secretarul de Stat al Carolinei de Nord, SUA, a susţinut ideea creării unui

acord internaţional dintre Universitatea Liberă Internaţional din Moldova şi Universităţile din Carolina

de Nord. În scopul încurajării partenerilor americani, Dna Elaine Marshall , a emis o scrisoare de

recomandare si susţinere a ideii pentru bibliotecile americane.

Martie 2008 – vizita de documentare şi informare a dnei Zinaida Sochircă, la cinci universităţi din

Carolina de Nord (Greensboro, Chapell Hill, Raleagh, W-Wilmington si Carolina de Est) în vederea

prezentării proiectului şi iniţierea discuţiilor referitor la acordul de colaborare

Iulie 2008 – selectarea partenerilor, determinarea obiectivelor şi prezentarea proiectului spre discuţie

şi aprobarea acestuia de către factorii de resort. Alegerea dnei Rosann Bazirjian, Decan al Bibliotecilor

Universitare din Greensboro, în calitate de coordonator al parteneriatului din partea bibliotecilor

universitare din Carolina de Nord, SUA şi dna Zinaida Sochircă, director general al Departamentului

Informaţional Biblioteconomic ULIM, din partea Republicii Moldova

August-Septembrie 2010 – stagiul profesional al dnei Zinaida Sochircă, director general DIB, la trei

biblioteci universitare din Greensboro, W-Wilmington, Carolina de Est, determinarea noilor obiective

şi definitivarea parteneriatului internaţional

Ianuarie 2011 – Semnarea Acordul Internaţional de Parteneriat între Sistemul de Biblioteci Universitare

din Carolina de Nord şi Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM.

Acest parteneriat promovează raporturile universitare bibliotecare între (semnatarii cordului) :

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Universitatea Greensboro, Carolina de Nord, SUA

Universitatea Chapel Hill, Carolina de Nord, SUA

Universitatea de Stat din Carolina de Nord


30

Universitatea Wilmington din Carolina de Nord

Universitatea din Carolina de Est, SUA

Scopul Acordului:

a contribui la dezvoltarea relaţiilor în domeniul educaţional, cultural şi ştiinţific dintre

Biblioteca Universităţii Libere Internaţionale din Moldova şi cinci biblioteci universitare din

Carolina de Nord – semnatare ale Acordului

a promova schimbul reciproc de publicaţii

a disemina experienţele şi practicile reprezentative ale bibliotecilor participante

vizite reciproce ale bibliotecarilor

a elabora/implementa în comun proiecte de cercetare

Realizări:

August – Septembrie 2010 - elaborarea şi prezentarea către Fundaţia Elsevier (una din cele mai mari

companii de baze de date din America) a proiectului comun de finanţare în scopul creării

repozitoriului instituţional pentru Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

7 Octombrie 2011- Prezentarea de către dna Rosann Bazirjian, Decan al Bibliotecilor Universitare din

Greensboro, coordonator din partea bibliotecilor americane, a informaţiei cu privire la „ Parteneriatul

internaţional dinte cinci biblioteci universitare din Carolina de Nord şi DIB ULIM la Întrunirea de nivel

înalt la Secretariatul de Stat al Carolinei de Nord cu participarea dnei Elaine Marshall, Secretar de Stat,

ambasadorul SUA in Moldova, excelenţa sa dl Asif J.Chaudhry şi ambasadorul R. Moldova la Washington

DC, Dl Igor Munteanu.

Octombrie 2010 - crearea listserv (bază de date cu adrese de e-mail) şi plasarea pe situl universităţii din

Greensboro a formularului-cerere pentru împrumutul interbibliotecar internaţional al articolelor full

text din reviste de specialitate din colecţia bibliotecilor universitare din Carolina de Nord

Ianuarie 2011 – conferinţa on-line a PhD. Stephen Dew, director adjunct pentru resurse electronice la

biblioteca universităţii din Greensboro, CN, SUA, cu genericul: „NC DOCS – experienţe şi realizări la

crearea repozitoriului instituţional al bibliotecilor universitare din Carolina de Nord”, conferinţă

prezentată în cadrul „Symposia Investigaţio Bibliotheca”, ediţia 2011

Februarie 2011 – crearea parolei pentru bibliotecarii DIB în scopul accesării publicaţiilor şi revistelor

ştiinţifice din baza de date “NC LIVE”(consorţium al bibliotecilor universitare şi publice din Carolina de

Nord)

Aprilie 2011 – iniţierea creării repozitoriului instituţional pentru Universitatea Liberă Internaţională din

Moldova, acordarea asistenţei tehnice de către specialiştii americani, instalarea softului Dspace, crearea

interfeţei acestuia

Mai- curent – continuarea creării bazelor de date în repozitoriului instituţional ULIM

Perspective:

elaborarea în comun a publicaţiei Symposia Investigatio Bibliotheca, ediţia 2011, cu reflectarea

experienţelor bibliotecilor participante ale Acordului

noiembrie 2011 - vizita colegilor din Carolina de Nord in Republica Moldova, organizarea unei

conferinţe Internaţionale, prezentarea experienţelor americane etc.

extinderea numărului de parteneri ai acordului de colaborare (la moment se analizează

propunerea DIB către Biblioteca universităţii din Wake Forest, Carolina de Nord, instituţie privată

de învăţământ)


31

continuarea acordării de asistenţă tehnică şi metodologică în crearea bibliotecii digitale ULIM,

repozitoriului instituţional etc.


32

DEZVOLTAREA CULTURII INFORMAŢIEI ŞI A ÎNVĂŢĂRII PERMANENTE.

PROMOVAREA PRODUSELOR CERCETĂRII UNIVERSITARE

PROGRAMUL „GRIJA PENTRU NOII UTILIZATORI” – IATĂ SOLUŢIA!

Programul „Grija pentru Noii Utilizatori” este o activitate care contribuie la atragerea studenţilor în

sălile de lectură pentru consultare şi documentare, formarea deprinderilor de formulare, sinteză a

necesităţii informaţionale, de căutare şi utilizare de sine-stătătoare a informaţiei necesare,

amplificarea competenţelor informaţionale şi a culturii învăţării..

Programul urmăreşte scopurile:

a facilita adaptarea studenţilor, înscrişi la anul 1 al ciclului Licenţă, la specificul

comunităţii/vieţii universitare

a sensibiliza noii utilizatori DIB privind oportunităţile informaţional-bibliotecare la ULIM

a facilita orientarea acestora în spaţiile funcţionale ale DIB: săli de lectură silenţioase şi de

grup, Mediateca, Centrul de Informare şi Documentare, Centrul de Cultură şi Civilizaţie

Chineză

a dezvolta un sistem eficient de tutoriale şi a augmenta utilizarea acestora ca surse de învăţare

„învăţarea” metodelor, tehnicilor de muncă intelectuală (cum se iau notiţe pentru un document;

ţinerea bazei de date a personale şi a publicaţiilor de autor; tehnici de lectură; genuri şi tipuri de

documente etc.)

a promova, a cunoaşte şi a utiliza raţional/efectiv resursele, serviciile şi produsele, oferite de

către DIB şi instituţiile sistemului informaţional – biblioteconomic naţional

acceptarea de către noii utilizatori a importanţei deţinerii culturii informaţiei şi a învăţării

formarea competenţelor informaţionale drept parte integrantă a culturii intelectuale

formarea/amplificarea interesului pentru valorile culturii, ştiinţei, civilizaţiei.

