Dacism si etnologie in cultura romana

17
 ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ETNOGRAFIE $I FOLCLOR ANUARUL INSTITUTULUI DE ETNOGRAFIE, $r FoLcLoR ,,CONSTANTN BRAILOIU" SERIE NOUA . TOM. 11-13 .2000-2002 ,,C. BRAILOILT'' @ EXTRAS m EDITURA ACADEMIEI ROMANE

Transcript of Dacism si etnologie in cultura romana

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 1/17

ACADEMIA

ROMANA

INSTITUTUL

DE

ETNOGRAFIE

$I

FOLCLOR

ANUARUL

INSTITUTULUI

DE

ETNOGRAFIE,

$r

FoLcLoR

,,CONSTANTN

BRAILOIU"

SERIE

NOUA

.

TOM.

11-13

.2000-2002

,,C.

BRAILOILT''

@

EXTRAS

m

EDITURA ACADEMIEI

ROMANE

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 2/17

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

iN

sruorul

cULTURTI

PoPULARE

BOGDAN

NEAGOTA

Universitatea,,Babeq-Bolyai",

Cluj-Napoca

Dacismul se

manifestl in cultura

romdnd

in

plin

romantism,

coagulAndu-se

ca

un

concept

metafizic

esenfial

in contextul

unei

,,gcoli

mitologice

locale",

in

opozilie

cu

paradigma identitard roman6,

dominanti

in

epocd.

Reprezentan{ii

primei

generafii

romantice construiesc

o

intreagi

ideologie istoristd, centratd

in

jurul

tezei

originii

dacice,

valorificat[

ca

idee motrice

a

teoriei

specificului

na(ional.

Lansatd

in

spirit

polemic

inci

de la

inceput, teza

dacicd a

devenit

repede

vectorul

a

ceea

ce

ulterior

se

va

numi

autohtonism

/ tradilionalism,

definindu-se

prin

opozilie

cu

latinismul specific

iluminismului transilvan. Astfel,

teoriile

culturale ajung

sI

se

polarizeze

in

jurul

celor

doud

teze originare,

in doui serii

izomorfe:

,,latinism"

-

universalism

iluminist

-

sincronism

gi

integrare

in

Europa

Centrali

pi

Occidentali

vs

,,dacism"

-

autohtonism romantic

(mitul

autohtoniei

originare)

-

protocronism

qi

,,specific

romdnesc"

(originalitate

gi

delimitare

de

modernitatea europeani)1.

in

ceea

ce

privegte

studiile

culturale

,,daciste"

de

secol XlX,

acestea

se

dezvolti

in

doui etape

cronologice

(care

coexisti

qi

in

paralel):

generafia paqoptistd

promoveazd un dacism

de

facturi

mai

ales

politicd

(construirea

teoriei ,,specificului

nafional"

pe

baze dacice

gi

critica

xenomaniei, ideea

dacici

vdzutd ca

pandant

istoric

al ideii Unirii

Principatelor),

in

vreme ce, dupi

1860,

dacismul

devine

un

termen constitutiv

al

,,specificului"

autohton,

evolu6nd

c[tre

cercetirile de

dtnopsihologie

(la

Hasdeu

qi

Eminescu);

cu alte cuvinte, incorporarea

ideii

dacice

in

cultura

romAn6

are

loc prin convertirea unei categorii

istorice

intr-un concept

metafizic

de tipul

,,fenomenului

originar"

goethean.

De

asemenea, e

notabil faptul

cI dacismul

veacului al

XIX-lea

germineazi

indeosebi in eseistica

politico-sociali

gi

in literatura romanticl

gi

abia

o dat6 cu

B.

P.

Hasdeu

gi

cu

Nicolae

Densugianu se

poate

vorbi

despre

un

comparatism

lingvistic

Ai

istorico-religios

dacoromdn,

dezvoltat

in

lucr[ri

gtiin(ifice

mai

mult

sau mai

pu{in

veridice.

I

DupA Ovidia Babu-Buzne4 disocierea dintre

ideea

romani

gi

cea dacicl s-ar calchia

pe

distinc{ia cultura

($i

corolarul acestei4 integrarea

in

familia culturilor romanice)

-

spiritualitate

(care

vizeaz6,

conectue4

via mitologia nordic[,

la

prestigiul

originilor

,,hiperboreene")

-

v.

Dacii in

constiin.ta

romanticilor

no$tri.

Schild

la

o

istorie a

dacismului,

Bucuregti, Editura Minerv4 1979,p.227.

