CLASICI AI LITERATURII UNIVERSALE

ALEXANDRE DUMAS.FIUL@

Dama cu camelii

Tladucere gi note de

SABINA DRAGOI

Prefat[ de 'LILIANAANGHEL

Confirr

Aleianfue

dintre'ele a cunsscut o dragoste adev[ratd, din pricinasuferit 9i din pricina cdreia a gi murit, I-am povestit ci

numai ceea ce arn aflat; Era o datorie din partea rnea.

Nu sunt apostolul viciului, dat voi ft,ecoul oricdrei' nobile,:'oriunde li voi huzi rugile;

Povestea'Margueritei,, o spun ilrcd o datd, este o excepgie;

dac5" ea ar fi. fost o poveste obi$nuita, poate ce. nici:n:ar fitat osteneala db'ao scrie: ,

I

Dupe pAnpnpA MEA NU poTr crea personaje decAt atunci cAnd

ai studiat indelung oamenii, aqa dupd cum nu pogi vorbi o altelimba decdt cu condigia si o fi studiat serios.

NeavAnd incd vdrsta la care inventezi, m[ mulgumesc sd vipovestesc.'

il f.rd"*n, deci, pe cititor si fie convins de realitatea aces-

tei povestiri ale carei personaje, cu excepfia eroinei, inci maitrIiesc.

De altminteri, existf, la Paris martori ai celor mai multe din-tre faptele pe care le-am adunat aici, gi care ar putea sd le con-firme dacd mdrturia mea nu ar fi de ajuns.

Datoritf, unei imprejurlri deosebite, numai eu puteam sd [e

scriu, cici numai eu am fost confidentul ultimelor amdnunte fdr[de care ar fi fost cu neputin[d sd alcatuie$ti o povestire interesan-

td gi completi.Or, iati cum au ajuns la cunogtin(a mea aceste amdnunte. Pe

12 ale lunii martie 1847, amcitit pe rue Lafitte, un afig mare qi

galben care anunta o vdnzare de mobile qi de tot felul de obiectecurioase. Aceastd vAnzare avea loc in urma unui deces. Afigul nudadea numele persoanei moarte, dar vdnzarea trebuia sa aiba locpe rue d'Antin, la numdrul9, pe data de 16, de la ora douaspre-zece la ora cinci.

Afigul mai anunga c5, pe 13 qi pe 14, puteau fi vdzute aparta-

mentul gi mobilele.

De cAnd mi qtiu, am fost un amator de curiozitegi. Mi-ampromis si nu scap aceasta ocazie, daci nu de a cumpara, cel pugin

de a vedea.

fi AlexandreDmws-fiul

A doua zi m-am dus pe rue d'Antin' la nr.9. Era inc[ de-

vreme, qi totugi in apartament erau vizitatori' ba chiar gi vizita-

toare care, degi imbr[cate in catifele, acoperite cu qaluri de

caqmir qi agteptate la intrare de elegantele lor cupeuri, priveau cu

uimire, cu admiragie chiar, luxul care se etala sub ochii lor.

Mai tArziu, am ingeles aceaste admiragie 9i aceastd uimire,

cdci, incepAnd gi eu si mi uit mai cu aten(ie in jurul meu' am

recunoscut cu ugurin(d cd ma aflam in apartamentul unei femei

?ntre(inute. Or, dac[ existi un lucru pe care femeile de lume

doresc sd-l vadi, gi erau acolo qi femei de lume, acesta e interi-

orul unor asemenea femei, ale cf,ror echipaje le stropesc infiecare zi cu noroi pe ale lor gi care iqi au alaturi de ele loja la

Operi qi la teatrul italian, care iqi etaleaztr, la Paris, insolenta

opulenga a frumusegii lor, a bijuteriilor 9i a scandalurilor lor.