Funcţionarea Programului:

Programul funcţionează anual, pentru perioada primului semestru al anului universitar (septembrie-

decembrie) şi este orientat pentru studenţii anului 1, de la toate facultăţile ULIM, audienţi ai ciclurilor

Licenţă (Masterat, Doctorat - admişi din exteriorul ULIM), precum şi universitarii - noi angajaţi la ULIM.

Sloganul Programului:

Biblioteca oferă mai mult decât informaţie.

Forme şi metode de funcţionare: sondaj privind nivelul deţinut de cultură a informaţiei; expoziţii

tradiţionale şi on-line; Campania „Drumul Cunoaşterii duce la Bibliotecă”; mini-cursuri, orientate pentru

formarea competenţelor informaţional-documentare; curs „Bazele culturii informaţiei”; elaborarea şi

oferirea unui sistem de tutoriale etc.


33

Impactul Programului:

Programul „Grija pentru Noii Utilizatori” contribuie la atragerea studenţilor în sălile de lectură

pentru consultare şi documentare, formarea deprinderilor de formulare, sinteză a necesităţii

informaţionale, de căutare şi utilizare de sine-stătătoare a informaţiei necesare, amplificarea

competenţelor informaţionale. Programul are caracter de tutelare şi învăţare, implementând

deprinderi tehnice şi cunoştinţe metodologice de orientare în lumea informaţiei, formând în final o

gândire divergentă. Astfel, studentul ULIM deprinde instrumentele necesare pentru procesele

muncii intelectuale, documentării şi informării obligatorii şi suplimentare.

Programul facilitează formarea de perspectivă a unui bun profesionist, care a conştientizat

următoarele: informaţia este o putere; modernizarea şi actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor

este un proces realizat pe parcursul întregii vieţi (acceptarea principiului învăţării permanente);

informaţia sporeşte ne-cunoaşterea (cel informat este orientat pentru cunoaştere permanentă).

Programul este în armonie cu principiile Procesului Bologna.


34

CAMPANIA ÎN SPRIJINUL ABSOLVENTULUI ULIM

Campania în Sprijinul Absolventului ULIM este o activitate complexă de informare, documentare şi

învăţare, orientată pentru satisfacerea cerinţelor şi necesităţilor informaţionale, provocate de perioada

de finalizare a studiilor de licenţă şi master (elaborarea, prezentarea şi susţinerea tezelor de licenţă;

susţinerea examenelor de absolvire; scrierea de rezumate şi rapoarte etc.). CSA este organizată anual în

semestrul 2 al anului universitar (februarie - iunie).

Scopul CSA: de a oferi grupului ţintă un complex specific de informaţii, cunoştinţe şi deprinderi pentru

etapa de finisare a ciclului de studii şi formarea unei eventuale cariere profesionale de succes, de a

contribui la amplificarea culturii informaţiei a viitorului specialist, de a promova viziunea privind procesul

de informare şi documentare drept suport indispensabil procesului de formare continuă (principiu

inerent Procesului de la Bologna), de a forma deprinderi de gestionare a informaţiei (tehnici de muncă

intelectuală, a facilita procesul de informare şi documentare privind scrierea unei lucrări ştiinţifice, a

promova, a informa grupul ţintă de utilizatori asupra prevederilor legale privind prezentarea studiilor

ştiinţifice (Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe; standarde naţionale; cerinţe ale

Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare etc.); prevenirea manifestării fenomenului negativ –

plagiatul - în procesul de cercetare ştiinţifică.

Grupul ţintă: studenţii de la ultimul an de studiu al ciclului Licenţă, Masterat şi Doctorat, precum şi

conducătorii ştiinţifici ai tezelor de licenţă/master/doctor. Ţinând cont de faptul că societatea

progresează pe zi ce trece, şi cerinţele faţă de absolvenţi la fel se schimbă, campania este renovată în

fiecare an, având un nou specific cu noi activităţi şi evenimente.

CSA este coordonată de către coordonatorul Centrului de Informare şi Documentare (CID) împreună cu

serviciul Informare Bibliografică şi Documentare, fiind implicaţi în activităţi şi bibliotecarii-contact.

Logistica Campaniei: expoziţii şi consultaţii (gen: „Cum se scrie o lucrare ştiinţifică”, „Cum se scrie o teză

de licenţă”, „Dezvoltă-ţi abilităţile de comunicare: idei pentru prezentări de succes”, „Accesul la

Informaţie: îţi cunoşti drepturile ?” etc.); ciclul de traininguri „O prezentare de succes: arta de a

comunica şi de a convinge” cu subiectele: Antrenamentul vorbirii; Retorica. Arta de a convinge; Cum sa

prezentăm în public cu succes un studiu ştiinţific; Cum să comunicăm ca să ne angajăm şi altele; Mini-

cursuri cu genericul „Bun în profesia aleasă” cu axele: Managementul timpului ; Elemente de branding

personal; CV corect întocmit: şanse se succes profesional; Utilizarea reţelelor sociale pentru angajarea în

câmpul muncii etc.

Impactul Campaniei: CSA, contribuind la promovarea şi implementarea culturii informaţiei şi a învăţării,

oferă şansa de transformare a DIB într-un centru de învăţare deschisă. Este vorba despre garantarea

accesului organizat şi continuu la informaţie în scopul dobândirii şi reînnoirii capacităţilor necesare

pentru o participare susţinută într-o societate cognitivă, precum şi dezvoltarea unor reţele deschise de

oportunităţi pentru informare/învăţare. Prin intermediul CSA studentul ULIM învaţă cum să utilizeze

instrumentele muncii individuale, documentării şi informării obligatorii şi suplimentare. Campania

facilitează formarea de perspectivă a unui bun profesionist, care a conştientizat că informaţia este o

putere, iar modernizarea şi actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor este un proces realizat pe

parcursul întregii vieţi (acceptarea principiului învăţării continue).


35


36

CUM SĂ PROMOVEZI EFICIENT PUBLICAŢIILE UNIVERSITARILOR?

IATĂ INSPIRAŢIA: CAMPANIA „CITEŞTE CARTEA PROFESORULUI TĂU!”

Campania CPT este iniţiată de către DIB în anul 2007, în colaborare cu facultăţile ULIM, în scopul

valorificării şi promovării patrimoniului documentar ştiinţific şi didactic al cadrelor didactice ULIM,

cunoaşterii continue şi utilizării acestuia de către studenţi, promovării şcolilor de cercetare universitare,

a clasicismului universitar (drept unul dintre principiile fundamentale ale conceptului educaţional ULIM).

