DATE DESPRE CARTEA ROMANEASCA DIN SALAJ

DATE DESPRE CARTEA ROMANEASCA DIN SALAJ

Râ'spîndirea cărţilor româneşti vechi constituie un capitol însemnat din trecutul cultural al Sălajului, relevînd strînsele şi permanentele legături ale românilor de aici cu centrele tipografice din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova. Zestrea de cărţi şi manuscrise a stranelor bisericeşti din Sălaj a fost în timp îmbogăţită prin eforturile băneşti ale comunităţilor săteşti sau prin donaţiile unor preoţi şi cantori. Cu tot regimul restrictiv al importului de cărţi în Transilvania secolului al XVIII-lea, Sălajul a reuşit, asemenea altor ţinuturi româneşti, să-şi procure necesarul de carte tipărită nu numai din ţară, ci şi de peste Carpaţi.

Circulaţia cărţii românc!şti în Sălaj a rămas multă vreme necunoscută istoriei culturii noastre 1 rechi dată fiind lipsa unor lucrări de referinţă comparabile cu cele de care dispunem pentru ţinuturile învecinate ale Maramureşului şi Sătmarului. Mai mult, prin poziţia sa faţă de dirumul ce lega Bistriţa cu Clujul, SăLajul a rămas, 1a ·începutul secolului nostru, periferic călătoriei lui Nicolae Iorga, acesta consemnînd în Scrisori ~i inscripţii ardelene şi maramureşene (1906) doar cărţile bisericii din Lozna.

Preocupările în legătură cu cartea veche din Sălaj datează din perioada interbelică, fiind corelate cu interesul pentru arhitectura de lemn bisericească. Astfel primele studii sistematice despre bisericile sălăjene aduc în subsidiarul lor şi informaţii preţioase despre cărţile pe care acestea le aveau. Amintim în acest sens pe Atanasie Popa cu studiile Biserica de lemn din Brîglez (jud. Sălaj)1 şi Biserici vechi de lemn româneşti din Jlrdeal2 care cuprind ·listele cărţilor vechi de la bisericile din Brîglez şi Gîlgău. Informaţii despre cărţile şi manuscrisele sălăjene din secolele XVIII-XIX ne oferă şi Gheorghe Mânmt în ale sale Inscripţii şi însemnări de pe bisericile şi cărţile liturghice vechi din Someş3 •

Cu ani în urmă, cercetarea fondului de carte românească veche de la Biblioteca Patriarhiei române. din Bucureşti a prilejuit consemnarea unor noi exemplare de tipărituri care provin din satele sălăjene. Victor Hrătulescu în studiile lnsemnări din cărţi vechi4 şi lnsemnări · dir1. cărţi vechi aflate în Biblioteca Patriarhiei5 reproduce mai multe însemnări de pe cărţi liturgice din satele Cosniciu de Jos, Creaca, Traniş şi altele. In unul 1963 Atanasie Popa, reluînd publicarea datelor culese despre bise-

t ACMIT, 2, 1929, p. 364. 2 Idem, 3, 1930-1931, p. 202. 3 Tribuna Ardealului, I, 1940, nr. 1, p. 6 şi nr. 2, p. 2-3. 4 Glasul bisericii, XVIII, 1959, nr. 5-6, p. 429-430. 5 Idem, XIX, 1960, nr. 3-4, p. 301-302.

www.muzeuzalau.ro / www.cimec.ro

A. Andea-S. Andea

ricile de lemn din Sălaj, dezvăluia o parte din cărţile vechi ale Bisericii de lemn din Cizerr;.

O investigare şi o valorificare mai sistemq.tică şi de amploare a cărţii româneşti vechi din Sălaj realizează pentru prima dată Ioana Cristache Panait prin studiile Tipăritura bucureşteană din veacul al XVIIIlea în satele transilvănenei, Tipăritura tîrgovişteană din al XV II 1-lea veac în satele transilvănene8 , Circulaţia cărţilor bisericeşti tipărite la Vîlcea şi în alte tipografii din părţile noastre în Transilvania secolului al XVllI-lea9 şi Importante însemnări de pe cărţi vechi bisericeşti, tipărite la VFcea şi în alte părţi10 • Acestor contribuţii se cuvin asociate cele ale Anei Cînda care în 1978 a iniţiat, pe baza evidenţei Oficiului judeţean pentru patrimoniul cultural naţional, publicarea unui adevărat catalog al tipăriturilor din judeţ (Cartea veche românească în judeţul Sălaj)l 1 •

·Valoarea acestui catalog constă atît în consemnarea cărţilor, cît şi în reproducerea însemnărilor pe care acestea le cuprind, însemnări indispensabile reconstituirii circulaţiei cărţii româneşli vechi în Sălaj şi în ţinuturile învecinate sau mai îndepărtate.

Pentru tipăriturile de Rîmnic, consemnate de preoţi în urma dispoziţiilor şi instrucţiunilor din anii 1963 şi 19G5 a Departamentului Cultelor, avem datele prelucrate de Sofron Vlad în studiul Prezenţa cărţii rîmnicene din secolul al XVIII-lea în Transilvania şi Banat12 • Tipăriturile de secol XVII, mai precis exemplare clin Chiriacodromionul de la Bălgrad (1699), din parohiile sălăjene unite neaparţinătoare episcopiei Cluj-Gherla, au fost semnalate, pe baza unui registru cumulativ întocmit la 1933, de Iacob Mârza şi Cornel Tatai Baltă în studiul Răspîndirea tipăriturilor româneşti vechi în Transilvania (mijl. sec. al XVII-lea -primele decenii ale sec. al XIX-lea) în lumina unui material arhivistic13 •

Mărimea acestui registru, care cuprinde existentul de cărţi inventariate la bisericile din dieceza arhiepiscopiei Blajului, nu a permis autorilor decît o prelucrare parţială, cu caracter mai mult exemplificator, a titlurilor de tipărituri din secolul al XVII-lea.

Acestor contribuţii însemnate privitoare la cartea românească veche din Sălaj dorim să le asociem noi informaţii de provenienţă arhivistică, extrase dintr-un număr de 61 de inventare întocmite, între anii 1857-1919, pentru 54 de biserici din judeţul Sălaj. Din aceste inventare bisericeşti am reţinut numai datele privind cărţile, cele în legătură cu zestrea de icoane pe lemn sau sticlă, cu odăjdiile, cu mobilierul şi altele nu au stat în atenţia noastră. Consideraţii asupra valorii acestor inventare şi precizări asupra modalităţilor adoptate pentru prelucrarea lor am prezentat cu alt prilej 14, în studiul de faţă mărginindu-se la prelucrarea ·ana-litică a celor 61 de inventare. ·

6 Biserica ortodoxă română, LXXXI, 1963, nr. 1-2, p. 131-139. 7 Glasul bisericii, XXXI, 1972, nr. 11-12, p. 1235-1238. B Idem, XXXIII, 1974, nr. 11-12, p. 1104. 9 Mitropolia Olteniei, XXIX, 1977, nr, 10-12, p. 724-746. 10 Idem, XXX, 1978, nr. 7-9, p. 563-570. 11 Acta MP, 2, 1978, 365-388. 12 Mitropolia Ardealului, XXIV, 1979, nr. 4-6, p. 325-346. 13 Acta MN, 17, 1980, p. 765. H A. Andea şi Susana Andea, în St Com Satu Mare, 5, 1981.


Date· despre cartea veche din Sălaj 343

ANEXĂ

I. AGHIREŞ, 24 septembrie 1867: Apostol, lipsă foaia de titlu; Catavasier; Evanghelie, Bucureşti, 1760; Liturghier, Blaj, 1756; Minei, Blaj, 1838; 2 Molitvelnice; 2 Octoihuri, Bucureşti, 17121; Penticostar, Blaj, 17732 ; 2 Predice3 şi Triod, BLaj, 18154

(Arhivele Statului Cluj, Fond Episcopia gr. cat. Cluj-Gherla, Doc. nr. 2956/1867. ln continuare, deoarece întreg materialul provine din 'acelaşi fond arhivistic, precizăm in par3nteze doar numărul şi anul documentului).

l. Lipsă în Bibliografia românească veche-BRV şi la Daniela Poenaru, Contribuţii la bibliografia românească veche-CBRV, Tîrgovişte, 1973. Dacă anul este corect citit de preot, înseamnă că avem ediţia de la Tîrgovişte (BRV, I/485-486).

2. Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţii de Blaj, din secolul al XVIII-iea, ale Penticostarului avem descrise din anii 1768 (BRV, IV/86--87) şi 1786 (BRV, IV/100). Alte ediţii reţinute de BRV după diverse semnalări se pare că nu au existat cf. Barbu Teodorescu, Campletări şi rectificări la Bibliografia românească veche, în „Glasul bisericii, XIX, 1960, nr. 11-12, p. 1050-1052. In baza acestor consideraţii exemplarul de faţă datează probabil din 1768 sau 1786.

3. De regulă sub acest nume sînt înregistrate Cazaniile. Cu ani în UI'lllă la Aghireş a fost consemnată o Cazanie de Bucureşti (1768) cf. Ana Cînda, Cartea veche românească în judeţul Sălaj, în Acta Musei Porolisensis, 2, 1978, p. 377.

4. Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţii descrise de Blaj, din secolul al XIX-lea, ale Triodului se cunosc din anii 1808 (CBRV/104-107) şi 1813 (BRV, III/84), semnalarea unei alte ediţii, din 1804, fiind discutabilă cf. Barbu Teodorescu, op, cit„ p. 1052. Este posibil ca exemplarul de faţă să dateze din 1813, preotul citind greşit slova-cifră a unităţilor. •

II. ALEUŞ, 1 martie 1914: Apostol, Buzău, 1743, legat; Carte de rugăciuni, scrisă în chirilice cu mina, veche; Carte veche, chirilice, legată; Catavasier, dezlegat şi cu lipsuri; Catavasier Sibiu, 1803, vechi; Cazanie, Bucureşti, 1768, legată; Evanghelie, Blaj, 1900, donată în 1909; Liturghier, Blaj, 1905, donat în acelaşi an de Butcov Nuţ; Minei, scris cu mina în chirilice, legat, bun; 2 Molitvelnice, chirilice, IP.gate: Octoih, Blaj, 1770, legat; Penticostar, Sibiu, 1841, chirili<;e, donat bisericii în 1842; Psaltire, Blaj, 17501, Strastnic, Blaj, 1773, legat; şi Triod, B~aj, 1771, legat (8748/ 1!)14).

1. Anul este greşit, prima ediţie a Psaltirii tipărită la Blaj datînd din anul 1755. (CBRV/46). Preotul a putut citi greşit fie slova cifră a zecilor (1750 în loc de 1780, de cînd avem o ediţie), fie cea a unităţilor (1750 Îirl loc de 1755).

III. BADON, 2 mai 1858: Apostol, Blaj, 1767, in folio; Catavasier, Blaj, 1769, in octavo; Catavasier, Blaj, 1753, in octavo!; Cazanie, Bălgrad, 1699, in folio; Evanghelie, Blaj, 1765, in folio; Evhologhion, Bucureşti, 1764, in quarto; Evhologhion, scris ('U mina in quarto; Liturghier, Sibiu, 1798, in quarto; Minei, Blaj, 1781, in folio; Octoih, scris cu ,mina, in quarto; Penticostar, Blaj, 1768, in folio; Propovedanie, Blaj, 1784, in quarto2, Strastnic, Blaj, 1753, in folio şi Triod, Blaj, 1771, in folio (1934/1858).

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţii de Blaj, din secolul al XVIII-lea, ale Cata-1,asierului se cunosc din anii: 1750 (CBRV/38), 1762 (BRV, IV/77), 1769 (BRV, 11/191), 1777 (BRV, II/220), 1793 (BRV, II/351) şi 1797 (BRV, IV/112), ediţia semnalată din 1776 (BRV, IV /92) neexistînd; cf. Barbu Teodorescu, op. cit„ p. 1052-1053. Exemplarul de faţă este posibil să fie o ediţie de Rîmnic din acelaşi an (BRV, II/122), formatul fiind acelaşi, iar consemnarea Blajului ca loc de tipărire explicîndu-se prin neatenţia preotului care, inventariind succesiv cele două Catavasiere (poziţiile I :J şi 14), a trecut şi Ia exemplarul din 1753 acelaşi centru tipografic. Un caz -;imilar de greşală a preotului - verificabil J?rin materialul publicat de Ion Bîrlea pentru Maramureş - întîlnindu-se şi în alte inventare.

2. De Samuil Micu. IV. BIRSAUTA, 31 noiembrie 1866: Apostol; Biblie1; Cazanie; Evanghelie,

stare folosibilă; Liturghier, vechi, stare rea; Minei, Molitvelnic; Octoih; Penticostar; Strastnic şi Triod (1246/1867).

1. Posibil ediţia de la Blaj din 1795. V. BREBI, 19 aprilie 1908; Apostol, Biblie, Catavasier, Cazanie1, Evanghelie2,

~;vhologhion, Liturghier, Minei, Molitveinic, Octoih, Octoih mare, Penticost~r şi Triod (4940/1908).


344 A. Andea-S. Andea

l. ln 1972 s-a semnalat la bi.serică existenţa Chiriacodromionului de Bucureşti (1732) cf. Ioana Cristache Panait, Tipăritura bucureşteană din veacul al XVIIl-lea in satele transilvănene, în Glasul bisericii, XXXI, 1972, nr. 11-12, p. 1235.

2. Consemnat in 1972 un exemplar de Bucureşti din 1760 cf. Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 1237.

Un alt inventar al bisericii, din anul 1913, înregistrează exact aceleaşi titluri, plus un antimis (2170/1913). •

VI. BRlGLEZ, 6 noiembrie 1909; Apostol, chirilice; Evanghelie; Evhologhion; Evhologhion, chirilice; Liturghier; Minei, chirilice; Octoih, chirilice; Orologhion. chirilice; Penticostar, chirilice şi Psaltire, chirilice (650411909) 1•

1. Atanasie Popa Biserica de lemn din Brîglez (jud. Sălaj); în Anuarul ComilllÎ.W'ltÎ.i monumentelor i·storice. Secţia pentru 'Dransilvania, I (1929), p. 364 dă următoarele cărţi: Antologhion (Minei), Bucureşti, 1771, sub Al. Ipsilanti [de fapt din anul 1777, cf. BRV, II/218); Ceaslov, Blaj, 1773; Minei, Blaj, 1777 [?]; Octoih, Blaj, 1770; Octoih bogat, Blaj, fără foaia de titlu; Penticostar, Blaj, 1768 şi Propovedanii la morţi, Blaj, 1784. · '

VII. BULGARI, 18 martie 1914; Apostol1, Carte de cazanii, Catavasier, 2 Evanghelii, 2 Evhologhioane, 2 Liturghiere, Minei; Octoih mare2, Octoih mic, Orologhion, Penticostar, Psaltire, Strastnic şi Triod (1704/1915).

1. In 1977 era semnalat un Apostol de Buzău din 1704 cf. Ioana Cristache Panait, Circulaţia cărţilor bisericeşti tipărite la Vîlcea şi în alte tipografii din părţile noastre în Transrnvania secolului al XVIII-lea, în MitrO']Jolia Olteniei, XXIX, 1977, nr. 10-12, p. 735.

2. In inventarul de azi al bisericii figurează un Octoih de Bucureşti din 1731 cf. Ana Cînda, ,pp. cit., p. 369 şi 382.

· VIII. CHILIOARA, 20 ianuarie 1871: iApostol, Blaj, bunişor; Cazania, Bălgradl > EvangheLie, Blaj, bună; Liturghier, Blaj, 18202; Minei, prima foaie lipsă; Molitvelnic, bunişor; Octoih, Bucureşti; Orologhion, stare nefolositoare; Penticostar, Blaj şi Triod, stare nefolositoare (1039/1871).

