Date statistice privind Agricultura

Ecologică în România între anii 2002- 2012

1

Bacău, 2013

Introducere

Agricultura ecologica este un sistem de agricultura ce face apel la toate mijloacele si

instrumentele de munca, necesare obtinerii unor productii calitative ridicate, curate, cu scopul final

de a realiza protectia consumatorilor si a mediului inconjurator.

În mod simplu, agricultura ecologică este un sistem agricol menit să furnizeze

consumatorului, alimente proaspete, gustoase şi autentice şi care în acelaşi timp respectă ciclul

natural de viaţă al sistemelor.

În mod simplu, agricultura ecologică este un sistem agricol menit să vă furnizeze

dumneavoastră, consumatorului, alimente proaspete, gustoase şi autentice şi care în acelaşi timp

respectă ciclul natural de viaţă al sistemelor.

Agricultura ecologică este termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea

acestui sistem de agricultura;este similar cu termenii ,,organică” sau ,,biologică” utilizaţi în alte

state membre. Acest sistem de agricultură un procedeu “modern” de a cultiva plante, de a îngrăşa

animale şi de a produce alimente, care se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională.

Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mult mai curată, mai

potrivită metabolismului organismului uman, dar în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea

mediului în respect faţă de natură şi legile ei.

Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu

gust, textură şi calităţi autentice şi atractive. Aceste alimente se obţin în etapa producţiei la fermă

prin interzicerea strictă a utilizării organismelor modificate genetic ( OMG-uri şi derivatele

acestora) şi prin restricţii drastice privind folosirea fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a

stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a

animalelor.

Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor

economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

2

Principiile generale ale agriculturii ecologice Pentru a obţine acest lucru, agricultura ecologică se bazează pe un număr de obiective şi

principii, la fel ca şi pe bunele practici create să minimizeze impactul omului asupra mediului

înconjurător, asigurându-se în acelaşi timp că sistemul agricol operează pe cât de natural posibil.

Principiile IFOAM ( Federația Internațională de Mișcare a Agriculturii Ecologice ) sunt

considerate “rădăcinile”din care agricultura ecologică creşte şi se dezvoltă. 

1. Principiul sănătăţii în Agricultura ecologică → trebuie să asigure şi să sporească sănătatea

solului, a plantelor, animalelor, oamenilor şi a întregii planete, ca tot unitar şi indivizibil. 

2. Principiul ecologic → agricultura ecologică trebuie să ajungă la un echilibru ecologic prin

organizareas istemelor de producţie agricolă, gospodărirea habitatelorşi întreţinerea diversităţii

genetice şi agricole. 

3. Principiul corectitudinii → agricultura ecologică trebuie să dezvolte relaţii care să asigure

echitate , respect , dreptate în privinţa mediului înconjurător comun şi a condiţiilorde viaţă. 

4. Principiul administrării → agricultura ecologică trebuie administrată într-o manieră prudentă şi

responsabilă, pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare şi a mediului. 

5. Bune practici de agricultură ecologică  → agricultura ecologică are ca obiectiv protecţia

mediului  prevenind impurificarea şi degradarea acestuia cu întregul arsenal chimical agriculturii

contemporane, a lucrărilor solului şi irigaţiilor şi a reziduurilor industriale de transformare a

produselor agricole.

Practicile specifice agriculturii ecologice cuprind:

a). rotaţia culturilor ca premisă a folosirii eficiente a resurselor fermei;

b). limite foarte stricte privind folosirea pesticidelor sintetice chimice şi a îngrăşămintelor chimice,

a antibioticelor pentru animale, a aditivilor alimentari şi a altor substanţe complementare folosite

pentru prelucrarea produselor agricole ;

c). interzicerea folosirii organismelor modificate genetic;

d). valorificarea resurelor existente , ca de pildă folosirea ca fertilizator a gunoiului provenit de la

animale şi a furajelor produse la fermă;

e). alegerea unor specii de plante şi animale rezistente la boli şi dăunători, adaptate condiţiilor

locale ;

f). Creşterea animalelor în libertate şi adăposturi deschise şi hrănirea acestora cu furaje ecologice ;

g). folosirea unor practici de creştere a animalelor adaptate fiecărei rase în parte .

3

Istoricul Agriculturii Ecologice în România În țara noastră după anul 1997 au apărut primele asociații care au promovat agricultura în

sistem ecologic (ex: Biotera, Agroecologia).