Cea la care mi gdseam murise: femeile cele mai virtuoase

puteau deci sd pdtrunda pAnd ?n dormitorul ei. Moartea purifi-

case aerul acestei cloace splendide, qi de altfel aveau ca scuzf,,

dacn mai era nevoie, ci veneau la o vdnzare fara sa gtie la cine

veneau. Citisera afiqele. Voiau sa viziteze ceea ce promiteau

acele afige li s[-si facA alegerea dinainte, nimic mai simplu, ceea

ce nu le impiedica sd caute, in mijlocul tuturor acestor minun[-gii, urmele acelei viegi de curtezan[ despre care li se povestiserd,

fara indoiala, lucruri dintre cele mai stranii.Din nefericire, misterele muriseri odati cu zeiga, gi, cu toate

bunivoinga lor, aceste doamne nu izbutirf, si surprindd decAt

ceea ce se scosese la vdnzare in urma decesului qi nimic din ceea

ce se vindea aici in timpul viegii locatarei.

De altfel, aveai ce si cumperi. Mobilierul era superb. Mobile

din lemn de trandafir, mobile de Boule, vase de Sdvres $i de

China, statuete de Saxa, satin, catifea 9i dantela, nimic nu lipsea.

Ma plimbai prin apartament, $nAndu-md pe urmele nobilelor

curioase care veniseserd inaintea mea aici. Acestea intrard intr-ocamer[ tapetata cu o stofd de culoare albastru-verzuie, in care

me pregAteam s[ intru qi eu, cdnd ele iegira aproape imediat,

surAzAnd, ca qi cum le-ar fi fost ruqine de aceastf, noud curiozitate.

Nu-mi dorii decdt gi mai lare sd pitrund in aceastf, cameri. Era

l)rurtu cu cdrnelii 17

cirbinetul de toaleti, dichislt in cele mai mici amf,nunte ale sale,

;i in care pf,rea sS se fi manifestat in cel mai inalt grad spiritullisipitor al celei moarte.

Pe o masd mare, lipita de zid, o masd latd de trei picioare qi

lrrnga de $ase, sffeluceau toate comorile lui Aucoc Ai Odiot. Era

o colecgie magnific[, gi nici unul dintre acele mii de obiecte, atdttlc necesare toaletei unei femei precum aceea la care ne giseam,

nu era din vreun alt material decdt aur sau argint. Totuqi, co-lccgia nu se putuse injgheba decdt incetul cu incetul, 9i nu o sin-

11trr[ dragoste contribuise la completarea ei.

Pe mine, care nu m[ speria vederea cabinetului de toaleta alrrnci femei intreginute, md amuza examinarea detaliilor, oricare

rrr fi fost ele, gi am bagat de seami cA toate aceste ustensile splen-,lid cizelate purtau diferite monograme gi coroane.

Priveam toate aceste lucruri, care pentru mine infbgiqau, fie-crre in parte, o injosire a bietei fete, gi-mi spuneam ci Dumnezeu

lirsese milostiv cu ea, de weme ce nu ingdduise ca pe ea s-o ajunga

lrdeapsa obiqnuiti, qi ci o lasase si moarf, in lux gi frumusege, ina-intc de venirea b[trAnegii, aceaste primd moarte a curtezanelor.

$i intr-adever, ce poate fi mai trist decAt sA vezi imbitrAnireairr viciu, mai cu seamd la o femeie? Ea nu mai are nici o demni-tlte qi nu mai inspiri nici un interes. Vegnica pirere de riu, nu

l)(rntru calea rea urmate, ci pentru socotelile greqite gi a banilor

lrrost folosigi, este unul dintre cele mai triste lucruri pe care le

poqi auzi.

Am cunoscut o fosti femeie galanti cf,reia din tot trecutul ei

rrrr-i mai rimf,sese decAt o fatd aproape tot atat de frumoasi pe

t'it fusese, dupi spusele contemporanilor sf,i, qi maic[-sa. Aceast[silrmand copila, cireia mama sa nu-i spusese niciodati: ,,tu eqti

fiica mea", decAt ca sd-i porunceasc[ s-o intregind la betr6nege,

tlupf, cum qi ea o intrefinuse pe cdnd era copil, aceaste sf,rmanf,

liinga deci, care se numea Louise, ascultAnd de mama ei, se lasa

irr voia desfrAului, ff,ra voing[ proprie, fhrd pasiune, fere plecere,

crr qi cum ar fi practicat o meserie, dacd s-ar fi gAndit cineva s-o

itrvete vreuna.