1. Anul 1699. 2. Lip.să în BRV şi CBRV. Ediţii de Blaj, din secolul al XIX-lea, ale Litur

ghierului se cunosc din anii 1807 (BRV, II/502-503) şi 1817 (BRV, III/194). IX. CIOCMANI, 2 mai 1909: Evanghelie, chirilice; Evhologhion, chirilice; Evho

loghion, Latine şi Orologhion, chirilice (5495/1909). X. CORMENIŞ, 21 noiembrie 1916: Apostol; 2 Cazanii; Evanghelie, veche;

Evanghelie, 18171 ; Evhologhion; Liturghier, 1870; Minei, bogat; Octoih; Penticostar; Psaltire şi Triod (86/1917).

1. Blaj. XI. COSNICIU DE JOS, 20 iulie 1916: Apostol, 1751, vechil; Apostol, 1911;

Cazanie, Rîmnic, 12862; Evanghelie, 17763 ; Evanghelie, 1900; Minei, 1781, sub Iosif II4

; Octoih, vechi; Orologhion, vechi; Penticostar, sub Ioan Bobs; Psaltire veche; Strastnic, 17733 şi Triod, sub Ioan Bobs (6476/1916)7.

1. Lipsă în BRV şi CBRV. 2. Anul evident greşit. Exemplarul de faţă rezultă totuşi a fi datat prin era

bizantină. De la Rimnic, ediţii din secolul al XVIII-lea, ale Cazaniei se cunosc din anii 1748 (BRV, II/105-107), 1781 (BRV, II/271-272) şi 1792 (BRV, II/347-348). Dintre aceste ediţii doar prima este datată prin stilul de la facerea lumii. Preotul din Cosniciu de Jos a citit şi a illlterpretat greşit slovele cifre ale miilor şi zecilor, dar a redat bine slova cifră a unităţilor, 1286 în loc de 7256.

3. Blaj. . 4. Minologhion, Blaj, 1781. 5. Ediţii ale Penticostarului, de pe vremea lui Bob, se cunosc din anii 1786

(BRV, IV/100) şi 1808 (BRV, II/534). , 6. ,Ediţii descrise ale Triodului, din timpul episcopului Bob, se cunosc din anii

1800 (BRV, II/420), 1808 (CBRV/104-107) şi 1813 (BRV, III/84). 7. In Biblioteca Patriarhiei. române din Bucureşti se păstrează un Liturghier

de Sibiu din 1852. dăruit bisericii din Cosniciu de Jos în anul 1855; cf. \'iC'tor Brătulescu, Insemnări din cărţi vechi, în Glasul bisericii, XVIII, 1959, nr. 5-6, p. 429-430.

XII. COSNICIU DE SUS, 20 iulie 1916: Apostol, 18021 ; Apostol, 1878; Catavasier. vechi; Cazanie, 1768, de pe vremea lui Ioan Alexandru Scarlat Ghica2 ; Evanghelie.


Date despre cartea veche din Sălaj 345

17711, veche, de pe timpul lui Ioan Grigore Ghica1 ; Evanghelie, Blaj, 1900; Minei, 1745•; Octoih, 1789, sub Iosif II5 ; Penticostar, 1805, sub Francisc 116 ; Strastnic, vechi şl Triod (6476/1916).

1. Blaj. 2. Bucureşti. 3. In Ţara Românească avem domnitori cu acest nume pe Grigore II Ghica

(!i aprilie 1733-16 noiembrie 1735 şi aprilie 1748-23 august 1752) şi pe <;}rigore III Ghica (17 octombrie 1768-5 noiembrie 1769). tn timpul acestor domnii se cu-11oa~te ca sigu'ră ediţia de Bucureşti a Evangheliei din 1750 (BRV, Il/113). După ultimele cercetări ale tui Florian Dudaş, Cărţi vechi româneşti din Ţara Haţegului 111 lumina catalogului lui Ştefan Moldovan (1857), în Banatica, V, 1979, p. 489, se 1•xclude ediţia din 1748 consemnată în CBRV/33. Ediţia din 1750 cuprinde numele domnitorului. In Moldova aceeaşi domnitori au ocupat tronul astfel: Grigore II (:hi ca (26 septembrie 1726-aprilie 1733, 16 septembrie 1735-3 septembrie 1739, ortun~brie n:m-13 septembrie 1741 şi mai 1747----.aprilie 1748), iar Grigore III Ghica 111tre 18 martie 1764---23 ianuarie 1767 şi 28 septembrie 1774--1 octombrie 1777, l'ind a fost ucis de turci la Iaşi. Din vremea acestor domnii moldovene avem l•:uanglielia de la Iaşi (1741) pe al cărei foaie de titlu este trecut deasemenea numele domnitorului (BRV, IV/55).

Pe baza acestor precizări şi avind în vedere prezenţa Cazaniei de Bucureşti 111 <icelaşi inventar, lipsind în schimb tipăriturile moldovene, credem posibil ca <'Xl•mplarul de faţă să fie tipărit la Bucureşti în 1750, preotul citind greşit anul.

4. Rîmnic. Acest Antologhion de fapt a fost consemnat nu de mult de Sofron Vlad, op. cit., p. 326, care în acelaşi loc, Cosniciu de Jos sau de Sus~ menţionează ~i un alt Antologhion de Rimnic din 1752.

5. Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţie de Blaj, din timpul lui Iosif al II-lea, a Octoiihului se cunoaşte una singură din 1783 (BRV, IV/96), în titlul căreia este , I recut numele împăratului. Preotul, aşadar, a citit greşit anul.

6. Sibiu. XIII. COŞEIU, 12 august 1909: Evanghelie, chirilice, veche; Evanghelie, latine,

11ouii şi Liturghier, vechi (8385/1909). XIV. CRASNA, 30 septembrie 1859: rApostol, Blaj, 1802, in folio; Carte cu în

năţăiuri creştineşti, Blaj, 18061; Cazanie, Iaşi, 1643, in folio; Evanghelie, Bucureşti, l 112:~, in folio 2 ; Liturghier, Blaj, 1807, in quarto; Molitvelnic, Blaj, 1784, in quarto; Octcih, Rîmnic, 1742, in quarto; Praznicar, fără an, in folio; Propovedanie, Blaj, 171!4, in quarto3 şi Strastnic, Blaj, 1800, in folio (Diverse 2/1858).

1. Ioan Bob, Carte de învăţături creştineşti, II, Blaj, 1806. 2. Lipsă în BRV şi CBRV. Dintre ediţiile de secol XVIII de Bucureşti; să fie

oare din 1723? 3. De Samuil Micu. Inventarul din 1917 consemnează: Apostol, Blaj, 1802; Cazanie, Bucureşti, 1898;

/•:vanghelie, Bucureşti, 1823, chirilice1; Liturghier, Blaj, 1807; Minei, nu se ştie data, Imn; Molitvelnic sau Evhologhion, Blaj, 1893; Octoih, 1909; Octoih, 1742, vechi2; Strastnic, Blaj, 1800 şi un antimis cu inscripţie grecească, Viena, 1751 (4700/1917).

1. Vezi nota 2 de la inventarul din 1859. 2. Rîmnic. XV. CREA CA, 16 iulie 1857: Apostol, Bucureşti, 17871; Catavasier, Sibiu, 17532·

Ceaslov, Sibiu, 17763 ; Evanghelie, Bucureşti, 17964 ; Liturghier, Bucureşti, 17555 ~ Minei, Bucureşti, 1766; Molitvel.nic, Bucureşti, 17966; Octoih mic, Bucureşti, 17951; l'e.nticostar, Sibiu, 1858; Psaltire, Sibiu. 1825; Strastnic, Blaj, 1753 şi Triod, Sibiu, 17689 (1422/1857) 10.