După anul 2000 agricultura ecologică devine una dintre cele mai dinamice sectoare, care

constau în:creșterea suprafețelor agricole cultivate în sistem ecologic, diversificarea culturilor

certificate,creșterea producțiilor vegetale certificate ecologic;creșterea efectivelor de animale

crescute și certificate ecologic;creșterea și diversificarea producției zootehnice certificate; apariția

și evoluția cu succces a unor mari ferme ecologice.

În ţara noastră, baza legală pentru organizarea producţiei şi desfacerii de produse ecologice a

fost pusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2000, aprobată prin Legea nr. 38/2001 şi

prin Hotărârea de Guvern 917/2001, care stabileşte Normele metodologice de aplicare a

prevederilor O.U.G. nr. 34/2000.

Conform O.U.G., prin producţie ecologică se înţelege obţinerea de produse agroalimentare

fără utilizarea de îngrăşăminte chimice, pesticide (insecticide, acaricide, substanţe dezinfectante

etc.) pentru combaterea dăunătorilor, aditivi şi biostimulatori alimentari pentru animale

(antibiotice, coccidiostatice, hormoni etc.), medicamente, organisme modificate genetic şi

derivatele lor.

Trecerea de la producţia agricolă convenţională la cea ecologică se realizează într-o anumită

perioadă de timp (de ordinul anilor), în concordanţă cu standardele ecologice internaţionale şi cu

prevederile H.G. 917/2001.Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor O.U.G., s-a înfiinţat

Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice (A.N.P.E.) în cadrul Ministerului Agriculturii şi

Alimentaţiei, care asigură respectarea prevederilor legale specifice şi controlul privind metodele de

producţie ecologică, de certificare şi de comercializare a produselor agroalimentare, în concordanţă

cu reglementările organismelor internaţionale în domeniu la care România este parte.

Orice producător de produse agroalimentare ecologice trebuie să-şi înregistreze activitatea la

ANPE şi să se supună controlului unui organism de inspecţie şi certificare acreditat.

4

Agricultura ecologică în România între anii

2002 – 2012 Evoluția suprafețelor certificate în agricultura ecologică din România

Dinamica suprafețelor în agricultura ecologica

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Suprafața

totala

(HA)

43.850 57.200 75.500 120.192 143.194 190.129 221.411 240.000 260.000 298.000

Cereale

( Ha)

12.000 16.000 24.5000 45.605 65.112 86.454 110.014 129.335 134.000 145.000

Culturi

furajere

și pajiști

20.000 24.000 27.000 28.000 31.000 34.000 35.700 37.000 40.100 43.100

Legume 700 200 200 700 930 870 259 510 620 956

Fructe 50 100 200 400 530 700 430 1.100 2.200 2.300

Fructe de

pădure

300 400 500 294 954 1518 1869 3093 4166 4372

Alte

culturi

800 900 900 1739 3870 5872 8127 88.883 77294 338.051

Reprezentarea grafică a suprafețelor agricole utilizate în România în perioada 2002 – 2012

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

5

Dinamica operatorilor ecologici în perioada 2002 – 2012

înregistrați la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale

Anul 2011: - 4322 operatori ecologici înregistrați;

- 4098 producători;

- 88 de procesatori;

- 136 comercianți.

-

Anul 2010: - 3155 operatori ecologici înregistrați;

- 2900 producători ;

- 55 procesatori;

- 100 de comercianți.

Anul 2009: - 3316 operatori ecologici înregistrați;

- 3090 producători;

- 74 procesatori ;

- 149 consumatori;

Anul 2008: - 4191 operatori ecologici înregistrați,

- 3947 producători;

- 85 procesatori;

- 159 consumatori.

Anul 2007: - 3834 operatori ecologici înregistrați;

- 48 de procesatori;

- 3610 de producători;

- 176 consumatori.

Anul 2006: - 3409operatori ecologici înregistrați;

- 3200 de producători;

- 39 de procesatori;

- 196 de consumatori.

6

Anul 2005: - 3320 operatori ecologici înregistrați;

- 3070 de producători;

- 34 de procesatori;

- 196 de consumatori.

Anul 2004: - 1720 de operatori ecologici înregistrați;

- 1500 de producători;

- 50 de procersatori;

- 170 consumatori.

Anul 2003: - 220 operatori ecologoci:

- 117 producători;

- 40 procesatori ;

- 63 de consumatori.

