Antrenarea Minţii

De Gese Langri Tangpa

1 Cu hotărârea să ating scopul suprem,Pentru binele tuturor fiinţelor simţitoare,Care depăşeşte şi ‘bijuteria împlinirii dorinţelor’,Fie să-i îndrăgesc în toate timpurile

2 Oricând interacţionez cu cineva,Fie să mă văd pe mine ca şi cel mai smerit dintre toţi,Şi, din adâncul inimii mele,Cu respect să-i văd pe ceilalţi ca fiind superiori.

3 În toate faptele mele, fie să caut în mintea meaŞi de îndată ce apar tulburările mentale şi emoţionale-Care mă pun în pericol pe mine şi pe ceilalţi-Fie să le confrunt cu putere şi să le previn.

4 Când văd fiinţe cu caracter neplăcut,Asuprite de negativitate şi suferinţă,Fie să-i îndrăgesc – pentru că sunt rari-Ca şi cum aş fi descoperit o comoară!

5 Când alţii, din invidie,Mă tratează greşit, cu abuz, calomnie şi dispreţ,Fie să iau asupra mea înfrângereaŞi să ofer celorlalţi victoria.

6Când cineva pe care l-am ajutatSau în care mi-am pus speranţeMă tratează în moduri ce mă rănesc profund,Fie să-l privesc în continuare ca pe un învăţător preţios.

7 Pe scurt, fie să ofer celorlalţi beneficiu şi bucurie,Tuturor ‘mamelor’ mele, directe sau indirecte,Fie să iau asupra mea în tăcereToate durerile şi rănile mamelor mele.

8Fie ca toate acestea să rămână  neîntinateDe petele celor opt griji lumeşti;Şi fie ca eu, recunoscând toate lucrurile ca fiind iluzii,Lipsuri sau ataşamente, să fiu eliberat din robie.

 

Primele şapte strofe din “Antrenarea Minţii” se referă la practicile asociate cu cultivarea metodei, aspecte de pe Cale ca şi compasiunea, altruismul, aspiraţia să atingi iluminarea şi aşa mai departe. A opta strofă se referă la practici de cultivare a aspectului înţelepciunii de pe Cale.

Dalai LamaTenzin Gytsaro, Dalai Lama al XIV-lea, s-a născut la 6 iulie 1953, într-o familie de agricultori, într-un sat din Tibet, care poartă numele de Takcer. Părinţii l-au numit Lhamo Dhondupnak. La vârsta de doi ani, în baza prezicerilor, a fost identificat ca a paisprezecea reîncarnare al lui Dalai Lama, şi a fost dus la Lhassa.

 

La 22 februarie 1940, la vârsta de cini ani şi jumate, Dalai Lama a fost încoronat în mod formal, ocazia cu care şi-a luat numele de Tenzin Gyatso. Şi-a început studiile la vârsta de şase ani. Printre disciplinele studiate au fost materii, ca dialectica, cultura şi arta tibetană, gramatica, lingvistica, medicina şi disciplina cea mai importantă, filosifia budistă.

În anul 1950 armata Chineză a invadat Tibetul. Un an mai târziu, Dalai Lama a împlinit şaisprezece ani, şi în timp ce situaţia ţării a devenit din ce în ce mai disperată, şi-a asumat răspunderea totală în interesul ţării sale. În 1954 s-a dus la Beijing pentru a ajunge la un consens cu Mao Ce-tung, şi cu alţi lideri din China, printre care Csou En-Laj şi Teng Hsiao-ping.

În anul 1956, la aniversarea a 2500 de ani de la intrarea lui Buddha în Nirvana, a plecat în India. A fost rugat de mai mulţi consilieri apropiaţi, să rămână în India şi să nu se întoarcă în Tibet, dar el a decis să revină la Lhasa, pentru a continua eforturile sale pentru un trai liniştit cu forţele invadatoare din China.

 

EVADARE ÎN EXIL

Măsurile dure instaurate de China în Tibetul de Est, au dus la zădărnicirea proiectelor rezolvării paşnice al Sfinţiei Sale. Revolta poporului din Tibet din martie 1959 a fost înnăbuşită în sânge de invadatorii chinezi. În anii 1959 şi 1960, aproape nouăzeci de mii de tibetani şi-au pierdut viaţa. Văzând cursul evenimentelor, Dalai Lama şi zeci de mii de tibetani au fost nevoiţi să evadeze în India prin munţii Himalaya. De atunci, în fiecare an în Tibet sunt comemoraţi martirii anului 1959.