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţii de Bucureşti, din secolul al XVIII-iea, ale Apostolului se cunOtSc din anii 1743 (BRV, II/64-65), cu probabilitate din 1764 (BRV, II/162), 1774 (BRV, II/204--205) şi 1784 (BRV, II/284--285). Dacă locul de apariţie este corect, exemplarul de faţă ar putea fi ediţia din 1784, preotul citind ~reşit slova .cifră a unităţilor.

2. Lipsă în BRV şi CBRV, care nu înregistrează nici o ediţie de Sibiu din 1-lecolut al XVIII-iea. Acest Catavasier, fiind inventariat imediat după Penticostariul ele Sibiu, este posibil ca preotul Vaseliu Vlaicu, din neatenţie, să-l fi trecut tipărit la Sibiu. Din 1753 există o ediţie de Rîmnic (BRV, Il/122-123). '


A. Andea-S. Andea

3. Anul evident greşit, prima ediţie de Sibiu a Ceaslovului fiind cunoscută din anul 1790 (BRV, II/334-335). La o dată necunoscută la biserica din Creuca a ajuns un Ceaslov de Rădăuţi din 1745 de la biserica din Valea Chioarului (Gaura), exemplar păstrat azi la Biblioteca Patriarhiei române din Bucureşti cf. Victor Briltulescu, Insemnări din cărţi vechi aflate în biblioteca Patriarhiei, în Glasul bisericii, XIX, 1960, nr. 3-4, p. 302, cuprinzînd următoarea însemJlare: „Anii Domnului 1750 ... înaintea noastră â săboruluL .. între mere popa Petre şi popu Ion din Gaură adeverim du ... acestui Ceaslov l-au luat Sima Ione (sic) cu banii lui Sima Toader să fie pomană La biserica din Gaură, oricare preoţi a'r fi să slujns·~i"1 cu dînsa dară din neamul lor să nu fie slobozi a o lua sup ... giuratului popa ca din burte (?) să ... ".

4. Li~ă în BRV şi CBRV. ln 1972 se consemna în casa· parohială o Evanghelie de Bucureşti din 1760 cf. Ioana Cristache Panait, Tipăritura bucureşteană din veacul al XVIII-lea în satele transilvănene, Loc. cit., p. 1237.

5. Lipsă în BRV şi CBRV. Să fie ediţia din 1754? 6. Lipsă în BRV şi CBRV. 7. Lipsă în BRV şi CBRV. 8. 1805, preotului scăpîndu-i cifra zecilor. 9. BRV şi CBRV nu înregistrează nici o ediţie de Sibiu a Triodului. Dacă

anul este corect, atunci avem ediţia de la Bucureşti (BRV. IV/252), fapt po.~ibil avînd în vedere numărul mare de tipărituri din Ţara Românea!'.că.

10. Cu toate inexactităţile cuprinse în acest inventar, valoarea lui sporeşte în condiţiile în care biserica din Creaca şi tipăriturile sale au suferit mari pierderi în timpul ultimului război cf. Ioana Cristache Panait, Circulaţia cărţilor bisericeşti tipărite la Vîlcea şi în alte tipografii din părţile noastre, în Transilvania secolului al XVllI-lea, loc. cit., p. 746.

XVI. DABICENI, 1908: 2 Cazanii; Evanghelie, 18061; Liturghier, Sibiu, 1798; • Minei; Octoih mare; Penticostar şi Triod (4448/1908).

1. Sibiu. Inventarul din anul 1916: Apostol; Evanghelie, chirilice; Evhologhion; Litur

ghier, chirilice; Minei; Predice le lui Petru Maiori: Strastnic şi Triod (211511916). 1. Predice sau învăţăt11Ti la toate duminicile şi sărbătorile anului, I-III, Buda,

1810-1811 (BRV, III/22-25). XVII. DERŞIDA, 27 mai 1913: Apostol, chirilice; Apostol, latine; Evanghelie,

Rîmnic, 1746; Evhologhion, chirilice; Evhologhion, latine; Liturghier, Blaj, 1870; Minei, vechi; Ooctih mare, chirilice; Octoih mic, latine; Orologhion, chirilice, vechi; Orologhion, latine; Penticostar mare, chirilice; Strastnic, latine şi Triod (6642/Hll.1).

1. Azi bis~rica posedă un Antologhion de Bucureşti din 1766 cu mai ·multe însemnări. cea privitoare la procura.rea cărţii avînd data ilizibilă: ·of: Ana c;nd~1, op. cit., p. 376.

XVIII. DOBA MICA, 1909: Evanghelie, chirilice, vechei; Evhologhioff şi Litur-ghier (8981/1909)2. ·

l. Exemplarul este probabil ediţia de Bucureşti (1682). o asemenea EvaTighelie fiind prezentă azi la biserică şi avînd însemnări privitoare la Doba din anii 1882 şi 1898; cf. Ana Cînda, op. cit., p. 367.

2. La date necunoscute, la biserica din Doba Mică. a ajuns cite un exemplar din Cazania lui Varlaam, Apostolul de Bucureşti (1743) si Octoihul de Rîmnic (1750): cf. Ana Cînda. op. cit., p. 366, 371 şi 373. Pentru Octoih vezi şi Ioana Panait Cristache, op. cit., p. 737. ·

XIX. DOLHENI, 1866: Apostol, Minei, Molitvelnic, Penticoştar, Stra-stnic .·şi Triod (1246/1867).

XX. DRIGHIU, 1 martie 1914: Acatist; Antologhion. Rimnic, 1766; Apostol, Blaj, 1802; Catavasier, Blaj, 1762; Cazanie, Bucureşti, 1732: Ceaslov, cu lipsuri şi slab; Ceaslov, Sibiu, 172.0, chirilicei; Evanghelie, Bucureşti, 1742; Evhologhion, Blaj,-1893; Octoih mare. chirilice, bunişor; Octoih mic, slab şi cu lipsuri; Penticostar, Blaj, 1768; Predoslovie2; Strastnic, Blaj, 1753 şi Triod, Blaj, 179!3 (8748/1914).

1. Prima ediţi~ a Ceaslovului de Sibiu datează din 1790 (BRV. II/334-3:l5), e"emplarul de. faţă fiind probabil din acest an, preotul citind greşit slova cifra a zecilor.

2. Evident este partea de început a unei tipărituri necunoscute.



3. Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţii descrise de Blaj. pînă la 1800, ale Triodului se ·cunoaşte una singură din 1771 (BRV, IV/89-90). Exemplarul de faţă datează din 1771, preotul citind greşit slova cifră a zecilor.

XXI. FETINDIA, 10 iulie 1857, inventarul confirmînd unul mai vechi şi absolut identic din 11 august 1855: Apostol, Blaj, 1814, sub Ioan Bob; Catavasier, Blaj, 1824, sub Ioan Bob; Cazanie, Bucureşti, 1768, sub Grigore Kir episcopul1 ; Evanghelie, Blaj, 1765, sub Atanasie; Liturghier, Blaj, 1807, sub Ioan Bob; Minei, 1838, sub Lemeni2 : Molitvelnic. Blaj_ 1815, sub Lemeni3; Octoih, Blaj, 1825, sub Bob; Orologhion, Blaj, 1766, sub Maria Tereza şi Triod, 1838, sub Lerneni21 (1422/1857).

1. In 1978 exemplarul acesta era consemnat la biserica din Jac, însemnarea privitoare la circul·aţia cărţii în localităţile Oarda de Sus (jud. Alba), Trăsnea, Fetindia şi Jac, toate în Sălaj, fiind reţinută de Ioana Cristache Panait. Importante însemnări de pe cărţi vechi biSericeşti, tipărite la Vîlcea şi în alte părţi, loc. cit., p. 565.

