Daruim Lumina si Iubire pentru vindecarea sufletului si a trupului de Valeriu Popa

download Daruim Lumina si Iubire pentru vindecarea sufletului si a trupului de  Valeriu Popa

of 160

description

Daruim Lumina si Iubire pentru vindecarea sufletului si a trupului de Valeriu Popa

Transcript of Daruim Lumina si Iubire pentru vindecarea sufletului si a trupului de Valeriu Popa

  • D~RUIM LUMIN~ {I IUBIRE

    PENTRU VINDECAREASUFLETULUI {I A TRUPULUI

    BUCURE{TI - 2002

    1

  • Foto coperta: Valeriu Popa [i Raluca DumitracheDesign coperta: Tipar: Tipografia Everest 2001Culegere text: Spectrum Media & Advertising

    Edi]ie PrincepsTiraj: 1200 exemplare

    Toate drepturile rezervate Aceast` carte nu poate fi reprodus` sub nici o form`, par]ial sau total f`r` acceptul scris prealabil al

    d-lui Cezar Dumitrache - produc`tor exclusiv -

    ISBN: 973-0-02851-6

    2

  • MOTTO

    }ine]i minte!Tot ceea ce facem, de la gnd,

    privire, gest, vorb`, fapt`, se \nre-gistreaz` undeva, \n finitul care ne \ncon-joar`, [i cnd plec`m din via]` ne \ntl-nim cu noi, fiind direct r`spunz`tori pen-tru tot ce am f`cut.

    VALERIU POPA

    3

  • 4

  • MAI |NTI A FOST

    CUVNTUL

    5

  • 6

  • Cuvnt omagial

    Acest volum omagial este \nchinat celei ce a fost \n aceast` via]`lumina sufletului meu, so]ia mea, Raluca Dumitrache (Veveri]a - Veve),fiin]` de o puritate moral`, o distinc]ie, o delicate]e [i o fine]e de excep]ie,cum numai un spirit de \nalt` evolu]ie poate fi.

    Prin Voin]a Divin` \n ianuarie 2003, se \mpline[te un an de cndVeve a devenit o veveri]` de lumin` printre cei iubi]i de Dumnezeu.

    Mi-e dor de tine Veve, mi-e tare dor de tine, A[a un dor cuvintele nu-l pot cuprinde .....

    Fie cu voia Domnului ca dorul arz`tor din sufletul meu s` ia formabucuriei [i armoniei , a bucuriei de a te [tii eliberat`.

    {i mntuit` de suferin]` s` te \nal]i ct mai sus \n |mp`r`]iaCerului.

    Vreau s` fi fericit` acolo sus, Vreau s` fi \nconjurat` de muzica celest` care-]i place, Vreau s` fi iubit` [i ocrotit`, Vreau s` fi pre]uit` pentru ceea ce e[ti.

    Nu te voi putea uita niciodat`, [i nici nu doresc s` te uit vreodat`,iar amintirea ta plin` de dragoste o voi purta cu mine \n ve[nicie.

    Sper din tot sufletul [i din toat` inima ca bunul Dumnezeu s` ned`ruiasc` bucuria rentlnirii.

    CEZAR DUMITRACHE

    7

  • S` ne rug`m:

    Iubirea [i Lumina Divin`S` te \nconjoare ve[nicVeveri]` de Lumin`.

    Amin.

    Tu, Puterea Iubirii, Spiritul |n]elepciunii,Al c`rui suflu dai, [i care reiei totul ce ai creat,Puternic` |n]elepciune, Coboar` mila Ta asupra lui Veveri]a-Veve,{i ajut-o prin subalternii T`i,|n numele Sfintei Treimi,S` evolueze \nv`luit` de Lumina Ta Divin`,|n planul corespunz`tor evolu]iei sale spirituale,C`ci numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator.

    Amin.

    8

  • Cuvnt despre finan]are

    Aceast` carte omagial` scris` [i conceput` \n ideea de \ntrajutorarea semenilor, a fost finan]at` integral din contul personal al celei ce a fostRaluca Dumitrache (Veveri]a-Veve), [i este un dar de lumin` [i iubire pecare ea ni-l face de acolo din \naltul Cerului, al`turi [i sub \ndrumareamarelui Spirit de Lumin` - Valeriu Popa -.

    Iubirea [i Lumina Divin` S`-i \nconjoare ve[nic.

    Amin.

    9

  • 10

  • CUVNT DESPRE VALERIU POPA

    |ntreb`rile nelini[titoare de unde venim?, cine suntem? [i \ncotrone ducem n-au \ncetat s` str`bat` genera]iile una dup` alta. |nc` din tim-puri antice omul s-a aplecat plin de interes asupra tainelor lumii. |n anti-chitate, cei dota]i cu o inteligen]` ascu]it` [i capacit`]i native, se orn-duiau sub conducerea unui mare preot cunosc`tor, exersat al tainelornaturii [i cu \ndemnare \n cuno[tin]e oculte. Zeci de ani, ace[tia seinstruiau \n locuri retrase \n mijlocul naturii practicnd cu ri-gurozitateritualuri de cur`]ire trupeasc` [i sufleteasc`. |n mijlocul materiei pip`ibileconcrete \[i dezvoltau capacit`]ile prin care deslu[eau codurile [i sem-nalele trimise de lumea invizibil`. Numai \n momentul \n care discipolulrespectiv reu[ea s` comande sim]urile [i dorin]ele sale, s` resping` influ-en]ele nefaste ale unor contacte sociale, \n aceast` faz`, dotat cucuno[tin]ele [tiin]ifice apar]innd tuturor domeniilor cercetate atunci [iposednd virtutea de a fi lucid, discipolul devenea el \nsu[i o Lumin`.

    |ntreb`rile privitoare la OM, la sensul vie]ii, la na[tereaUniversului au c`p`tat noi r`spunsuri prin intermediul celui care a fostOMUL Valeriu Popa.

    A fost un semen [i contemporan al nostru, n`scut pe 4 iunie 1924,jude]ul Dolj.

    A fost un copil care adesea \i \ncurca pe cei mari cu \ntreb`ri maideosebite \nc` de la vrsta de 3-4 ani: de ce e paznic la vie?, de ce earmata, cnd zici cuvntul OM; cine este omul, de unde vine, [i undemerge?.

    C`ut`rile pentru a doua parte a corpului uman - partea energetic` -au \nceput s`-i preocupe tot din fraged` copil`rie. La vrsta de 7 ani led`dea copiilor, prietenilor lui de joac` s` mannce dovleac spunndu-lec` este pepene, ace[tia mncndu-l cu nesa] chiar cu coaj` cu tot. Maitrziu, la liceu cnd diver[i colegi se \mboln`veau l` f`cea frec]ii(masaje) dup` care ei spuneau c` se simt foarte bine. {i-a fixat \n mintetot felul de de ce - uri \n c`ut`rile sale de mai trziu.

    |n anul II de facultate a luat cuno[tin]` cu o femeie - medium, care\n stare de trans` i-a spus: A ! Cine a venit \n casa noastr`! Tu [tii sauvei [ti ce se \ntmpl` cu mine \n anii care urmeaz`. |nc` un de ce.

    Apoi pe la 23 de ani, a aflat de lucrarea Din tainele vie]ii [i ale

    11

  • Universului - autor Scarlat Demetrescu, \n care erau relatate foarte multer`spunsuri pe care oamenii de [tiin]` le-au c`utat din totdeauna.Explica]iile date [tiin]ific unor fenomene necunoscute \nc`, i-au dat posi-bilitatea ca att pe linie profesional` ct [i psihic s` se dezvolte putnd\n]elege cu mai mult` u[urin]` multe fenomene a[a - zis paranormale.

    A ajuns s` intre \n corpul uman printr-o gndire inginereasc`plecnd de la faptul c` la baza fiec`rui efect exist` [i o cauz`, con-cluzionnd astfel c` nimic nu este \ntmpl`tor, c` totul este programat decineva sau ceva pe care-l vom explica prin cunoa[tere \n anii ce vor urma.

    A crezut \ntotdeauna c` menirea lui \n via]` era de a ajuta oamenii\n suferin]` [i o f`cea gratuit cu demnitate [i modestie.

    Nu eu te vindec, tu te autovindeci, tu e[ti propriul t`u vindec`tor,eu doar te sf`tuiesc. Dac` te faci c` faci, nu sari groapa, dac` faci maimult dect \]i spun eu o s` c[tigi. A[a c` : mingea e la tine..., le spuneamereu bolnavilor.

    Avea o precizie uimitoare \n a diagnostica orice maladie, chiar [ipe cele nedetectate \nc`. Era un fel de senzor viu ce decodificainforma]iile din corpul pacientului.

    Ne-a oferit un nou mod de via]`, o alimenta]ie \n armonie cu natu-ra.

    Valeriu Popa a fost [i este \n noi [i pentru noi pentru a ne ghida. Nuavea nevoie de adulare pentru c` era adev`rul, autenticitatea [i sinceri-tatea. Via]a sa a fost mesajul s`u.

    Prezen]a sa printre noi a fost o binecuvntare. |n afar` de s`n`tateam mai \nv`]at de la dnsul s` pre]uim [i lucrurile misterioase pentru c`avea o curiozitate accentuat` pentru cercetarea [tiin]elor oculte.

    A f`cut parte din grupul intelectualilor care practicau medita]iatranscedental`. |nainte de aceea perioad` \ncepuse s` vindece boli pe caremedicina le socotea incurabile chiar dac` a fost persecutat de regimulcomunist, dat afar` de unde lucra [i r`mas pe drumuri.

    Adrian P`unescu a fost singurul care a avut curajul s`-l ajute [is`-i fac` publicitate \n revista al c`rui redactor-[ef era \n vremea respec-tiv`.

    |n ultima parte a vie]ii s-a ocupat de foarte multe [tiin]e adiacentevindec`rii naturiste [i spirituale, ca de exemplu: \nv`]`tura despre ren-carnare, [tiin]e esoterice din Tibet, telepatia, medicina holistic`, sta-bilirea diagnosticului pe baza modific`rilor din aura uman`. |ncredereaextraordinar` \n sine a fost \ntotdeauna o calitate a marilor personalit`]i.

    12

  • Aceasta l-a propulsat pe marele vindec`tor pe cele mai \nalte culmi. Era\nzestrat cu o voin]` uria[` [i neobosit` [i \ntotdeauna \[i ducea lucrareapn` la cap`t.Cerul l-a h`r`zit cu o energie colosal` care se putea obser-va att \n influen]a pe care o exercita asupra interlocutorilor sau audito-rilor, ct [i asupra pacien]ilor [i mai presus dect att, chiar [i asupra pu-blicului care niciodat` nu-l v`zuse sau auzise, ci doar aflase de la al]iidespre miraculoasele sale calit`]i de vindec`tor.

    Oferea ajutoare necondi]ionate att prietenilor ct [i pacien]ilor pecare-i trata, mai bine spus \i sf`tuia [i consulta gratis.

    Va r`mne ca un uria[ \n domeniu, chiar pe plan mondial, \n vin-decarea spiritual`. Stabilea diagnosticul pacien]ilor chiar [i de la distan]`,putnd s` spun` cnd a \nceput boala [i dac` are continuitate din ren-carn`rile precedente.

    |i mul]umim marelui OM c` ne-a \nv`]at s` tr`im \ntr-un echili-bru firesc, c` ne-a \nv`]at nutri]ia curat` [i c` ne-a \nv`]at ce are omul maide pre] - s`n`tatea - care se afl` \n minile fiec`ruia pentru c` dezechili-brele vin din propriul s`u interior.

    A plecat dintre noi la 21 mai 1997 f`r` s`-[i vad` ]elul atins, acelade l`sa \n urm` o [coal` plin` de toate \nv`]`turile sale. Consider`m c`este de datoria noastr` moral`, a celor care l-am cunoscut [i am reu[it s`\nv`]`m din [tiin]a sa, de a face public tot ceea ce cunoa[tem pentru ceice vor s` primeasc`, pentru cei ce sunt c`ut`tori pe acest drum.

    Regret`m cu to]ii c` a murit \ntr-o perioad` \n care putea s` maiaduc` mari contribu]ii la [tiin]ele vindec`rii naturiste, la [tiin]ele eso-terice care au luat un adev`rat avnt dup` anul 1989.

    Dac` am respecta toate \nv`]`turile dnsului, via]a noastr` ar fi maibun`, mai u[oar`, mai frumoas` [i mai plin` de iubire.

    SANDA {TEFAN

    13

  • Cteva cuvinte ale lui Valeriu Popa (extrase din \nregistr`ri video)

    - Din punct de vedere chimic, omul este o crea]ie a Divinului, darfizicul nu poate s` s`l`[luiasc` singur [i s` se dezvolte f`r` cea de a douaparte psihic`. Deci, acest corp uman este format din dou` elemente: fizic- pip`ibil [i bioenergetic - demonstrabil mine dup` ce [tiin]a \l vaaccepta.

    Corpul fizic e format din mai multe elemente, unul din ele fiindcorpul vital. Conform Legii Divine, partea aceasta vital`, \n timpul som-nului iese din corp pentru a se \nc`rca \n vederea activit`]ii zilei de mine.Ne \nc`rc`m energetic din alimentele consumate, \ns` elementele deimportan]` deosebit` nu le putem lua dect din zona (corespunz`toareevolu]iei) \n care am fost \nainte de a veni la via]`.

    - Un copil cnd vine la via]` preia energia din spa]iu, o integreaz`\n materia care cre[te \n pntecul mamei, ia energia din alimentele pe caremama la ingereaz`, ia energie [i de la tat` \n timpul zilei, iar de la mam`\n timpul nop]ii [i a[a, \ncet \ncet, \mpreun` cu \ngerul \ntrup`tor constru-iesc corpul \n care va s`l`[lui via]a pe care o \ncepe pe aceast` planet`.