Din 1960, Dalai Lama trăieşte în Dharamsala din Nordul Indiei, în oraşul în care totodată are sediul şi guvernul din Tibet aflat în exil. În primii ani ai exilului, a cerut de la

ONU, să găsească soluţii pentru situaţia disperată din Tibet. În anii 1959, 1961 şi 1956 ONU a emis hotărâri, în care a solicitat Chinei, să respecte drepturile omului în Tibet, cât şi dreptul poporului pentru autodeterminare.

În exil, dalai Lama şi guvernul din exil a dus o politică angajată în vederea protejării poporului din Tibet şi a culturii acestuia. Guvernul în exil se ocupă de refugiaţi, susţine dezvoltarea economiei, în cursul anilor a construit o reţea de şcoli şi câteva univeristăţi. În cursul ultimelor şase decenii, au înfiinţat aproape două sute de mănăstiri.

În 1963 Dalai Lama a prezentat Constituţia proiectată pentri Tibetul viitorului. Chiar de la începuturi, Dalai Lama a fost un adept înverşunat al transformării democratice al societăţii din Tibet. Pe lângă eforturile făcute pentru bunăstarea comunităţii refugiate din Tibet a nu a încetat să încerce să facă paşi şi în vederea rezolvării situaţiei din Tibet.

 

EFORTURI PENTRU PACE

 

În 1987 Sfinţia Sa a prezentat “Proiectul de pace în cinci puncte”, care a fost primul pas pe calea limpezirii statutului din viitor al Tibetului. În anul următor, în iunie la Strassbourg, în faţa Parlamentului European a continuat prezentarea proiectului său. Esenţa iniţiativei sale este instaurarea unei autonomii reale în Tibet în cadrul Republicii Populare China. În continuare a cerut Chinei, să transforme Tibetul într-o “zonă de pace”, pentru a îngrădi colonizarea chinezilor, să rezolve situaţia drepturilor omului, şi

să nu depoziteze armament şi deşeuri nucleare pe teritoriul Tibetului. În cadrul aceluiaşi proiect a iniţiat începerea unui dialog deschis, serios cu privire la viitorul Tibetului. 

 

În 1989 conducătorului din Tibet i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, care s-a fost acordat pentru eforturile sale spre rezolvarea pe cale paşnică a situaţiei din Tibet. Juriul Premiului Nobel a declarat: “Filosofia paşnică a lui Dalai Lama se bazează pe respectul infinit faţă de fiinţa omenească, respectiv pe responsabilitatea universală faţă de omenire şi natură”.

Până în prezent, în cursul călătoriilor în cincizecşidouă de ţări, şi în cursul întâlnirilor sale cu politicieni, preşedinţi de ţări, conducători religioşi, a susţinut cauza rezolvării paşnice a situaţiei din Tibet, a drepturilor omului şi a ocrotirii naturii. A fost primit oficial de numeroase oficialităţi. Personalităţi influente din lumea politică, religioasă, ştiinţe şi economie caută în continuare să intre în relaţii cu el pentru schimb de idei în legătură cu diverse probleme. Este invitat permanent în diverse ţări din lume, pentru a-şi exprima părerea privind convieţuirea paşnică, cu privire la pacea universală, respectiv pentru ţine prelegeri.

În calitate de lider spiritual, şi pe lângă rolul său de conducător al Tibetului, Dalai Lama este unul dintre cei mai mari maeştri şi savanţi ai tradiţiei budiste. În această privinţă alocă foarte mult timp împărtăşindu-şi înţelepciunea, experienţele spirituale cu maeştrii buddhişti, şi cu un public larg.

 

Antrenarea Minţii

De Gese Langri Tangpa

1 Cu hotărârea să ating scopul suprem,Pentru binele tuturor fiinţelor simţitoare,Care depăşeşte şi ‘bijuteria împlinirii dorinţelor’,Fie să-i îndrăgesc în toate timpurile

2 Oricând interacţionez cu cineva,Fie să mă văd pe mine ca şi cel mai smerit dintre toţi,Şi, din adâncul inimii mele,Cu respect să-i văd pe ceilalţi ca fiind superiori.