Acest scop revendică Campaniei următoarele obiective:

formarea interesului şi deprinderilor versus publicaţiile, semnate de către profesorii facultăţii

facilitarea accesului la lucrările cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM

implicarea studenţilor şi profesorilor în cicluri de activităţi documentare şi promoţionale

promovarea atitudinii de apartenenţă instituţională şi ştiinţifică („Eu sunt studentul

Domnului/Doamnei…”, „Eu am fost studentul Domnului/Doamnei…”)

amplificarea interesului şi implicaţiilor practice ale profesorilor universitari pentru completarea

colecţiei „Publicaţii ale cadrelor didactice ULIM” şi a colecţiei „Depozit obligatoriu ULIM”

integrarea studenţilor în contextul academic, promovarea clasicismului universitar

contribuţii pentru îmbunătăţirea culturii informaţiei, a culturii învăţării a studenţilor.

Activităţi realizate în cadrul Proiectului:

reliefarea identităţii prezenţei

Profesorului în comunitatea ştiinţifică şi

didactică (şcoli academice, şcoli

doctorale, merite remarcabile,

recunoaştere ştiinţifică, editarea unei

cărţi recunoscute şi apreciate în

comunitatea ştiinţifică şi didactică etc.)

activităţi complexe, suite de activităţi

privind impactul activităţii didactice şi de

cercetare a Profesorului, parcursul

ştiinţific, prezentarea publicaţiei unicat,

expoziţii ale publicaţiilor profesorilor, ori

pe marginea unei publicaţii a profesorului etc.

prezentarea şi recomandarea cărţii/cărţilor în întreaga comunitate universitară

implicarea profesorilor în prezentarea cărţii/cărţilor colegilor universitari

lansări şi prezentări în spaţiile DIB

materiale promoţionale (în format tradiţional şi utilizarea paginii WEB DIB)

discuţii, care contribuie la dezvoltarea culturii de expunere, de prezentare, a gândirii divergente.

Impact. Consecinţe: Amplificarea procesului de comunicare între profesori, studenţi, bibliotecari prin

discuţii, prezentări, aprecieri. Dezvoltarea apartenenţei pentru Alma Mater. Promovarea principiului

clasicismului universitar, fundamentat în Strategia ULIM. Promovarea rezultatelor activităţii de

cercetare a cadrelor didactico-ştiinţifice ULIM (lucrări ştiinţifice, didactice, de interes general etc.).

Profesorii universitari devin mai interesaţi în completarea colecţiei DIB „Publicaţii ale cadrelor didactico-

ştiinţifice ULIM”. Campania contribuie la formarea deprinderilor de muncă intelectuală a studenţilor, de

utilizare a informaţiei.


37

AGENŢIA BIBLIOGRAFICĂ UNIVERSITARĂ

De ce acest Proiect?

Proiectul pleacă de la necesitatea reală de a spori importanţa, de a arăta indispensabilitatea bibliotecii

universitare în comunitate, de a institui un serviciu continuu de referinţe pentru comunitatea

universitară. Conceptul a început să fie aplicat la ULIM cu anul 2004.

O bibliotecă trebuie să fie în comunitatea universitară acel agent, care provoacă sau influenţează un

fenomen (numai astfel vom fi competitivi); Acest “agent” este serviciul de referinţe.

Funcţionalitatea proiectului: Agenţia Bibliografică Universitară este concepută ca parte integrantă a

serviciului Informare Bibliografică şi Documentară, realizând următoarele roluri:

arhivă a Depozitului Obligatoriu Universitar (dezvoltarea colecţiei cu următoarele componente:

documente editate la editura ULIM, publicaţii sub egida ULIM, indiferent de locul editării (cu

antetul ULIM), teze de doctorat/autoreferate, documente despre Universitate, altele)

dezvoltarea Colecţiei de Referinţe

prestarea serviciilor de referinţe tradiţionale şi on-line

ţinerea la zi a bazelor de date analitice

elaborarea şi susţinerea Fişierului de Autoritate

efectuarea cercetărilor bibliografice, dezvoltarea sistemului de publicaţii ştiinţifice bibliografice

(colecţiile „Universitaria”, „Scriptio”, „Studiorum” etc.)

centru de “legalizare” a referinţelor bibliografice pentru studiile instituţionale, tezele de

doctorat, masterat, licenţă (respectarea prevederilor SM ISO 690-2012 “Informare şi

Documentare. Reguli pentru prezentarea referinţelor bibliografice şi citarea resurselor de

informare (aprob. prin hotărârea INSM nr. 871-ST din 05.04.2012

atribuirea indexului CZU pentru tezele de doctorat, elaborate de către cercetătorii ULIM şi

susţinute în cadrul consiliilor specializate la ULIM

formarea culturii informaţiei şi a învăţării permanente a utilizatorilor DIB.

Drept urmare a implementării Proiectului comunităţii universitare i se oferă un ansamblu organic de

servicii de referinţe, conceptualizate şi ştiinţific fundamentate.


38

SALONUL „SCIENTIA”.

PUBLICAŢII ALE CADRELOR DIDACTICO-ŞTIINŢIFICE ULIM

Proiect anual, iniţiat de către DIB în anul 2009, fiind implementat în parteneriat cu institutele de

cercetare ale ULIM: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări Filologice şi

Interculturale, Institutul de Investigaţii Strategice în Economie, Institutul Cercetări în Domeniul

Protecţiei Drepturilor Omului, Institutul de Formare şi Cercetare Socială, Facultatea Biomedicină şi

Ecologie, Facultatea Informatică şi Inginerie, Catedra Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Serviciul

Control Proces Educaţional.

Proiectul constituie un impact al participării DIB la Concursul Republican „Biblioteca – partener în

promovarea Proprietăţii Intelectuale” (aprilie 2007-martie 2008).

Scop: cumularea şi prezentarea prin intermediul Salonului a tuturor genurilor şi categoriilor de publicaţii,

semnate de către universitari, editate pe parcursul anului anterior; informarea comunităţii universitare,

altor factori interesaţi, asupra capitalului intelectual-documentar al universitarilor; prezentarea şi

promovarea rezultatelor procesului de investigare, efectuat de către structurile ştiinţifice universitare şi

individual; contabilizarea info-metrică a publicaţiilor instituţionale şi de autor; stimularea utilizării

publicaţiilor universitarilor în procesul educaţional; provocarea şi sprijinirea creativităţii profesionale de

echipă şi individuală, orientată spre creşterea performanţei în procesul educaţional universitar;

augmentarea funcţiei patrimoniale a bibliotecii universitare (prezenţa publicaţiilor instituţionale şi de

autor, editate sub egida DIB, în colecţii; completarea catalogului respectiv etc.).