    - Nu e suficient s` fii religios, trebuie s` fii profund \n a te conec-ta cu Energia Universal`, trebuie s` ai tr`irea de conectare cu EnergiaDivin`, nu numai prin vorbe.

    - O rug`ciune f`cut` pentru acele st`ri de boal` care sunt dobn-dite prin liberul arbitru f`r` s` respec]i Legea Divin`, acelea pot fi aju-tate; cele care ]i le-ai luat ca boal` [i ca s` \nve]i din gre[elile anterioare,acelea nu ]i le poate ierta nimeni. Noi trebuie s` \nv`]`m s` ne rug`mDivinit`]ii s` ne ajute s` nu gre[im, nu s` ne rug`m Divinit`]ii dup` ce amgre[it.

    - |n fa]a mea vin dou` categorii de bolnavi: autoprogama]i [iautoaccidenta]i prin liberul arbitru. Autoaccidentat este un individ caredatorit` nerespect`rii unor reguli, a ajuns \n stare de dezechilibru; face ce-i spun [i chiar mai mult dect \i spun, [i se reface. Cel autoprogramat,care [i-a luat \n programul lui boala respectiv` se apuc` de regim, se facec` face [i nu reu[e[te.

    - S`n`tatea este cea mai perfect` meserie a acestei planete.Corpul uman este cea mai perfect` ma[in` a acestei planete . Meseria de

    14

  • s`n`tate n-o po]i \nv`]a dect de la natur`, de la nimeni altcineva.- Medicul de mine trebuie s` \nve]e atta religie \nt s` [tie mai

    mult dect preotul, preotul trebuie s` \nve]e atta medicin` \nct s` [tiemai mult dect medicul; el trebuie s` vorbeasc` \n cadrul bisericii [idespre factorul s`n`tate.

    - Din via]` nu r`mi dect cu cuno[tin]ele [tiin]ifice acumulatedin toate domeniile [i faptele de iubire moral`. ~sta e bagajul cu carepleci sus, asta e toat` averea ta.

    - Prin credin]` [i [tiin]` trebuie s` ajungem la convingerea c` nusuntem independen]i ci dependen]i, modul de dependen]` fa]` de ceva saude cineva, va fi demonstrat mine.

    - Spritismul [tiin]ific va lumina lumea.- De la gest, gnd, privire, vorb`, fapt` totul se \nregistreaz`, se

    computerizeaz` [i dup` ce plec`m din via]` ne \ntlnim cu noi.- Nimic nu este \ntmpl`tor, totul este programat.- Boala \ncepe \n energetic cu mul]i ani \nainte [i se manifest` \n

    fizic; de exemplu, un cancer \ncepe cu 8 ani \nainte ca el s` apar` ca boal`fizic`.

    15

  • Cuvnt de mul]umire

    Mul]umesc Creatorului pentru c` exist pe lng` at]ia oameni mi-nuna]i.

    Mul]umesc Bunului Dumnezeu pentru cei 9 ani tr`]i al`turi deVeve, un suflet att de ginga[ [i pur, lng` care am \nva]at multe desprevia]`.

    Mul]umesc att \n numele meu ct [i al Raluc`i, tuturor celor carecu mult` dragoste [i d`ruire ne-au fost al`turi [i au luptat \mpreun` cu noiatt ct a permis Programul Divin, ajutnd-o pe veveri]a mea, s`tr`iasc` o via]` demn`, echilibrat` fizic [i psihic, ocolind suferin]acumplit` proprie unei asemenea boli necru]`toare. M` refer aici att lacolectivul medical de la Sec]ia Hematologie a Spitalului Fundeni, ct [ila oamenii de suflet -terapeu]ii autentici - att din capital` ct [i din\ntreaga ]ar`.

    Mul]umesc bunului meu prieten Ovidiu Harb`d`, pentru noua ori-entare a destinului meu.

    Mul]umesc tuturor celor de sus, entit`]i benefice [i luminoase(Valeriu Popa, Veveri]a - Veve [i al]ii) care ne-au inspirat [i ghidat cu voiaSfintei Treimi \n scrierea acestui volum.

    Mul]umesc prietenilor de pe P`mnt, care au pus um`rul la editarea[i produc]ia acestei c`r]i, [i doresc s`-i men]ionez aici:

    - Sanda {tefan - autor- Dan Abraham - patronul Tipografiei Everest 2001- colectivul Tipografiei Everest 2001 care a participat la pro-

    duc]ia acestui volum- Spectrum Media & Advertising - culegere text

    CEZAR DUMITRACHE

    Dumnezeu s`-i lumineze [i s`-i binecuvnteze pe to]i ace[tia. Amin.

    16

  • Cuvnt \nainte(relansarea unui concept)

    Am editat aceast` carte [i o ofer gratuit pentru a-i omagia pe ceacare a fost scumpa mea so]ie, Raluca Dumitrache (Veve), [i pe mareaFor]` de Lumin` Valeriu Popa, a[a cum am gndit eu [i prietenii mei c`ar fi pe m`sura dorin]elor lor, [i \n spiritul pentru care au tr`it ei aici pep`mnt.

    Credem cu toat` fiin]a c` cea mai bine primit` form` de omagiueste \ntr-ajutorarea semenilor, \ndrumndu-le pa[ii c`tre vindecareasufletului [i a trupului, f`r` nici un interes material, concept propriumarelui Om Valeriu Popa.

    Sper`m c` apari]ia acestui volum, s` duc` la relansarea acestuiconcept, deoarece exist` mult` suferin]` [i s`r`cie \n jurul nostru [i mul]ioameni sunt nevoi]i s` renun]e la tratamente datorit` costurilor insuporta-bile pentru ei.

    Noi credem c` dreptul la via]` al oamenilor nu trebuie s` fie legatde condi]ia lor material`.

    De aceea, aceast` carte se dore[te a fi [i un apel la \ntrajutorarec`tre medicii alopa]i [i vindec`torii autentici pe de o parte, [i compatrio]iino[tri cu o situa]ie material` bun` [i foarte bun` pe de alt` parte.

    S` nu-i ignora]i pe cei afla]i \n suferin]` [i f`r` posibilit`]i.Dac` sunte]i medici sau terapeu]i, consulta]i gratuit cu mult`

    c`ldur` sufleteasc` [i compasiune pe cei bolnavi [i f`r` posibilit`]i.Dac` sunte]i \nst`ri]i, apleca]i-v` asupra celor nevoia[i din jurul

    dumneavoastr` [i oferi]i-le cele trebuincioase din inim` cu mult`dragoste (hran`, \mbr`c`minte etc).

    V`d adesea la televizor, \n special \n campaniile electorale sau \npreajma lor, oameni politici de toate culorile care se deplaseaz` la diferitec`mine de copii sau de batrni, d`ruind diverse (hran`, juc`rii, televizoarecolor, etc.), dar numai \n prezen]a camerelor de luat vederi [i dac` sepoate s` fie prezente toate televiziunile sunt [i mai mul]umi]i.

    Eu numesc aceast` atitudine \ntrajutorare \n stil politicianist.Sigur exist` [i un fapt pozitiv \n aceste ac]iuni, \n sensul c` poate

    vizionnd secven]ele respective, le vin [i altora idei de generozitate, decompasiune.

    Dar a[ dori s`-i \ntreb pe cei ce se f`lesc pe posturile de televiziune17

  • cu tot felul de dona]ii ([i nu este vorba aici doar de oamenii politici): A]i fi la fel de genero[i f`r` publicitate?.

    Eu v` propun s` l`s`m la o parte orgoliile [i vanitatea [i pa[ii nos-tri s` urmeze calea credin]ei.

    S` ne \ndrept`m spre calea credin]ei este un al] ]el pe care sper`ms`-l ating` editarea acestui volum.

    Prin credin]` la [tiin]` [i prin [tiin]` la credin]` afirma mareleOm Valeriu Popa.

    *

    Lecturnd paginile din cuprins, v` ve]i \ntlni cu un limbaj popu-lar, deoarece am dorit ca ceea ce am scris s` fie pe \n]elesul tuturor, s`ajute [i oamenii simpli. Nu ne intereseaz` s` culegem eventuale laudevis-a-vis de un limbaj literar elevat pe care probabil nici nu-l posed`m,noi fiind de forma]ie tehnic`.

    *

    Subliniez faptul c` nu ne adres`m celor familiariza]i cu lumea spir-itual`, pentru care multe texte din aceast` carte pot p`rea puerile. Pentrudn[ii exist` pe pia]` multe volume de specialitate valoroase.

    |i avem \n vedere aici pe cei care \ncep s`-[i pun` semne de \ntre-bare despre via]` [i sunt poate, dezorienta]i.

    Sper`m, ca m`car \n parte, aceast` lectur` s`-i l`mureasc`.Nu avem preten]ia c` de]inem noi ADEV~RUL, dar vreau s` [ti]i

    c` tot ce s-a scris aici, s-a scris cu sufletul curat, prin prisma experien]elorpersonale prin care am trecut.

    R`mne ca dumneavoastr` s` ne acorda]i credit sau nu, dup` cumv` dicteaz` probabil propriul instinct.

    *

    Ne-am gndit \n acela[i timp [i la cei cu diferite afec]iuni care nuau g`sit rezolvarea (par]ial` sau total`) \n medicina alopat`.

    |n cazul \n care terapiile [i re]etele naturiste publicate aici, nu v`sunt foarte clare, sau dori]i l`muriri suplimentare pute]i lua leg`tura cudoamna Sanda {tefan la telefon: 0745 153 875. Dnsa v` poate ajuta cu

    18

  • sfaturi \n mod gratuit, avnd o bogat` experien]` acumulat` al`turi de celce a fost marele Om Valeriu Popa, [i care este acum un mare Spirit deLumin`.

    |n ceea ce prive[te terapiile [i regimurile naturiste, mare parte dinele apar]in lui Valeriu Popa, altele au fost publicate \n diverse c`r]i \ntr-oform` sau alta (noi nu ne asum`m paternitatea lor), celelalte fiind culesedin popor. Meritul nostru este acela de a v` pune la dispozi]ie acesteinforma]ii \n mod gratuit.

    Faptul c` discut`m aici numai de tratamente, terapii [i re]ete natur-iste, nu \nseamn` c` neg`m medicina alopat`, care are rolul ei bine definit\n societate, iar noi avem toat` stima pentru acei medici care \[i practic`meseria cu abnega]ie [i d`ruire.

    Oricum indiferent ce crede]i acum despre cele scrise aici, noi v`rug`m s` l`sa]i o fereastr` deschis` spre viitor, poate experien]ele ulte-rioare prin care ve]i trece v` vor determina s` ne lua]i \n considerare.

    *De ce titlul D`ruim Lumin` [i Iubire?Pentru c` Luminile Cerului ne transmit continuu aceast` lumin` [i

    iubire cu voia Sfintei Treimi, ca s` ne \nc`lzeasc` sufletele, s` ne ajute s`dep`[im momentele grele din aceast` existen]` [i pentru a ne sprijini \nevolu]ia noastr` spiritual`.

    Gndi]i-v` c]i dintre dumneavoastr` nu a]i recep]ionat aceast`dragoste sub diverse forme, le-a]i sim]it prezen]a benefic`, mngierealor, mesajele de \ndrumare [i avertizare \n vise etc, fiecare avnd propri-ul sistem decodificator. |n special cei dragi nou`, cu care am avut aici pep`mnt leg`turi suflete[ti foarte apropiate, \ncearc` cu permisiuneaDivinit`]ii s` ne trimit` de sus aceast` Iubire [i Lumin` Divin`, adic`esen]a Crea]iei. Noi, la rndul nostru trebuie s` trimitem tuturor [i celordragi de sus [i semenilor no[tri de pe p`mnt continuu aceea[i Lumin` [iIubire.

    Dac` vom proceda astfel, via]a pe p`mnt va fi mult mai bun`, noivom evolua mult pe plan spiritual [i ne vom vindeca suflete[te [itrupe[te.

    Aceast` carte se vrea ea \ns`[i un mesaj de lumin` [i iubire.

    CEZAR DUMITRACHE

    19

  • 20

  • CUVINTE DE LUMIN~

    21

  • 22

  • IISUS HRISTOS

    Iisus Hristos a cobort \n lume acum 2000 de ani pentru a ajutaomul s`-[i transforme natura sa uman` \n natur` divin`, pentru ca el s`-[i realizeze natura divin` \n el \nsu[i [i s`-[i g`seasc` locul s`u exact \nRegatul lui Dumnezeu.

    CELE 10 PORUNCI DUMNEZEIE{TI

    1. Eu sunt Domnul Dumnezeul t`u, s` nu ai al]i dumnezei afar` deMine.

    2. S` nu-]i faci chip cioplit, nici alt` asem`nare, nici s` te \nchini lor.3. S` nu iei numele Domnului Dumnezeului t`u \n de[ert.4. Adu-]i aminte de ziua Domnului [i o cinste[te.5. Cinste[te pe tat`l t`u [i pe mama ta ca bine s`-]i fie [i mul]i ani

    s` tr`ie[ti pe p`mnt.6. S` nu ucizi.7. S` nu fii desfrnat.8. S` nu furi.9. S` nu ridici m`rturie mincinoas` \mpotriva aproapelui t`u.

    10.S` nu pofte[ti nimic din ce este al aproapelui t`u.

    TAT~L NOSTRU

    Tat`l nostru Carele e[ti \n Ceruri,Sfin]easc`-se nemele T`u,Vie \mp`r`]ia Ta,Fac`-se voia Ta, Precum \n cer a[a [i pe p`mnt.Pinea noastr` cea de toate zilele,D`-ne-o nou` ast`zi,{i ne iart` nou` gre[alele noastre,Precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[triCi ne izb`v`[te de cel r`u.C` a Ta este \mp`r`]ia [i puterea [i slava,A Tat`lui [i a Fiului [i a Sfntului Duh,Acum [i puterea [i \n vecii vecilor

    Amin.23

  • CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI IISUS HRISTOS

    Omul nu poate tr`i numai cu pine, el are nevoie de fiecarecuvnt pe care \l roste[te Dumnezeu.