2. Blaj. :-~. La l Rl 5 era episcop la Blaj: Ioan Bob. Inventarul din 10 octombrie 1867: Apostol, Blaj. 1814; Catavasier, Blaj, 1824;

Cazanie, Bucureşti, 1768; Ceaslov, Blaj, 1766; Evanghelie, Blaj, 1765; Liturghier, Blaj, 1807: Minei, Blaj, 1838; Molitvelnic, 1815; Octoih, Blaj, 1825 şi Triod, Blaj, 1838, toate bune (2956/1867).

XXII. GIRBOU, 23 iunie 1867: Apostol, sub Ioan Bobi; Catavasier, 17622 ;

Ceaslov (Orologier), sub Ioan Bob3; Chiriacodromion; Cuvîntări bisericeşti, 1855, Şaguna; Evanghelie, 17454; Liturghier, sub Petru Pavel 'Aron5 ; Molitpelnie, Blaj, vechi; Octoih. 1730. sub Alexandru voievod6; Penticostar, scris cu mina; Triod, 18137 , biserica avînd 10 icoane de „glajă" de la Nicula şi 6 icoane de hîrtie de la Hăşdatea (1704/1867).

1. Ediţii de Blaj, din vremea episcopului Bob, ale Apostolului se cunosc din anii 1802 (BRV, II/433) şi 1814 (BRV, III/95), ediţia înregistrată sub anul 1801 de BRV. IV/116 neexistînd de fapt cf. Barbu Teodorescu. op. cit„ p. 1058.

2. Din acest an se cunosc ediţii de la Blaj (BRV, IVn7) şi pe la Buzău (BRV. IV/79). Exemplarul de fată, în contextul predominării tip~riturilor de Blaj, pare să fie o ediţie transilvăneană. 1

·

3. Din vremea păstoririi episcooului Ioan Bob editii ale Ceaslovului se cunosc dir1 anii 1786 (BRV, II/313), 1788 (CBRV/80), 1793 (BRV, II/353), 1808 (BRV, II/526) şi 1819 (CBRV/126\.

4. Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil să fie o ediţie de Bla.i din 1765 sau de Bucuresti din 1775, preotul citind şi interpretînd greşit slova cifră a zecilor.

5. Blaj, 1756. ,;, Rucureşti (Nicolae Alexandru voievod). 7. Blaj. R. Despre activitatea iconarilor din Hăşdate vezi G:valui F~rkas„ Xilogravurile

populare româneşti din Hăşdate, în AMET. 1. 1957-1958, p. 311-317. XXIII. GIRCEIU, 1909. Evanghelie, chirilicei; 2 Evhologhioane2 şi 2 Liturghiere,

dintre care unul nou3 (8981/1909). ' . 1. Azi biserica posedă o Evanghelie de Blaj (1765) cu următoarea însemnare:

„Această sfîntă carte anume Evanghelie au datu pe sama besearecii di.n Gîrcei anume~ din satu Bolgar, Rednic Spiridon împreună cu Anastasie, jupîneasa domniei sale, sa le fie pomană vecinică şi dintru a sa stăpînire nimeni să nu aibă putere să, o smintească pînă va sta biserica pe loc, aşişderea o Liturghie $i un Molitvenic d~t în Sinis~ău iunie 25 an 1785. Scris-am P. Ioan, parohul de Sinislău" (ii.pud Ana Cmda, op. cit., p. 375). · . _

.' · 2. La biserică se găse~te un Evholoqhion de Blaj (1784\ cu însemnările: „Acest sfmt şi dumnezeiesc Molitvenic este a lui popa Constantin Cuşte şi o au cumpăratu din Blaj, fiind la teologhie în anul 1802 şi l-au aşezat în tăie în. Gîrcei" si „Cnn;.t-.„_ lin iuga preotu gt. catolic în Cigani şi administratorul Gîrceiului în 1905 şi 1906" (apud ibidem, p. 381). ·

· 3. ·Exemplarul vechi posibil să fie cel menţionat în 1785. Biserica din Gîrceiu mai are . în prezent şi un Triod de Blaj (1800) · cu însemnarea: „Acest sfînt şi dumnezeiesc Triodion l-am cumpărat noi cu tot satul Gîrcei derept cu 15 florinţi şi l-am aşezat în biserica ·noastră î.n Gîrcei şi nime să nu îndrăznească a-l vinde sau a-l muta supt gre afurisenie a celor trei sute şi optsprezece de sfinţi părinţi



carele au fost adunaţi din toată lume la Nichee şi la toate sfintele soboare. Şi l-am cumpărat în anul 1808. Scris-am eu Popa Constantin din mai sus numita parohie" (apud ibidem, p. 381). Din datele însemnării şi din faptul că azi acest TTiod se află la Gîrceiu rezultă că şi 1a 1909 se găsea cu siguranţă în biserică, dar din motive necunoscute preotul l-a omis din inventar.

XXIV. HERECLEAN, 28 octombrie 1916: Apostol, 17431; 2 Cazanii2; Evanghelie,

1746, Româniaa; Evhologhion; 2 LituTghieTe, Blaj, 19084 ; Minei; Octoih maTe; PenticostaT; StTastnic; Teologia dogmatică şi moTală5 şi Triod (4344/1917).

1. Ediţii din acest an se cunosc de la Bucureşti (BRV, 11/64-65) şi de la Buzău (BRV, Il/65).

2. In 1979, pe baza unor date mai vechi, era semnalată o Cazanie din 1'778, adică de· Bucureşti (BRV, IV /93), cf. Sofron Vlad, op. cit., p. 330.

3. Rîmnic. Exemplarul a fost ·înregistrat şi de Sofron Vlad, op. cit., p. 33:!. 4. Lipsă în BRV şi CBRV. Dacă anul este corect, preotul a putut trece în

inventar, cel puţin pentru unul din inventare, Blaj, în loc de Sibiu (BRV, 111/5-6). Este posibil, aşadar, ca să avem un LituTghieT de Blaj şi un altul de Sibiu din 1809.

5. Samuil Micu, Teologie dogmatică şi moTalicească despTe Taine, Blaj, 180L XXV. HOROATU CRASNEI, 6 iulie 1857: Apostol, Bltl.j, 1802, in folio; Cata

vasieT, Blaj, 1793, in octavo; Cazanie, Rîmnic, 7256, in folio 1 ; Evanghelie, Bucureşti, 1723, in folio; LituTghieT, Blaj, 1756, in quarto; Minei, Blaj, 1838, in folio; 2 Molitvelnice, Blaj, 1784, in quarto; Octoih, vechi, nu se ştie anul şi locul tipăririi; PenticostaT, Sibiu, 1805, in folio; PTaznicaT, 1738, scris cu mina, in folio2 ; PTopovedania, pierdută prin preot3; PsaltiTe, Blaj, 1780, in octavo; StTastnic, Blaj, 1753, in folio şi TTiod, Blaj, 1800, in folio, „toate cărţile legate în piele" (1377/1857).

1. Adică 1748. 2. Minei (Antologhin). 3. Samuil Micu, PTopovedanie sau învăţătuTi la îngTOpăciunea oameniloT moTţi,

Blaj, 1784. Considerăm aceste PTopovedanii, şi nu pe -cele ale lui Petru Maior, deoarece biserica din Horoatu Crasnei, ca şi Petenia, erau filii la Crasna, în inventarele ultimelor două biserici specificîndu-se ediţia de la 1784. Bisericile celor trei sate legate ierarhic e firesc să-şi fi procurat aceeaşi carte.

XXVI. I.AZ, 2 februarie 1916: Apostol, Blaj, 1911; Apostol, Buzău, 1743; CatavasieT, stare slabă; Evanghelie, Blaj, 1900; LituTghieT, Blaj, 1905; Minei, Bucureşti, 17671; Molitvelnic, Blaj, 1913; Molitvelnic, Sibiu, 1849; Octoih maTe, Bucureşti, 1746, stare slabă; 0Tologhion, stare slabă; PenticostaT, Sibiu, 1805; PsaltiTe, Blaj, 17832 şi StTastnic, Blaj, 17913 (6474/1916).