Forme şi metode de funcţionare a Salonului Scientia: Forma principală de funcţionare a Salonului –

expoziţii de documente (anul fiind organizate simultan 10-12 expoziţii/standuri). În cadrul Salonului sunt

organizate: lansări ale publicaţiilor cadrelor didactico-ştiinţifice (în colaborare cu institutele ULIM),

prezentări bibliografice, prezentări panoramice,

promovarea prevederilor Legii privind dreptul de

autor şi drepturile conexe, consultaţii privind

elaborarea, prezentarea şi citarea referinţelor

bibliografice, ISBN şi ISSN. Analize privind prezenţa în

colecţiile DIB ale publicaţiilor instituţionale şi de autor.

Impact. Finalităţi: Salonul Scientia se înscrie ca o

pârghie eficientă de promovare a rezultatelor

activităţii de cercetare, a creativităţii cadrelor

didactico-ştiinţifice ULIM. Salonul impulsionează

consultarea/lecturarea publicaţiilor, semnate de către

universitari, utilizarea acestora în procesul

educaţional. Proiectul contribuie la dezvoltarea

colecţiei DIB „Publicaţii ale cadrelor didactico-

ştiinţifice ULIM”. În cadrul Salonului sunt efectuate

desemnări: ale standurilor institutelor/facultăţilor, Cel

mai Reprezentativ Donator de publicaţii pentru DIB,

Cei mai Activi Utilizatori etc.


39


40

INDICATORI INFOMETRICI PENTRU

PRODUSELE DE CERCETARE UNIVERSITARĂ

Proiect universitar, iniţiat în anul 2008 de către Departamentul Informaţional Biblioteconomic, în

colaborare cu partenerii: Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice, Institutul de Cercetări Filologice şi

Interculturale, Institutul de Investigaţii Strategice în Economie, Institutul de Cercetări în Domeniul

Protecţiei Drepturilor Omului, Institutul de Formare şi Cercetare Socială, Facultatea Biomedicină şi

Ecologie, Facultatea Informatică şi Inginerie, Catedra Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării.

Scop:

analiza cantitativă şi de conţinut a rezultatelor activităţii de cercetare – publicaţii instituţionale şi

de autor, editate sub egida ULIM

reliefarea intensităţii, nivelului de comunicare ştiinţifică

promovarea în comunitatea universitară a setului de indicatori pentru măsurarea rezultatelor

activităţii de cercetare şi inovaţionale.

Forme şi metode de funcţionare a Proiectului:

elaborarea biobibliografiilor în cadrul colecţiei „Universitaria” (aranjarea, prezentarea

informaţiilor din biobibliografii oferind suport explicit pentru vizibilitatea ştiinţifică a

cercetătorilor în funcţie de parametrii publicaţiilor: cronologic, tipologic, suport de fixare a

informaţiei, limba, precum şi analiza citărilor, analiza cuvintelor cheie)

elaborare/publicarea în comun (bibliotecari/cercetătorii institutelor) a articolelor de conţinut

info-metric

prezentarea sintezelor statistice în cadrul şedinţei Senatului

contribuţii ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic pentru desemnarea laureaţilor

concursurilor ştiinţifice universitare şi a Salonului Scientia, gen „Cel mai productiv autor” etc.

Impact: Aplicarea indicatorilor infometrici (output – rezultate şi eficienţă) permite reliefarea tendinţelor

de dezvoltare a cercetării universitare, a potenţialului acesteia în baza lucrărilor ştiinţifice publicate şi a

brevetelor deţinute. Analizele efectuate se axează preponderent pe indicatorii statistici formativi

(apartenenţa de gen şi funcţională a publicaţiilor, criteriu cronologic, de limbă, teritorial, suport de

fixare a informaţiei etc.).

Rămâne a fi o problemă analiza citărilor publicaţiilor instituţionale şi de autor, editate sub egida ULIM,

această abordare infometrică fiind una complexă şi dependentă de reţelele informaţionale.


41

SPAŢIILE FUNCŢIONALE DIB – MEDIU DESCHIS

PENTRU ÎNVĂŢARE ŞI CUNOAŞTERE

„…Omul sfinţeşte locul…”

Parafrazând expresia de mai sus, putem confirma că deseori „locul sfinţeşte activitatea unei

instituţii…”, şi aceasta depinde în mare parte de managementul instituţiei în cauză. Conceptul modern

de management al instituţiei info bibliotecare (IIB), trebuie să se axeze pe dialogul ştiinţific şi practic,

proceduri democratice flexibile, implicarea personalului, educarea managementului. În acest sens în

sprijinul procesului de transformare a IIB vin diverse concepte: managementul organizaţional, al

schimbărilor, managementul strategic, al resurselor umane, managementul proiectului.

În dicţionarul enciclopedic managementul are semnificaţia de “ştiinţă a organizării şi conducerii

întreprinderii”, sau “ansamblul activităţilor de organizare şi conducere în scopul adoptării deciziilor

optime în procesarea şi reglarea proceselor microeconomice”. Aceste semnificaţii pot fi supuse unor

critice, pe motivul că ambele variante explică noţiunea de management printr-o singură funcţie

(organizarea) şi prin termenul atât de cunoscut nouă (conducere), care nu presupun însă exercitarea

tuturor funcţiilor managementului.

Încă în sec. XIX, francezul H. Fayol (1841-1925), care a fost de fapt reprezentantul şi promotorul

conceptului latin (care are la bază metode deductive, principii cu caracter universal), în lucrarea sa

“Administraţia industrială şi generală”, a definitivat 5 infinitive ale managementului: a prevede, a

organiza, a comanda, a coordona şi a controla. În opinia lui H. Fayol, cele cinci funcţii ale managementului

au următoarea semnificaţie: a prevede înseamnă a evalua viitorul şi a-l pregăti; a organiza înseamnă a

întreprinde, a dota o instituţie cu tot ceea ce este necesar pentru funcţionarea ei (materiale, utilaje,

capital, resurse umane, spaţii funcţionale, etc.); a comanda, adică „a trage cele mai mari foloase de la cei

care compun întreprinderea, în interesul acesteia”; a coordona înseamnă a realiza armonie între toate

componentele întreprinderii, astfel încât să se uşureze funcţionarea şi succesul acesteia; a controla,

adică a verifica dacă totul se petrece conform programului adoptat, ordinilor date şi principiilor admise.

Astăzi, în condiţiile unei lumi, a căror cuvinte cheie sunt globalizare, diversitate, societate a informaţiei şi

cunoaşterii, Internet, satisfacerea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor presupune o gândire

rapidă şi acţiuni pe măsură. Bibliotecile câştigă doar dacă sunt capabile să ofere spaţii moderne şi

adecvate pentru lectură, servicii de calitate etc. În acest context IIB trebuie să deţină toate pârghiile de

dirijare managerială prin aplicarea corectă a managementului de bibliotecă, şi în primul rând cel

organizaţional, care implică modernizarea structurii funcţionale a bibliotecii universitare.

