DOCUMENTE, INFORMAII NECESARE PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI POS CCE 2.1.1.

Numele organizaiei

Cod unic de nregistrare Numr de ordine n Registrul Comerului

Nr. De la Registrul Asociaiilor i FundaiilorCod CAEN principal

TelefonFax

Adresa potal sediu principalAdresa pot electronic

nregistrare n Registrul Potenialilor ContractoriDANU

Forma de organizare a organizaiei de cercetare Se utilizeaz urmtoarele codificri pentru forma de organizare a solicitantului: INCD- institut naional de cercetare-dezvoltare I-AR- institut din cadrul Academiei Romane I-AS- institute, centre de cercetare-dezvoltare coordonate de Academia de tiine Agricole i Silvice I-AM- institute, centre de cercetare-dezvoltare coordonate de Academia de tiine Medicale IPCD- institute/centre/staiuni CD organizate ca instituii publice IPRD- centru internaional de CD nfiinat n baza unor acorduri internaionale UNIS- instituii de invmnt superior publice, acreditate, sau structuri ale acestora (inclusiv spitale clinice i spitale universitare) UNIP- instituii de nvmnt superior private acreditate ICDSC- uniti de cercetare-dezvoltare organizate ca societi comerciale ONGCD- organizaii neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea

1. TIPUL ORGANIZAIEI DE CERCETARE Forma de organizare (INCD, I-AR, I-AS, I-AM, IPCD, IPRD, UNIS, UNIP, ICDSC sau ONGCD)

Anul nfiinrii

Date despre organizaia de cercetare200820092010

Numr de angajai

Cifra de afaceri (lei)

2. REPREZENTANTUL LEGAL AL ORGANIZAIEI DE CERCETARENumeFuncie

Numr de telefonNumr de fax

Adresa potalAdresa pot electronic

3. PERSOAN DE CONTACT NumeFuncie

Numr de telefonNumr de fax

Adresa potalAdresa pot electronica

4. BANCA ORGANIZAIEI DE CERCETARE Banca/ Sucursal

Adresa

Nr. De cont n format IBAN

5. O SCURT DESCRIEREA A UNIVERISTII

6. FINANRI NERAMBURSABILE PRIMITE ANTERIOR SAU N PREZENT DIN FONDURI PUBLICE DE CTRE ORGANIZAIA DE CERCETARESolicitantul a mai beneficiat de asisten nerambursabil din fonduri publice sau de mprumut din partea IFI n ultimii 5 ani? DANU

n caz afirmativ, v rugm specificai urmtoarele informaii pentru maxim 5 proiecte (prezentate n ordinea descresctoare a anului calendaristic n care s-a semnat contractul de finanare):

Titlul proiectului i nr. De referin

Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantuluiSursa de finanare

Anul semnrii contractului de finanareAnul finalizrii

Titlul proiectului i nr. De referin

Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantuluiSursa de finanare

Anul semnrii contractului de finanareAnul finalizrii

Titlul proiectului i nr. De referin

Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantuluiSursa de finanare

Anul semnrii contractului de finanareAnul finalizrii

Titlul proiectului i nr. De referin

Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantuluiSursa de finanare

Anul semnrii contractului de finanareAnul finalizrii

Titlul proiectului i nr. De referin

Valoarea proiectului i, n caz de parteneriat, suma alocat solicitantuluiSursa de finanare

Anul semnrii contractului de finanareAnul finalizrii

II. Documente necesare de la Academia de Studii Economice Bucureti

1. Declaraia reprezentantului legal privind numrul i data deciziei ANCS prin care instituia este acreditat/atestat conform HG nr. 551/2007 SAU Decizia ANCS prin care instituia este acreditat/atestat conform HG nr. 551/2007 semnat de reprezentantul legal al instituiei 2 ex. n original si copii2. Declaraie privind ncadrarea n definiia organizaiei de cercetare semnat de reprezentantul legal al instituiei 2 ex. n original3. Certificatul constatator de la Registrul Comerului (unde este cazul) original i 1 copie4. Certificat de nregistrare la Registrul Comerului (unde este cazul)5. Extras de la Registrul Comerului cu informaii despre acionari, capital social (unde este cazul)6. Statut i act juridic de nfiinare a instituiei7. Bilanurile oficiale pe ultimii 2 ani, inclusiv Contul de Profit i Pierdere

III. Informaii necesare pentru elaborarea proiectului1. S descriei idea de proiect Prin acest proiect se urmareste dezvoltarea unui intrument de cercetare a pietei bazat pe studierea si interpretarea undelor cerebrale obtinute ca raspuns al expunerii subiectilor la mesaje publicitare.

