Daniel Goleman Inteligenta Emotionala

download Daniel Goleman Inteligenta Emotionala

If you can't read please download the document

  • date post

    19-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    145
  • download

    40

Embed Size (px)

description

Daniel Goleman Inteligenta Emotionala

Transcript of Daniel Goleman Inteligenta Emotionala

DANIEL GOLEMAN este redactor la The New York Times. Principalele teme pe care le abordea za ill articolele sale smt inspirate din tiin ele comportarnentale i ale func ionarii creierului. A predat la Harvard (unde i-a luat :;;i docto ratul) :;;i la mceputul carierei sale de ziarist a fost redactor principalla Psychology Today. DANIEL GOLEM.At,.J

......-..:....a.Ia

Traducere deIRINA-1\.-1ARGARETA NISTOR

BUCURE;>TI, 2001

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale GOLEMAN, DANIELInteligenta emo!ionaHl. I Daniel Golemantrad.: Irina-I\,iargareta NistorBucure ti: Curtea Veche Publishing, 2001 424 p.; 20 em (Ciirtil cheie; 28)ISBN 973-8120-67-5

L Nistor, Irina-Margareta (trad.) 159.942

Coperta colectiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU

DANIEL GOLEMANEMOTIONAL INTELLIGENCEWhy it can matter more than IQCopyright 1995 by Daniel GolemanPublished by arrangements with Bantam Books

Curtea Veche Publishing, 200Lpentru prezenta versiune in limba romana

ISBN 973-8120-67-5

Tipografia MUliiPRINJ la!j>iCalea Chi!j>inaului :!2, "t 1>, la!fi 5600tel. 032-211225, 236388 '"" 032-211252

Pentru Tara, izvor de fntelepciuneemofionalii

Provocarea 1ui Aristotel

Oricille poate deveni furios- e simplu. Dar sit te fn furii pe cine trebuie, dt trebuie, cfnd trebuie, pentru 'ceea ce frebuie ;;i cum trebtiie -nu este deloc u;;or.

ARISTOTEL, Etica nicomahicti

Era o dupa-amiaza de august insuportabil de dilduroas.a la New York, o zi din acelea cind toti oamenii transpira abund.ent, ceea ce ii face sa se simta extrem de inconfortabil i de ursuzi. Ma intorceam la hotel i, urcindu-ma intr-un autobuz de pe lvfa dison Avenue, am fost luat prin surprindere de ofer, un barbat de culoare de virsta mijlocie, care avea un zimbet plin de entu ziasm i care m-a intimpinat cu un prietenos: ,Buna ziua! Ce mai faceti?" Cu acest salut ii intimpina pe toti cei care urcau in autobuz, strecurindu-se apoi prin aglomeratia din mijlocul ora ului. Fiecare pasager era la fel de mirat ca i mine, dar fiind in tr-o dispozitie morocanoasa datorita vremii mult prea calduJroa se, putini ii raspundeau.In vreme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu incetul avu loc o transform.are aproape magica. $oferul ne-a prezen tat, spre binele nostru, un monolog, un comentariu plin de via ta despre ceea ce se intimpla in jurul nostru: era o vinzare extra ordinara la un magazin, o superba expozitie la un muzeu sau oare ati auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la cinematograful din colt? Incintarea sa referitoare la nenu1naratele posibilitati pe care le oferea acest ora era contagioasa. Pin.a sa coboare din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapace ursu za cu care urease, iar cind :;;oferulle striga: ,Cu bine i sa aveti o zi grozava!", fiecare raspundea zimbind.Amintirea acestei intilniri o pastrez de aproape douazeci de ani. Pe vremea cind am mers cu acel autobuz din Madison Ave nue, tocmai imi terminasem doctoratul in psihologie dar psi hologia de la acea vreme dadea foarte putina atentie felului cum se putea produce o asemenea transformare. $tiinta psihologiei$tia de fapt foarte putine sau aproape nilnic despre mecanica emotiilor. $i totu$i, imaginindu-mi raspindirea unui virus al ..8Provocarea lui AristotelProvocarea lui 4ristotel9

unei stari de bine ce trebuie sa fi facut val uri prin ora , incepind cu pasagerii acestui autobuz, am constatat ca $Oferul era un fel de impaciuitor urban, un soi de vrajitor, caci ii statea in putere sa transforme ace:;;ti oameni posaci :;;i iritabili in fiinte deschise la suflet :;;i imblinzite.Printr-un contrast dar, iata citeva :;;tiri din ziarele saptaminii respective:

., Lao :;;coala din cartier, un pu:;;ti de noua ani a fast cuprins de furie :;;i a umplut cu vopsea toate bancile ;;colii, cakulatoarele i imprintantele, vandalizind totodata 9i o ma9ina din parca rea colii. Iviotivul: dtiva colegi din clasa a treia il Hicusera "bebelu ", iar el a vrut sa-i impresioneze... Opt tineri au fost raniti in urma unei altercatii dintr-un club derap din Manhattan, unde, dupa o serie de imbrinceli, s-a tras in multime cu pistoale automate de calibrul 38. Raportul ara ta ca asenwnea incidente ce pornesc de la lucruri aparent mi nore, percepute ca o lipsa de respect, au ajuns sa fie tot mai des intilnite in ultimii ani in intreaga tara ... Conform unui raport, 1n cazul victimelor minore sub doisprezece ani, 57% dintre criminali sint parintii lor naturali sau pa rintii vitregi. In aproape jumatate din cazuri, parintii susjin ca,ei incearca doar sa-;;i disciplineze copiii". Bataia fa tala por ne;;te de la ,infractiuni" cum ar fi faptul ca acel copil e blocatin fata televizorului, pllnge sau 9i-a murdarit scutecele .., Un tillar german este judecat pentru ca a omorit cinci turcoai ce mai tinere sau mai putin tinere intr-un incendiu pe care 1-a provocat in timp ce acestea dormeau. Apartinind unei grupari neonaziste, el s-a justificat spurund ca nu-;;i gasea niciodata o slujba, bea prea mult ;;i torul din vina strainilor. Cu o voce care abia se auzea, el a pledat: ,Jmi pare curnplit de rau pentru ceea ce am facut 9i rni-e ingrozitor de rw;dne."