    Ferici]i cei ce plng, c`ci Dumnezeu \i va alina. Ferici]i cei umili, c`ci vor primi ce le-a promis Dumnezeu. Cel mai mare |mp`r`]ia Cerului este cel ce se umile[te [i devine

    ca acest copil. Ferici]i sunte]i cnd lumea v` insult` [i persecut`, [i spune tot

    felul de minciuni r`u-voitoare despre voi, fiindc` atunci voi m` urma]i peMine. Fi]i ferici]i, c`ci r`splata v` a[teapt` \n Ceruri. Profe]ii care au tr`it\naintea voastr` a[a au fost persecuta]i.

    Ferici]i cei persecuta]i, fiindc` fac ce le cere Dumnezeu. Al lor vafi Regatul Cerurilor.

    V-am f`cut cunoscut tot ce am \nv`]at de la Tat`l meu.Fiul omului este Domn chiar [i al Sabatului.Fiul omului a venit s` caute [i s` mntuiasc` ce era pierdut. Nimeni nu l-a v`zut vreodat` pe Dumnezeu, dar dac` ne iubim

    unii pe al]ii, Dumnezeu r`mne \n noi.Cine nu iube[te, nu l-a cunoscut pe Domnul, c`ci Domnul este

    iubire.Dumnezeu este dragoste. Cine r`mne \n dragoste, r`mne \n

    Dumnezeu. Vei iubi pe aproapele t`u ca pe tine \nsu]i. Fi]i perfec]i precum Tat`l vostru Ceresc este.

    24

  • SRI SATHYA SAI BABA

    Sai Baba, n`scut \n 1926 \n sudul Indiei, este recunoscut de mi-lioane de persoane din \ntreaga lume ca Avatar. |n hinduism, Avatarulreprezint` \ncarnarea uman` a Divinit`]ii care posed` prin \ns`[i natura safacult`]ile de omniprezen]`, omnipoten]` [i atot[tiin]`.

    De fiecare dat` cnd domne[te \n lume dezordinea, Domnul se\ncarneaz` [i ia chip de om, astfel \nct s` le arate oamenilor calea p`cii- spune Sai Baba.

    Acest sfnt indian este o m`rturie vie a minunilor sale care trecdincolo de legile [tiin]ifice cunoscute [i sunt comparabile cu cele ale luiIisus. A \nf`ptuit miracole [i continu` s` le fac` vindecnd mul]i bolnavi,ajutndu-i pe s`rmani, materializnd diverse obiecte, ca [i cenu[a divin`numit` vibhuti ce serve[te \n tratarea tuturor maladiilor.

    Sai Baba n-a venit s` r`spund` intereselor unei comunit`]i sau uneireligii anume, ci pentru a sluji omenirea \ntreag` prop`v`duind o religieunic`, cea a iubirii [i a p`cii.

    Este un maestru divin al timpurilor noastre, a[a cum au fost la vre-mea lor, Budha, Krishna, Iisus.

    Mesajul lui Sai Baba este acela de unitate [i iubire \ntr-o lumesf[iat` de contradic]ii. El s-a \ntors pentru \n`l]area spiritual` a omenirii.

    SANDA {TEFAN

    CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI SAI BABA

    Doamne! Ia-mi iubirea [i las-o s` curg` pe de-a-ntregul \n devo]iune c`tre tine.

    Doamne! Ia-mi minile [i las`-le s` munceasc` f`r` \ncetare penru tine.

    Doamne! Ia-mi mintea [i gndurile [i las`-le s` fie \n acord cu tine.

    Doamne! Ia-mi totul [i las`-m` s` fiu instrumentul t`u.

    Iubirea e Dumnezeu, iar Dumnezeu e iubire. Dumnezeu se ma-nifest` acolo unde e Iubire. S` iubi]i tot mai mul]i oameni, cu tot maimult` for]`. Preface]i aceast` iubire \n ajutor [i ajutorul \n rug`ciune, iat`

    25

  • disciplina spiritual` cea mai \nalt`. S` nu a[tepta]i nimic \n schimb de la cei pe care-i iubi]i. |nv`]a]i Iubirea Univesal`, astfel Divinitatea din voi se va putea

    exprima \n toat` plenitudinea sa. Religia [i disciplina spiritual` sunt esen]iale pentru perfec]iunea

    uman` [i realizarea de c`tre fiin]a omeneasc` a celui mai \nalt ideal als`u. Religia este una \n UNITATE.

    Controlul sim]urilor este devo]iunea adev`rat`. Nu poate exista fericirea adev`rat` f`r` credin]` [i devo]iune. Adev`rat` fericire \nseamn` s` te \ncredin]ezi voin]ei supreme. Ochii fizici trebuie s` v` arate slava lui Dumnezeu, iar ochiul

    interior s` v` arate Divinitatea din voi [i din Crea]ie. |n]elepciunea poate salva \ntreaga omenire [i fiecare fapt` a

    noastr` trebuie s` izvorasc` din \n]elepciune. Fericirea acestei lumi va fi garantat` atunci cnd armonia [i

    \n]elegerea vor cobor\ \ntre oameni. Dumnezeu de]ine exclusivitatea \n guvernarea cosmosului. El

    n-are dorin]e. Datoria omului este s`-I ofere iubirea [i s`-L sl`veasc`manifestnd aceast` iubire cum poate mai bine.

    Aminte[te-]i c` te apropii de Dumnezeu cu fiecare pas f`cut, [ic` Dumnezeu, atunci cnd faci un pas c`tre El, face zece pa[i c`tre tine.Nu exist` oprire \n acest pelerinaj; este o c`l`torie continu`, zi [i noapte,prin v`i [i de[erturi, printre lacrimi [i zmbete, prin moarte [i na[tere,prin morminte [i pntece.

    Drumul c`tre fericire nu se afl` \n a face ce \]i place, ci \n a-]iplace ceea ce trebuie s` faci.

    Eu predic numai o singur` religie, a iubirii pentru to]i, care sin-gur` este capabile s` reuneasc` rasa uman` \ntr-o fraternitate a omuluiaflat` sub paternitatea lui Dumnezeu.

    Dumnezeu nu va fi mi[cat de comentariile filozofice stricte. Eleste mul]umit numai de practica efectiv`; de str`dania autentic`; de efor-tul sincer, onest; de lupta neobosit` de a-]i cur`]a mintea. Lupta trebuie s`fie alert` [i activ` pn` ce ]elul este atins.

    AUM-ul lui OM reprezint` principiul OM TAT SAT adic` Acestaeste Adev`rul, Eu sunt Adev`rul [i Adev`rul este Unul. Sunetul OM estemereu prezenta voce interioar`, Eco-ul chem`rii Divine din cavitateainimii. Asculta]i-l, sim]i]i fiorii s`i.

    Sunetul unei mantre este la fel de valoros ca [i \n]elesul s`u.26

  • OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

    Filozof [i pedagog francez de origine bulgar`, maestrul OmraamMikhael Aivanhov (1900-1986) ne propune o nou` religie: solar` [i uni-versal`, dndu-ne posibilitatea s` cuno[tem adev`rurile cele mai sublimepe care religiile [i filozofiile le-au ]inut prea mult timp ascunse explicn-du-ne astfel existen]a noastr` pe acest p`mnt conform marilor legi alelumii divine. Aceast` \n]elegere privind des`vr[irea omului va penetrapu]in cte pu]in spiritele, via]a devenind universal`, nemaiexistndsepar`ri \ntre oameni, nemaiexistnd frontiere [i r`zboaie. |n noua safilozofie nu exist` dect iubire, abnega]ie, lumin` [i puritate.

    |nv`]`mntul s`u se aplic` \n Fraternitatea Alb` Universal` pecare a \nfiin]at-o \n Fran]a, precum [i \n alte societ`]i din \ntreaga lume,sub aceea[i denumire.

    SANDA {TEFAN

    CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI OMRAAM

    Cnd o fiin]` reu[e[te s` \l pun` pe Dumnezeu pe primul loc, dea-supra tuturor dorin]elor [i intereselor personale, ea va suferi mari trans-form`ri interioare, devenind o lume organizat`.

    Cnd a[ezi Divinitatea pe culmea fiin]ei tale, \nseamn` c` g`se[tiun punct de echilibru stabil. Cnd un obiect este foarte bine fixat, \l pute]iface s` se mi[te \n toate sensurile, pentru c` el va reveni mereu la pozi]iade echilibru. La fel se \ntmpl` [i cu fiin]a uman`. Att timp ct nu [i-astabilit un punct de sprijin \n Dumnezeu, cea mai mic` tulburare ce vainterveni \n via]a ei, o va putea dezechilibra. Dar, dup` ce a \nv`]at, s` \[ipun` toate speran]ele, credin]a, \ncrederea, iubirea sa \n Creator, orice s-ar \ntmpla, ea va r`mne solid` [i rezistent`.

    Acela care \ncearc` s` scape de eforturi [i de greut`]i va \ntlniobligatoriu dificult`]i mult mai mari. |n loc s` \ncerce s` scape de prob-leme, el trebuie s` \ncerce s` le rezolve, altfel cea de a doua situa]ie va fimult mai rea dect prima.

    Primele cuvinte pe care trebuie s` le ave]i pe buze diminea]a la27

  • trezire trebuie s` fie: - |]i mul]umesc }ie Doamne, pentru c` mi-ai d`ruit via]a [is`n`tatea. Umple-mi inima de iubire [i d`-mi for]a s` \ndeplinesc voin]a Ta, astfel ca toate faptele mele s` fie \ntruslava Ta [i \n numele T`u.

    Iubirea de Dumnezeu rezolv` toate problemele. Somnul se transform` \ntr-un act sacru atunci cnd te culci cu

    inten]ia s` studiezi \n cealalt` lume, fiindc` acolo prime[te adev`rataIni]iere.

    Dac` arunca]i priviri rele, proiecta]i o for]` care \ncepe s` lucrezef`r` [tirea voastr` [i care se va \ntoarce \ntr-o zi \mpotriva voastr`.

    Cuvintele sunt puternice, dar noi nu [tim cum s` le folosim, nicicum s` le pronun]`m corect. Cnd v` sim]i]i \n \ntuneric, ca [i cum a]i fic`zut \ntr-o pr`pastie, pronun]a]i cuvintele: |n]elepciune, Lumin`, pn`cnd ele vor vibra [i vor c`uta s` p`trund` \n toate celulele corpuluivostru. |n acel moment, totul se va lumina...

    Ura creeaz` leg`turi la fel de strnse ca [i iubirea. Pentru a v` ap`ra de du[manii vo[tri, iubi]i-i. Dac` \i detesta]i, \i

    dispre]ui]i sau \i ur]i, aura voastr` se destram` [i prin aceste por]iunidestr`mate se stabile[te o comunicare cu tot ceea ce este negativ, dis-trug`tor \n ei, [i astfel ve]i primi toate r`ut`]ile lor, ura lor, care o dat`declan[at` \n voi, va \ncepe s` v` distrug`.

    Lumina .... acest cuvnt rezum`, condenseaz` tot ceea ce este maipur, mai puternic, mai frumos, mai sublim : pe Dumnezeu |nsu[i.

    Ceea ce numim \mp`r`]ie, este \n realitate un contact cu o for]`,cu o inteligen]`, cu o entitate care apar]ine unei lumi superioare.

    Cnd omul lucreaz` pentru slava lui Dumnezeu, \ncerc`rile aparpentru a-l \mpinge spre perfec]iune. Atunci cnd lucreaz` f`r` lumin`,toate \ncerc`rile pe care trebuie s` le suporte sunt corec]ii, pedepse.

    28

  • VALERIU POPA

    Valeriu Popa (1924-1997) a fost [i r`mne marele vindec`tor alRomniei, un deschiz`tor de [coal` [i drum \n domeniul naturismului [ibioenergeticii \n ]ara noastr`.

    Primind sfaturile lui, mii de oameni - bolnavi f`r` alte [anse pecalea medical` alopat` - s-au autovindecat.

    Om de \nalt` moralitate [i spiritualitate, oferea ajutorulnecondi]ionat [i gratuit. |nv`]a oamenii s`-[i poarte singuri de grij` \ntr-un mod simplu [i corect, s`-[i reconstruiasc` s`n`tatea prin propriilefor]e.

    A fost promotorul c`l`uzirii pa[ilor no[tri prin labirintul unei prac-tici naturiste pu]in cunoscute la noi [i mai pu]in acceptat` de lumea me-dical`.

    Dotat cu capacit`]i enorme de vindecare, to]i cei care l-au cunos-cut au crezut [i cred \n miracolul terapiei naturiste.

    Datorit` generosului, neobositului [i marelui iubitor de oameni,Valeriu Popa, tr`iesc ast`zi mii de fo[ti pacien]i [i se bucur` de via]`.

    SANDA {TEFAN

    CUVINTE DE LUMIN~ ALE LUI VALERIU POPA

    Iertarea este calea spre adev`rata s`n`tate [i fericire. Esen]a fiin]ei noastre este dragostea universal` necondi]ionat`. Via]a este cea mai dur` [coal` a acestei planete, prin ea trec toate

    formele emanate de la natur` pentru a c`p`ta evolu]ie. Dac` medicina de mine vrea s` fie medicina viitorului, trebuie

    s` \nve]e omenirea instictoterapia. Fugind de natur`, fugim de noi. Binele de azi este binele de mine, r`ul pe care-l faci azi \l

    prime[ti mine. }ine minte omule: ce emi]i, aia atragi. Gndul e for]`, dac` ai emis un gnd [i nu ai dreptate se \ntoarce

    contra ta cu dubl` intestitate. Ori de cte ori oamenii tulbur` echilibrul natural, atrag asupra lor

    29

  • consecin]e de la nefaste pn` la dezastruoase. Eu nu vindec, vindecarea o face doar Divinitatea. Boala este o \nc`lcare a legilor Naturii, iar \n termeni religio[i

    este un p`cat. Orice boal` sau moarte prematur` \nainte de 111 ani constituie

    accidente datorate infrac]iunii de nerespectare a regulilor naturale alevie]ii.