r8 Alexandre Du'nv*-fiul

Priveligtea continue a desfrAului, un desfrau precoce' alimen-

tat fere-ncetare de starea ei maladiva, nimiciserf, in ea capaci-

tatea de ingelegere a binelui qi a rdului, pe care Dumnezeu i-o

sedise, poate, dar pe care nu-i deduse niminui prin gAnd sI !odezvolte.

imi voi aminti mereu de aceaslf, tAnirf,, care trecea pe bule-

varde aproape in fiecare zi la aceeaqi or[. Mama ei o insogea in-

totdeauna, cu aceeaqi sArguingi cu care o maml adevdratd qi-ar

fi insogit propria-i fiicl. Eram foarte tAn[r^pe atunci qi dispus sa

accept morala uguraticd a secolului meu. Imi amintesc totuqi cd

imaginea acestei supravegheri scandaloase imi inspira dispreg qi

dezgust. Adaugagi la toate acestea ci nicicAnd pe chipul unei

fecioare nu s-a conturat un asemenea sentiment de nevinov[gie,

o asemenea expresie de suferingr melancolica.

Ai fi zis cl e intruchiparea Resemnarii.

irrt -o zi, figura acestei fete s-a luminat. in mijlocul desfrAu-

lui, al cirui program era tinut de mama sa, i s-a plrut picatoasei

ci Dumnezeu ii ingaduia un pic de fericire' $i de ce oare, la urma

urmei, Dumnezeu, care o fecuse fare putere, ar fi lasat-o qi f[ri o

consolare, sub povara dureroasl a viegii sale. intr-o zi, deci, ea igi

dedu seama ci era insircinatd, 9i ceea ce mai rf,mdsese cast in ea

tresdri de bucurie. Sufletul are unele refugii ciudate. Louise aler-

gd s[-i dest[inuie gi mamei sale vestea care o fdcea atAt de vesela'

E ruqinos de spus, totusi noi nu vorbim aici despre imoralitate de

placere, povestim doar un fapt adevarat' pe care poate am face

mai bine sd-l trecem sub tacere dacf, nu am fi ?ncredinta[i c6, din

cAnd in cand, trebuie sd dezvlluim martiriul acestor fiinge care

sunt condamnate fAre a fi ascultate, care sunt dispreguite fere a

fi judecate; e ruginos, spunem noi, dar mama ii rlspunse fetei ca

nu aveau destul nici pentru ele doua qi, cu atAt mai mult, n-ar

avea indeajuns pentru trei, ci astfel de copii nu sunt de nici un

folos, qi ci o sarcin[ nu e altceva decdt timp pierdut.

A doua zi, o moagl, pe care o amintim numai pentru c[ era o

prietenl a mamei, veni sd o vade pe l-ouise, care zicu la pat cAteva

zile gi se scuh mai palidn gi mai slaba decAt inainte.

I)uma cu canelii 19

Tiei luni mai tdrziu, unui berbat i se ficu mila de ea gi se

dedica insdnitoqirii ei morale $i fizice; insa ultima loviturf, fusese

rurult prea violentd, aga cf, Louise muri ca urrnare a avortului pe

care il ff,cuse.

Mama ei inca mai ffeie$te. Cum? Numai Dumnezeu gtie.

Povestea aceasta mi-a revenit in minte in timp ce contem-plam trusele de toaleti din argint, gi se pare c[ trecuse o buna

bucatS. de vreme de cAnd faceam aceste reflecgii, cdci in aparta*

n)ent nu mai rdmisesem decAt eu gi un paznic, care md urmf,rea

cu aten(ie, din pragul uqii, dac[ nu doseam ceva.

MA apropiai de acest om de treabe cdruia ii inspiram atat de

grave neliniqti.

- Domnule, ii zisei eu, agi putea sf,-mi spuneti numele per-

soanei care locuia aici?

- Domniqoara Marguerite Gautier.O cunoqteam pe fati qi dupd nume gi din vedere.

- Cum! ?i spun eu paznicului. Marguerite Gautier a murit?

- Px, domnule.