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil să fie ediţia Antologhionului din 1766 (CBRV/80-82) sau din 1777 (BRV, II/218), preotul citind greşit slova cifră a unităţilor sau zecilor.

2. Lipsă în BRV şi CBRV. Probabil avem ediţia de la Blaj din 1773, preotul citind greşit slova-cifră a zecilor.

3. ,.Lipsă în BRV şi CBRV. Ediţii de Blaj, din secolul al XVIII-iea, ale StTastnicului se cunosc din anii 1753 şi 1773.

XXVII. MESEŞENII De JOS, 1913; Apostol, litere bisericeşti; Apostol, litere latine; CatavasieT; Evanghelie, litere bisericeşti, veche; Evanghelie, litere latine; 2 Evhologhioane; LituTghier; Minei; 0Tologhion şi Triod. Biserica construită în anul 1837 (6017/1913).

XXVIII. MOIGRAD, 2 mai 1909: Apostol; Catavasier; chirilice; Cazanie, latine; Evhologhion; Minei; Octoih maTe; Octoih mic; Penticostar; StTastnic şi Triod'. (4341/1909) 1.

1. Surprinzător, Euanghelia, nelipsită din toate celelalte inventare, nu apare înregistrată. La bi.ISerica din Moigrad, la o dată neprecizabilă, a ajuns o Evangheli~ de Bucureşti (1760) semnalată în 1972 cf. Ioana Cristache Panait, TipărituTa bucureşteană din veacul al XVIII-lea în satele transilvănene, loc. cit., p. 1237.

Inventarul din 1916: Apostol; Cazanie, 17861; Liţurghier; Minei; Octoih mare; Psaltire; StTa.stnic şi TTiod, „toate în chirilice" (2113/1916).

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Fiind un exemplar în chirilice, îl putem considera de secol XVIII, eventual de Rîmnic din 1781 (BRV, 11/271-272) sau de Bucureşti din 1768 (BRV, 11/177-179), după cum preotul în citirea anului a greşit slova ci(ră a unităţilor sau putea să inverseze ordinea ultimelor două cifre întocminci inventarul (Am întîlnit şi asemenea cazuri verificabile prin m.atertal publicat).



XXIX. MOTIŞ, 16 martie 1912: Evanghelie, chirilice şi Liturghier, chirilice (3464/1912).

XXX. MUNCEL, 13 august 1916: Apostol, Evahologhion, Liturghier, Penticostar, Strastnic şi Triod (6195/1916)1.

1. La sfîrşitul secolului al XVIIl-lea biserica din Muncel folosea o Cazanie de Bălgrad (1699) împrumutată şi ajunsă ulterior în proprietatea preotului Greble Todor din Muncel. Astăzi. exemplarul se găseşte la biserica din Fălcuşa, avînd următoarele însemnări: „Iată că facem contractuş pentru această carte care o au dat Popa Gheorghe zălog la Greble Todor din Muncel pentru douăzeci de florinţi şi cinci mărişei, 1782" şi „Această s. Cazanie iaste a lui Greble Todor din Muncel şi cine va citi dintrînsa să facă pomenire dumisale şi părinţilor dumisale" (apud Ana Cînda, op. cit„ p. 368).

XXXI. NEGRENI, 15 iulie 1908: Apostol; Catavasier; Evanghelie, veche; Evhologhion; Liturghier, vechi; Mineiul sărbătorilor; Penticostar şi Triod, toate vechi· şi slabe, şi un antemis sfinţit în 1858 (7735/1908).

XXXII. NUŞFALAU, 5 octombrie 1914: Catavasier, Blaj, 1769, slab; Catavasier, chirilice, cu .lipsuri, foarte slab; Catehism nou, lll78, donat de Ardelean Vasile; Cazanie, Bucureşti, 1732, bună; Evanghelie, Blaj, 1900, cumpărată în 1903; Evanghelie, Rîmnic, 1746, donată de un preot în 1852; Evhologhion, Bucureşti, 1741, slab; Liturghier, Blaj, 17951; Liturghier, Blaj, 1905; Minologhion, scris de popa Gavrilă în 1733, chirilice; Octoih mic, Blaj, 1790, bunişor2 ; Psaltire, Blaj, 1740, slabă3; Strastnic, Blaj, 1817, bunişor şi Triod, Blaj, 1804, chirilice, legat• (8748/1914).

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil ca preotul să fi citit greşit slova -cifră a zecilor de la ediţia din 1775.

2. Lipsă în CBRV. Dacă locul de tipărire este corect, prin citirea greşită a ultimei slove cifre, preotul a putut scrie 1790 în loc de 1760 sau 1770, ani din care datează primele două ediţii ale Octoihului de la Blaj.

3. Anul evident greşit, exemplarul de faţă fiind probabil din 1780. 4. BRV, IV/120 reţine un asemenea exemplar după semnalarea lui Gh. Bran

din Rarităţi bibliografice în bisericile maramureşene, în Graiul Maramureşului, IV, 1935, nr, 94, p. 3 care la oodu-i a luat informaţia din Ioan Bîrlea, lnsermnări din bisericile· Maramureşului, Bucureşti, 1909, p. 26. Cu ani în. urmă, Barbu Teodorescu, op. cit„ p. 1052 se îndoia de existenţa acestei tipărituri.

XXXIII. ORTELEC, 15 martie 1908: .Apostol, stare medioci;ă; Evanghelie, chirilice; Evanghelie, latine; Liturghier, chirilice; Minei, stare mediocră; Octoih mare, stare mediocră; Octoih mic, stare mediocră; Orologhion, Blaj, latine; Penticostar, stare mediocră; Strastnic, stare mediocră şi Triod, stare mediocră (3763/1908).

XXXIV. PECEIU, 27 mai 1912: Apostol, Blaj; Catavasier, Blaj: Cazanie, Bucureşti; Evanghelie, Blaj, nouă; Evanghelie, Bucureşti, chirilice; Liturghier, Blaj; Liturghier, Rîmnicl; Minei, Rîmnic2; Molitvelnic, Blaj; Octoih, Rîmnica, Penticos-

, tar, Sibiu'; Strastnic şi Triod, Blaj (8375/1912). 1. Seria ediţiilor de Rîmnic a Liturghierului este cuprinsă între 1706-1817. 2. Mineiele (Antologhioanele) de Rîmnic au apărut între 1705-1786. 3. Ediţii de Rîmnic a Octoihului avem dintre 170&-1811. 4. Cum în inventarul din 1914 preotul nu înregistrează lfnul tipăririi, aşa cum

o face pentru Octoihul mic tipărit în 1899, pare că lasă să se înţeleagă vechimea Penticostarului care ar putea fi din 1805 (BRV, 11/463).

Inventarul din 14 iunie 1914: Apostol, Blaj; Catavasier, Blaj; Cazanie, Bucureşti; Evanghelie, Bucureşti, chirilice; Evanghelie, Blaj, nouă; Evhologhion, Blaj 1868; Liturghier; Blaj; Liturghier, Rîmnic; Minei, Rîmnic; Octoih, Rîmnic; Octoih mic, Sibiu, 1899; Penticostar, Sibiu; Strastnic şi Triod, Sibiul 0!749/1914).

· 1. Preotul din neatenţie se pare că. a trecut, faţă de inventarul din l!H2, Sibiu în loc de Blaj.

XXXV. PETENIA, 6 iulie 1857: Apostol, Blaj, 1802. in folio, legat în piele; Carte de învăţături creştineşti: Blaj, 1806, in quarto, legată în mapei; Cazanie, Iaşi, 1643, in foliei, legată în piele2; Evanghelie, Bucureşti, 1723, in folio, legată în piele; Liturghier, Blaj, 1807, in quarto, legat în piele; Minei mare, scris pentru prasinice; legat în mape, nu se ştie data; Molitvelnic sau Rituale, Blaj, 1784, in quarto, legat în piele; Octoihuri, Rîmnk, 1742, în quarto, legate în piele3 ; Propovedanie, Blaj, 1784, in quarto, legată în mape şi Strastnic, Blaj, 1800, in folio, legat în piele. Inventarul mai precizează că biserica avea 162 de credincioşi, fiind terminată la



1835, avind turn de lemn, acoperişul colorat cu „farbă roşie", un clopot· din 1776 şi un antemis de Viena cu inscripţie grecească din 1751 (1377/1857).