    Drag` romne, dac` exi[ti cu adev`rat, ]ine minte c` oricine vinedin afar` s` te ajute, nu o face f`r` interes.

    * * *

    Analiznd fiecare fraz` din rug`ciunea de capati Tat`l Nostru,vorbind despre p`cat [i gre[eal`, Valeriu Popa a sesizat c` p`catul estef`cut cu bun` [tiin]`. El se isp`[e[te, nu se iart`. De aceea sim]ea nevoias` sublinieze c` se iart` gre[elile, cele f`cute f`r` de voie, c`ci cele f`cutecu voie, adic` cu bun` [tiin]`, erau de fapt p`cate.

    O problem` care l-a fr`mntat mult` vreme a fost \n leg`tur` cufraza: ...{i nu ne duce pe noi \n ispit`.

    Dnsul se \ntreba [i \i \ntreba pe cei care ascultau:Cine ne duce \nispit`, binele sau r`ul? Binen]eles c` oamenii r`spundeau, cum e [ifiresc, c` r`ul ne duce \n ispit`.

    La acest r`spuns Valeriu Popa punea o \ntrebare care \]i t`iar`suflarea:{i atunci, cum pot eu s` acuz \n rug`ciune Divinitatea c` m`duce \n ispit`. ?

    Pentru a r`spunde la aceast` \ntrebare, pre] de c]iva ani a studiattraducerile rug`ciunii Tat`l nostru [i din alte limbi, cernd \n acela[itimp [i sfatul preo]ilor. De fapt rug`ciunea a fost spus` de Isus \n limbaaramaic`. Apoi Luca, Marcu [i Ioan au scris evangheliile \n limba greac`,iar Matei a scris evanghelia \n limba aramaic`. Noi, romnii, am f`cut tra-ducerea din greac`,dar [i alte ]`ri europene au traduceri ale rug`ciunii (\nfrancez` de ex.) unde nu apare enun]ul c` Divinitatea duce \n ispit`.

    Astfel, sensul acestei fraze este:{i ne ajut` s` nu c`dem \n ispit`sau {i nu ne l`sa s` c`dem \n ispit`.

    Aceste formul`ri, Valeriu Popa le considera mai adecvate, rostin-du-le [i \n cadrul unor conferin]e, dar nu ca pe un adev`r absolut, ci ca pe

    30

  • o ipotez` desprins` din preocup`rile sale. Cnd cei \nseta]i de cunoa[tere \l \ntrebau : Cum \i ajut` Dumnezeu pe oameni?Valeriu Popa le explica: Creatorul ne ajut` prin intermediul subalternilor s`i, care sunt

    entit`]i benefice de lumin` (\n limbaj popular oamenii \i numesc \ngeri)[i au misiunea de la Sfnta Treime s` ne aib` \n grij` [i paz` [i s` nesus]in` \n realizarea programului divin cu care am venit \n aceast` via]`.

    Pentru c` sublinia deseori Valeriu Popa, omul cnd vine la via]`este \nzestrat de Dumnezeu cu un program divin care \i este dat (dac` estespirit mai evoluat [i-l alege singur cu acceptul Sfintei Treimi acesta fiindautoprogram) [i cu liber arbitru.

    Prin liberul arbitru de care dispune \nc`lcnd legile divine omul sepoate abate de la programul dat (sau autoprogramul luat ) c`znd \ngre[eal`.

    |n aceste idei, dnsul a formulat rug`ciunea Tat`l nostru astfel:Tat`l nostru, Care e[ti \n ceruri, sfin]easc`-se numele T`u, vie

    \mp`r`]ia Ta, fac`-se voia Ta, precum \n cer a[a [i pe p`mnt. Pineanoastr` cea de toate zilele d`-ne-o nou` ast`zi, [i ne iart` nou` gre[elilenoastre cele f`cute f`r` de voie, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri. {ine ajut` prin subalternii T`i s` nu c`dem \n ispit` prin liberul arbitru fa]`de programul dat sau autoprogramul luat cnd am revenit la o nou` via]`.{i ne izb`ve[te de cel r`u.

    C` numai Tu e[ti Unicul Creator [i Unicul Salvator. Amin.

    OVIDIU HARB~D~CEZAR DUMITRACHE

    31

  • 32

  • PLEDOARIE PENTRU GNDIREA POZITIV~

    De la gnd, privire, gest, vorb`, fapt`, totul se \nregistreaz` [i se com-puterizeaz` undeva \n finit, [i suntem direct r`spunz`tori pentru c` minene \ntlnim cu noi spunea marele Om Valeriu Popa.

    Da, dup` ce plec`m din aceast` via]`, ne \ntlnim cu noi, adic`vom fi judeca]i pentru tot ceea ce am tr`it aici pe p`mnt [i bine [i r`u.C`vrem noi s` credem sau nu, c` ne place sau nu ne place, aceasta este real-itatea: totul pleac` de la gnd.

    Gndul este o mare for]`, au afirmat [i afirm` to]i oamenii lumi-na]i de pe acest p`mnt. Realmente, prin gndirea noastr` putem generao for]` benefic` nou` sau o for]` negativ` ce va ac]iona \n detrimentulnostru.

    |n ziua de azi, din nefericire, facem multe gre[eli de gndire, uneledin ne[tiin]`, la care concur` [i lipsa de credin]` (cel pu]in \n plancon[tient) la unii dintre noi.

    Se \ntmpl` \ns`, [i este mult mai grav s` gndim \n mod premed-itat cu rea inten]ie, iar consecin]ele pot fi fapte reprobabile dintre cele maipericuloase pentru lumea \nconjur`toare.

    {i \ntr-un caz [i \n cel`lalt, aceste defec]iuni de gndire formeaz`a[a numita gndire negativ`, care pe lng` faptul c` matematic creeaz`dizarmonie \n Univers, ne poate conduce \n multe cazuri la boal`, iar \nunele situa]ii chiar la o boal` grav`.Sunt a[a numitele boli prin autoacci-dentare ( de la Valeriu Popa citire) care pot fi vindecate chiar dintr-oform` mai grav` (la formele foarte grave [ansele sunt de 10-15%) cutratament sau terapii [i regimuri adecvate, dar numai cu condi]ia obliga-torie ca persoana \n cauz` s`-[i schimbe radical modul de gndire, implic-it modul de via]`. Excep]ie fac bolile karmice, a[a numitele boli autopro-gramate (tot de la Valeriu Popa citire), care sunt nevindecabile indiferentde calea pe care o alegem, dar aici intr`m \ntr-o zon` delicat` pe care nune-am propus s` o atingem acum (poate \ntr-o apari]ie viitoare).

    Deoarece modul de gndire pozitiv este vital pentru o via]` plin`de armonie [i s`n`tate, mi-am permis prin cele cteva paragrafe ceurmeaz`, s` aduc, sper eu, o pic`tur` de lumin` \n universul cunoa[teriidumneavoastr`.Poate, parcurgndu-le se va \nfiripa m`car un \ndemn lamedita]ie pe aceast` tem` pentru unii dintre cititori.

    * * *33

  • Ca o idee general` \ncerca]i permanent s` gndi]i pozitiv.Este \ntradev`r foarte dificil s`-]i controlezi permanent gndirea,

    dar progresiv muncind cu noi, cu efort, putem emite din ce \n ce maimulte gnduri pozitive.

    Ce semnific` aceasta?|nseamn` s` fim ferici]i c` tr`im, c` exist`m, s` ne bucur`m de tot

    ceea ce ne \nconjoar`, s` mul]umim Divinit`]ii pentru ce ne-a dat, ne d`[i ne va da , s` fim optimi[ti, s` iubim Crea]ia [i implicit pe cei din jurulnostru, chiar [i pe cei ce ne-au gre[it, s` atingem o lini[te [i o pace inte-rioar` pe care vicisitudinile vie]ii s` nu o poat` clinti.

    Cum?Prin conectare permanent` la Cel de Sus.

    * * *

    Nu pune]i nimic [i pe nimeni mai presus de Dumnezeu.Nici copilulpe care-l adora]i, nici so]ia iubit`, nici p`rin]ii minuna]i , nici pasiuneadumneavoastr`, nici casa, ma[ina, etc.

    A pune pe primul plan altceva \naintea Domnului, semnific` oeroare fundamental` existen]ial`, o mare lips` de recuno[tin]` fa]` de Celce ne-a creat, pentru c` f`r` El nu ne-am fi n`scut.S` [ti]i c` legile Divinefunc]ioneaz` perfect, iar lipsa de gratitudine este aspru sanc]ionat`.

    Poate c` a]i auzit de situa]ii de genul \n care o familie avea uncopil foarte reu[it, toat` dragostea lor era \nchinat` acestui copil [i \ntr-un moment nea[teptat copilul cel divinizat s-a \mboln`vit grav sau asuferit un accident \n care a plecat dintre noi pentru totdeauna. {i mul]i s-au \ntrebat de ce? Pentru c` lipsa de recuno[tin]` fa]` de Cel de Sus sepl`te[te foarte scump.

    Constat cu durere c` recuno[tin]a este pas`re rar` \n ziua de azi.Profit`m de semenii no[tri dup` care uit`m de ajutorul primit \n diferitemomente ale vie]ii. De fapt recuno[tin]a scade direct propor]ional cul`comia noastr` atunci cnd suntem subjuga]i interesului material, adorin]ei de \navu]ire cu orice pre].

    Ne apar cteodat` fel de fel de ghinioane [i credem noi c` vin dinsenin. Nici vorb`, ni le atragem [i prin lipsa de gratitudine, pentru c`sup`rarea celui nedrept`]it dac` este corect motivat` ia diverse formeenergetice, care \ntr-o zi \i vor lovi pe cei vinova]i.

    34

  • Pentru c` totul se pl`te[te.

    * * *

    Este foarte benefic ca \n discu]iile purtate s` amintim numele Domnuluicu recuno[tin]`, cu mult` dragoste, pentru c` ne conect`m \n acel moment lacea mai pur` [i mai \nalt` form` de energie care ne va lumina calea.Vomacumula \n acela[i timp o energie extrem de puternic` [i pre]ioas`, care neva ajuta \n desf`[urarea activit`]ilor cotidiene.

    Dac` vre]i s` v` convinge]i, citi]i \n mod repetat capitolul CUVINTEDE LUMIN~. Dar citi]i-l cu inima deschis`, \n lini[te, c`utnd s` v` con-centra]i ct mai bine astfel \nct acele cuvinte s` v` p`trund` toat` fiin]a.

    Efectul acestei lecturi de lumin` v` las s`-l constata]i dumneavoastr`.

    * * *

    Rug`ciunea cea mai drag` lui Dumnezeu este rug`ciunea demul]umire.

    Prea mul]i oameni [i prea des folosesc rug`ciunea ca s` cear`:D`-mi Doamne s`n`tate, d`-mi Doamne noroc \n dragoste, d`-mi

    Doamne cas`, ma[in` etc. ajungnd pn` la cereri hilare (d`-mi Doamnenoroc s` c[tig la Loto) etc.

    Dar de mul]umit pentru ce am primit [i ce primim, cnd mul]umimoameni buni? Oare Dumnezeu e dator s` ne dea \n continuu de toate, [i noinu avem nici m`car obliga]ia moral` [i bunul sim] s` mul]umim?

    Recuno[tin]a noastr` unde e?Oricum degeaba cerem noi cte \n lun` [i \n stele, c` Bunul Dumnezeu

    tot ce va considera c` avem nevoie ne va da, func]ie de destinul pe care-lavem de parcurs \n aceast` via]`, aici pe P`mnt. Aceste rug`ciuni de cererenu fac, prin multitudinea lor, dect s` intoxice v`zduhul [i s`-i indispun` peCei de Sus.

    |n schimb, rug`ciunile sincere de mul]umire sunt cel mai bine primitede Cer.

    C` tot am vorbit \n acest paragraf de ceea ce primim de Sus, suntsemeni de-ai no[tri care au impresia c` (aici lucreaz` invidia, probabil) dac`unii au primit mai mult prin bun`voin]a Celui de Sus, au obliga]ia s` \mpart`totul cu cei care au posibilit`]i mai reduse \n a[a fel \nct s` dispar`diferen]ele.A

    CE

    ST

    VO

    LU

    M O

    MA

    GIA

    LE

    ST

    E O

    FE

    RIT

    GR

    AT

    UIT

    35

  • Nimic mai fals.Fiec`ruia i se d` dup` ceea ce merit` [i nu avem noi dreptul s` judec`m

    [i s` analiz`m. Nu putem [ti noi ce merite a avut fiecare \nainte de a cobor\ peP`mnt sau ct a muncit fiecare aici, \n aceast` via]` (\n cazul \n care a acu-mulat o avere din munc` cinstit` f`r` s` \n[ele sau s` calce pe cadavrele alto-ra, ceea ce este dificil, dar posibil).

    Sunt unii care din comoditate accept` un servici u[or 4 - 6 - 8 ore/zipl`tit, \n consecin]` tot u[or [i vor s` aib` posibilit`]ile celor ce trudesc dediminea]` pn` sear`, \nva]` permanent ca s` acumuleze noi cuno[tin]e [ipreiau responsabilit`]i ce presupun un consum nervos ridicat.

    Nu se poate a[a ceva [i n-ar fi drept.Fiecare trebuie s` ne mul]umim cu ceea ce avem, s`-i mul]umim

    Domnului pentru ce ne-a dat [i dac` dorim mai mult nu avem dect s` muncimmai mult. Obliga]ia noastr` moral` este s`-i sprijinim numai pe cei ce nu dis-pun de venituri suficiente [i n-au nici posibilitatea de a munci (copii, b`trni,bolnavi).