- $i cAnd anumel

- Acum trei siptimAni, cred.

- $i de ce se permite vizitarea apartamentului?

- Creditorii s-au gAndit ce acest lucru putea face sd creascf,

viinzarile. Persoanele -interesate pot vedea din timp efectul pe

t,irre il fac stofele gi mobilele; qtiti $i dumneavoastra, asta te incu-rljeaz5 s[ te hot[rigti mai uqor la cumpirat.

- {vg2, prin urmare, datorii?

- Oh, domnule, o grimadi.

- Pe care vdnzarea bunurilor le va acoperi, fara indoiala?

- Ba chiar le va depdqi.

- $i atunci, cui ii va rdmAne ceea ce prisosegte?

- Familiei.

- Are deci o familiel

- Aqa se pare.

- Mulgumesc, domnuleLiniqtit ln privinga intengiilor mele, paznicul md salutd, iar eu

icqii.

20 AlexandteDww-fiul

- Biata fat[! imi spuneam in timp ce m[ intorceam acasl,

trebuie c[ a avut parte de o moarte tare ffiste, cici, intr-o lume

ca a ei, nu ai prieteni decAt cu condigia sl fii sdnatos. $i, far[ sd

vreau, soarta Margueritei Gautier mi induioga'

Lucrul acesta ar putea sa li se parf, mullora ridicol, dar eu am

o ingelegere fArA margini pentru curlezane qi nici mlcar nu-mi

mai dau osteneala si-mi justific aceasti ingelegere.

intr-o zi, pe cAnd mergeam s[-mi iau un pa$aport de la pre-

fecturd, am vdzut pe una din strezile laterale doi jandarmi care

duceau cu ei o fat5. Nu gtiu ce fecuse acea fati, tot ceea ce pot

spune e ca pldngea cu lacrimi fierbingi' in timp ce strAngea in

brage un prunc de cAteva luni, de care arestarea ei o desp[rgea'

Din ziua aceea, n-am mai putut dispregui o femeie la prima

vedere.

I

VANzanra ERA FIXATA pE 16 ale lunii.

Fusese ldsati o zi de pauzitintre vizite qi vAnzare pentru a le

permite tapigerilor s[ desfaci draperiile, perdelele etc.

La vremea aceea' md intorceam dintr-o cdlitorie. Era destul

de firesc ca vestea mortii Margueritei s6 nu-mi fi fost adusi la

cuno$tinte ca una dintre acele noutlgi importante pe care pri-

etenii i le impirtigesc intotdeauna aceluia care se intoarce tn

capitala noute[ilor.Marguerite era frumoasi, dar pe cAt de mult zgomot face

viata extravagand a acestor femei, pe atat de pugin face moartea

lor. Sunt ca acei sori care apun a$a cum au rf,s[rit, fere strelucire'

Atunci cAnd mor tinere, toti amangii afla de moartea lor in ace-

lagi timp, cici la Paris mai togi amangii unei curtezane cunoscute

se afle ir relagii foarte apropiate. Schimb[ intre ei cdteva amintiri

despre ea, gi viaqa unora gi a altora continuS fata ca acest inci-

dent sA o tulbure mlcar cu o lacrimi.

Dama cu cornelii 21

in zilele noastre, cAnd ai doulzeci gi cinci de ani, lacrimilesunt un lucru atAt de pregios, incAt nu i le pogi ddrui primei venite.Abia daca sunt plAngi pdringii, 9i asta in funcgie de pregul pe care

il platesc pentru a fi plAngi.

CAt despre mine, degi monograma mea nu se gisea pe niciuna dintre trusele de toaletd ale Margueritei, acea indulgengdinstinctivf,, acea mila naturala pe care v-o mirturiseam adineaurim[ flceau si m[ gAndesc la moartea ei mai mult poate decAt ar

fi meritat.imi aminteam cf, o intdlnisem pe Marguerite foarte des pe

Champs-Elys6es, unde venea negreqit in fiecare zi, intr-un miccupeu albastru tras de doi murgi splendizi, qi remarcasem atunciln ea o distincgie putin obi$nuita la suratele ei, distincgie care-ipunea qi mai mult in valoare frumusegea cu adevirat excep-qionala.