Departamentul Informaţional Biblioteconomic (biblioteca universitară) ULIM, în cei 20 de ani de

activitate a traversat mai multe etape de modernizare, fiecare dintre acestea fiind caracterizată prin

anumite implicaţii pentru crearea/ asigurarea unor spaţii funcţionale, benefice procesului de învăţare,

studiere:

anul 1992 - anul fondării universităţii şi a bibliotecii; spaţiile funcţionale constituiau doar circa 250

metri pătraţi, structura ei fiind: o Sala de Lectură cu 50 locuri/cititori şi serviciul „împrumut la

domiciliu, personalul constituind 2 persoane

anul 1996 – transferul Bibliotecii în noile spaţii funcţionale (blocuri noi universitare pe strada Vlaicu

Pârcălab, 52). Spaţiile noi funcţionale ale bibliotecii ULIM s-au lărgit simţitor, fiind deschisă prima

Sală de Lectură modernă, cu oferirea simultan a 270 locuri/cititor, constituirea Sălii de Referinţe, noi


42

spaţii funcţionale pentru bibliotecari, acestea constituind peste 700 m.p., iar personalul de

bibliotecă constituia 19 persoane.

Dezvoltarea vertiginoasă a bibliotecii universitare, creşterea colecţiilor de bibliotecă, lărgirea spectrului

de servicii oferite comunităţii universitare, automatizarea bibliotecii ULIM , care necesita crearea reţelei

locale de calculatoare, amplasarea de echipament nou etc., a condus inevitabil la ideea construirii de noi

spaţii funcţionale ale bibliotecii.

Sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut a fost benefic pentru biblioteca ULIM în vederea acumulării de noi

experienţe în activitatea de bibliotecă. Astfel, în anul 1998, Zinaida Sochircă, directorul bibliotecii,

înaintează către fondator proiectul privind lărgirea spaţiilor funcţionale ale bibliotecii, prin construirea

Sălilor de Lectură pe nivelul tehnic existent al blocurilor ULIM. Această idee a fost preluată în urma

vizitelor de documentare şi informare, efectuate de către Z. Sochircă, la mai multe biblioteci din Elveţia,

in special cele universitare. Acest fapt a fost posibil graţie obţinerii bursei de cercetare în domeniul

biblioteconomic la Institutul de Drept Comparat din Lausanne, Elveţia. Este vorba despre preluarea

conceptualizată a experienţei Bibliotecii de Drept şi Economie din cadrul Universităţii din Geneva,

Elveţia. Spaţiile acestor biblioteci au fost proiectate şi construite pe nivelele tehnice ale blocurilor

existente.

Anul 2000, vine cu schimbări radicale în activitatea bibliotecii. În luna februarie începe implementarea

primului an de funcţionare a Proiectului Compact Tempus Tacis „Management Development for

University Library”, în parteneriat cu Universitatea din Sheffield, Marea Britanie, Biblioteca şi Şcoala de

Biblioteconomie şi Ştiinţe Informaţionale ale Colegiului Universitar din Boras, Suedia, proiect susţinut

financiar de către Comisia Europeană şi preconizat pentru anii 2000-2001.

În luna mai al aceluiaşi an, o echipă din 6 bibliotecari ulimi-şti efectuează prima vizită de documentare

din cadrul proiectului în bibliotecile din Vest, startul fiind dat la bibliotecile universitare şi publice din

Suedia. Pe parcursul a mai bine de trei săptămâni, bibliotecarii ulimişti s-au familiarizat cu experienţele

bibliotecilor suedeze, au luat cunoştinţă cu amplasarea serviciilor, şi în deosebi managerii superiori ai

bibliotecii ULIM au analizat spaţiile funcţionale ale bibliotecilor suedeze, amplasarea serviciilor pentru

comoditatea utilizatorilor. La revenire, la ULIM, aceste idei au fost transformate intr-un proiect ce viza

construirea spaţiilor noi bibliotecare, cu oferirea accesului deschis la colecţiile de bibliotecă (lucru

nemaiîntâlnit în bibliotecile din Republica Moldova, în special cele universitare la momentul dat).

Spre bucuria bibliotecarilor, acest proiect a prins viaţă. Rectoratul ULIM a susţinut ideea proiectării şi

construirii pe nivelul tehnic al blocurilor existente a noilor spaţii funcţionale. Primul obiect care a luat

start la 1 septembrie 2000, a fost proiectarea şi construirea Sălii Polivalente de Lectură , unde urmau să

fie amplasate serviciile şi oficiile bibliotecare, spaţii de lectură, amplasarea colecţiilor de referinţe, ediţii

periodice, săli silenţioase de lucru în grup, amplasarea colecţiilor de bibliotecă cu acces liber la raft etc. A

fost o perioadă foarte importantă, dar şi dificilă din simplul motiv – timp redus şi limitat pentru

realizarea proiectului.

Sala Polivalentă de Lectură nr.2, a fost inaugurată la numai şase luni de la demararea lucrărilor de

proiectare şi finisare a construcţiei în cauză, care nemijlocit a necesitat forţe maxime pentru realizarea

acestui proiect grandios (proiectarea serviciilor, spaţiilor de lectură, iluminare, mobilier specializat de

bibliotecă, reţele pentru calculatoare etc.). Cel mai important lucru a fost transferul serviciilor

funcţionale şi al fondului bibliotecar în noile spaţii inaugurate. Inaugurarea Sălii Polivalente de Lectură

nr.2 (2 februarie 2001), şi a Sălii de Lectură Nr.3 „Filologie Romano Germanică”(17 martie 2001) a

transformat biblioteca universitară într-un centru al cunoaşterii şi cunoştinţelor, în deosebi prin

implementarea politicii accesului deschis la colecţiile info documentare. Prin deschiderea sălilor de


43

lectură cu acces liber la raft, Biblioteca ULIM a devenit pionier în Republica Moldova, la capitolul acces

deschis la informaţie.

Graţie acestui fapt, dar mai ales ca rezultat al integrării unităţilor ULIM care prestează servicii

informaţionale, alinierii la structura universitară unică, aplicării experienţelor bibliotecilor franceze, şi

schimbării filosofiei bibliotecii universitare a fost constituit Departamentul Informaţional

Biblioteconomic ULIM, conform ordinului nr. 53 din 29 mai 2001 al Rectorului ULIM.

Secolul 21 a demarat cu implementarea în toate sferele a tehnologiilor informaţionale, astfel, problema

lărgirii şi facilitării accesului la resursele informaţionale DIB, dar şi la resursele în format electronic, în

special accesul la Internet devenind una prioritară.

Necesitatea creării unei Săli Multimedia era evidentă la acea vreme, astfel proiectarea şi construirea unei

Săli Multimedia a apărut din nou pe agenda DIB. La numai un an de la inaugurarea a două Săli de Lectură

cu acces deschis, s-a realizat un nou proiect, ce viza lărgirea spaţiilor funcţionale ale Departamentului

Informaţional Biblioteconomic ULIM. Gama serviciilor informaţional bibliotecare , prestate clienţilor, s-a

diversificat urmare a Inaugurării Mediatecii la 15 martie 2002 - prima structură de aşa gen în Republica

Moldova la acel moment. Mediateca oferea simultan accesul la diverse resurse electronice şi conectare

la Internet a 100 de calculatoare performante, imprimante color şi simplu, maşini de fotocopiat ,

diaproiectoare, etc. .