    * * *

    Nemul]umirea creeaz` \n organism o stare energetic` negativ` [i dac`aceast` atitudine vis-a-vis de via]` se perpetueaz`, poate conduce la boal`.

    Sunt situa]ii \n care din nemul]umire se nasc gnduri de sinucidere.Doar c` ne gndim la sinucidere [i comitem un mare p`cat. Ct despre sinu-cidere (nu o spun eu, ci spirite evoluate), ]ine]i minte:

    Sinuciderea este cel mai mare p`cat posibil pe care pute]i s`-l face]i peacest P`mnt.

    Suferin]a spiritului celui care \[i abandoneaz` \n mod voit corpul fizicpe P`mnt \nainte de a-[i \ndeplini destinul trasat de Sfnta Treime estemaxim`. Pentru c` pedepsele dictate de Cer pentru acest gest sunt cele maiaspre. Excep]ie fac bolnavii mintali, f`r` discern`mnt, care se sinucid \nmod incon[tient.

    * * *

    Mul]umi]i Domnului pentru c` sunte]i s`n`tos, acesta fiind darul celmai de pre] pe care-l au oamenii pe p`mnt.

    Din p`cate mul]i dintre noi, pn` cnd nu ne \mboln`vim nu apreciems`n`tatea la justa ei valoare.Alerg`m dup` bani, vrem s` acumul`m ct mai

    36

  • multe bunuri materiale, s` facem avere, suprasolicitndu-ne propriul organ-ism, lucrnd \n condi]ii de stres, cu o alimenta]ie haotic`, f`r` s` ne odihnimsuficient. Uit`m c` organismul nostru nu este f`cut din fier beton, el are ni[telimite pe care noi le dep`[im cu non[alan]`, creznd (grav` eroare) c` nimicnu ni se poate \ntmpla, ci numai al]ii se pot \mboln`vi, pot face infarct etc.

    Dar, vine o zi cnd inevitabilul se produce [i ne pr`bu[im. {i atunci, cei\n cauz` realizeaz` c` f`r` s`n`tate nu-]i folose[te la nimic averea, c` pelumea cealalt` nu avem cum s` lu`m cu noi nici un bun material, c` dac`ajungi neputincios \i afectezi [i pe cei din familie (care poate te-au avertizat\n repetate rnduri s` te potole[ti).

    Abia acum abordezi o gndire corect`, dar de multe ori este prea trziu.Sunt [i cazuri \n care nu neap`rat motiva]ia material` st` la baza distrugeriis`n`t`]ii.

    Dorin]a exagerat` de afirmare generat` poate de un nivel de orgoliuridicat, conduce la acela[i rezultat. Practic, din egoism, ei pun activitateapreferat` pe primul plan \naintea Creatorului [i nu-i intereseaz` nimic altce-va. Indiferent de motiva]ia excesului de activiate, foarte pu]ini sunt cei care]in cont de avertismentele date de propriul organism (atunci cnd acesteaapar).

    Aici trebuie precizat c` exist` organisme umane primitive (pu]inevoluate) [i organisme umane inteligente (evoluate). Aceast` clasificare nuare nici o leg`tur` cu preg`tirea intelectual` a individului. Po]i fi doctordocent \n mai multe domenii [i s` ai un organism primitiv. {i atunci ai impre-sia c` e[ti foarte puternic [i rezistent iar dup` ani de zile de supraefort cazidin picioare cum se spune, adic` po]i s` faci como]ie cerebral`, infarct,parez` sau ajungi direct la o boal` grav`.

    A[a c` ar trebui s` ne bucure mult atunci cnd organismul nostruinteligent ne aten]ioneaz` din timp asupra unui mod de via]` gre[it.Semnalele pot fi sub forma unor banale dureri de cap care se tot repet`,ame]eli, insomnii, aciditate crescut` \n organism ce duce la colite, \nceput deulcer, la contact`ri de r`celi [i gripe ce se succed nepermis de frecvent,oboseal` accentuat` att la efort fizic ct [i intelectual, scaun dereglat, dureride inim`, de bil`, de spate, etc.

    De regul`, trecem mult prea u[or peste aceste semnale, nu ne gndimcare este cauza lor adev`rat` (ea se afl` \n modul nostru de gndire carecomand` modul de via]`), consider`m aceste avertismente ni[te \ntmpl`ribizare [i ne limit`m doar la a lua ni[te medicamente. Acestea, din nefericire,\n unele cazuri nu fac dect s` elimine efectul ce se manifest` fizic (de regul`A

    CE

    ST

    VO

    LU

    M O

    MA

    GIA

    LE

    ST

    E O

    FE

    RIT

    GR

    AT

    UIT

    37

  • durerea), dar cauza simptomelor r`mne nerezolvat`, [i gre[eala este numai anoastr`.

    Ast`zi, [i datorit` publicit`]ii agresive, mul]i dintre noi s-au obi[nuit capentru orice afec]iune, orict de minor`, s` recurg` imediat la medicamente.

    Este o metod` superficial` prin care c`ut`m rezolvarea problemelorprintr-un sprijin din exteriorul nostru (pilula minune), dar cauza se afl` \n noi[i este profund`.

    Din p`cate, \n multe cazuri medicamentele reu[esc doar s` amor]easc`o perioad` de timp cauza primar`, care se dezvolt` apoi, conducnd de multeori la boli grave. De asemenea, datorit` compu[ilor chimici, medicamentele desintez` produc uneori \n plus [i efecte secundare nedorite ce pot afecta uneleorgane.

    Trebuie s` \n]elegem c` adev`rata vindecare o \nf`ptuim prin schim-barea modului nostru de gndire [i de ac]iune, printr-o voin]` de fier.

    Medicii [i vindec`torii ar trebui s`-[i concentreze eforturile \n primulrnd pentru a ne \nv`]a cum s` tr`im ca s` nu ne \mboln`vim, punnd mareaccent pe latura preventiv`. Dar noi suntem \ncuraja]i ca atunci cnd avemdureri de cap s` lu`m calmante.

    Faptul c` durerea ne trece cu pilule, nu trebuie s` ne mul]umeasc`, pen-tru c` n-am rezolvat fondul problemei. Orice traum`, orice stare de disconfort,are o cauz` ce o declan[eaz` [i aici trebuie intervenit, nu s` trat`m durerea \nsine.

    Sigur c` este mult mai dificil s` tratezi originea afec]iunii dect s` iei opilul`, dar [i rezultatele sunt pe m`sura implic`rii noastre. Altfel, ne am`gim[i ne min]im singuri.

    Care este situa]ia \n care merit` s` lu`m un medicament ?S` zicem c` ne doare capul [i trebuie s` particip`m la un simpozion la

    care ]inem o prelegere. Lu`m pilula ca s` ne putem desf`[ura \n bune condi]iiactivitatea impus`, dar apoi, cnd ajungem acas`, ne lini[tim [i analiz`m careeste cauza care a putut genera anomalia. Dac` nu ne d`m seama, apel`m laun medic alopat sau terapeut pentru a depista cauza durerii, pe care o trat`mcu toat` seriozitatea conform protocului indicat de specialist.

    Procednd a[a, multe boli grave [i multe necazuri mari ne-ar ocoli. Foarte periculos este, de asemenea, abuzul de antibiotice (unele sunt la

    ora actual` foarte puternice), pe care le lu`m uneori pentru o simpl` r`ceal` cas-o anihil`m rapid. |ns`, prin r`ceal`, organismul nostru vrea s`-[i fac`cur`]enie \n propria ograd`, eliminnd o parte a r`ului din el (guturaiul, expec-torarea mucozit`]ilor prin tuse, etc.). Oprind brutal aceast` ac]iune de

    38

  • expulzare cu antibiotice, toxicitatea blocat` \n organism se dezvolt`, se\nt`re[te, \nva]` \n timp s` lupte [i cu medica]ia puternic` administrat`, [idup` cteva r`celi tratate \ntr-un mod asem`n`tor ne putem trezi cu un can-cer.

    |n acest sens, utilizarea antibioticelor trebuie limitat` numai la situa]iileexcep]ionale (temperatur` mare care nu cedeaz` la frec]ia cu alcool sau alteproceduri naturale, probleme grave de respira]ie etc.).

    Sunt semeni de ai no[tri care prefer` tratamentele [i terapiile naturiste,deoarece tot ceea ce este natural este mult mai bine suportat de organismuluman. Dar s` ave]i mare grij` la ce terapeut apela]i, pentru c` tratamentulprescris, chiar dac` este natural, trebuie foarte bine acordat cu afec]iunea decare suferi]i.

    Pot spune cu regret c` terapeu]ii autentici sunt pu]ini la num`r. Exist`vindec`tori care au anumite calit`]i, dar pun c[tigul pe primul plan [i cndinteresul material primeaz`, puterea de vindecare scade.

    Sunt impostori care vnd tot felul de leacuri cu sume mari de bani carechipurile vindec` toate bolile. Omul trebuie s` ia numai pastila miraculoas`de sute de mii sau milioane de lei (care este compus` de fapt din plante pre-sate \n valoare de cteva mii de lei), [i scap` de orice boal`. |ns` \n majori-tatea cazurilor, pacien]ii se aleg doar cu pierderea financiar`.

    Oamenii buni, \nc` nu exist` un leac miraculos, un panaceu universal. Cine afirm` a[a ceva v` minte [i v` stoarce inutil de bani. Exist`

    \ntradev`r puteri miraculoase \n |mp`r`]ia Cerului, dar entit`]ile benefice [iluminoase de acolo nu cer bani [i nici alte avantaje materiale pentru vinde-care.

    Trebuie s` recunoa[tem c` este posibil ca urmare a leacului minunebolnavul s` se vindece. Dar oamenii trebuie s` [tie c` \n realitate au fost vin-deca]i prin puterea subcon[tientului lor, pentru c` au crezut cu t`rie c` la a[aun pre] piperat, produsul respectiv are un efect sigur.

    De fapt s-au f`cut bine prin credin]a lor \n aceast` licoare. Pentru c`prin puterea credin]ei [i apa [i aerul te pot \ns`n`to[i, binen]eles numai dac`ai dreptul de Sus s` te vindeci.

    Dar c]i dintre noi avem aceast` credin]`? Altfel ne putem vindecanumai muncind mult cu noi.

    * * * AC

    ES

    TV

    OL

    UM

    OM

    AG

    IAL

    ES

    TE

    OF

    ER

    ITG

    RA

    TU

    IT

    39

  • Cum putem s` ne rec[tig`m sau s` ne men]inem starea de s`n`tate cene-a fost dat`? Simplu ! Fiind lini[ti]i [i \mp`ca]i cu noi [i cu cei din jurulnostru, iubindu-ne [i ajutndu-ne semenii, implicndu-ne \ntr-o activitatebenefic` din care s` aib` [i al]ii de c[tigat, dozndu-ne corect efortul pe care-l facem pentru a nu ne pierde starea de echilibru, alimentndu-ne f`r` l`comiedar s`n`tos (ct mai pu]ine pr`jeli, multe legume, fructe, cereale, de preferin]`carne de pe[te [i pas`re - dac` se poate de curte, evitnd alimentele [i b`uturicu multe E-uri, bnd multe lichide - ap`, ceai din plante), f`cnd mult`mi[care \n aer liber [i punnd pe primul plan credin]a \n Creator manifestat`prin fapte.

    * * *

    Nu a[ vrea s` se \n]eleag` c` numai prin supraefort ne putem\mboln`vi. Sunt [i alte metode prin care se poate pierde cu u[urin]`s`n`tatea.

    Lipsa de activitate, lenea, comoditatea, sedentarismul, lipsa de mi[careduc \n aceea[i direc]ie.

    Pentru c` organismul uman este proiectat de Dumnezeu ca unvehicul pe care noi s`-l folosim \n mod activ, pentru acumularea de noiexperien]e, pentru a \ndrepta gre[elile din trecut etc. Pe de alt` parte, omul vinepe P`mnt [i ca s` creeze, s` lase ceva \n urma lui.

    De aceea, lene[ii sunt amenda]i prin tot felul de necazuri, ghinioane,boli care au rolul s`-i mobilizeze s`-[i foloseasc` corpul fizic [i mentalul laparametri normali.

    * * *

    Nemp`carea cu sine este o surs` sigur` de \mboln`vire, pentru c` cinenu se accept` a[a cum este, nu se va putea \n]elege prea bine nici cu cei dinjurul s`u. {i prin aceast` atitudine vis-a-vis de via]` ne fabric`m energia neg-ativ` care produce boal`. Acela[i tip de energie este generat` [i de toatetr`s`turile de caracter negative.

    Oamenii mndri, orgolio[i (orgoliul este foarte periculos pentru om),invidio[i, r`ut`cio[i, brfitori, lacomi, mincino[i, pref`cu]i, pemanent nervo[ise auto\mboln`vesc.

    Mul]i, atunci cnd dau de sume mari de bani sau sunt numi]i \ntr-ofunc]ie important`, \[i schimb` caracterul, devin mndri, foarte orgolio[i, \n

    40

  • loc s` \ncerce s`-[i ajute semenii, s` se aplece cu dragoste asupra celor \nsuferin]`.

    Este imperios necesar s` v` corecta]i aceste tr`s`turi de caracterreprobabile ct mai ave]i timp, c`ci altfel pute]i fi lovi]i \n ceea ce ave]i maidrag pe lume.

    * * *

    Cred unii c` dac` merg la biseric`, se spovedesc [i \mp`rt`[escde cteva ori pe an, au rezolvat toate problemele, pot face orice pentruc` \i iart` Dumnezeu.

    Spovedania este o mare binefacere pentru cel care vrea s`-[irecunoasc` gre[elile, deoarece se u[ureaz` de povara acestora, [i \[ipurific` sufletul dac` nu mai repet` r`ul f`cut.

    |ns` cine crede c` gre[elile se [terg a[a din senin [i apoi suntemimacula]i, se \n[eal`. Doar prin rug`ciune, prin apropierea de Divinitate,prin fapte de iubire fa]` de semeni putem s` compens`m cumva r`ulf`cut.