3 În toate faptele mele, fie să caut în mintea meaŞi de îndată ce apar tulburările mentale şi emoţionale-

Care mă pun în pericol pe mine şi pe ceilalţi-Fie să le confrunt cu putere şi să le previn.

4 Când văd fiinţe cu caracter neplăcut,Asuprite de negativitate şi suferinţă,Fie să-i îndrăgesc – pentru că sunt rari-Ca şi cum aş fi descoperit o comoară!

5 Când alţii, din invidie,Mă tratează greşit, cu abuz, calomnie şi dispreţ,Fie să iau asupra mea înfrângereaŞi să ofer celorlalţi victoria.

6Când cineva pe care l-am ajutatSau în care mi-am pus speranţeMă tratează în moduri ce mă rănesc profund,Fie să-l privesc în continuare ca pe un învăţător preţios.

7 Pe scurt, fie să ofer celorlalţi beneficiu şi bucurie,Tuturor ‘mamelor’ mele, directe sau indirecte,Fie să iau asupra mea în tăcereToate durerile şi rănile mamelor mele.

8Fie ca toate acestea să rămână  neîntinateDe petele celor opt griji lumeşti;Şi fie ca eu, recunoscând toate lucrurile ca fiind iluzii,Lipsuri sau ataşamente, să fiu eliberat din robie.

 

Primele şapte strofe din “Antrenarea Minţii” se referă la practicile asociate cu cultivarea metodei, aspecte de pe Cale ca şi compasiunea, altruismul, aspiraţia să atingi iluminarea şi aşa mai departe. A opta strofă se referă la practici de cultivare a aspectului înţelepciunii de pe Cale.

Introducere în budism – Partea I

Cu această ocazie, Sfinţia Sa a ales tema învăţămintelor budiste în aşa fel, încât acesta să fie înţeleasă şi de laici, care sunt interesaţi de budişi, dar nu sunt iniţiaţi, şi care să conţină învăţăminte de bază nutrite din sursă originală, curată. Astfel şi leicii interesaţi vor avea posibilitatea să cunoască cele mai importante învăţături al lui Buddha, şi să aibă o viziune cu privire la rădăcinile budismului din Tibet. Este de sine înţeles, că la învăţăturile budiste (nu numai la “învăţături publice”), pot participa toţi cei interesaţi.

 

ÎNVĂŢĂTURA

Sfinţia sa, Dalai Lama este respectat de budişti în calitate de buddha. În ochii lor este un om luminat, sfânt, un mare maestru spiritual al zilelor noastre, posesorul şi realizatorul/aplicantul/ celor mai înalte învăţături a “Căii Interioare”. Prin înţelepciunea şi iubirea nemărginită este în legătură directă, intimă, adâncă cu forţele naturii, care funcţionează în mediul nostru extern şi în interiorul nostru – în trupul, sufletul spiritul nostru.  

Când predă, se foloseşte de Conştiinţa-Înţelepciunii Universale Luminate, din acest motiv este capabil să se adreseze personal fiecăriu cursant, în modul şi la nivelul, care corespund cel mai bine talentelor sale individuale. Cei care ascultă cuvintele sale cu atenţie – nu numai cu mintea ci şi cu sufletul deschis – primesc ocazia şi puterea de a ajunge la descoperiri adândci despre sine şi lume, iar acolo, în acel loc sfânt să-şi restructureze viaţa. Spectatorul nu trebuie să fie budist. Toată lumea poate să folosească instrucţiunile sale şi să le interpreteze în modul său propriu, care explorează valorile universale umane cele mai adânci, care se situează deasupra tuturor religiilor.

 

BINECUVÂNTAREA

Când Sfinţia Sa binecuvântează, se identifică perfect cu interiorul cel mai adânc al Său, cu

Buddha Iubirii şi Compasiunii, al cărui încarnare este. În aceată stare, care este răspândirea naturală şi nesecată a iubirii infinite, poate exercita un efect pozitiv ieşit din comun asupra sufletului celor care primesc iubirea lui cu deschidere şi dăruire sinceră. Sufletul deschis ai participanţilor la binecuvântare şi Conştiinţa Înţelepciunii a Sfinţiei sale pot să se topească într.unul singur în experienţa celei mai adânci nivel de certitudine, al experienţei libertăţii şi fericirii. Există persoane, care trăiesc această întălnire sufletească-intelectuală urmată de o revelaţie puternică, dar există şi persoane care simt simplitate şi linişte. Binecuvântarea este dată pentru fiecare participant, indiferent de sentimente. Pentru multe persoane binecuvântarea aduce o recunoaştere, se vor vedea într-o lumină mai curată atatât pe sine cât şi viaţa lor.