Anuar

IEF,

serie nou5, tom. I l-13,

2000-2002, Bucureqti,

p.

ll7-132

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 3/17

ll8

BOGDAN NEAGOTA

Tentativa

de

problematizare

a

ascendenfei

dacice,

datoratd

lui Naum

R6mniceanu

(dacismul ca

o

caracteristicd

etnici)2,

se stinge

ftrd

si

aibl

vreun

ecou. Mihail

Kogllniceanu3 construiegte

primele

determina{ii

ale

ideii

dacice,

motivdndu-le

istoric:

polemica

cu

,,latinigtii"

ardeleni

(inlocuirea

criteriului originii

nobile

cu cel al calitdfii

intrinseci

actuale)a

gi

cu xenomanii

francofili

(seria

de

antiteze,,barbarie"

-

plm6ntean

-

fond

-

vechi durabil

gi

,,civilizafie"

-

striin

-

formi

-

nou

-

perisabil)5;

prestigiul

originar

al

Daciei, curajul

gi

libertatea

(legenda

sclavilor evrei

refugiali la

daci)6,

aprecierea

superlativi a

regetui

dac

Decebal,

omologarea

Dochiei din

tradiliile

folclorice

cu

genius

Daciarum

de

pe

o inscripfie

militard roman[

gi

chiar identificarea statuii

acestei divinitati

dacice cu megalitul

de

pe

Muntele

deahl6u7. Astfel,

Kogdlniceanu

pune

bazele

unui

compaiatism

dacorom6n

empiric,

plec6nd

de

la

asocierea

datelor arheologice cu

cele

folclorice

in

virtutea unui

raport distorsionant

intre

memoria

orali

gi faptul

istoric:

,,Norodul

schimbd

int6mpl6rile

trecute dupd

plac

qi

dupl

caprilii.

Aqa

s-a

int6mplat

gi

cu

tradifia

Dochiei"8.

Alecu

Russo continu6 edificarea

,,dacismului"

pe

linia

polemicii

cu

,,galomanii"

gi

cu

,,latinigtii",

dublati

insi

de acceptarea,

cel

pufin

teoreticd,

a unui

comparatism

istoric

latino-romdne.

in

lucrlrile

sale

literare,

Russo

contureazi

insi

parametrii

unui

comparatism dacorom6n sui-generis,

in maniera retorici

a

romantismului

poetic, pe

linia antagonismului dintre autohtonie

(barbarie

-

natur5

-

grandoare

-

perrnanenld

-

adevdr

-

spontaneitate

-

fond)

gi

xenomania mimeticl

(civilizatie

-

ora$

-

nimicnicie

-

perisabilitate

-

falsitate

-

calcul

-

forml).

[n

acest

sens,

portretul

rom6nului

autohton

(,,dacul

sp6tos"

sau

,,daco-romanul")

e

construit

in

spirit

rousseauist,

in

opozilie

cu

cea

a

rom6nului

,,de

salon",

efeminat

gi

frantuzit)|o, iar dacismul e convertit

in

,,fenomen

originar"

romdnesc,

necorupt de

prezent

(opozilia dintre omul de la

munterr gi

omul

de

la ges,,,plugarul").

Russo

'Naum

Rdmniceanu, Despre originea romdnilor

(1810):

,,DacE

ne

vei

numi

pe

noi romani, ai

mf,rturie limba, iar daci ne vei zice daci,

qi

sdngele

Si

limba in

parte

o mdrturisegte"

(s.n.)

(ap.

Ovidia

Babu-Buzne4

op.

cit.,

p.

37).

3

M. Kogalniceanu, Histoire de

la

Valachie,

de la Moldavie

et

des Vglaques

transdanubiens

(1

837).

aldem,scrieriistorice,inOpere,l,ed.A.Ofete4Bucuregi,EdituraFundaliilorRegale,

1946,p.39.

s

ldem,

Scrieri, Bucureqti, Editura

Tineretului, 1967, p.

135.

6

\dem, Scrieri

is

tor ice, in Opere, I, ed. cit.,

p.

67, 7 9.

',,Le

nom de

ce

gdnie

s'est

conserv6

jusqu'd

nos

jours:

c'est une vieille femme

qu'on

appelle

Baba Dochi4 ou la vieille Dochia"

(ibid.,p.74-75).

8

M. Kogalniceanu,

Criticd,in Opere,

I,

ed. cit.,

p.

305.

e

,,in

antichitatea romanA stau arhivele noastre

dar

intr-o m6sur6 istoricd-

[..

.] Latinii ne trebui.

.

. ca

o

introducere in viafa

noastrd'

(Cugetdri,in

Suieri

alese.

Bucuregti,

Editura Albatros,

1970, p.