Stimulii (mesajele publicitare) pot lua diverse forme: vizuale, auditive, tactile, olfactive sau gustative. Subiectii vor fi rugati sa vizioneze un calup de spoturi video sau imagini ce contin elemente publicitare, timp in care undele cerebrale obtinute ca raspuns la stimulii de mai sus vor fi inregistrate cu ajutorul unui echipament specific - electroencefalograful (EEG). Concomitent cu inregistrarea undelor cerebrale se pot inregistra anumiti parametri biometrici de exemplu conductivitatea electrica a pielii, care este masurata cu ajutorul unui galvanometru si indica nivelul de constientizare al unei reclame (metoda se numeste Galvanic skin response, GSR) sau ritmul cardiac. Pentru o mai buna corelare a stimulilor cu undele cerebrale aferente, masurarile prin EEG si GSR se pot asocia cu eye-tracking (ET), metoda care urmareste cu precizie la ce se uita subiectul si ne arata ce anume il intereseaza din ceea ce vede.

Instrumentul de cercetare pe care dorim sa il dezvoltam va avea ca input inregistrarile enumerate mai sus (culese prin EEG, GSR sau ET) iar output-ul va consta in analiza si interpretarea gradului de interes si implicare pe care il are subiectul referitor la mesajele publicitare vizionate. Analiza datelor culese si corelarea acestora cu rezultatele obtinute ca output se vor face cu ajutorul unui algoritm, care va fi dezvoltat in cadrul acestui proiect de cercetare dezvoltare. Algoritmul dezvoltat trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: Care este reactia pe care o determina mesajul publicitar asupra subiectului? Il atrage sau il respinge? Cat de intensa este implicarea (sau rejectia) pe care subiectul o resimte fata de mesajul receptionat? Care sunt secventele care au determinat cel mai intens raspuns pozitiv? Dar cel mai intens raspuns negativ? Care sunt elementele vizuale care au atras atentia subiectului? Unde s-a uitat prima data? Unde nu s-a uitat deloc? Care sunt zonele la care s-a uitat cel mai mult?

Pentru inregistrarile EEG, output-ul va fi interpretat ca diferenta intre nivelul de stimulare al celor 2 emisfere cerebrale: - un rezultat pozitiv inseamna un raspuns mai puternic al emisferei cerebrale drepte fata de cea stanga (semnifica o atitudine pozitiva a subiectului fata de mesajul publicitar si acceptarea acestuia)- un rezultat negativ inseamna un raspuns mai puternic al emisferei cerebrale stangi si semnifica o atitudine negativa a subiectului fata de mesajul publicitar si respingerea acestuia.

Pentru inregistrarile GSR, output-ul va fi exprimat sub forma unei scale numerice, cu originea in punctul zero nivelul neutru. Inregistrarile pozitive reprezinta interes si implicare crescute iar inregistrarile negative semnifica lipsa interesului sau chiar o atitudine de respingere a mesajului.

Pentru inregistrarile ET, output-ul va fi sub forma unei harti (heat map) a traseului pe care l-au parcurs ochii subiectului cand descifrau mesajul publicitar (ce anume i-a atras atentia, unde s-a uitat prima data, cat de lung s-a uitat la un anumit element, etc).

Domenii de aplicabilitate- testarea mesajelor publicitare sau a trailer-elor de film - se obtin informatii referitoare la scenele care au impactul cel mai puternic asupra privitorilor si, eventual, zonele din creier care au reactionat la stimulii respectivi;- testare ambalaj de produs - se observa elementele care atrag atentia, cele care declanseaza impulsurile cele mai puternice la nivel cerebral;- testare POSM sau materiale tiparite (brosuri, cataloage);- testare interactiune cu produse online (magazin online sau site de prezentare);- testare comportament de cumparare in magazin;- cercetare de pret cat de mult este dispus consumatorul sa plateasca pentru un anumit produs sau serviciu;- testare prealabila a unei extensii de linie, pentru a previziona impactul asteptat in randul populatiei;- degustari de produse - se observa care aroma activeaza mai puternic centri cerebrali