    Dac` merge]i la biseric` ca s` face]i act de prezen]`, iar \n timpulslujbei sunte]i cu mintea \n alt` parte, perturbndu-i (cel pu]in energetic)pe cei care caut` conectarea, pentru ca apoi toat` s`pt`mna s` v`purta]i ca [i cnd nu a]i avea nici un Dumnezeu, v` pierde]i timpuldegeaba.

    Bunul Dumnezeu a[teapt` de la noi fapte de credin]`. Mai mult,spun unii lumina]i: Credin]a f`r` fapte de credin]` nu e credin]`.

    Sunt mul]i care au impresia c` sunt foarte credincio[i, se declar`ei foarte credincio[i, dar prin atitudinea lor nu prea respect` multe dincele 10 porunci dumnezeie[ti. Le consider` ca fiind facultative. A[a c`\[i permit s`-[i judece semenii cu patos, \i ur`sc [i \i invidieaz` pe al]iipentru bog`]ia dobndit` sau pentru alte calit`]i, sunt ve[nicnemul]umi]i [i li se pare soarta lor nedreapt`.

    |n mod cert, nu aceasta este credin]a care ne poate apropia deDumnezeu. Mult mai credincios dect fariseii este cel care nu merge labiseric`, nu poste[te, nu se roag`, dar \n via]a de zi cu zi, respect` multedin cele 10 porunci. El nu con[tientizeaz`, dar este credincios prinfaptele sale.

    A[adar, c`uta]i s` intra]i \n Casa Domnului cu umilin]` [i smerenie[i atunci energia purificatoare a Sfntului Duh, pogort` \n timpul slu-A

    CE

    ST

    VO

    LU

    M O

    MA

    GIA

    LE

    ST

    E O

    FE

    RIT

    GR

    AT

    UIT

    41

  • jbei v` va p`trunde fiin]a. Gusta]i astfel sentimente de \n`l]are, de beati-tudine [i v` ve]i \ntoarce acas` mai buni ca \nainte.

    * * *

    Cei care merg la biseric` ca s` dea acatiste de r`zbunare (s`-lpedepseasc` Dumnezeu pe .....), comit un mare p`cat. Indiferent dac` ar aveadreptate sau nu, asemenea oameni se joac` cu focul [i \[i vor atrage multenenorociri (majoritatea cad de multe ori asupra copiilor lor), pentru c` \n CasaDomnului trebuie s` intr`m cu gnduri de iubire nu cu dorin]` de r`zbunare.S` l`s`m judecata \n voia Domnului.

    De aceea una din cele mai puternice rug`ciuni este : Fac`-se Doamne voia Ta

    Aceasta este \ntradev`r, una dintre rug`ciunile de mare for]` [i ne poateajuta mult \n m`sura \n care pleac` din inim`, pentru c` am reu[it s` neconvingem toat` fiin]a noastr` de acest adev`r.

    Fac`-se Doamne voia Ta, \nseamn` s` ne supunem f`r` crcnirevoin]ei Divine, s` privim dificult`]ile vie]ii ca pe ni[te datorii ale noastre sauca pe \ncerc`ri ale Celui de Sus, pe care dac` le accept`m [i le rezolv`m \nspiritul credin]ei, cre[tem din punct de vedere spiritual.

    Sunt unii \ns`, care nu vor \n ruptul capului s`-[i accepte soarta, iaraceast` nemp`care cu sine ia cteodat` forme foarte periculoase.

    {i a[a ajung unii s` blesteme.Blestemul este unul dintre cele mai grele p`cate pe care le poate comite

    cineva, indiferent de motiva]ia invocat`.El poate s` loveasc` sau nu, \n func]ie de protec]ia Divin` de care se

    bucur` cel vizat, dar \n mod sigur, blestemul va lovi mai devreme sau maitrziu \n cel care l-a formulat [i \n familia acestuia.Practic, v` autodistruge]iblestemnd [i \i distruge]i [i pe cei dragi din jurul dumneavoastr`.

    Dac` ave]i cumva \n familie sau printre cunoscu]i indivizi care recurgla asemenea practici, [i considera]i c` pute]i fi ]inta lor, singur` protec]ie posi-bil` [i eficient` este conectarea la Divinitate prin rug`ciune, post, spune]i cteo rug`ciune [i pentru sufletul lui r`t`cit (s`-l lumineze Dumnezeu s` nu maicad` \n gre[eal`).

    Sub nici o form` \ns`, nu r`spunde]i cu ur` la ur` c`ci ve]i pierde. L`sa]i aceast` lupt` \n sarcina Domnului. Iar dumneavoastr` cu ct ve]i

    face mai multe fapte de credin]` care s` \ndulceasc` via]a celor \n suferin]`, cuatt ve]i deveni mai puternici, ve]i deveni o for]` pe care nimic r`u nu o va

    42

  • p`trunde, pentru c` r`ul nu va g`si nici o fisur` \n scutul dumneavoastr` pro-tector. Poate sunte]i sceptic, dar chiar a[a se \ntmpl`. Mai mult dect att, or`utate \ndreptat` \mpotriva unui om pur, se \ntoarce \mpotriva celui care aemis-o, cu o for]` dubl`. Clarv`z`torii autentici simt [i v`d aceste fenomeneenergetice.

    Poate \ntr-o apari]ie viitoare vom aborda [tiin]ific aceste aspecte alecunoa[terii spirituale.

    * * *

    A[a cum exist` Bunul Dumenzeu, exist` [i cel`lalt. |l voi numi d....pentru c` nu vreau [i nici nu pot s`-i scriu numele (sincer \mi vine foarte greus` scriu aceste rnduri, am vrut chiar s` renun], dar cred c` trebuie trasneap`rat acest semnal de alarm`).

    Din nefericire, mul]i dintre noi folosesc \n vorbirea curent` \n mod pe-riculos de frecvent cuvntul d...., care \i ajut` la alc`tuirea unor \njur`turi saupur [i simplu pentru c` a[a s-au obi[nuit, [i li se pare c` \n acest mod au unlimbaj mai interesant.

    Nu este deloc interesant s` te conectezi att de des la energia celui\ntunecat, pentru c` pute]i primi numai necazuri, ghinioane, boal`.Apelndu-l foarte des pe d...., nu face]i dect s` v` \ndep`rta]i de ceea ce\nseamn` Bine.

    }ine]i minte !Acest cuvnt (d...) trebuie s` dispar` definitiv din vocabularul dum-

    neavoastr`.

    * * *

    Viciile: tutunul (orict de pu]in), alcoolul \n exces (de droguri nici numai are sens s` vorbim) [ubrezesc semnificativ s`n`tatea.

    Alcoolul produce \n timp leziuni ireversibile pe creier, afecteaz` gravficatul [i sistemul digestiv etc., te poate conduce la starea de epav` uman`.

    Tutunul afecteaz` grav c`ile respiratorii, pl`mnii, periclitnd bunafunc]ionare a unor organe vitale (inim`, ficat, rinichi, [i altele). |n acela[itimp se num`r` printre factorii principali care determin` cre[terea acidit`]ii\n organism, lund fiin]` astfel multe boli care \n aparen]` n-au leg`tur` cufumatul. De asemenea, \i \mboln`vi]i cu nep`sare [i pe cei de lng` dum-neavoastr`, care nefum`tori fiind, sunt obliga]i s` v` suporte fumul.

    Chiar nu v` gndi]i deloc la cei dragi (copii, nepo]i) c`rora le scurta]iAC

    ES

    TV

    OL

    UM

    OM

    AG

    IAL

    ES

    TE

    OF

    ER

    ITG

    RA

    TU

    IT

    43

  • via]a, doar ca s` consuma]i dumneavoastr` aceast` otrav` ?Implica]iile acestui viciu sunt mult mai ample dect s`n`tatea fizic`; el

    ac]ioneaz` \n planuri subtile (care nu fac obiectul acestui volum) [i cnd neretragem la momentul fixat de Dumnezeu din aceast` via]` lu`m cu noiaceast` \nc`rcare energetic` nociv`.

    O cuno[tin]` de a mea \ntreba ceva de genul : care este diferen]a din-tre un mort s`n`tos [i un mort care a fumat?. R`spunsul este: Diferen]a esteenorm` ! Mortul s`n`tos fizic [i mental se ridic` la lumin` mult` \n planulcorespunz`tor evolu]iei sale spirituale (putem s`-l numim generic RAI), iarmortul intoxicat cu tutun, alcool, gnduri [i fapte urte ajunge acolo undemerit`, toxicitatea din corpul sufletesc, care nu moare o dat` cu trupul fizicnepermi]ndu-i o \n`l]are \n straturile spirituale superioare. {i abia atunci, celce a gre[it pe P`mnt va con[tientiza prostiile f`cute, [i din p`cate, suferin]acorpului sufletesc are un impact mult mai puternic asupra noastr` dectsuferin]a \n corp fizic.

    Poate, pentru mul]i dintre dumneavoastr` este un r`spuns [ocant, carem`rturisesc c` dep`[e[te limita pe care mi-am impus-o la editarea acestuivolum [i este un subiect care poate, va fi tratat \ntr-o apari]ie viitoare.

    Indiferent ce crede]i, debarasa]i-v` de vicii, m`car pentru impactul ne-gativ pe care-l au asupra corpului fizic. Parc`-i aud acum pe cei care spun:Dar bunicul a tr`it 95 de ani, a fumat mult [i a murit de moarte natural`!Da, dar bunicul dumneavoastr` a tr`it probabil la ]ar` (m`car tinere]ea), \n aercurat, cu alimenta]ie f`r` E-uri, cu mult` mi[care fizic`, f`r` stres [i a avut[ansa s` aib` un organism mai rezistent. Ave]i garan]ia c` organismul dum-neavoastr` este la fel de puternic ? {i dac` da, oricum tr`i]i \n cu totul altecondi]ii dect a tr`it bunicul dumneavoastr`, [i oricum, fumatul v` afecteaz`grav corpul sufletesc care nu moare o dat` cu corpul fizic.

    Le-a[ spune tinerilor din ziua de azi care se apuc` de fumat, unii de lao vrst` fraged`, c` m`car, pentru motivul de a fi \n pas cu moda, ar trebui s`se debaraseze de acest obicei nociv, pentru c` \n ]`rile dezvoltate la care eiviseaz`, cum ar fi SUA, acest obicei a devenit o ru[ine. Numai ultimii oameni,(paria societ`]ii) mai fumeaz` acolo.

    Doi prieteni ai mei, so] [i so]ie, fum`tori amndoi, care s-au \ntors decurnd din America au \ntmpinat mari probleme. |n casa gazdei, (un prietenamerican), nu puteau fuma pentru c` fumul degajat risca s` declan[eze sis-temul de stingere al incendiului cu care era prev`zut` locuin]a .Pe strad` erade-a dreptul jenant [i nu vedeai pe nimeni tr`gnd din ]igar` \n zonele civi-lizate.

    44

  • * * *Un alt factor puternic nociv pentru organism este stresul. Cei care [i-l

    asum` \n mod con[tient (lucreaz` \n condi]ii de stres) trebuie s` se gn-deasc` foarte bine la ceea ce fac, pentru c` este demonstrat [tiin]ific medicalc` stresul se acumuleaz` \n timp, [i cnd atinge un anume nivel critic, omulse \mboln`ve[te.

    Pu]in cunosc c` perioadele de odihn` (care au multe efecte beneficeasupra organismului ) nu anuleaz` [i cumulul de stres.

    Practic trebuie s` avem grij` ca acest stres adunat \ntr-o via]`, s` nuating` un prag care s` ne pun` \n pericol s`n`tatea.

    * * * St`rile nervoase sunt iar`[i, periculoase. De multe ori ne enerv`m din

    motive puerile [i ne afect`m starea de s`n`tate \n mod gratuit, pentru lucruricare nu ne ating deloc: s-a dat o lege nedreapt` care \ns` dezavantajeaz` pealtcineva , un politician a declarat ceva nepl`cut, o cuno[tin]` de-a noastr`a luat o decizie contrar` sfatului nostru, etc.

    Sunt [i situa]ii care ne afecteaz`, [i aparent avem motiv s` ne enerv`m,dar am fi tare de[tep]i dac` nu le-am pune la suflet, m`car pe acelea carenu le putem schimba.

    Se \ntmpl` ca atunci cnd conduci un autoturism, un altul s`-]i taiefa]a. Reac]ia obi[nuit` [i imediat` (cel pu]in la noi \n ]ar`) este de a com-plimenta pe cel`lalt cu \njur`turi, gesturi obscene, cu alte cuvinte, unadev`rat schimb de amabilit`]i. Constat`m c`, dup` un asemenea meci,suntem \ntr-un hal de nervi \ngrozitor, tensiunea cre[te, buna dispozi]iepiere [i astfel, ne-am \nc`rcat negativ [i am mai acumulat un pic de strescare putea s` lipseasc`.

    Cu alte cuvinte, ne \mboln`vim inutil, pentru c` nu o s` reu[im s` maifacem educa]ie cuiva care nu are cei 7 ani de acas`. Pe de alt` parte, putem\ntlni o situa]ie \n care cineva s` gre[easc` f`r` inten]ie, trecnd printr-unmoment greu \n via]`, [i trebuie s`-l \n]elegem.

    * * *

    Spiritul critic exacerbat este boal` curat`. To]i sunt \n fel [i chip, to]igre[esc numai noi suntem foarte grozavi. Este amuzant cum \[i critic` uniisemenii pentru ni[te fleacuri, dar nu observ` cum cheltuiesc ei din pu]inulA

    CE

    ST

    VO

    LU

    M O

    MA

    GIA

    LE

    ST

    E O

    FE

    RIT

    GR

    AT

    UIT

    45

  • pe care-l au, \n fiecare zi, pe ]ig`ri, alcool ca s`-[i ruineze s`n`tatea (vorbaaceea nu-[i v`d brna din propriul ochi).