1. Voi. II, autor Ioan Bob. 2. Anul redat prin transcrierea slovelor. 3. In original forma de plural. Pentru studiul statistic considerăm două

exemplare. XXXVI. PIROŞA, 9 mai 1909; Apostol, Cazanie, Evanghelie, Evhologliion,

Liturghier şi Octoih mare (5493/1909). XXXVII. PLESCA, 6 iulie 1857: Catavasier, Blaj, 1769, legat în piele; Cazanie,

Bucureşti, 1761, in folio, legată în pielel; Evanghelie, Bucureşti, 1742, in folio, legată în piele; Liturghier, Bucureşti, 1747, in folio, legat în piele2; Molitvelnice sau Rituale, Blaj, 1815, in quarto, legate în piele3 ; Molitvelnic sau Rituale, mai vechi4 ;

Octoih, Blaj, 1700, in quarto, legat în piele5 ; Praznicar, manuscris, fără dată, in folio, legat în piele; Psaltire şi Strastnic, Blaj, 1703, in folio, legat în piele8. Se consemnează că biserica celor 170 de suflete are un clopot cu inscripţie din 1791, un antemis sfinţit de episcopul Petru Pavel Aron şi 13 icoane de lemn mari şi mici (1377 /1857).

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil să fie ediţia din 1768. 2. Anul redat cu slove. 3. Pentru studiul statistic considerăm două exemplare. 4. După ordinea în care este înscris în inventat, reiese a fi mai vechi de anul

1815. 5. Anul evident greşit pentru o ediţie de Blaj. Dacă anul este totuşi corect,

atunci înseamnă că preotul, din neatenţie, ~ scris Blaj în loc de Buzău (BRV, I/395-402). .

6. Corect Blaj 1753 sau 1773. XXXVIII. PLOPIŞ, 15 ·aprilie 1912: Apostol, 1521, chirilicei; Apostol, 1911;

Catavasier, 1777, chirilice2; Cazanie, Bucureşti, 1732; Eanghelie, Blaj, 1817; Evanghelie, Blaj, 1900; Evhologhion, Blaj, chirilice; Evhologhion, Blaj, 1893; Liturghier, Blaj, 1807; Liturghier, Blaj, 1870; Minei, chirilice; 3 Octoihuri, 18:J5, chirilice; Octoih mic, Sibiu, 1839, chirilice; Orologhion mare, chirilice; Orologhion. 1890; Penticostar, 1850, chirilice; Strastnic, 1817, chirilice1 şi Triod, 1812, chirilice' (8749/ 1914).

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Tipăritura o considerăm posibilă de secol XVIII. 2. Blaj. 3. Blaj. 4. Lipsă în BRV şi CBRV. Dacă preotul a citit greşit slova cifră a unităţilor,

exemplarul este probabil ediţia din 1813 de la Blaj. . XXXIX. POIENIŢiA, 9 mai 1909: Evanghelie, Blaj, 1776; Liturghier, Tîrgovişte,

1713, slab şi un antemis din 17511 (5493/1909). 1. Grecesc, de Viena. XL. PORT, 1 august 1912: Apostol, Blaj, 1802; iApostol, Blaj, 1878; Catavasier,

B1aj, 16621 ; Cazanie, de la facerea lumii 72562; Ceaslov, vechi, „nu se ştie locul şi anul tipăririi", Evanghelie, 17461 ; Liturghier, chirilice, nu se şti.e anul tipăririi; Liturghier, Blaj 1870;· Minei, complet, Sibiu, 16454, Molitvelnic, Blaj, 18055; Molitvelnic, vechi şi stricat; Octoih, Blaj, 1875; Penticostar, Blaj, 1875; Psaltire bogată, tipărită în România şi Triod, 16618 (11407/1913).

1. Anul evident greşit Preotul a citit greşit slova cifră a sutelor, fiind ediţie din 1762 (BRV, IV/77-79).

2. Rîmnic, 1748. 3. Rimnic. 4. Pină 1a 1831 nu se cunoaşte nici o ediţie de Sibiu a Mtneiului (Antologhionu

lui). Dacă luăm în considerare, ca şi pentru alte cărţi din inyentar, citirea şi interpretarea greşită în rni·nus a slovei cifre a sutelor, putem avea ediţia· de Rîmnic dirt 1745 (BRV, 11/80-83), fapt concordant .cu prezenţa celorlqlte tipărituri rîm-nicene, probabil achiziţionate la aceeaşi dată. · ·

5. Lipsă în BRV şi CB):tv .. Posibil să fie ediţ~a din 1815_ , 6. Lipsă în BRV şi CBRV. Probabil este ediţia de Blaj din 1761. XLI. PRELUCI, 30 iulie 1915: Apostol, Blaj, 1802; Catavasier, chirilice; Caza

nie1;· Evanghelie, Blaj,- 1776;· Liturghier, Blaj, 1775; Liturghier, Blaj, 1870; Minei,



Blaj, 18002; Octoih mare; Octoih mic, Sibiu, 1866; Orologhion, chirilice; Penticostar, Sibiu, 1841; Strastnic, chirilice şi Triod (6042/1916).

1. ln anul 1972 era semnalat la biserică Chiriacodromionul de Bucureşti (1732) cf. Ioana Cristache Panait, op. cit., p. 1235, informaţie reluată de autoare şi în celelalte studii amintite mai sus.

2. Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil să fie ediţia din 1838. XLII. PREOTEASA, 22 noiembrie 1916: Apostol, Blaj, 1802; Catavasier, Blaj,

17241; Cazanieriu, Rîmnic, 1748; Evanghelie, Bucureşti, 1723; Evanghelie, Bucureşti, 1888; Liturghier, Blaj, 1870; Minei, Blaj, 1838; Molitvelnic, Blaj, 1784; Molitvelnic mic, stricat; Octoih mare, Blaj, 1856; Octoih mare, 17172 ; Penticostar, Blaj, 1859; Strastnic, Blaj, 18573 şi Triod, Blaj, 1800 (4705/1917).

1. Corect 1824. 2. Lipsă în BRV şi CBRV. 3. Posibil să fie ediţia din 1757, preotul trecînd greşit anul, Strastnicul fiind

intercalat între mai multe tipărituri de secol XIX. XLIII. PURCARET, 25 aprilie 1915: Evanghelie, chirilice; 2 Evhologhioane;

3 Liturghiere; Minei; Octoih mic; Psaltire; Strastnic şi Triod (6174/1915). XLIV. ROG NA, 1908: Apostol; Catavasier; Cazanie de Bucureştii; Ceaslov;

Evanghelie, chirilice, legată în piele; Liturghier, vechi; Minei; Molitvelnic; Octoih• mare; Penticostar, mai nou şi Triod, mai nou (7735/1908).

1. In 1972 era consemnat Chiriacodromionul din 1732 cf. Ioana Cristache Panait, op. cit„ p. 1235, exemplar păstrat azi la Muzeul Brukental din Sibiu. Azi se găseşte la biserica din Răstoci o Cazanie de Bucureşti din 1768 cu următoarea î.nsemnare: „Această Cazanie s-a cumpărat de popa Atanasie din Rogna cu 14 florinţi în anul 1768 la Rusalii" (apud Ana Cînda, op cit., p. 377).