Descrierea echipamentelor si a metodologiilor folosite pentru culegerea datelorElectroencefalograma (EEG) reprezint recoltarea, potenarea i nregistrarea desfurrii n timp a activitii electrice a scoarei cerebrale prin intermediul unor electrozi de suprafa, situai la nivelul scalpului. Electroencefalograma reprezint nregistrarea manifestrii colective a neuronilor cortexului cerebral, a unui set de poteniale de cmp fluctuante, produse din activitatea concomitent a unui numr mare de neuroni, captate prin intermediul electrozilor situai pe scalp. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 V.Electroencefalograma inregistreaza toate tipurile de unde cerebrale (alfa, beta, gamma, delta si theta) dar de interes pentru cercetarea de marketing sunt undele alfa, care indica o stare de veghe relaxata si sunt asociate cu activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. Aparatul clasic de EEG (electroencefalograful) are 16 electrozi care sunt montati in mai multe zone ale capului: 2 in zona frontala, 2 central, 4 parietal drept si stang, alti 4 occipital, 2 temporal si 2 electrozi de referinta, asezati pe lobul urechilor. Exista numeroase variante de EEG, cu mai multe canale sau mai putine, cu electrozi cu gel sau uscati. Aparatele performante sunt dotate cu casti pe care electrozii sunt aplicati cu mai multa usurinta. Activitatea electrica a creierului este afisata pe hartie, sub forma unor trasee. Pentru a realiza o EEG trebuie sa se asigure o conditie obligatorie: indepartarea factorilor de stres - zgomot, lumina - care pot modifica activitatea electrica normala a creierului.

Galvanic skin response (GSR) este o tehnica de testare psihologica in care conductivitatea electrica a pielii e masurata pentru a verifica nivelul de constientizare al unei reclame. Se realizeaza cu ajutorul unui galvanometru, care este un instrument electric de msur cu citire direct, de mare precizie i sensibilitate, la care deviaia echipajului mobil este determinat de trecerea unui curent de conducie. Se utilizeaz frecvent ca instrument de zero, pentru msurarea curenilor i tensiunilor foarte mici (microampermetre, microvoltmetre), sau a unor sarcini de ordinul microculombilor (galvanometrul balistic).

Eye Tracking (ET) este o metodologie revolutionara care utilizeaza cele mai noi instrumente observationale in cercetarea comportamentului consumatorului. Principalul avantaj al acestei tehnici este ca te ajuta sa vezi ce se afla in mintea cumparatorului, sa vezi prin ochii lui, dictand cu precizie la ce se uita acesta si ce il intereseaza din ceea ce vede. Rezultatele acestui tip de analiza sunt mult mai precise decat ale oricarei alte metode de cercetare deoarece ofera posibilitatea de a defini comportamentul cumparatorului in momentul in care ia contact cu elementele testate (diferite tipuri de publicitate, produse, vitrine sau rafturi de magazine). Cercetarea Eye Tracking foloseste stiinta oftalmologiei, stiind ca ochiul uman este un organ care nu poate fi integral controlat de vointa. Acest lucru face ca rezultatele observarii sa fie mult mai aproape de realitate decat declaraiile respondenilor referitoare la ceea ce au vazut si ceea ce le-a atras privirea. Pentru a intelege mai bine cum funcioneaza aceasta metoda, iata si o descriere tehnica: instrumentul de masurare este format din niste ochelari de plastic care sustin doua mici camere de luat vederi prima scaneaza ochiul, ii inregistreaza miscarile, urmarind ceea ce subiectul priveste, ca raspuns la diferiti stimuli, cea de-a doua filmeaza spatiul din fata subiectului analizat. Semnalul de la ambele camere este apoi transmis prin computer, inregistrarile sunt suprapuse si, cu ajutorul unui software special, informatiile sunt decodate si analizate.Rezultatele cercetarilor folosind aceasta metodologie sunt adresate atat retailerilor cat si producatorilor.In completare la metodologiile clasice de investigare a comportamentului consumatorilor, Eye Tracking obtine informatii ce pot fi transformate in avantaje competitive pentru urmatoarele obiective: optimizarea spatiului magazinelor din punct de vedere al orientarii si navigarii clientilor prin identificarea rutelor tipice, punctelor de unde se cumpara cel mai mult (hot spots), punctelor unde se petrece cel mai mult timp (sweet spots); comportamentul cumparatorului la raft si luarea deciziei de cumparare (cumparare directa versus cumparare in urma unei comparatii de produse, ambalaje, preturi etc.; reactia la lipsa anumitor produse de pe raft; interactiunea cu alti stimuli: materiale de promovare, persoane); eficienta comunicarii in magazin (observarea materialelor de promovare si impactul acestora in cumparare); testarea de stimuli vizuali statici sau dinamici machete de presa, e-communication, outdoor, proiecte instore, TV prin identificarea punctelor/ zonelor de interes.