    Le recomand celor care nu mai pot de grija altora s`-l lase pe BunulDumnezeu s` ne judece. Noi nu c[tig`m nimic dac` ne critic`m sau ne br-fim semenii, doar pierdem o energie pe care o putem folosi \n scopuri benefice[i, orice pierdere de energie, creaz` un dezechilibru \n organism.

    * * *

    Dac` suntem genero[i, ne iubim semenii [i \i apreciem ajutndu-i pem`sura posibilit`]ilor noastre \n mod dezinteresat, \nseamn` c` facem fapte decredin]` pe placul Bunului Dumnezeu.

    S` nu fim orbi [i lacomi [i \n egoismul nostru s` nu ne pese dect s` nefie nou` bine, \n timp ce, aproape de noi exist` atta suferin]`. Sunt oamenicare trebuie [i merit` s` fie ajuta]i cu hran`, \mbr`c`minte , o vorb` bun`, unsfat prietenesc etc. Ajutorul pe care-l d`m unui prieten, ca [i el la rndul lui s`ne faciliteze ceva, sau pentru c` cineva din familia lui are o func]e important`[i la o adic` putem profita, acela nu este ajutor, este interes.

    Cnd ajut`m sau d`ruim, trebuie s` facem aceste gesturi cu dragostedin toat` inima, f`r` s` a[tept`m vreodat` ceva \n schimb. Aceasta este ati-tudinea corect` [i bine primit`. Vede]i \n jurul dumneavoastr` mul]i oamenis`rmani. Nu a[tepta]i s` v` cear` ei, ci d`rui]i-le dumneavoastr` cele trebuin-cioase, pentru ca ei s` poat` supravie]ui [i \nf`ptui destinul dat. Sunt c`minede copii orfani sau abandona]i, c`mine de batrni, mul]i pensionari care, dup`o via]` de munc`, nu-[i pot pl`ti nici \ntre]inerea. Dac` dumneavoastr` nu-iajuta]i, atunci cine? Pentru c` majoritatea celor \n drept s` o fac`, nu-[i v`ddect propriile lor interese.

    Face]i \n a[a fel ca, [i \n sufletul celor am`r]i, s` se aprind` flac`rabucuriei, c`ci Bunul Dumnezeu v va rsplti \nzecit. A[a c` cine d`, \[i d` lui,cine ia de la al]ii, ia de la el. Atunci cnd face]i o poman` pentru sufletul cuivadrag plecat dintre noi, pune]i \n pachetele alc`tuite cu dragoste, alimente decalitate, care s`-i bucure pe cei ce le primesc. Dac` ave]i o situa]ie material`delicat`, da]i un simplu covrig de poman`, dar da]i-l din inim` [i va fi la felde bine primit. S` nu v` zgrci]i dac` ave]i posibilit`]i, pentru c` satisfac]ia[i bucuria celor ce primesc pomana, ajung \n mod real, prin puterea gndului,la sufletul \n numele c`ruia s-a dat hrana [i acesta simte \ntradev`r o senza]iede fericire. Nici nu putem descrie \n cuvinte vibra]iile \nalte de lumin` care-i\nv`luie pentru faptul c` \n numele lor, sunt ajuta]i oameni aici pe p`mnt, iar

    46

  • noi cei apropia]i lor nu i-am uitat [i le cinstim memoria prin fapte de credin]`[i nu cu plnsete care n-ajut` pe nimeni.

    Din contr`, bocetele produc mult` suferin]` celor pleca]i dintre noi,pentru c` durerea noastr` exteriorizat` f`r` m`sur` devine o energie negativ`pe care o transmitem corpului lor sufletesc. Sau mai simplu spus, eirecepteaz` ce emitem noi. Le transmitem dragoste, vor fi \nv`lui]i dedragostea noastr`; le transmitem lacrimi de suferin]`, sufletul lor va fi ars delacrimile noastre.

    * * *

    Atunci cnd suntem invita]i la o aniversare, cump`r`m de obicei uncadou. S` [ti]i c` este foarte important ca acel cadou s`-l d`rui]i din suflet [i\n acela[i timp s`-l bucure pe s`rb`torit. Bucuria lui vi se va transmite ener-getic dumneavoastr` [i ve]i avea mult de c[tigat prin recep]ionare unei ast-fel de energii benefice, chiar dac` aten]ia respectiv` v-a costat ceva mai mult.

    Tat`l meu, Dumnezeu s`-l lumineze acolo unde este el acum, avea pevremuri (anii 60) un prieten foarte bun, [tiu c` se numea Ni]u. Acesta a fosttrimis \n interes de serviciu \n Japonia [i cnd s-a \ntors, pe lng` alte aten]ii,tat`l meu a primit de la el un desf`c`tor de conserve [i o unghier`, amndou`fabricate cu sim] de r`spundere dintr-un o]el excep]ional [i \n mod cert n-aufost cump`rate de la solduri, cum fac unii ca s` scape de obliga]ii. {i \n ziuade azi, dup` aproape 40 de ani, eu folosesc acea unghier` [i acel desf`c`torde conserve pentru c` sunt mai bune dect altele noi, de firm`. {i de fiecaredat` cnd le utilizez, m` gndesc cu drag la domnul Ni]u, [i \i mul]umesc.S`-i dea Dumnezeu s`n`tate, dac` mai este printre noi, sau Dumnezeu s`-llumineze dac` a p`r`sit P`mntul, pentru c` nu mai [tiu nimic de dnsul dezeci de ani.

    A[a c` domnule Ni]u, dac` mai e[ti printre noi [i sim]i cteodat` o starede bine care parc` vine de undeva, din exterior, s` [tii c` s-ar putea s` des-fac eu o conserv`.

    Vede]i cum, un cadou simbolic, poate bucura pe cineva practic toat`via]a !

    * * *AC

    ES

    TV

    OL

    UM

    OM

    AG

    IAL

    ES

    TE

    OF

    ER

    ITG

    RA

    TU

    IT

    47

  • La polul opus generozit`]ii stau egoismul, l`comia, \n[el`toria caregenereaz` mult` durere [i sup`rare celor nedrept`]i]i, [i cnd se va face drep-tate, tot ceea ce a]i emis negativ [i toate necazurile pricinuite semenilor se vor\ntoarce \mpotriva dumneavoastr` cu o for]` devastatoare.

    Pentru c`, cei ce \ncalc` legile divine universale, pl`tesc scump. Singura necunoscut` aici este momentul \n care ei primesc nota de plat`

    pentru r`ul creat, dar este irelevant dac` raport`m la scara evolu]iei spiritualeve[nice. Faptul c` sc`p`m nepedepsi]i 10-20 de ani aici pe p`mnt, nici nu sesimte la nivel universal [i, cu ct pl`tim mai trziu, exist` riscul s` acumul`mmai multe gre[eli.

    |n multe tranzac]ii, afaceri, vnz`ri de case, autoturisme, cnd estevorba de sume importante de bani, mul]i nu [tiu cum s` te p`c`leasc` ascun-zndu-]i diferite defecte. E o chestiune de timp pn` cnd cel`lalt realizeaz`c` a fost \n[elat. {i, toat` sup`rarea \ndrept`]it` a celui \n[elat, se transmiteenergetic celui care a p`c`lit, pricinuindu-i \n timp diverse necazuri sau prob-leme de s`n`tate.

    A[a c`, \ntr-o afacere c[tig` cel care a ob]inut un pre] corect, dar \nacela[i timp, [i-a mul]umit [i partenerul, iar amndoi se pot privi \n ochi f`r`resentimente, atunci cnd se vor mai \ntlni.

    Sau altfel spus, \nvinge \ntradev`r \ntr-o afacere cel ce c[tig` ener-getic (pot fi ambii parteneri deopotriv`).

    * * *

    |n ceea ce prive[te rela]iile sau alte leg`turi interumane de prietenie, decolegialitate, trebuie s` avem t`ria s` recunoa[tem atunci cnd am gre[it (cugndul, cu vorba , cu fapta). O gre[eal` recunoscut` este pe jum`tate iertat`,spune un vechi proverb romnesc. Sunt foarte penibile situa]iile cnd cineva\[i men]ine cu t`rie p`rerea \ntr-un domeniu \n care nu este preg`tit, doar pen-tru c` el crede c` le [tie pe toate sau c` o opinie contrar` chiar demonstrat`[tiin]ific nu este pe placul lui.

    Oamenii de acest gen nu reu[esc s` ne demonstreze dect c` sunt orgo-lio[i [i pro[ti. Pentru c` cineva \ntradev`r inteligent, chiar dac` nu arecunoa[tere \ntr-un anumit domeniu, are deschiderea necesar` de a se informasau m`car se ab]ine de la comentarii, eventual pune \ntreb`ri. Mul]i nu de]innici m`car 5% din informa]ii despre o tem`, o persoan` sau o anumit` situa]ie,dar se apuc` s` comenteze sau s` critice chiar virulent.

    48

  • Dac` nu sunte]i \n mijlocul evenimentelor, ab]ine]i-v` s` v` expune]ipunctul de vedere la modul absolut, c`ci deveni]i ridicoli, agresnd energeticni[te oameni nevinova]i [i veninul emis se va \ntoarce la surs`.

    Pentru c`, noi primim ceea ce emitem.Una dintre situa]iile cele mai stupide pe care le-am \ntlnit, au fost cele

    \n care cineva a \ncercat s` m` conving` de contrariul a ceea ce am tr`it euprin propriile mele experien]e. V` da]i seama, este ca [i cum dumneavoastr`ave]i o Dacia ro[ie [i eu \ncerc s` v` conving contrazicndu-v` pe un tonsuperior c` de fapt sunte]i posesorul unui Trabant verde. Nu devin eucaraghios ? Procednd a[a, ve]i constata c` lumea \ncepe s` v` evite pentruc` deveni]i obositor. Aceea[i senza]ie o genereaz` cei care, \n timpul unordiscu]ii, \ncep s` se vaite la nesfr[it, cu alte cuvinte \[i de[art` tot sacul cunecazuri \n bra]ele voastre. Prin aceast` atitudine, f`r` voia lor, se transform`\n vampiri energetici, [i dup` o astfel de \ntlnire pleci cum se spune golitde energie.

    S` [ti]i c`, nim`nui nu-i face pl`cere s` v` asculte povestind \n contin-uu despre toate suferin]ele voastre [i cu timpul, lumea v` va ocoli.

    Unul dintre motivele importante pentru care unii oameni nu sunt dori]i\n societate [i nu prea au prieteni, este [i faptul c` \ncearc` s` tr`iasc` invol-untar pe energia altora.

    Oricum, cei care cupleaz` la astfel de discu]ii ar fi bine s` [tie c` esteo mare gre[eal` s` se \ncarce cu problemele altora; ei trebuie s`-[i consacreenergia pentru a-[i dep`[i propriile greut`]i. |n caz contrar, nu face]i dect s`v` dezechilibra]i energetic [i s` preg`ti]i terenul pentru o viitoare afec]iune.

    Ce-i de f`cut \n astfel de cazuri? Ruga]i-l pe interlocutorul dumneav-oastr` s` comute discu]ia pe subiecte mai pl`cute sau mai interesante, de lacare eventual pute]i \nv`]a ceva, \n caz contrar scurta]i \ntrevederea la min-imul posibil [i, pe viitor, r`ri]i ct se poate de mult contactele cu el.

    Un caz aparte, sunt oamenii care se vait` de mama focului c` nu leajung banii pentru mncare, achitarea \ntre]inerii etc. dar stau \n apartamentesau case de peste 30.000 de dolari. Ei nu admit \n ruptul capului s` se mute\n spa]ii mai modeste pentru a ie[i din impas. S` [ti]i c` \l mnia]i peDumezeu. |nzestra]i cu o asemenea avere nu ave]i dreptul s` v` plnge]i.Gndind corect, f`r` s` v` lega]i \n mod boln`vicios de pere]ii \n care locui]i,pute]i s` v` asigura]i din resurse proprii un trai decent pn` la sfr[itul vie]ii.

    Tot epuizan]i sunt cei care au ni[te fixa]ii pe anumite subiecte [iepisoade din via]a lor, ]i le povestesc ori de cte ori te \ntlnesc, chiar dac`tu le [tii pe dinafar`, dar pn` nu-[i fac num`rul nu scapi (mai ales vrstniciiA

    CE

    ST

    VO

    LU

    M O

    MA

    GIA

    LE

    ST

    E O

    FE

    RIT

    GR

    AT

    UIT

    49

  • au acest talent). Sunt oameni c`rora le place foarte mult s` se aud` vorbind [inici nu-i prea intereseaz` dac` \i ascult` cineva sau nu. |n situa]ia \n care vreis` le spui [i tu cteva cuvinte, nu-]i permit, pentru c` vor s` se aud` numai peei.

    |nv`]a]i oameni buni s`-i asculta]i [i pe cei din fa]a dumneavoastr`,dac` nu din respect, m`car c`, de multe ori ave]i ceva de \nv`]at.

    Am observat c` aceast` tipologie uman` are [i mania de a arunca vina\n exterior. Al]ii sunt de vin` pentru ceea ce li se \ntmpl` lor, ei n-au gre[itniciodat` cu nimic.

    Vinova]i sunt, prietenii, rudele, guvernul, etc. pentru situa]ia \n care auajuns. Dar lipsa de prevedere de care au dat dovad` \n via]`, indolen]a, lenea,dezorientarea, neseriozitatea i-a condus aici. Nici nu-[i dau seama mul]i ([inici nu afl` \n multe cazuri) ct de mult pierd prin neseriozitate \n via]`.

    Pot rata multe oportunit`]i f`r` s` afle, c`ci nimeni nu le spune ]i-a[\ncredin]a un post bine pl`tit, o afacere foarte avantajoas` sau a[ garanta pen-tru tine dac` nu m-ai fi dezam`git \n situa]ia X sau Y. {i uite a[a, suport`mconsecin]ele prostiilor f`cute anterior [i se verific` \nc` o dat` c` tot ceea cegre[im pe acest p`mnt, pl`tim.