Aceste nefericite fdpturi, atunci cAnd ies in lume, sunt intot-tlcauna insogite de te miri cine.

Cum nici un barbat nu consimte s[-gi afigeze public dragostea

rrocturnl pe care le-o poartd, qi cum acestor femei le e groazl de

singuratate, le iau cL ele fie pe cele care, mai putin norocoase,

rrrr au trdsurd, fie pe vreuna dintre acele betrAne elegante a clrorclcgangi nu e motivata de nimic, gi clrora li te pogi adresa faralcirmi, atunci cAnd vrei sa afli vreun amdnunt oarecare despre

fi.rneia pe care o insogesc.

Cu Marguerite nu se intAmpla aga. Ea sosea pe Champs-lilys6es intotdeauna singurf,, in trf,sura ei, strlduindu-se pe cAtposibil s[ treac[ neobservatd, iarna inff,qurata intr-un qal mare de

e uqmir, vara imbrdcata in niqte rochii foarte simple; qi degi in plim-hirrea ei favoritl intAlnea mulgi barbagi pe care ii cunogtea,irtrrnci cAnd, din intAmplare, le surddea, surAsul ii era vhzut numairlc ei, qi o ducesi ar fi putut surdde la fel.

Ea nu se plimba de la piageta la intrarea pe Champs-Elys6es,

curn o faceau qi o mai fac toate colegele ei. Cei doi cai ai ei othrceau repede in Bois de Boulogne. Acolo cobora din ffesuri, se

plirnba pe jos o or[, urca din nou in cupeu qi se intorcea acasf, intrnpul vioi al echipajului ei.

2-2 '\lexandreDmvs-fiul

Toate aceste imprejuriri al c[ror martor fusesem uneori, imi

treceau prin minte gi regretam moartea acestei fete aqa cum

regrefi distrugerea totall a unei frumoase opere de art6'

Or, era cu neputintd si vezi o frumuse(e mai incAntltoare

decAt cea a Margueritei.inalta qi subgire pAna la exagerare' ea deginea in cel mai inalt

grad arta de a face sf, dispari aceaste scipare a naturii' printr-o

simpla aranjare a lucrurilor pe care le imbr6ca.

$alul ei de caqmir, al cf,rui caplt atingea pdmAntul, lf,sa sf, se

intrevada, de o parte qi de alta, volanele bogate ale unei rochii

de mdlase, iar manqonul stufos care ii ascundea mAinile, qi pe

care ea il strdngea la piept, era inconjurat de pliuri atAt de abil

aranjate, tncdt ochiul nu putea si aib[ nimic de spus, oricAt ar fi

fost de exigent cu privire la conturul hniilor.

Capul, o minunf,gie, era obiectul unei cochetarii deosebite'

Era tare mic, iar mama ei, cum ar fi spus Musset, plrea aJ fi facut

anume a$a Pentru al face cu griji.irrtr-..r, oval de o nespusd gralie, puneti doi ochi negri

deasupra c[rora erau niqte sprAncene cu un arc atAt de pur ciparea pictat, voalagi ace$ti ochi cu gene lungi care, atunci cAnd

se coborau, aruncau o umbrl peste culoarea trandafirie a obra-

jilor; trasagi un nas fin, drept, spiritual, cu ndrile uqor infoiate de

acea aspiragie arzdtoare spre viata senzuala; desenagi o gurf, re-

gulata, ale cdrei buze gragios intredeschise dezviluiau niqte dingi

albi ca laptele; coloragi pielea cu puful catifelat al piersicilor

neatinse de nici o man[ 9i vegi avea tabloul complet al acestui

cap incdntf,tor. Parul, negru ca pana corbului, ondulat sau nu' se

desplrgea pe frunte in dou[ guvige late ce se pierdeau undeva

inspre ceafa, lasdnd si se vada o pdrticica din urechile in care

str6luceau douA diamante de patru pdni la cinci mii de franci

fiecare.Cum se face cf, o viagf, atat de tumultuoasa ii lasa fegei

Margueritei expresia virginald, chiar copihroasf,, care o caracte-

riza, acesta e un fapt pe care suntem nevoigi sa-l constatim fara

aJ ingelege.