2. Resursele proiectului Se vor prezenta resursele financiare, materiale i umane deinute i care vor fi utilizate pentru activitile proiectului Ex: resurse materiale: echipamente TIC, echipamente de laborator, laboratoare, etcResurse umane: Echipa care va coordona cercetarea, persoanele care vor fi implicai n proiect- rolul lor- o s avem nevoie de CV i fie de post - este ataat un model de CV.Descrierea laboratoarelor si a echipamentelor la care putem avea acces in cadrul ASE pentru a desfasura cercetarea. Personalul echipei de implementare a proiectuluiSe va prezenta personalul, cu rol important n implementarea proiectului (max. 10 persoane):Crt.Nume / prenumeFuncia Responsabiliti n cadrul proiectului

1

2

3

4

3. Descrierea componentelor proiectuluiSe vor descrie componentele / etapele proiectului propus spre finanare.n aceast parte trebuie s descriei activitile principale ale proiectului, structurate pe etape.

innd cont de faptul c sunt eligibile urmtoarele tipuri de activiti: activiti de cercetare industrial (servicii de cercetare industrial); activiti de dezvoltare experimental (servicii de dezvoltare industrial); activiti pentru obinerea i validarea drepturilor de proprietate industrial (pentru IMM-uri)

Care sunt etapele proiectului activitile descrise n ordin cronologic pn la obinerea rezultatului?Durata de realizare pentru fiecare activitate.O scurt descriere pentru fiecare activitate:

A1. Aprofundarea domeniului de cercetare (neuromarketing)A1.1. Consultarea literaturii de specialitate din tara si strainatate pentru a identifica bazele teoretice ce vor constitui fundamentul instrumentului de cercetarePentru a atinge obiectivele propuse, vor fi consultate o serie de surse de documentare, atat directe cat si indirecte, cum sunt: studii stiintifice, inclusiv cele create prin parteneriate Europene de cercetare date statistice baze de date romanesti si europene organizarea unor focus grupuri si sedinte de cercetare propriu-zisa pentru a descoperi ce gandesc consumatoriiA1.2 Analiza tendintelor in Europa si apoi in RomaniaVom analiza ultimele descoperiri in domeniu si cele mai noi tehnologii folosite pentru a studia activitatea cerebrala. Metodologia de research va porni de la general la specific, prin identificarea trendurilor majore, prezente la nivel european, urmand apoi o analiza a situatiei actuale din Romania si finalizand cu identificarea elementelor specifice ce vor constitui conceptele de lucru ale acestei cercetari. A1.3 Activitati administrative: asigurarea necesarului de consumabile si a materialelor necesare realizarii studiuluiAceasta este o activitate continua prin care se asigura existenta consumabilelor si a altor materiale (specifice procedurilor de cercetare: hartie de EEG, gel, etc) necesare desfasurarii activitatilor de cercetare.A1.4 Project management, inclusiv autoevaluare interna; elaborarea unui draft de raport intermediar in ceea ce priveste stadiul cercetarii

A2. Achizitionarea echipamentelor necesare realizarii cercetarii propuse si diseminarii rezultatelor cercetarii (instrumentul de cercetare de piata, obtinut in urma proiectului)A2.1 Activitati specifice achizitiei de echipamente