 Cu ocazia binecuvântării, independent de revelaţiile trăite, astfel de întâlniri cu Sfinţia Sa lasă urme trainice şi adânci în stratul de bază cel mai adânc, inconştinet al spiritulu. Această urmă este nucleul luminării noastre, care vor produce efecte în viitorul apropiat sau îndepărtat. Seamănă cu plantarea unei seminţe, care după o perioadă mai lungă sau mai scurtă petrecută în pămân

 t va ieşi odată şi în sfârşit va da roade. Această seminţă este purtat cu noi din viaţă în viaţă şi ca rezultat final ne va conduce la înfăptuirea stării fericirii perfecte, a libertăţii, iubirii şi înţelepciunii, care este înfăptuirea celei mai interioare şi adevăratei naturi al nostru.

Binecuvântarea are o natură universală, oricie poate să participe, indiferent de religia sau ideologia avută. Se adresează omeniei universale la nivelul cel mai intim, cel mai

adânc. Trezeşte şi confirmă natura noastră cea mai de bază, care este bunătatea necondiţionată şi omenia adevărată.

Introducere în budism – Partea II

 

Cu această ocazie, Sfinţia Sa a ales tema învăţămintelor budiste astfel încât aceasta să fie înţeleasă şi de laici, care sunt interesaţi de budism, dar nu sunt iniţiaţi, şi care să conţină învăţăminte de bază nutrite din sursă originală, curată. Astfel şi laicii interesaţi vor avea posibilitatea să cunoască cele mai importante învăţături al lui Buddha, şi să aibă o viziune cu privire la rădăcinile budismului din Tibet.

Sfinţia Sa susţine în mod regulat prelegeri şi învăţăminte budiste în ţările occidentale. De obicei, acest programe sunt alcătuite din două părţi: aşa-numita “prelegere publică” dedicată publicului laic, care nu are experienţă în teoria şi conceptele budiste, şi “prelegerea budistă”pentru cei cu mai multă experienţă. Aceste programe de obicei sunt completate de un eveniment, care face parte din tradiţia şi practica budistă, “împuternicirea”, sau “binecuvântarea”.

 

ÎNVĂŢĂTURA

Sfinţia sa, Dalai Lama este respectat de budişti în calitate de buddha. În ochii lor este un om luminat, sfânt, un mare maestru spiritual al zilelor noastre, posesorul şi realizatorul/aplicantul/ celor mai înalte învăţături a “Căii Interioare”. Prin înţelepciunea şi iubirea nemărginită este în legătură directă, intimă, adâncă cu forţele naturii, care funcţionează în mediul nostru extern şi în interiorul nostru – în trupul, sufletul spiritul nostru.

Când predă, se foloseşte de Conştiinţa-Înţelepciunii Universale Luminate, din acest motiv este capabil să se adreseze personal fiecăriu cursant, în modul şi la nivelul, care corespund cel mai bine talentelor sale individuale. Cei care ascultă cuvintele sale cu atenţie – nu numai cu mintea ci şi cu sufletul deschis – primesc ocazia şi puterea de a ajunge la descoperiri adândci despre sine şi lume, iar acolo, în acel loc sfânt să-şi restructureze viaţa. Spectatorul nu trebuie să fie budist. Toată lumea poate să folosească instrucţiunile sale şi să le interpreteze în modul său propriu, care explorează valorile universale umane cele mai adânci, care se situează deasupra tuturor religiilor.

BINECUVÂNTAREA

Când Sfinţia Sa binecuvântează, se identifică perfect cu interiorul cel mai adânc al Său, cu Buddha Iubirii şi Compasiunii, al cărui încarnare este. În aceată stare, care este răspândirea naturală şi nesecată a iubirii infinite, poate exercita un efect pozitiv ieşit din comun asupra sufletelor celor care primesc iubirea lui cu deschidere şi dăruire sinceră. Sufletul deschis ai participanţilor la binecuvântare şi Conştiinţa Înţelepciunii Sfinţiei sale pot să se topească într-unul singur în

experienţa celui mai adânc nivel de certitudine, al experienţei libertăţii şi fericirii. Există persoane, care trăiesc această întâlnire sufletească-intelectuală urmată de o revelaţie puternică, dar există şi persoane care simt simplitate şi linişte. Binecuvântarea este dată pentru fiecare participant, indiferent de sentimente. Pentru multe persoane binecuvântarea aduce o recunoaştere, se vor vedea într-o lumină mai curată atatât pe sine cât şi viaţa lor.