Damn cu cmrclii 23

Marguerite avea un minunat portret al ei, pe care i-l {bcuse

Vidal, singurul om al cirui penel putea sd o infhgigeze fidel. Dupdmoartea ei am avut la dispozigie acest porffet pentru cAteva zile,

gi era de o aseminare atAt de uimitoare, incAt mi-a servit sA

dezvdlui unele aminunte pentru care memoria mea nu ar fi fost

tle ajuns.

Dintre amdnuntele redate in cuprinsul acestui capitol, unele

nu mirau parvenit decAt mai tdrziu, dar le consemnez totuqiacum, pentru a nu trebui sf, revin asupra lor atunci cAnd voiincepe sd povestesc viaga acestei femei.

Marguerite asista la toate premierele qi igi petrecea toate se-

rile la spectacole sau la baluri. De fiecare datd cAnd se juca opiesa nou6, puteai fi sigur cd o s-o vezi acolo, impreuni cu cele

trei lucruri de care nu se despArgea niciodatf, gi care se aflau

intotdeauna pe marginea lojii ei de la parter: lomionul, o punglcu bomboane gi un buchet de camelii.

Timp de douizeci qi cinci de zile din lune, cameliile erau albe,

;i cinci zile erau rogii; nu s-a aflat niciodata motivul acestei vari-

rrqii de culori, pe care o semnalez fere a o putea explica, qi pe care

obignuigii teatrelor pe care le frecventa cel mai des, ca qi prieteniisi1i, o remarcaserd la fel ca qi mine.

Nimeni nu vhzuse vreodatf, la Marguerite alte flori decAt

t'nmelii. Aga cd la madam Barjon, florS.reasa ei, toqi sfhrqiser[ prinrr o porecli ,,Dama cu Camelii", qi aceasc[ porecla ii rdmdsese.

Mai qtiam in afara de asta, ca toti cei care ffeiesc intr-olrnumiti lume la Paris, c[ Marguerite fusese amanta celor mai

clcgangi tineri, lucru pe care-l spunea sus qi tare, qi c[ ei ingiqi se

lriudau cu asta, ceea ce dovedea cd amangii gi amanta erau

r rrrrl gumigi reciproc.

Totugi, cam de vreo trei ani incoace, in urma unei calatorii lalllgnbres, se spunea despre ea cf, nu mai trdia decAt cu un batrAn

tltrce strdin, peste misura de bogat, qi care incercase sd o rupl cAt

I Vincent Mdal (1811-1887), pictor francez, autorul multor portrete Qi

I'r'isaje, realizate in pastel.

9-4 Alexm'dreDumas-fiul

mai mult cu putin(A de viag[ pe care o dusese mai inainte, lucrupe care, de altfel, ea pf,ruse cd il acceptase de bundvoie.

Iata ce mi s-a povestit in aceastf, privingl.in primavara anului lS42,Marguerite era atAt de slabita, incAt

doctorii ii prescriseserd s[ urmeze o cur[ de ape, aga ca se duse la

Bagndres.

Acolo, printre bolnavi, se afla gi fiica acestui duce, care nunumai cd suferea de aceeaqi boala, dar aducea qi la chip cu Mar-guerite, aqa incAt puteai s[ le iei drept surori. Numai c[ tAnf,ra

ducesA se afla in ultimul grad de ftizie qi, dupd numai cAteva zile

de la sosirea Margueritei, igi dddea sfdrgitul.intr-o dimineag[, ducele, rdmas la Bagndres, aqa cuin rdmdi

cAnd nu te induri si pdrlsegti locul in care ti-ai ingropat o parte

a inimii, o ziri pe Marguerite la colgul unei alei.I se pdru cd vede trecdnd umbra copilei sale qi, mergAnd spre

ea, ii lud mAinile, o ?mbr[giqi plAngdnd qi, fare sd o intrebe cine

era, o implorl sd-i permiti s[ o revadf, qi sa iubeascS. in ea imaginea vie a fiicei lui moarte.