A3. Cercetarea si analiza serviciilor similare oferite de jucatori din domeniul neuromarketing-uluiA3.1 Analiza instrumentelor de cercetare de piata similare, oferite atat de companii din spatiul european sau international, cat si de companii localeMajoritatea jucatorilor importanti din domeniu si-au creat propriile instrumente de cercetare de piata, ce au la baza algoritmi care intrepreteaza rezultatele culese prin intermediul echipamentelor de cercetare. Instrumentele sunt diferite, fiecare analizeaza aspectele dintr-un unghi sau altul si ofera informatii relevante in functie de specificul cautat.A3.2 Documentare privind rezultatele studiilor deja efectuate si a materialelor publicate in literatura de specialitate, atat romaneasca cat si internationala, in ceea ce priveste elaborarea unor instrumente similareNeuromarketing-ul a aparut mai intai ca zona de interes in sfera academica cercetatorii din catedrele de neurostiinte ale diverselor universitati au inceput sa foloseasca tehnologia de investigare a undelor cerebrale in scopuri de cercetare de piata. Aceasta particularitate a domeniului se datoreaza faptului ca cercetatorii din universitati erau printre putinii care aveau acces la aceste echipamente, folosite altfel exclusiv in sfera medicala, si erau interesati si de alte domenii decat de cel medical. De aceea, multe din instrumentele folosite in prezent de catre companiile de neuromarketing au pornit de la cercetari academice iar rezultatele studiilor preliminare sunt publicate in jurnale de specialitate. Prin urmare, este necesara consultarea acestor publicatii, pentru a beneficia de experienta si rezultatele oamenilor de stiinta ce au cercetat deja acest domeniu, astfel incat intrumentul creat de noi sa fie inovativ si sa raspunda unor nevoi de cercetare nou aparute. A3.3 Elaborarea unei liste scurte de instrumente relevante, pentru a fi studiate in profunzimeExista mai multe tehnologii folosite in cercetarea de neuromarketing: de la RMN functional la EEG, metode biometrice (galvanic skin response, EKG, puls) si eye tracking. Dintre toate aceste tehnologii, de interes pentru sfera noastra de cercetare sunt EEG-ul, GSR (galvanic skin response) si eye-tracking. De aceea, dupa investigarea exhaustiva a instrumentelor de cercetare existente pe piata, ne vom opri la cele ce folosesc tehnologiile mai sus mentionate si le vom studia pe acelea care se apropie cel mai mult de sfera noastra de interes.A3.4 Stabilirea conceptelor teoretice ce vor sta la baza arhitecturii instrumentului de cercetarePentru a putea obtine un instrument de cercetare valid, algoritmul ce sta la baza prelucrarii datelor trebuie sa porneasca de la concepte teoretice pe care sa le verifice in practica. De aceea, in urma analizei cercetarilor realizate pana in prezent in domeniul neuromarketing-ului si al modelelor ce stau la baza instrumentelor de cercetare ce au ajuns in shortlist, vom defini conceptele teoretice ce vor sta la baza algoritmului pe care il dorim sa il construim in acest proiect de cercetare si care va fi motorul instrumentului de cercetare de piata dezvoltat ulterior.

A4. Identificarea unor directii de cercetare cu potential pentru piata din RomaniaA4.1 Stabilirea posibilelor directii de cercetare pe piata din Romania si alegerea acelora care sunt de interes pentru beneficiar si care au potential de dezvoltareCercetarile de piata folosind tehnici sau intrumente de neuromarketing au o sfera larga de aplicabilitate, de la studiul materialelor publicitare pana la analiza unui layout de magazin sau al gustului unei inghetate. De aceea, pentru a fi siguri ca directiile noastre de cercetare se indreapta in directia dorita de beneficiar, este important sa il implicam pe acesta in toate etapele procesului de cercetare. In functie de aria de cercetare dorita, instrumentul pe care il vom construi va avea anumite caracteristici si va analiza anumite secvente din datele culese. Prin urmare, pentru a elabora un instrument de cercetare de piata care sa serveasca direct nevoilor si intereselor beneficiarului, vom organiza cateva sesiuni de lucru, in care vom identifica domeniile pe care beneficiarul doreste sa le aprofundam.A4.2 Project management, inclusiv autoevaluare interna; mobiltati; elaborarea unui draft de raport intermediar in ceea ce priveste stadiul cercetarii

A5. Elaborarea unui proiect de cercetare de piata, folosind tehnicile de neuromarketing, pe una din directiile de interes stabilite la pct. A4 In urma consultarilor cu beneficiarul, vom alege 1-2 domenii de interes, care vor constitui directiile de cercetare ulterioara. Vom realiza o cercetare de piata folosind algoritmul construit, pentru a masura rezultatele obtinute si gradul de acuratete al acestora. Se vor stabili obiective concrete si masurabile pentru demersul de cercetare, astfel incat, la final, sa putem evalua eficienta algoritmului construit.