    Suntem sanc]iona]i direct dar percepem indirect prin sc`derea calit`]iivie]ii.

    * * *

    Vrem de multe ori s` ob]inem un anumit avantaj de la o cuno[tin]`, dela [eful ierarhic, oricum de la o persoan` pe care nu o prea avem la inim` dinindiferent ce motive.

    Ne adres`m cu zmbetul pe buze foarte politicos dar,\n interiorul nos-tru fierbem, iar aceast` stare l`untric` se transpune printr-o agresiune ener-getic` \ndreptat` c`tre interlocutorul nostru. {i constat`m cu surprindere c`,r`spunsul primit nu concord` cu modul mieros cu care ne-am adresat. Noi ne-am fi a[teptat s` ni se r`spund` cu aceea[i amabilitate [i s` ni se satisfac`dolean]a.

    Ce se \ntmpl` de fapt: energia negativ` care pleac` din noi simultan cuvorbele alese, este corect perceput` de cmpul energetic al celui c`ruia neadres`m. |l irit` pe acesta [i \n mod incon[tient el ne r`spunde precummerit`m.

    De multe ori, \ns`, lucrurile nu se opresc aici. Pentru c` r`spunsul nu nesatisface, ne enerveaz`, iar interlocutorul nostru ne devine [i mai antipatic,

    50

  • conflictul energetic se amplific` [i, cteodat` se ajunge la ruperea rela]iilor.Vinova]i pentru ceea ce se \ntmpl`, suntem \ns` numai noi, cei caregener`m aceste conflicte energetice, pentru c` gndim anapoda [i n-am\nv`]at c` nu avem voie s` urm pe nimeni, nici s` fim sup`ra]i (nici m`carpe cei ce ne-au gre[it), nici s` desconsider`m pe nimeni.

    Cnd cineva ne-a nemul]umit, este normal s` fim sup`ra]i pe respec-tivul cinci secunde, un minut, cinci minute. Suntem oameni, [i pentru ceimai mul]i dintre noi, pn` vom atinge gradul de evolu]ie la care, din reflexs` nu ne mai irite nimic din ceea ce ni se \ntmpl`, nici m`car o secund`, maieste o cale lung`.

    Pericolul nu-l reprezint` minutul de sup`rare, ci neputin]a noastr` de aierta, ceea ce duce la crearea unei st`ri permanente de iritare, care genereaz`energie negativ`, \nboln`vindu-ne treptat. Dac` reu[im printr-un efort devoin]` s` ne \mp`c`m \n adncul inimii cu to]i, o s` constat`m cu sur-prindere, c` acelea[i rug`min]i adresate la fel de civilizat, vor avea unr`spuns mult mai avantajos pentru noi.

    {i dup` cteva experien]e de acest gen, vom ajunge la concluzia c` necost` prea mult s` urm pe cineva. {i vom \nregistra un mare progres \nmodul nostru de gndire.

    * * *

    Se consum` foarte mult` energie pe planeta P`mnt \n mod inutil prinfel de fel de dispute pe teme religioase sau datorit` unor p`reri diferite \nceea ce prive[te spiritualitatea.

    Din punctul meu de vedere nu conteaz` (sau conteaz` mult prea pu]in)dac` credem sau nu \n rencarnare, de exemplu . Au \ns` o importan]`imens` pentru noi [i semenii no[tri faptele de iubire moral` pe care le facemaici pe p`mnt [i cuno[tin]ele [tiin]ifice din toate domeniile pe care le acu-mul`m [i ne ajut` s` fim mai buni (de la Valeriu Popa citire).

    Adic` s` facem ct mai mult bine \n jurul nostru [i s` ne preg`tim pen-tru ce urmeaz` mine.

    Altfel, ne pierdem \n discu]ii sterile risipind o energie pre]ioas`, [i nuconstruim nimic valoros pentru sufletul nostru.

    * * *AC

    ES

    TV

    OL

    UM

    OM

    AG

    IAL

    ES

    TE

    OF

    ER

    ITG

    RA

    TU

    IT

    51

  • Dac` nu exist` un singur mod de alimenta]ie benefic general valabil,datorit` cerin]elor specifice fiec`rui organism \n parte (mai ales \n situa]ii deboal` ), modul de gndire corect este acela[i pentru to]i oamenii, respectivgndirea pozitiv` cu care ne putem integra \n marele ocean de lumin` al spir-itului universal.

    Trebuie s` gndim benefic f`r` excep]ie [i cei boga]i [i cei s`raci [i ceiinteligen]i [i cei mai pu]ini dota]i cerebral [i cei cu trei doctorate [i cei cu patruclase primare, dac` vrem s` evolu`m spiritual.

    * * *

    Este absolut obligatoriu s` gndim pozitiv pentru c` ast`zi suntem ceeace am gndit ieri , iar mine vom deveni ceea ce gndim acum.

    CEZAR DUMITRACHE

    P.S. Dac` considera]i c` pute]i deveni mai buni \nsu[indu-v` din ideilecomentate anterior, \nseamn` c` am c[tigat \mpreun`.

    R`mne s` medita]i, s` judeca]i [i, propria dumneavoastr` intui]ie vadecide.

    52

  • TERAPII ADIACENTE TRATAMENTULUI NATURIST

    AC

    ES

    TV

    OL

    UM

    OM

    AG

    IAL

    ES

    TE

    OF

    ER

    ITG

    RA

    TU

    IT

    53

  • AVERTISMENT

    Terapiile prezentate \n acest capitol, pot fi foarte periculoase dac`nu sunt aplicate la sfatul [i sub \ndrumarea strict` a unui medic alopatspecialist \n astfel de tratamente, sau a unui terapeut autentic cu expe-rien]` \n astfel de proceduri.

    |n func]ie de terapia aleas`, pacientul trebuie s` dispun` de ocondi]ie fizic` [i un suport energetic minime obligatorii, \n caz contrarputnd surveni afec]iuni grave, mergnd ( Doamne fere[te !) pn` ladeces.

    Credin]a puternic` \n Dumnezeu este vital` pentru ob]inerea vin-dec`rii.

    * * *

    Prin regimurile, terapiile [i re]etele inserate \n continuare, amurm`rit s` relat`m ct mai obiectiv cu putin]` efectele lor benefice,dovedindu-se extrem de eficiente atunci cnd s-a lucrat corect cu ele.

    Re]etele sunt culese din medicina tradi]ional` [i au caracter infor-mativ. O parte din ele au fost experimentate chiar de Valeriu Popa, iarregimurile \i apar]in \n totalitate ( concep]ie, prezentare [i terapeutic`).

    Rela]ii suplimentare (informare, documentare) pute]i ob]ine \nmod gratuit de la doamna Sanda {tefan, tefelon: 0745 153 875.

    54

  • POSTUL

    Postul, care este o ac]iune de renun]are complet` sau par]ial` de lahran`, reprezint` principalul mijloc de vindecare [i transformare afiin]ei umane prin eliminarea otr`vurilor toxice din corp.

    Cel mai des \ntlnit, cu o larg` r`spndire \n rndul popula]iilor dediferite na]ionalit`]i este postul religios, pentru romni postulcre[tinesc. Practicat de mii de ani, transmis din genera]ie \n genera]ie ela devenit parte integrant` din via]a cre[tinului practicant.

    Motivat sentimental [i religios de exemplul lui Iisus Hristos, pre-cum [i de evenimentele legendare din via]a bisericii cre[tine, postul se]ine \n diferite perioade ale anului, avnd durate [i grade de severitatediferite, \n func]ie de evenimentul la care se face referin]`.

    Se subn]elege c` postul are efect global de dezintoxicare [ipurificare a structurii fizice [tiindu-se c` produsele de origine animal`se altereaz` rapid l`snd multe reziduuri \n organism. Astfel, \n tradi]iacre[tin`, postul Pa[telui are rolul de a cur`]a fiin]a uman` dup` excese-le alimentare din timpul iernii permi]ndu-i rena[terea la o condi]ie maipur` [i vital` \n acord cu noile for]e regeneratoare ale prim`verii; la felpostul Cr`ciunului preg`te[te omul pentru perioada iernii. Aceasta esteforma cea mai u[oar` de post \n care nu se consum` alimente de orig-ine animal` (carne, ou`, icre, lactate).

    O alt` abordare a postului este cea [tiin]ific` care studieaz` corpuluman utiliznd tehnolohie de ultim` or` \n domeniul electronicii, fizicii,chimiei, [.a.m.d.

    |n mod inexplicabil pentru medicina clasic`, naturi[tii reu[esc s`p`c`leasc` o serie de boli considerate incurabile printr-un mijlocfoarte simplu [i extrem de eficient, \ns` foarte puternic care este postulnegru. El este practicat \n clinici specializate, renumite fiind cele dinAustria, Elve]ia, fosta U.R.S.S., Statele Unite, etc. Pacien]ii sunt asista]ide medici cu experien]` \n domeniu, programul este riguros, postul fiindasociat [i cu alte terapii naturiste menite s` dezintoxice organismul, s`\i refac` echilibrul pierdut ca urmare a unui mod de via]` dezordonatcare \ncalc` legile naturii.

    Acest tip de post este indicat drept cur` de dezintoxicare fiind te-rapia cea mai puternic` [i cu efectele cele mai rapide att pentru vinde-carea trupului, ct [i a sufletului.

    Este forma de post recomandat` persoanelor cu o voin]` foarteAC

    ES

    TV

    OL

    UM

    OM

    AG

    IAL

    ES

    TE

    OF

    ER

    ITG

    RA

    TU

    IT

    55

  • puternic`, precum [i celor afla]i \n situa]ii limit` [i care au o motiva]iepentru a recurge la acest tip de tratament.

    Valeiu Popa, fiind el \nsu[i un practicant al postului negru, cel mailung pe care l-a ]inut fiind de 52 de zile, l-a promovat ca form` de trata-ment, avnd rezultate spectaculoase. Pentru oamenii ajun[i \n pragul dis-per`rii, bolnavi irecuperabili pe cale medical`, f`r` speran]` de via]`,aceast` terapie reprezenta ultima solu]ie. |n cazurile de cancer [i toatebolile grave este considerat principala terapie-[oc a medicinii naturiste,prin aceasta stopndu-se evolu]ia lor [i chiar vindecndu-se.

    Postul negru nu este recomandat \n primul rnd persoanelor sub-ponderale, cu o vitalitate sc`zut`, hipotensive, cu caren]e grave de min-erale [i vitamine. |n aceste cazuri, sunt de preferat posturile cu sucuri delegume [i fructe.

    De la caz la caz, Valeriu Popa recomanda 7,14 sau 21 zile de postcu ap` distilat`. Foarte rar sugera posturi de 21 de zile sau mai mult.Celor afla]i \n situa]ii limit` le spunea franc: Omule, fizic e[ti mort,energetic mai ai \ns` [anse. Lupt`, f` ce ]i-am recomandat [i po]i sc`pa.Dnsul nu garanta via]a sau vindecarea nim`nui: Eu nu sunt Dumnezeu,nu eu \]i dau via]`, nu eu te pot salva; pot \ns` s`-]i spun ce au f`cut al]isemeni [i contemporani cu tine afla]i \n situa]ii similare cu a ta, care acumtr`iesc, care au ie[it din pr`pastia mor]ii.

    |n timpul postului se consum` 2 litri de ap` distilat` (pentru uz ali-mentar) pe zi [i se fac dou` clisme: una diminea]a cu 2 litri ceai demu[e]el [i alta seara cu 2 litri de ceai de rostopasc`. Cei doi litri de lichidpentru clism` se introduc \n dou` sau mai multe reprize pentru a nu for]acolonul.

    Este bine ca postul s` fie \nso]it de rug`ciune pentru c` el are darulde a ac]iona asupra fiec`rui aspect din fiin]a uman`, fiind prilej decur`]ire a min]ii [i sufletului [i de \n`l]are spiritual`.

    Pe durata postului este bine s` ave]i activitate fizic` [i intelectual`moderat` (att ct este posibil), s` se evite statul \n pat peste limitafireasc`, necesar` somnului. Feri]i-v` de situa]ii conflictuale, dicu]ii con-tradictorii.

    |mp`ca]i-v` [i ierta]i pe to]i cei care considera]i c` v-au nec`jit [icere]i-v` iertare celor c`rora le-a]i gre[it; astfel postul c[tig` mult \n efi-cien]`.

    Nu posti]i \n scopuri revendicative, protestare c`ci vibra]iile nega-tive cu care v` \nconjura]i \n asemenea situa]ii v` afecteaz` s`n`tatea.

    56

  • Tot pe parcursul postului, limba se racleaz` cu o spatul` de lemn(coad` de lingur` de lemn), de 2-3 ori/zi, de fiecare dat` cnd limbadevine \nc`rcat`.

    La fel de important` ca postul \n sine, dar prezentnd riscuri maripentru s`n`tate dac` e f`cut` incorect - este revenirea din post.

    De obicei, Valeriu Popa recomanda 7 zile de revenire, perioad` \ncare se consum` \n continuare 1 pn` la 1,5 litri de ap` distilat` zilnic,la care se adaug` :

    - \n prima zi : zeama de la o lingur` de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-tilat` timp de 10 minute

    - \n a doua zi : zeama de la 2 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap` dis-tilat` timp de 10 minute

    - \n a treia zi : zeama de la 3 linguri de orez fiert \n 0,5 litri ap`distilat` timp de 10 minute

    - \n a patra zi : Se fierb 3 linguri de orez [i una de arpaca[ \ntr-unlitru de ap` distilat`, 10 minute. Se bea zeama [i se consum` 2-3 linguride fiertur` treptat pe parcursul zilei.

    - \n a cincea zi : Se fierb 4 linguri de orez [i 2 linguri de arpaca[\ntr-un litru de ap` distilat`, 10 minute.