Reprezentarea grafica a operatorilor ecologici din România între anii 2002- 2012

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

1

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

7

Repartiţia operatorilor din agricultura ecologică pe judeţe în anul 2011

8

Evoluția producțiilor certificate ecologic

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Cantitatea

totală To

32.300 30.400 55.590 60.000 75.500 84.000 89.730 93.140 97.140 104.399

Cereale To 15.000 14.400 30.500 20.000 27.580 27.000 29.934 54.710 64.890 75.800

Oleaginoase

și proteice

To

9.000 12.480 19.890 21.900 25.900 36.700 45.800 54.690 57.300 65.000

Legume To 7.000 2.000 3.000 3.500 3.200 3.850 3.500 4.200 4.850 5.100

Fructe To 200 300 800 400 1.100 1.000 1.250 1.750 2.120 2.750

Fructe de

pădure To

300 320 500 654 750 890 910 1.000 1.270 1.350

Alte culturi

To

800 900 900 700 800 800 900 1.100 700 1.300

Evoluția efectivelor de animale certificate ecologic în România

Efective

de

aniamle:

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Vaci

lapte

5.000 7.000 10.000 12.700 14.170 21.170 23.800 27.000 30.750 34.800

Oi lapte 15.000 41.000 70.000 80.000 83.500 110.000 127.500 131.500 143.200 179.500

Găini

ouătoare

2.000 4.000 6.000 7.240 10.850 17.200 20.020 24.580 30.000 33.850

Familii

de

albine

3.800 5.000 8.000 8.450 9.3580 10.150 12.500 15.000 17.800 21.000

9

Evoluția produselor animaliere ecologice

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Telemea oaie

50 60 80 92 110 140 270 390 420 598

Schwaitzer 100 15 260 294 324 420 519 700 890 1.110Cașcaval 100 200 380 420 479 590 629 820 1.020 1.800Ouă 478 956 1.438 2.972 3.340 4.900 5.040 6.850 8.800 11.300Miere 80 110 200 270 295 310 300 310 350 385

Repartiția produselor alimentare ecologice în anul 2011

10

În anul 2011, pe piaţa naţională s-au comercializat legume şi fructe proaspete, ceaiuri de

plante, pâine, paste făinoase, produse de patiserie şi cofetărie, făină şi fulgi de cereale, uleide

floarea soarelui şi soia, vin obţinut din struguri ecologici, miere de albine şi produse secundare,

ouă, precum şi produse procesate din: lapte de vacă şi oaie (swaitzer, caşcaval, unt, smântână,

telemea) ;orez, soia, seminţe de cânepă(tartine, tofu, pate, ulei de cânepăetc) ;carne de porc, vităsi

melci (cârnaţi, slănină, tobă, pate etc) ;fructe şi legume (sucuri, gemuri etc).

Din numărul total de procesatori înregistraţi la M.A.D.R în anul 20011 rezultă că18% din

procesatori se ocupă de segmentul de legume şi fructe proaspete, 16% morărit, panificaţie şi

patiserie, 17% de produsele din miere, 10% de produsele din lapte, 6% alte produse, 2% vin, ulei şi

margarină şi 1% helicicultură.

11

Comercializarea produselor ecologice se face de comercianţi înregistraţi la MADR, prin

utilizarea de canale de piaţă diferite: vânzări de la poarta fermei, vânzări prin magazine en-gros,

vânzări prin magazine specializate, vânzări prin bursa on-line pentru produse ecologice, vânzări

prin pieţe sezoniere.

12

CONCLUZII

Agricultura ecologică este un sector dinamic în România care a cunoscut în ultimii ani

evoluţie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul de producţie animalieră.

Organizarea comercializării produselor constituie un element important din filiera de agricultură

ecologică.

Comercializarea produselor ecologice se face numai de comercianţi înregistraţi la M.A.D.R,

prin diferite canale de piaţă: vânzări de la poarta fermei, vânzări prin magazine en-gros, vânzări

prin magazine specializate, vânzări prin bursa on-line pentru produse ecologice (www.agricultura-

ecologica.ro), vânzări prin pieţe sezoniere

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) estimeaza, pentru 2013, o crestere

cu 20% a productiei totale de produse crescute în regim ecologic, in conditiile in care

suprafetele cultivate vor spori cu circa 33%, pana la 1.600 de hectare, potrivit datelor

ministerului furnizate NewsIn.

13

Bibliografie:

1. http://www.referat.ro/ ;

2. Rați V. ,, Agricultura ecologica,, suport de curs.

3. http://www.madr.ro/

4. http://www.ecomagazin.ro

5.

14