Cercetarea de neuromarketing se va desfasura dupa urmatoarea procedura: subiectii vor fi conectati la un electroencefalograf si vor fi expusi stimulilor (materialul publicitar, produsul, site-ul, etc). In timp ce acestia privesc sau interactioneaza cu stimulii respectivi, li se inregistreaza activitatea cerebrala. Ulterior, undele cerebrale relevante (spike-uri sau zone de maxim negativ) vor fi corelate cu momentul temporal si elementul specific din componenta stimulului care este responsabil de declansarea undelor respective (o anumita secventa din clipul publicitar, un zgomot sau o anumita reprezentare a produsului). In paralel cu inregistrarea activitatii cerebrale, se va realiza si o cercetare prin metode traditionale. Dupa finalizarea testarii EEG, subiectii vor fi rugati sa completeze un chestionar, in care vor avea aceleasi intrebari (sau vor lua aceleasi decizii) pe care le-au avut la testarea anterioara. In acest fel, rezultatele obtinute prin metoda neuromarketing vor fi comparate cu cele obtinute prin metoda traditionala si se vor observa eventuale corelatii sau diferente.

In ceea ce priveste metoda traditionala, studiile privind atitudinea, aa dup ce se reitereaz i n studii mai recente (Oppenheim, 1997), se realizeaz la nivelul unor probe de sondaj relativ mari, astfel c rspunsurile s reprezinte valori medii ct mai apropiate de media absolut (media teoretic, la nivelul ntregii populaii la care se realizeaz studiul).n procesul de realizare a unor asemenea studii, de mare importan pentru obinerea de rezultate credibile sunt urmtoarele faze: elaborarea chestionarului; organizarea interviului (instruirea operatorilor i coordonarea acestora); stabilirea probei de sondaj (mrime, structur socio-profesional); desfurarea interviului; prelucrarea datelor statistice; interpretare i raportare.Coordonarea ntregii activiti trebuie n permanen s fie marcat de ntrebrile: ce se cere respondenilor? ce rspunsuri sunt de ateptat? la ce se folosesc rspunsurile obinute?

Din punctul de vedere al cercetarii propriu-zise, scenariul este urmatorul: precizarea aspectelor tematice, conceptuale, metodologice; proiectarea i testarea instrumentelor de cercetare; fixarea metodelor de prelucrare a informaiei; stabilirea metodelor de analiz a informaiilor; elaborarea termenilor de referin pentru echipa de proiect; elaborarea instruciunilor destinate operatorilor; construirea schemei de eantionare; prelucrarea informatiilor cuprinse n chestionare; analiza informaiilor obinute; elaborarea raportului preliminar i a recomandarilor pentru factorii de decizie; precizarea unor tematici orientative de formare; stabilirea cadrului pentru etapa evalurii efective a impactului; elaborarea raportului de diagnoz.

Aceasta activitate va avea urmatoarele subactivitati:A5.1 Stabiilirea domeniului de cercetare si a obiectivelor urmariteA5.2 Stabilirea esantionului si identificarea subiectilor individualiA5.3 Elaborarea metodologiei de cercetare A5.4 Elaborarea modelului de functionare al instrumentului de cercetare de piataA5.5 Implementarea cercetarii propriu-ziseA5.6 Procesarea datelor culese si interpretarea rezultatelor prin prisma instrumentului de cercetare conceput A5.7 Validarea modelului ce sta la baza instrumentului de cercetare de piataA5.8 Mobilitati; activitati de publicare si diseminare a rezultatelor obtinute prin cercetare; participare la conferinte relevante in domeniuA5.9 Project management, inclusiv autoevaluare interna; elaborarea unui draft de raport intermediar in ceea ce priveste stadiul cercetarii

A6. Elaborarea unui al doilea proiect de cercetare de piata, pentru a valida instrumentul de cercetare de piata construitDupa interpretarea rezultatelor obtinute in primul studiu se va realiza un fine-tuning al algoritmului ce sta la baza intrumentului de cercetare, astfel incat rezultatele obtinute pe viitor sa fie valide si solide. Apoi, pentru a verifica daca instrumentul de cercetare functioneaza la parametri si a evalua acuratetea rezultatelor obtinute, vom realiza un al doilea studiu de piata, care va avea aceleasi etape ca si primul:A6.1 Stabiilirea domeniului de cercetare si a obiectivelor urmariteA6.2 Stabilirea esantionului si identificarea subiectilor individualiA6.3 Elaborarea metodologiei de cercetare A6.4 Implementarea cercetarii propriu-ziseA6.5 Procesarea datelor culese si interpretarea rezultatelor prin prisma instrumentului de cercetare conceput A6.6 Validarea modelului ce sta la baza instrumentului de cercetare de piataA6.7 Mobilitati; activitati de publicare si diseminare a rezultatelor obtinute prin cercetare; participare la conferinte relevante in domeniuA6.8 Project management, inclusiv autoevaluare interna; elaborarea unui draft de raport intermediar in ceea ce priveste stadiul cercetariiIn cadrul acestei cercetari se pot adauga echipamente suplimentare pentru culegerea datelor: in paralel cu monitorizarea prin EEG, se pot adauga GSR (pentru culegerea potentialelor de la nivelul pielii) si eye-tracking (pentru urmarirea traseului pe care il parcurge subiectul in momentul in care este expus la mesajul publicitar).