Cu ocazia binecuvântării, independent de revelaţiile trăite, astfel de întâlniri cu Sfinţia Sa lasă urme puternice şi adânci în stratul de bază cel mai adânc, inconştinet al spiritulu. Această urmă este nucleul luminării noastre, care va produce efecte în viitorul apropiat sau îndepărtat. Seamănă cu plantarea unei seminţe, care după o perioadă mai lungă sau mai scurtă petrecută în pământ va ieşi odată şi în sfârşit va da roade. Această seminţă este purtată cu noi din viaţă în viaţă şi ca rezultat final ne va conduce la înfăptuirea stării fericirii perfecte, a libertăţii, iubirii şi înţelepciunii, care este înfăptuirea celei mai interioare şi adevăratei naturi a noastre.

Binecuvântarea este universală, oricine poate să participe, indiferent de religia sau ideologia sa. Se adresează omeniei universale la nivelul cel mai intim, cel mai adânc. Trezeşte şi confirmă natura noastră cea mai de bază, care este bunătatea necondiţionată şi omenia adevărată.

 

Chenrezi

 

 

 

În tradiaţia budistă din Tibet Chenrezi (n.red.Avalokitesvara) este bodhisatva compasiunii, care datorită naturii noastre străvechi şi iniţiale încarnează şi aduce la viaţă dăruirea altruistă, atenţia şi iubirea nediferenţiată din adâncul nostru. Pentru conştiinţa cotidiană este o divinitate, la care, de secole, orice om din Tibet se adresează prin rugăciuni. Dar pentru un practicant budist iniţiat Chenrezi, înseamnă facultatea din conştiinţa noastră curată, izvorâtă din origini, pentru ajutorul altora. Este forţa compasiunii existentă între toate fiinţele pentru apartenenţă reciprocă (dependenţă reciprocă) care se hrâneşte din recunoasterea adâncă omniprezentă. Conform tradiţiei budiste această stare de conştiinţă se poate atinge prin exerciţii durabile, şi pentru aceste exerciţii este nevoie de binecuvântarea şi iniţierea unui maestru îndreptăţit în acest sens. Conform tradiţiei budiste din Tibet, dalai lama tuturor timpurilor, astfel şi Sfinţia Sa Dalai Lama al XIV-lea este încarnarea bodhisatvei compasiunii, al lui Chenrezi.

 

Împuternicirea şi binecuvântarea Chenrezi

În cursul învăţămintelor din Budapesta, Sfinţia Sa, Dalai Lama al XIV-lea, va da împuternicire Chenrezi, care pentru budiştii practicanţi – pe lângă binecuvântare – totodată înseamnă o învăţătură, indicarea căii şi iniţierea. Pentru participanţii care nu cunosc tradiţia este o ocazie pentru pentru dezvoltarea conştiinţei paşnice de compasiune.

În persoana Sfinţiei Sale respectăm nu numai conducătorul religios al b

udismului tibetian, încarnarea compasiunii tuturor Buddhelor, ci şi un călugăr simplu din Tibet, Tenzin Gyatso, unul dintre cei mai mari dascăli spirituali al epocii noastre, care prin viaţa lui, prin practicarea budismului dovedeşte toate valorile învăţăturilor budiste.

 

Participare la ritual

Conform viziunii budiste motivaţia aflată în spatele acţiunilor noastre are un rol extrem de important. În vederea purităţii motivaţiei rugăm pe toţi cei care doresc să participe, să fie prezent la ritual cu o motivaţie corectă. Cei leici, interesaţi nu trebuie să facă nici

un jurământ, sau să se angajeze într-un alt mod pentru învăţăturile budiste, este de ajuns o atitudine respectuoasă condusă de voinţa cunoaşterii sincere.