8l,

135).

r0

Alecu

Russo,

Piatra teiului,

op.

cit.,p.216,295.

rr

,,in

munteni vezipe

baqtinagii dintrulnceput

ai

farii;

au in vinele

lor

sdnge scitic. Trupul,

trisIturile vioaie

ale fe{ei, fruntea mic5, asprimea vorbirii

gi

o mullime

de cuvinte care n-au curs

decdt

printre

d6nqii

gi

a cdror ob6rgie e

pierdut[

-

apoi multele obiceiuri

deosebite de

ale

plugarilor,

moravuri

mai

poetice,

o

grlmadi

de

eresuri

gi

de

povegti

pe

care

din str6vechi le

plstreazi

qi

pe

care

le

amestecE cu

r6nduielile

lor

gi

cu ideile

cregtinegti, dovedesc aceasta"

(ibid).

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 4/17

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

propune

chiar studierea

religiozitlfii

populare

vii intr-un raport nonancilar fafd

de

mitologiile

clasice:

,,daci

ag

fi

poet

gi

mai

ales poet

mitologic,

ag edita intdi

mitologia

romdnd,

care-i

frumoasd

c.l

Si

cea

latind

sau

greocd

Si

care

nu-i bdndnd

Si

pdstratd

ca

o

rufd

lepddatd'(s.n.)''.

Dacismul

politic

al lui Cezar

Bolliac,

prounionist,

urmeazd

doud linii

de

fo(d:

opozilia

specific

identitar

vs cosmopolitism

nonidentitar

gi

aculturant

(xenomania

latinisti

gi

mai

ales

francofil[)t3

qi

un

,,dacism"

motivat istoric

(spaliul

hyperboreanra

gi

problema

purit[1ii

raseirsl,

lingvistic

(toponomia)r6 gi

arheologic

-

,,proto-istoria"

dacici

(teza

,,civiliza{iunii

innIscute

qi

prea

inalt

dezvoltate" a

Daciei)

qi

substratul

pelasg

(distincfia

dintre

modelul

pelasg,

de

origine orientali,

gi

civilizafia

traco-greac6

de

mai

tdrziu)l1

.

Momentul

Hasdeu

rimdne insi definitoriu

pentru

integrarea

ideii dacice in

cercetlrile

comparatistice: legenda

despre

Traian

qi

Dochia

(comparati

cu

mitul

tracic

al amazoanelor

danubiene);

critica teoriilor

privitoare

la

,,slavismul"

dacilor

gi

la

,,des{6rarea"

lorr8; teza

imposibilitifii

masacririi tuturor dacilor

gi

cea

a

structurii

plurimorfe

a

,,nalionalit6{ii

noastre",

din

care nici un element

,,n-a

fost

predominatoriu"le;

religia

dacdz1; originea dacic[

a doinefl;

localizarea

Colchidei

gi

a Caucazului

prometeic

in

Dacia2z;

interpretarea istoricistd

a

tradifiilor despre

Negru-Vodd

ca

personificare

a Basarabilor

(<

Arabia)23;

teoria

,,plaiului

originar"

(,,tdrdmul"2a)

ca spaliu

matricial

al etnogenezei daco-romane,

de

care cercetdtorul

p

Idem, Studie moldovand

(op.

cit.,

p.

47).

13

Vezi art. din

vol.

Opere,

ll,

Bucuregti,

ESPLA,

1956, mai ales

p.66,

102,

168, 174-177,

182,

197.

ra

Vezi topologia

simbolic6

a Daciei in Despre

daci

(1858).

rs

Caracterul

etnic

compozit al romanilor vs

,,puritatea"

gi

omogenitatea dacici

(ap.

Ovidia

Babu-Buzne4 op. cit.,

p.79-80)

16

De exemplu,

ridlcinile

dacice ale

toponimelor

romdnegti

(,,Moldav4

en langue

dace, pays

de montagnes"; Basarabia,

,jadis

habitd

par

les Daces,

Bessi, auquel il

doit son nom"; Ardeal

<Ardelia)-in

Topographie de la Roumanie

(1856).

t7

Tezele arheologice daciste

din

Excursiune

arheologicd din

anul

1869

(1869):

localizarea

,,lAnei

de aur" din ciclul mitic al

argonau{ilor

in

Dacia;

ipoteza

contactelor arhaice

ale

Daciei

cu

Orientul

(cdciula

frigiani,

cultul

persan

al

lui

Mithras,

,,pasdrea

mdiastrE"

din

India).

r8

Vezi

Ovidia

Babu-Buzne4 op.

cit.,

p.

95; M. Drlgan,

B.P. Hasdeu,Ia5i,

Editura Junimea,

1972,

p.85.

re

Aparilia

art.

Perit-au

dacii?

(1860)

e

urmatd

de

reac{ia alarmatd

a

,,latinigtilor"

(Gh.

Hrisoscoleo, Iosif Vulcan

9i

V.A.

Urechia) fafA de

,,fantasmagorico-galvanicul

inviitoriu

al

dacilor"

(V.