A7. Diseminarea rezultatelor cercetariiNeuromarketing-ul este un domeniu relativ nou in sfera cercetarilor de marketing, in care se simte o nevoie acuta de studii care sa valideze diversele tehnici si instrumente de cercetare, atat pe plan local, cat si pe plan european si international. Prin urmare, rezultatele acestui studiu vor fi de interes atat pentru comunitatea stiintifica internationala cat si pentru cea de business. Prin intermediul celor 2 subactivitati:A7.1 Activitati de publicare: elaborare articole de cercetare, participarea la conferinte stiintifice relevante in domeniu, atat nationale cat si internationaleA7.2 Project management, inclusiv autoevaluare interna; elaborarea raportului final in ceea ce priveste rezultatele cercetariise vor realiza urmatoarele eforturi de diseminare a rezultatelor cercetarii: publicarea a cel putin 2 articole sau studii, in jurnale din Romania sau internationale participarea la cel putin 2 conferinte stiintifice din domeniu, locale sau internationale diseminarea rezultatelor proiectului prin mobilitati diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul unei pagini web create de beneficiar special pentru instrumentul care a rezultat in urma proiectului de cercetare dezvoltare prezentari de business catre viitori parteneri si in mediul de instruire academica, in cadrul unor grupe studentesti proiecte, seminarii

A8. Demararea procesului de obinerea i validare a drepturilor de proprietate industrialA8.1 Elaborarea cererii de obtinere de brevet si depunerea acesteia la institutia abilitata sa gestioneze aceste activitati (OSIM)

S descriei i achiziiile. Sunt eligibile: 1. Achiziia de active corporale i obiecte de inventar, n msura i pe durata utilizrii acestora n cadrul proiectului de cercetare (dac instrumentele i echipamente au o durat de funcionare mai mare dect durata proiectului de cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile) Echipamente IT i pentru comunicaii Echipamente i instrumente pentru cercetare2. Achiziia de active fixe necorporale Cunotine tehnice Brevete Drepturi de utilizare 3. Achiziia de servicii Servicii de cercetare Servicii de consultan i servicii echivalente folosite exclusiv pentru activitile de cercetare industrial/dezvoltare experimental4. Amortizare pentru cldiri i spaii, n msura i pe durata utilizrii acestor cldiri i spaii pentru activitile de cercetare industrial/dezvoltare experimental5. nchirierea de teren n msura n care servete realizrii activitilor de cercetare industrial/dezvoltare experimental 6. Achiziia de substane, materiale, plante, animale de laborator, consumabile i alte produse similare necesare desfurrii activitilor de cercetare industrial/dezvoltare experimental Sunt eligibile i cheltuieli de personal, servicii de comunicaii (internet, telefon, servicii potale i de curierat; Plata utilitilor (energia electric, ap, canalizare, salubritate, energie termic, gaze naturale); Cheltuieli salariale pentru personalul administrativ.

4. Detalierea costurilor proiectului pe fiecare categorie de cheltuialTrebuie s facei un deviz care s conin cheltuielile detaliate. Categorie de cheltuial (pt fiecare activitate)Achiziie (detaliat pt fiecare categorie de cheltuieli)Pre unitar UMCant.Total fr TVA

345678=5*7

Cheltuieli de personalCheltuieli salariale

Cheltuieli de deplasare n scopul realizrii proiectului

Cheltuieli pentru achiziia de active corporale i obiecte de inventar, n msura i pe durata utilizrii acestora n cadrul proiectului de cercetareEchipamente IT i pentru comunicaii

Echipamente i instrumente pentru cercetare

Cheltuieli pentru achiziia de active fixe necorporaleCunotine tehnice

Brevete

Drepturi de utilizare

Cheltuieli pentru achiziia de serviciiServicii de cercetare

Servicii de consultan i servicii echivalente folosite exclusiv pentru activitile de cercetare industrial/dezvoltare experimental

Cheltuieli de amortizare pentru cldiri i spaii, n msura i pe durata utilizrii acestor cldiri i spaii pentru activitile de cercetare industrial/dezvoltare