Toate aceste schimbări organizaţionale au fost posibile doar cu ajutorul financiar susţinut de către

Fondatorul universităţii, dar şi prin implicaţiile directe şi indirecte ale bibliotecarilor ulim-işti, care au

depus tot efortul şi cunoştinţele profesionale în realizarea acestor proiecte îndrăzneţe.

În final putem concluziona, că lărgirea spaţiilor funcţionale, amenajarea corespunzătoare a acestora cu

mobilier adecvat bibliotecii universitare, îmbinarea clasicului cu modernismul, are drept urmare crearea

pentru utilizatori a unor condiţii excelente de lectură, de învăţare, dar şi de relaxare. Aceste realizări

contribuie la promovarea imaginii pozitive a Departamentului Informaţional Biblioteconomic şi a

universităţii în general. În prezent spaţiile funcţionale ale DIB ULIM se prezintă în urmatoarea formulă:

Sala de Lectură nr. 1 (et. 5, bloc 1), cu acces parţial liber la fond – 569,4 m.p.

Sala Polivalentă de Lectură nr. 2 (et.6, bl.1), acces liber la fond – 606,3 m. p.

Sala de Lectură nr. 3 Filologie Romano-Germanică (et.4, bl. 3, renovată în totalitate în 2011),

acces liber la fond – 154 m. p.

Mediateca ULIM (et.4, bl. 2, spaţiu renovat în 2012) – 379,4 m. p.

Sala nr. 1 de lucru în grup (et.6, bl. 1)– 9,5 m. p.

Sala nr. 2 de lucru în grup (et.6, bl.1) – 10,8 m. p.

Centrul de Informare şi Documentare ULIM (et.6, bl. 1) – 21,8 m. p.

Suprafaţa totală a Bibliotecii ULIM – 2033, 7 m. p.

Suprafaţa sălilor de lectură (spaţii pentru cititori) – 1751,2 m. p.

Suprafaţa pentru păstrarea fondului (depozit) şi alte spaţii auxiliare – 282,5 m. p.


44


45

PERSONALUL DIB – FORMARE, CREATIVITATE, INOVAŢIE.

DESCHIDERE PROFESIONALĂ

STRUCTURA BI-MODALĂ –

DESCHIDERE PENTRU INOVAŢIE, CREATIVITATE, COLABORARE

Proiect instituţional, iniţiat în anul 2001, în rezultatul implicării DIB în proiectul internaţional Tempus

Tacis „Management Development for University Library”.

Scopul proiectului: Centrarea structurii organizaţionale pe cunoaştere, inovare, şi învăţare. Structura bi-

modală a DIB se fundamentează pe trei categorii de valori, reliefate în publicaţiile ce ţin de

managementul organizaţional: concepte (accentuarea inovării continue prin centrarea pe cele mai bune,

mai noi idei şi tehnologii); competenţe (abilitatea de execuţie profesională şi de transmitere a valorilor –

este apreciat acel angajat, care este ireproşabil faţă de obligaţiunile sale, fiind şi un bun formator la locul

de muncă); conexiuni (coordonare, colaborare, comunicare, parteneriat, astfel fiind augmentată

inovaţia şi creativitatea) (a se vedea: Dragomirescu, Horaţiu. Organizaţii bazate pe cunoaştere.

www.academiaromana.ro/pro_pri).

Activităţi în cadrul Proiectului şi impactul acestuia: Reproiectarea structurii organizaţionale poate fi

prezentată prin următoarele inovaţii/schimbări:

comasarea oficiului „Împrumut la domiciliu” din cadrul serviciului „Relaţii cu publicul” (anul 2000);

Este vorba despre unitatea de structură - a nu confunda cu forma de servire, împrumutul fiind

realizat în regim automatizat din colecţiile de bază ale DIB. Această acţiune a fost determinată de

tendinţa de a înlocui activităţile necalificate, de rutină, repetitive cu cele bazate pe cunoştinţe şi

cunoaştere. Servirea cu documente la domiciliu se realizează în altă formulă – din colecţiile de bază;

pentru un termen limitat, astfel aliniindu-ne la noile condiţii socio-economice – investiţiile crescute

pentru documente trebuie să fie recuperate, fiind asigurată circulaţia efectivă a acestora. Elaborarea

şi aplicarea unei noi politici de dezvoltare a resurselor documentare şi informaţionale DIB a fost încă

un argument în sprijinul desfiinţării acestui oficiu;

îmbinarea coordonării pe verticală cu cea orizontală prin implementarea obligaţiunilor de bibliotecar

contact (experienţă preluată din activitatea bibliotecilor universitare suedeze), instituirea echipelor

de procese, acestea fiind construite în scopul „lichidării” graniţelor dintre serviciile funcţionale şi

asigurării transparenţei activităţii DIB, axarea activităţii pe concepte şi programe. Prima experienţă

în acest sens: echipa „planificare strategică”, care s-a implicat în două procese de bază: elaborarea

conceptului PS şi a Planului strategic DIB, anii 2001-2005, cel din urmă fiind monitorizat de către

experţii Proiectului Tempus-Tacis. Activitatea DIB, fiind fundamentată azi pe managementul

proiectului, conceptualizare, echipele de procese au devenit indispensabile procesului de servire

informaţional-documentară a comunităţii universitare. Structura bi-modală este deosebit de

eficientă în sensul identificării şi valorificării creativităţii personalului;

elaborarea şi implementarea conceptului noilor spaţii funcţionale ale DIB; Acest concept a prevăzut

introducerea unor opţiuni inovaţionale, gen: amplasarea serviciilor funcţionale în imediata apropiere

de utilizatori (stimulând implementarea programelor „Utilizatorul nostru – partenerul nostru”,

politicii „uşilor deschise”), instituirea sălilor de lucru în grup, organizarea Centrului de Informare şi

Documentare ULIM, a Clinicii Informaţionale, a postului „Info-ULIM” etc. Aceste schimbări au

http://www.academiaromana.ro/pro_pri


46

atribuit structurii caracteristici gen: flexibilitate, accesibilitate, comunicare, deschidere

parteneriatului „bibliotecă – student – cadru didactico-ştiinţific – bibliotecar”;

amplificarea rolului, locului, puterii de decizie a managerului funcţional, transformarea acestuia în

lider la locul său de muncă;

Proiectul are drept urmare dezvoltarea caracteristicilor instituţionale: instituirea inovaţiei, a creativităţii,

a comunicării laterale; axarea pe procese, activităţi multidimensionale, „eliminarea graniţelor” dintre

serviciile funcţionale – transparenţă în luarea şi implementarea deciziilor profesionale; amplificarea

responsabilităţii decizionale a personalului; deschidere, comunicare, capacitate de a depista priorităţi;

acceptarea culturii manageriale drept prezenţă indispensabilă pentru fiecare angajat al Departamentului

Informaţional Biblioteconomic.