XLV. SALATIG, 1872: Apostol, Bucureşti, sub domnia lui Mihai Racoviţă!; Evanghelie, Bucureşti; Evhologhion, în zilele episcopului Aron2; Evhologhion, Blaj, 1868; Liturghier, „tot stricat"; Minei, fără prefaţă; Octoih, Bucureşti, 17013; 2 Orologhiocz.ne, fără prefeţe; Predici de Meteşiu, Sibiu, 1863; Sfînta Scriptură, fără prefaţă4 şi Strastnic, Blaj, 1800 (3153/1872).

1. 1743. 2. Blaj, 1757. 3. Lipsă din BRV şi CBRV. Posibil să fie din 1731. 4. Probabil ediţia de la Blaj din 1795. • XLVI. SOLOMON, 10 decembrie 1916: Apostol; 3 Cazanii; Evanghelie, chirilice;

Liturghier, latine; Minei; Octoih; Penticostar; Strastnic şi Triod (7677/1916). XLVII. SUB CET,ATE, 3 februarie 1916: Apostol, 17721; Catavasier, slab; Ca

zanie, Bucureşti, 1732; Evanghelie, Sibiu, 1806; Liturghier, Blaj, 1905; Minei, Blaj, 1838; Molitvelnic, slab; Molitvelnic, 1913; Octoih mare, Blaj, 17822; Octoih mic, bun; Orologhion, stare slabă; Penticostar, Blaj, 1780; Psaltire; Strastnic, Blaj, 1773; Strastnic, manuscris şi Triod, Blaj, 17703 (6474/1916).

1. Lipsă de BRV şi CBRV. Din deceniul opt al secolului se cunoaşte doar ediţia de la Bucureşti din 1774 (BRV, II/204-205).

2. Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil să fie ediţia de Blaj din 1792 sau dacii. anul este corect înseamnă că avem o ediţie de Rîmnic (BRV, IV/96).

3. Probabil din 1771 (BRV, IV/89-90). • . XLVIII. ŞOIMUŞENI, 9 mai 1909: Apostol. chirilice; Cazanie; Evangheliei;

Evhologhion; Liturghier, chirilice, donat de Ioan Trif; Orologhion, chirilice, donat de Ioan Trif; Penticostar mic, chirilice, donat de Ioan Trif (5493/1909).

1. Azi la biserica din Doba Mică se găseşte o Evanghelie de Bucureşti (1682) cu următoarea însemnare: „Această sfîntă Evanghelie o au cumpărat Trif Maria şi Iuzef din Şuimuşeni pă sama satului" (apud Ana Cînda, op. cit„ p. 367).

. XLIX. VALCAU DE SUS, 22 noiembrie 1916: Cazanie, Bucureşti, 1732; Cazanier, manuscris, 1732; Evanghelie, Bucureşti, 1888; Liturghier, Blaj, 17951; Minei, .nu se ştie data; Minei, circa 18262; Minei, Blaj, 1910: Octoih mare, Blaj, 1861, stare rea; Octoih mic, Sibiu, 1895; Penticostar, nu se ştie anul, stare rea şi Strastnic, Blaj, 1861 (4705/1917) 3•

1. Lipsă în BRV şi CBRV. Exemplarul de faţă poate fi din 1775. 2. Dintre Mineiele (Antologhioane) începutului de secol XIX amintim: Mineiul

de Buda (1805), Antologhionul de Iaşi (1806), Mineiul de obşte de la Chişinău (1819) şi Antologhionul de Neamţ (1825). Praznicarul din 1824 amintit în literatura de spe-


35~ A. Andea-S. Andea

cialitate se pare că totuşi n-a existat decît manuscris, vezi Florian Dudaş, op. cit., p. 509-510. .

3. Azi se găseşte la biserică un Octoih de Tîrgovişte (1712) cf. Ana Cînda, op. cit., p. 369.

L. VALEA LOZNEI, 30 iulie 1915: Apostol, Sibiu, 1851; Catavasier, Blaj, 1777; Cazanie, Bucureşti, 1898; Evanghelie, Blaj, 1870; Evhologhi011; Liturghier, Blaj, 1870; Minei, Blaj, 1838; Octoih mare; Penticostar mic, Blaj, 1889; Psaltire, Sibiu, 1850; Strastnic şi Triod, Blaj, 1831 (6042/1916).

LI. VALEA LUNGA, 7 mai 1913: Apostol, 1878; Apostol mare, nou, donat de Şuteu Costan; Catavasier; Cazanie, 17321; Ceaslov, 17422; Evanghelie, 1705, chirilice3 · Evhologhion; Liturghier, 1870; Minei, 17344 ; Octoih mare; Octoih mic, privat; Penticostar, 18055 Psaltire, 1850; Strastnic, 17536 şi Triod, 178!7 (7865/1913).

1. Bucureşti. 2. Lipsă în BRV şi CBRV. Florian Dudaş, op. cit., p. 489, 505 şi 510 consem-.

nează, după Catalogul din 1857 a lui Ştefan Moldovan, un Ceaslov de Rîmnic din 1742-1743. Dacă anul a fost reprodus într-adevăr cu exactitate de către preotul din Valea Lungă, înseamnă că avem o precizare utilă pentru BRV.

3. Rîmnic. 4. Lipsă în BRV şi CBRV. Pare a fi o tipăritură de Bucureşti sau Rîmnic din

prima jumătate a secolului al XVIII-iea, posibil ediţia de la Bucureşti din 1736 sau de la Rîmnic din 1737.

5. Sibiu. 6. Blaj. 7. Exemplarul este probabil ediţia din 1771. . LII. V ALEA REA, 30 aprilie 1915: Antologhion, în slavonă şi română1 ; Apostol,

chirilice; 4 Cărţi de rugăciu.ni2 ; Evanghelie, chirilice; Evhologhion, latine; Liturghier, chirilice; Minei, voi. II-III, latine, donat de Ion Miklos; Octoih mare; Penti-costar, chirilice; Psaltire; Strastnic, chirilice şi Triod, latine (6174/1915).

1. Probabil ediţia bilingvă de la Iaşi din 1726 (BRV, 11/23-27). LIII. ZALAU, 1 septembrie 1914: Apostol, Blaj (6469/1916). LIV. ZALHA, 1913: Apostol; Catavasier; Cazania de Ioan Bob'; Evanghelie,

~hirilice, legată; Evhologhion; Liturghier, chirilice; Minei; Octoih; Penticostar; Psaltire; Strastnic şi Triod (9510/1913).

1. j:arte de învăţături creştineşti despre deşertăciunea lunnii şi datoria omului in fieştecare stat din SS. Scripturi culese, I-III, Blaj, 1805-1806 (BRV, II/454---455).

AVRAM ANDEASUSANA ANDEA

DONNEFS CONCERNANT LE LIVRE ROUMAIN ANCIEN DU DEP ARTEMENT DE SALAJ

(Resume)

Les auteurs presentent le resultat partiel de la recherche portant sur la diffusion du livre roumain ancien du departement de Sălaj, da:ns la partie Nord-Ouest de Ia Transylvanie. Dans ce but on a utilise Ies donnees de 61 inventaires d'eglise de 54 localites.

Les donnees de ces inventaires demontrent que le livre rourn.ain ancien, imprime dams Ies Principautes Roumaines jusqu'en 1830, est repandu dans toutes Ies provinces habitees par Ies Roumains, Ies frontieres politiques ne pouvant pas empecher sa circulation. Pour Ies besoins de l'eglise, le livre necessaire au culte religieux a ete procure des imprimeries de Jassy et du Monastere de Neamţ (Moldavie), de Bucarest, de Rîmni<:, de Tîrgovişte et de Buzău (Valachie), de BălgradAlba. Iulia, de Blaj et de Sibiu (Transylvianie) et de Buda (Hongrie).

L'interpretation complex·e des rnateriaux presentes analytiquement, sous forme de registre alphabetique des Iocalites inventariees, va etre realise dans une prochaine etude concernant le livre roumain ancien du Nord-Ouest de la Transylvanie.


DATE DESPRE CARTEA ROMANEASCA DIN SALAJ

Documents

Transcript of DATE DESPRE CARTEA ROMANEASCA DIN SALAJ