Cheltuieli pentru nchirierea de teren n msura n care servete realizrii activitilor de cercetare industrial/dezvoltare experimental

Cheltuieli generale de administraie (de regie) implicate direct de activitile de cercetare industrial/dezvoltare experimental (eligibile n limita a 10% din Servicii de comunicaii (internet, telefon, servicii potale i de curierat)

Plata utilitilor (energia electric, ap, canalizare, salubritate, energie termic, gaze naturale)

Cheltuieli salariale pentru personalul administrativ

Cheltuieli pentru achiziia de substane, materiale, plante, animale de laborator, consumabile i alte produse similare necesare desfurrii activitilor de

5. Prezentarea proiectului de cercetare i a efectelor pe care acesta le va avea asupra produselor/proceselor/serviciilor ntreprinderii Care este Know-how-ul pre-existent de care este nevoie pentru realizarea Proiectului ?

Descrierea tehnologiilor/proceselor n care vor fi utilizate noile rezultate ale cercetrii dezvoltrii.Rezultatul proiectului de cercetare dezvoltare va constitui un instrument de cercetare de piata ce va fi folosit de beneficiar pentru a oferi servicii de cercetare de marketing. Beneficiarul este o agentie de publicitate, ce doreste sa isi diversifice portofoliul de servicii oferite, atat catre clientii existenti precum si catre clienti noi. Beneficiarul doreste sa infiinteze un departament separat de cercetare de piata, folosind tehnicile de neuromarketing, iar acest instrument de cercetare va sta la baza serviciilor oferite de noul departament. Serviciile de cercetare de piata vor acoperi o sfera larga de domenii, de la testarea mesajului publicitar, la testarea ambalajelor, a produselor si chiar a comportamentului de cumparare in magazin sau in online. Detaliai datele tehnice ale investiiei necesare pentru utilizarea/aplicarea rezultatelor obinute din serviciile de cercetare industrial i/sau dezvoltare experimental.

Care sunt utilitile existente i/sau necesare implementrii rezultatelor proiectului de cercetare-dezvoltare ?Beneficiarul are la dispozitie urmatoarele facilitati pe care le va folosi pentru implementarea rezultatelor proiectului: Un spatiu de lucru ce corespunde cerintelor specifice, si anume: camera de testare, prevazuta cu mobilier de birou si echipament IT (calculator, microfon, imprimanta) spatiu de asteptare, unde personalul de specialitate va instrui subiectii cu privire la specificul metodelor de testare si va raspunde la intrebarile acestora referitoare la ceea ce va urma. utilitatile aferente acestor spatii: loc de fumat, mini-bar, grup sanitar, etc. Detaliai echipamentele/utilajele necesare i capacitile tehnice de producie. Ehipamentele existente deja in dotarea beneficiarului si care vor fi folosite la implementarea rezultatelor proiectului sunt urmatoarele: Statie de lucru (computer) cu urmatoarele caracteristici:iMACProcesor:2 GHzNumr de Procesoare:1Numr Total de Nuclee:2L2 Cache (per processor):2 MBMemorie:2 GBViteza de transfer:667 MHzVideo:128 MBHdd:250 GBGeneraie: 2006 Laptop-uri: Macbook pro 2 buc Macbook 1 buc Imprimanta Konika Minolta Conexiune la internet

Materiile prime i materiale necesare implementrii i operaionalizrii rezultatelor cercetrii.Materiile prime vor fi mai degraba consumabile necesare desfasurarii activitatilor de cercetare hartie de EEG, gel pentru electrozii EEG, etc si consumabile speficice activitatilor de birou (hartie, pixuri, agrafe de birou, etc).

Ponderea materiilor prime i a materialelor, n funcie de provenien (e.g. local, indigen, import).Materiile prime si consumabilele vor fi achizitionate in marea majoritate pe plan local. Exceptie vor face anumite soft-uri sau componente necesare functionarii echipamentelor de cercetare si care vor fi achizitionate de la producator sau de la furnizori agreati de acestia, pentru a se asigura compatibilitatea si buna functionare a aparatului respectiv.

Sursele de materii prime se vor prezenta furnizorii principali, procedeele de achiziie, cerine speciale dac sunt necesare.S.C. GOODWILL CONSULTING GWC S.R.L.Tel. 0364-100733 / 0264-484776Cluj-Napocaoffice@gwconsulting.ro Str. Ploiesti nr 33 www.gwconsulting.ro