In :;;tirile de fiecare zi apar o multime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizatiei $i a sigurantei, despre atacuri violente datorate unui impuls mir;;av, ce ac}ioneaza sub influen ta furiei uciga9e. $tirile doar reflecta la scara mai mare acel sen tintent cutremurator ca emotiile au fost sdipate de sub control atlt in propria noastra viata, cit ;;i in a celor din jur. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de necontrolate ;;i regre te; el patrunde in viata noastra intr-un fel sau altul. In ultimii zece ani, s-a inregistrat o revarsare constanta de ase menea incidente, care portretizeaza trasaturile unei stupiditati emotionale, ale disperarii :;;i neglijentei ill familii, comunitati sau in viaja in comun. In ultimii ani s-au cronicizat minia i dispera rea, fie ca e vorba de tacuta singuratate a copiilor incuia}i in casa cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiUor abando na}i, neglijati, maltrata}i sau de atmosfera violentelor conjugale. 0 stare emotionala proasta ce se raspinde;;te continuu poate fi constatata in statisticile ce indica o criza ill lumea intreaga, pre cum ;;i din amintirile valurilor de agresiune -adolescenj:i illar mati la 9coala, neintelegeri pe 9osele, care sfir9esc cu schimburi de focuri, fo;;ti angajati nemul}umiti care i;;i masacreaza fo;;tii colegi. Maltratarea emofionala, atacul annat ;;i stresul posttraumatic sillt sin tagme ce au intrat in vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ani, precum ;;i urarea care din vesela: "Va urez o zi buna!" s-a trans format intr-una lipsita de gust: ,Fa-rna sa am o zi buna!"Aceasta carte este un ghid ce urmare9te sa dea sens la ceea ce nu are sens. Ca psiholog :;;i ca ziarist in ultimii zece ani la New York Times, am urmarit progresele ;;tiintifice legate de intelege rea irationaluluL De la acest nivel am fost izbit de doua tendin te opuse, una care portretizeaza cre terea dezastrului din viata noastra emotionala :;;i cealalta care ofera citeva remedii pline de speranta.

DE CE TOCMAI ACUM ACEASTA EXPLORARE

Ultimii zece anC in ciuda lucrurilor rele, reprezinta insa ;;i un progres fara egal in privinta studiilor 9tiin}ifice asupra emotiilor. Cel mai important este faptul ca putern sa veden1 cum lucreaza creierul, :;;i asta datorita unor metode inovatoare, cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima data in istoria omenirii a devenit vizibH ceea ce era un mister profund: felul in care opereaza masa de celule complicate atunci cind gindim :;;i simtim, ne imaginam sau visam. Fluxul de date neurobiologice ne face sa in elegem mai dar felul in care centrii de emotie ai cre ierului due la minie sau la lacrimi :;;i cum alte parti ale creierului ne indeamna sane razboim sau sa iubim, canalizilldu-ne spre bi ne sau spre rau. Aceasta claritate fara precedent in privinta felu lui curn functioneaza emotiile 9i e ecuriie aduce in prim plan noi remedii pentru crizele noastre emo}ionale colective.10Provocarea lui AristotelProvocarea lui Aristotel11

A trebuit sa a:;;tept pina acum pentru ca recolta :;;tiintifica sa fie suficient de bogata ca sa scriu aceasta carte. Aceste puncte de vedere vin atit de tirziu, in parte pentru ca locul sentirnentelor in viata mintala a fost surprinzator de neglijat de dHre cerceta tori de-a lungul anilor, lasind emo}iile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei 9tiinP.fice. In acest spap.u gol s-au grabit sa apara o multime de carti pline de intentii bune, cu sfaturi bazate pe pareri dovedite clinic, dar lipsite de orice baza:;;tiintifica. In prezent, :;;tiinta este in sfir:;;it capabila sa aiba o vo ce autoritara in privinta acestor intrebari insistente :;;i complica te despre partile cele mai irationale ale psihicului :;;i sa realizeze o harta de o anumita precizie a sufletului omenesc.Aceasta realizare a hartii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinta inteligentei, susti nind ca IQ-ul [de la Intelligence Quotimt- coefident de inteli genta} este un dat genetic ce nu poate fi schimbat in functie de experienta de viata :;;i di destinul nostru este in mare masura de terminat de aceasta aptitudine. Acest argument ignora proble ma cea mai provocatoare: ce putem schiinba pentru a-i ajuta pe copiii no:;;tri sale fie mult mai bine in viata? Ce factori sint in joe, de exemplu, atunci cind o persoana cu un IQ mare se zbate din greu, in vreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurdi surprin ziHor de bine? At;; susp.ne ca diferenta consta eel mai adesea in capacitatea numita aici inteligenJa emojionala, care include auto controlul, zelul, perseverenta :;;i capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini, a:;;a cum