Marguerite, care se afla la BagnBres doar cu camerista ei,gi neavdnd de altfel nici o teamf, cf, s-ar putea compromite, iiacorde ducelui tot ceea ce acesta ii cerea.

Se aflau la Bagndres qi oameni care o cunosteau, qi care venirlin mod oficial sd-l previna pe duce cu privire la adevArata con-digie a domniqoarei Gautier. Pentru batran, a fost o adevdrati 1o-

vituri, cdci aici inceta aseminarea cu fiica sa, insl era prea tdrziu.TAnAra femeie ii devenise o necesitate sufleteasci, gi singurul sau

pretext, singura sa scuza pentru a mai trdi.Nu-i facu nici un repro$, nici nu avea dreptul sa-i faca, dar o

intrebe daca se simgea in stare sa-gi schimbe via(a, oferindu-i inschimbul acestui sacrificiu toate compensagiile pe care ea qi le-arfi putut dori. Ea ?i promise.

Tiebuie sd spunem cf,, la acea data, Marguerite, entuziastf,din fire, era bolnav[. Tiecutul ii aparea ca una din principalelecauze ale bolii sale, gi un fel de superstigie o fecea acum sd spere

c[ Dumnezeu avea si-i crute frumusegea qi sf,nitatea, in schim-bul caingei gi al indreptf,rii sale.

l)ama cu camelii 25

$i, intr-adevdr, la sfArgitul verii, ca urmare a apelor, a plim-blrilor, a oboselii naturale qi a somnului, era aproape restabilita.

Ducele o insogi pe Marguerite la Paris unde, ca gi la Bagndres,t'ontinud sd o viziteze.

Aceasti legdturf,, cireia nu i se contesta nici adevf,rata ori-gine, nici adevaratul motig provocd aici o adevarate senza(ie,t irci ducele, cunoscut pentru marea sa avere, devenea acum cu-rrrlscut qi pentru risipa sa.

Apropierea dintre batrAnul duce gi tAnara femeie fu pusd pes('ama libertinajului, des intAlnit la batrAnii bogagi. Se presu-ptrseri tot felul de lucruri, mai pugin adevirul.

$i totuqi, sentimentele acestui tatd fate de Marguerite aveauo cauzd atat de nevinovati, incAt orice alta legatura cu ea, decAtt'cle de suflet, i s-ar fi perut acestuia un incest, qi niciodatd nu-ilrrlresase vreun cuvAnt pe care fiica sa nu l-ar fi putut auzi.

Departe de noi gAndul de a face din eroina noastrf, altcevarlc,cAt era cu adevdrat. Vom spune deci ca atat dmp cAt rf,mdsese

lrr Bagndres, promisiunea facuta ducelui nu fusese greu de ginut,

5i r;i-o ginuse; dar odatd reirtoars5 la Paris, acestei fete, obiqnuitet rr via(a de petreceri, cu balurile qi chiar cu orgiile, i se pf,ruse cdsirrgurdtatea, tulburat[ doar de vizitele periodice ale ducelui, aveas-o facd si moari de plictiseah, iar suflul arcdtor al viegii ei derrltiidatd ii incingea in acelaqi timp qi mintea qi sufletul.

Adaugagi la aceasta cd Marguerite se reintorsese din aceastat'r'iliitorie mai frumoasd ca oricAnd, ci avea dou[zeci de ani qi cdlt,rirla, adormite, dar nicidecum invinsd, continua sd-i stAmeascd

;u cle doringe febrile care mai totdeauna sunt consecinfa unor: r li'cgiuni pulmonare.

Ducele avu deci parte de o mare durere in ziua ?n care pri-t'{cnii s6i, mereu la pAnda pentru a surprinde un scandal provo-t rt de tAn[ra femeie cu care, dupa p[rerea lor, se compromitea,vcnirf, sf,-i spun5, facAndu-i gi dovada, cd la ora cAnd era sigura( ar n-o s6-1 mai vadi venind, primea vizite, cate se prelungeau,r.,lcsea pAna dimineaga.

Luatd la intreberi, Marguerite ii mlrturisi totul ducelui, sfh-

trrindu-I, far6 nici un gdnd ascuns, s[ inceteze de a se mai ocupa