47

COMUNICAREA – MODUL DIB DE A PERCEPE ŞI DE A INVESTIGA

COMUNITATEA SERVITĂ ŞI CEA PROFESIONALĂ

De ce acest proiect? Comunicarea profesională este concepută la DIB drept o prezenţă indispensabilă

dezvoltării/carierei individuale şi instituţionale. Drept confirmare – concluziile specialistului român în

domeniul educaţiei Ion Pănişoară – „Prin comunicare, omul modern se analizează pe sine, îi analizează

pe cei cu care se află în interacţiune şi – în ultima instanţă – poate găsi un mod propriu de investigaţie a

lumii (nota aut.: mai ales a profesiei) care îl înconjoară” (4).

Premisele manageriale ale Proiectului:

necesităţile şi ţelurile angajaţilor şi conducerii sunt aceleaşi; ele trebuie să fie reunite pentru a

forma un cadru conceptual unic

orice diferenţă de opinii între conducere şi angajaţi se datorează neînţelegerilor care apar din

cauza că metode de comunicare nu a fost suficient de bună

conflictele de muncă pot fi soluţionate prin îmbunătăţirea comunicării

succesul instituţional/individual, la fel, este în proporţie directă cu capacitatea de a comunica.

Formele de comunicare la DIB:

comunicare verticală:

comunicare ascendentă (mesaje de jos în sus): este foarte importantă în condiţiile amplificării

lucrului în echipă, necesităţii identificării şi valorificării creativităţii; această formă de comunicare

la DIB este amplificată de prezenţa elementelor de structură bi-modală (ierarhică+plată), care

augmentează comunicarea, identificarea şi valorificarea creativităţii, puterea decizională a

bibliotecarilor

comunicare descendentă (mesaje trimise de sus în jos): oferă posibilitatea de a monitoriza şi

controla performanţa instituţiei. Sistemul de comunicare descendentă este analogic celui

universitar: Consiliul Coordonator DIB (statut de Senat); comisii de profil (catalogare şi

clasificare, dezvoltarea resurselor documentare şi informaţionale – statut de Consiliu

Educaţional); ŞOFAM (şedinţa operativă a managerilor funcţionali – gen „ora decanilor”);

adunări, şedinţe cu întreg personalul ori alte metode utilizate. Există mai multe canale care

asigură receptarea mesajului „sus-ului”: intranet (comunicare electronică internă – ţine şi de

comunicarea ascendentă); aviziere, e-mapa BibINs, briefing de echipă (în cazul elaborării şi

discuţiilor privind politicilor noi sau modificărilor, programelor anuale, probleme de personal

etc.).

Şedinţa Operativă a Managerilor Funcţionali” (ŞOFAM) a Departamentului Informaţional

Biblioteconomic (DIB) este instituită ca o structură de dirijare organizaţională operativă a activităţii, cu

statut consultativ, înscriindu-se în orientarea DIB pentru implementarea prevederilor managementului

organizaţional şi al calităţii, ale managementului resurselor umane. ŞOFAM este instituit în scopul:

dirijării operative a funcţionării DIB, informării personalului DIB asupra situaţiilor şi evenimentelor din

cadrul comunităţii universitare şi celei profesionale, asigurării transparenţei în activitatea DIB şi a

comunităţii universitare, democratizării dirijării DIB, optimizării rolului managerului funcţional,

asigurarea unei prezenţe profesionale eficiente a acestora, îmbunătăţirea disciplinei executive şi

profesionale la DIB.


48

comunicare orizontală. se referă la comunicarea de la egal la egal (de la manager superior la

manager superior, de la manager funcţional la manager funcţional, de la bibliotecar la

bibliotecar).

Comunicarea ca fenomen a devenit la DIB – atât pentru instituţie, cât şi pentru fiecare angajat - un

instrument de dezvoltare a profesionalismului, o filosofie a instituţiei şi a bibliotecarului.

Referinţe bibliografice:

1. Armstrong, Michael. Managementul resurselor umane. Bucureşti: Codecs, 2003. 872 p. ISBN 973-8060-60-5.

2. Dinu, Mihai. Introducere în teoria comunicării. Bucureşti, 2009. 244 p. ISBN 978-973-87901-56-7.

3. Gavreliuc, Alin. De la relaţiile interpersonale la comunicarea socială. Iaşi: Polirom, 2006. 267 p. ISBN 978-973-46-0408-1.

4. Pănişoară, Ion-Ovidiu. Comunicarea eficientă. Iaşi: Polirom, 2004. 344 p. ISBN 973-681-606-0.


49

ŞCOALA BIBINS ULIM: FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

LA LOCUL DE MUNCĂ

Proiectul instituţional - Şcoala de Instruire Continuă a a Bibliotecarilor ULIM – a fost iniţiat în anul 1997.

Scopul acestuia:

antrenarea personalului Departamentului Informaţional Biblioteconomic într-un proces de

formare continuă organizat la locul de muncă

formarea culturii profesionale

amplificarea interesului pentru munca de cercetare

identificarea, dezvoltarea şi valorificarea creativităţii bibliotecarilor

îmbunătăţirea şi fundamentarea activităţii instituţionale şi individuale pe inovaţie şi atitudine

creativă.

Forme şi metode de funcţionare a Şcolii BibIns: crearea mapei documentare şi transmiterea acesteia prin

intermediul „poştei circulare”; constituirea „e-mapei BibIns”; organizarea şedinţelor Şcolii,

fundamentând curriculum-ul procesului de formare în baza sistemului modular – de ex.: în anul 2011

programul de funcţionare a Şcolii BibIns a fost centrat pe următoarele module: Cultura managerială a

personalului DIB; Cultura profesională a Bibliotecarului. Abilităţi profesionale şi tehnice; Iniţiere în

Biblioteconomie, informare, documentare.

Avantajele şi impactul funcţionării Şcolii BibIns: îmbinarea organică a intereselor de cercetare individuale

cu cele instituţionale; economisirea şi folosirea raţională a timpului de muncă (posibilitatea de a studia în

perioada convenabilă a zilei de lucru); luarea în calcul a specificului individual (de ex., manifestarea

tracului pentru discuţii, lectură individuală în glas etc.); oferirea posibilităţilor de a descoperi informaţia

de sine stătător, formarea; educarea logicii divergente; formarea deprinderilor de formulări

explicite/sinteze pe marginea publicaţiilor profesionale şi a recomandărilor pentru activităţile

profesionale la DIB.


50

MASTER-CLASS: SĂ CUNOAŞTEM ŞI SĂ NE CUNOAŞTEM

Master-class, ca formă de formare profesională continuă la locul de muncă al bibliotecarilor ULIM, se

instituie cu anul 2009, în cadrul Şcolii BibIns DIB. Este o manifestare a orientării pentru diversificarea

modalităţilor procesului de formare profesională, prevăzută în documentul instituţional „Politicile de

Resurse Umane ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic (2008-2012)”, aprobat de către

Rectorul ULIM la 14 martie 2008.