Compasiune: arta fericirii 

În cursul învăţării publice Sfinţia sa va vorbi despre importanţa valorilor etice lumeşti, independent de practicarea religiei budiste, cât şi despre cum pot atinge oamenii obişnuiţi prin gândire pozitivă, deschidere reciprocă, şi dăruire compasională starea păcii interioare şi cea a fericirii. Dalai Lama a dedicat acestei teme de nepreţuit ca importanţă mai multe volume apărute şi în lima română. Aceste volume au avut un succes foarte mare şi la cititorii din ţara noastră. Cu această ocazie, cei interesaţi de această temă, vor putea urmări învăţăturile, gândurile Sfinţiei sale.

Sfinţia Sa susţine în mod regulat prelegeri şi învăţăminte budiste în ţările occidentale. De obicei, acest programe sunt alcătuite din două părţi: aşa-numita “prelegere publică” dedicată publicului laic, care nu are experienţă în teoria şi conceptele budiste, şi “prelegerea budistă”pentru cei cu mai multă experienţă. Aceste programe de obicei sunt completate de un eveniment, care face parte din tradiţia şi practica budistă, “împuternicirea”, sau “binecuvântarea”.

 

 

ÎNVĂŢĂTURA

Sfinţia sa, Dalai Lama este respectat de budişti în calitate de buddha. În ochii lor este un om luminat, sfânt, un mare maestru spiritual al zilelor noastre, posesorul şi realizatorul/aplicantul/ celor mai înalte învăţături a “Căii Interioare”. Prin înţelepciunea şi iubirea nemărginită este în legătură directă, intimă, adâncă cu forţele naturii, care funcţionează în mediul nostru extern şi în interiorul nostru – în trupul, sufletul spiritul nostru.  

Când predă, se foloseşte de Conştiinţa-Înţelepciunii Universale Luminate, din acest motiv este capabil să se adreseze personal fiecăriu cursant, în modul şi la nivelul, care corespund cel mai bine talentelor sale individuale. Cei care ascultă cuvintele sale cu atenţie – nu numai cu mintea ci şi cu sufletul deschis – primesc ocazia şi puterea de a ajunge la descoperiri adândci despre sine şi lume, iar acolo, în acel loc sfânt să-şi restructureze viaţa. Spectatorul nu trebuie să fie budist. Toată lumea poate să folosească instrucţiunile sale şi să le interpreteze în modul său propriu, care explorează valorile universale umane cele mai adânci, care se situează deasupra tuturor religiilor.

 

BINECUVÂNTAREA

Când Sfinţia Sa binecuvântează, se identifică perfect cu interiorul cel mai adânc al Său,

cu Buddha Iubirii şi Compasiunii, al cărui încarnare este. În aceată stare, care este răspândirea naturală şi nesecată a iubirii infinite, poate exercita un efect pozitiv ieşit din comun asupra sufletului celor care primesc iubirea lui cu deschidere şi dăruire sinceră. Sufletul deschis ai participanţilor la binecuvântare şi Conştiinţa Înţelepciunii a Sfinţiei sale pot să se topească într.unul singur în experienţa celei mai adânci nivel de certitudine, al experienţei libertăţii şi fericirii. Există persoane, care trăiesc această întălnire sufletească-intelectuală urmată de o revelaţie puternică, dar există şi persoane care simt simplitate şi linişte. Binecuvântarea este dată pentru fiecare participant, indiferent de sentimente. Pentru multe persoane binecuvântarea aduce o recunoaştere, se vor vedea într-o lumină mai curată atatât pe sine cât şi viaţa lor.

Cu ocazia binecuvântării, independent de revelaţiile trăite, astfel de întâlniri cu Sfinţia Sa lasă urme trainice şi adânci în stratul de bază cel mai adânc, inconştinet al spiritulu. Această urmă este nucleul luminării noastre, care vor produce efecte în viitorul apropiat sau îndepărtat. Seamănă cu plantarea unei seminţe, care după o perioadă mai lungă sau mai scurtă petrecută în pământ va ieşi odată şi în sfârşit va da roade. Această seminţă este purtat cu noi din viaţă în viaţă şi ca rezultat final ne va conduce la înfăptuirea stării fericirii perfecte, a libertăţii, iubirii şi înţelepciunii, care este înfăptuirea celei mai interioare şi adevăratei naturi al nostru.

Binecuvântarea are o natură universală, oricie poate să participe, indiferent de religia sau ideologia avută. Se adresează omeniei universale la nivelul cel mai intim, cel mai adânc. Trezeşte şi confirmă natura noastră cea mai de bază, care este bunătatea necondiţionată şi omenia adevărată.