Eficienţa şi utilitatea master-class poate fi argumentată prin următoarele caracteristici:

îmbinarea organică a componentelor descriptive (experienţa formatorului), analitice şi sintetice

deţinerea de către formator a experienţei, confirmată la locul de muncă şi reflectarea acesteia în

materiale metodice, articole şi alte publicaţii

autoritatea profesională a formatorului – factor important în procesul de asimilare a cunoştinţelor şi

transformare a acestora în cunoaştere

interactivitatea formatorului şi a cursanţilor, dat fiind cunoaşterea de către cei din urmă a subiectului

(iniţiere în subiect; procesul de formare nu începe de la 0)

utilizarea raţională a factorilor pedagogico-psihologici (reputaţia, autoritatea profesională a

formatorilor).

Scop: Master-class are drept scop de a implementa la DIB bunele experienţe ale specialiştilor în

domeniul biblioteconomiei, informării, documentării şi altele (utile domeniului profesional), beneficiind

de patrimoniul documentar al specialistului, audieri orale, dialog pe-viu, contact profesional direct,

suport educaţional.

Identitatea master-class:

slogan: „Gândeşte ca un bibliotecar de acţiune, acţionează ca un bibliotecar care gândeşte

divergent” (esenţă: bibliotecarul ULIM este un angajat în stare de a acţiona individual şi în echipă,

deţinător de gândire divergentă: adică îşi dezvoltă capacităţile de elaborare a ideilor ne-tradiţionale

şi de alegere a soluţiei optime dintre cele posibile);

logo:

mascota: Maimuţa - preluarea caracteristicilor evidenţiate: curioasî, neascultătoare, optimistă şi

inteligentă; nu acceptă niciodată înfrângerea în sens de pasivitate, şi din negativ stoarce pozitivul;

ingenioasă, isteaţă şi ambiţioasă, luptătoare neobosit, îmbinând aceste laturi pozitive cu linguşeala,

zgârcenia, duritate, predominând diversitatea în echipe.

Componentele master-class:

componenta tehnologică (prezenţa sistemului de procese tehnologice, orientate pentru

augmentarea asimilării cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor)

componenta metodologică (transmiterea de către formator a unor principii şi recomandări, relevante

activităţii din diverse domenii, de bază, de ordin fundamental)

componenta psihologică (cunoaşterea liderilor comunităţii profesionale; fundamentarea activităţii pe

principii şi concepte; augmentarea siguranţei, orientării, înţelepciunii şi puterii profesionale a

bibliotecarilor ULIM; implementarea sintagmei „eu fac bine, dar pot face şi mai bine”)


51

componenta pedagogică (implementarea celor 4 scopuri definitorii ale procesului de formare: a

învăţa să înveţi (a şti să acumuleze pe parcursul întregii vieţi cunoştinţele şi informaţiile necesare); a

învăţa să faci (obţinerea/modernizarea abilităţilor profesionale, dar şi a unor componente necesare

adaptării la condiţiile schimbătoare ale lumii moderne; ); a învăţa să fii (capacitatea de autoedificare

a bibliotecarului în baza valorilor morale şi sociale, capacitatea de a evalua propriile acţiuni şi de a fi

responsabil din punct de vedere profesional); a învăţa să coabitezi (educarea toleranţei,

pluralismului şi a respectului).

Impact: Prin intermediul master-clas bibliotecarii ULIM se integrează mai eficient în comunitatea

profesională, cunosc leaderii/autorităţile din domeniu. Este vorba şi de amplificarea procesului de

comunicare profesională pe verticală şi pe orizontală. Master-class constituie o „poartă deschisă”

pentru acumularea bunelor experienţe, implementarea acestora în funcţie de specificul instituţiei.


52

CLUBUL BIBLIOGRAFILOR „BIBLIOARTIS”

Proiect naţional, iniţiat de către Departamentul

Informaţional Biblioteconomic în anul 2010, în

scopul de a contribui la consolidarea domeniului,

augmentarea comunicării profesionale în context naţional, promovarea numelor şi experienţelor

reprezentative din domeniul activităţii bibliografice, asigurarea unităţii profesionale.

Clubul Bibliografilor are următoarele obiective:

asigură comunicarea profesională a persoanelor cu responsabilităţi/implicaţii în domeniu,

indiferent de apartenenţa instituţională

promovează experienţele bibliografice individuale şi instituţionale reprezentative, ale autorilor

de studii/cercetări bibliografice

realizează activităţi de transfer tehnologic şi implementări practice

susţine şi promovează statutul de autor al persoanelor, care editează lucrări drept rezultat al

investigaţiilor bibliografice

promovează în mediile ştiinţifice şi profesionale acceptarea (poziţionarea) lucrărilor bibliografice

drept studii ştiinţifice

augmentează cunoştinţele, deprinderile profesionale ale persoanelor, implicate în activitatea

bibliografică

organizează prezentări şi lansări de studii bibliografice, omagieri ale personalităţilor în domeniu

(în colaborare cu instituţiile respective)

alte obiective, care ţin de consolidarea şi îmbunătăţirea activităţii bibliografice.

Forme de funcţionare:CB îşi organizează activităţile prin intermediul şedinţelor (mese rotunde,

prezentări, discuţii, prelegeri etc.), în cadrul cărora au loc discuţii, intervenţii, prezentări, fiind elaborate

concluzii, recomandări, propuneri.

Impact: promovarea şi respectarea prevederilor standardelor privind procesele bibliografice;

îmbunătăţirea publicaţiilor periodice din domeniul biblioteconomiei, informării, documentării (de ex.,

prezentarea referinţelor bibliografice); augmentarea rolului şi responsabilităţii bibliografului – autor de

studii bibliografice (orientarea comunităţii pentru responsabilităţi de autor versus alcătuitor).

În mod deosebit, Proiectul contribuie la

augmentarea parteneriatului profesional,

consolidarea de breaslă, în gestionarea

acestuia fiind implicate şi alte instituţii

informaţionale reprezentative şi

organisme profesionale, de ex., Biblioteca

Municipală „B.P. Hasdeu”, Comitetul

Tehnic nr. 1 „Biblioteconomie. Informare.

Documentare”.

Constituirea şi asigurarea funcţionării

Clubului Bibliografilor este o confirmare a

deschiderii profesionale – trăsătură

distinctivă a Bibliotecarilor ULIM.

DDEEPPPAARRTTTAAAM MMEEENNNTTTUUUL LL …library.ulim.md/pdf/2012/DIBIS 20.pdf · DESCHIDERE...

Documents

Transcript of DDEEPPPAARRTTTAAAM MMEEENNNTTTUUUL LL …library.ulim.md/pdf/2012/DIBIS 20.pdf · DESCHIDERE...