Urechi4

Curierul literariu, in

,,Ateneul

rom6n",

an.

I,

nr. 3, 30 sept. 1860,

p.

25).

20

B.

P. Hasdeu, Zamolxe. Investigalii asupra mitologiei

dacilor

(lucrare

in

manuscris), in

,,Manuscriptum",

nr. 411977

qi

nr. 2/1978)

2r

Idem,

Doiru.

Originea

poeziei populare

la

romdni,\n,,Columna

lui Traian",

D(, I882,

p.3974M.

22

ldem,

Istoria criticd

a

romdnilor,

ed.

II-4

Bucuregti,

1875,

p.

27V279.

23

lbid.,

p.150.

'o

,,Originea

unui

popor

este c6teodat6 obscurd,

in

orice

caz cere

o

prealabila

cercetare;

principele

sau dinastiq dup6 care s-ar

putea

numi un

stat, trec

Ai

se

uit6; tdrdmul r[m6ne

singur

necintit in mijlocul vicisitudinilor,

izbindu-se de

la

cea

dintdi

ciocnire

gi

nedezmin{indu-se

niciodatii"

(ibid, p.

ae).

l19

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 5/17

t20

BOGDAN NEAGOTA

leagd

geneza

motivului

poetic

,,frunzd

verde,

polemizAnd

cu

Cipariu

gi

cu

Alecsandri"".

Mai

mult,

dacismul

,,etnografic"

e

convertit de

Hasdeu intr-un

argument

etnopsihologic

gi

incorporat

ca substrat

in

complexul

cultural

identitar

al

,,rom6nismului"

(,,totalitatea

acelor

'semne'

deosebite

prin

care orice

nafiune

se

distinge de

celelalte,

precum

pagapoartele

disting

prin

'semne deosebite'

pe

un

individ

de altul"26).

Hasdeu

polemizeazd,

deopotrivS, cu

,,latiniqtii"27

gi

cu

slavizanlii

(Cihac),

mdrturisind totugi

o mai mare inlelegere

pentru

primii28.

Comparatismul

hasdeian

propune

o abordare

nuanfat[

a

problematicii

identitare,

plec6nd

de

la

categoria

substratului:

,,oriunde

istoria ne-aratd vreo

ginte

temeinic aqezatd,

pretutindenea, sub

aceastl

ginte

ea

ne

lasd a vedea, sau mdcar a

zdri

pe

furiq,

negte rdmdqi{e

mai

mult sau

mai

pufin

stdruitoare

dintr-o altd,

gintl

mai

veche,

cuceritd sau

cotropitl.

Orice

gintd

se

compune,

ca

terenurile

in

geologie,

dintr-un

strat

actual

Si

din

substraturi

succesive anterioare"2e

(s.n.)

Or,

pentru

Hasdeu, substratul trimite dincolo de

dacism, la

,,preistoria

noastr6,

cu

rdddcini

in vechea

civilizalie

indo-europeand" care

,,ne

pune pe

picior

de egalitate

cu celelalte

popoare

europene"3o.

Dacismul eminescian

este,

precum

in cazul lui

Hasdeu, tot o

categorie

etnopsihicd3r,

el acfiondnd

at6'tla

nivelul

discursului

publicistic

-

in

care continuS

linia

polemici

a lui

Kog6lniceanu

gi

Bolliac

(refutarea

vehementd a

,,formelor

{Erd

fond"

gi

prevestirea

,,ieacfiunii

fondului istoric al

lbrii"

prin

,,dacizare"321

-,

cAt

gi

al

celui

poetic.

Mitul dacic

funcfioneazd nu numai

ca,,termen

de

diferen[iere",

altul

dec6t

cel

propus

de

istoricismul

latinist,

,,ci

gi

ca

un

indice al

similitudinilor"33

dintre

tradi{iile

literare

autohtone

qi

unele motive

poetice

gi

filosofice

specifice

romantismului european,

care

sunt

naturalizate

printr-o

interpretatio dacica.

Dacismul

este

incorporat

intr-o mitologie

personalS,

printr-o

migcare

hermeneutici

multiplS:

interpretarea

,dacizantd"

a

unor motive

culturale

nonautohtone

este

2s

,,Act

de

botez despre antica facere

na(iona16

pe

inverzitul

plai",

care

e

,,un

pur

romdnism,

un

product

direct al

plm6ntului

dacic, ftr[ nici o cumn{ie cu Italia sau cu Spania"

(ibid.,

vol.II,

p.

288-289).

26B.P.Hasdeu,

RomdniiSiserbii,IV,in,,Perseveren{a",an.

I,nr.

17,4mai1867,p.

11.Cf.

Cine-aufost

dacii?

"

Ide-,

Istoria

criticd...,

vol. I,

p.

258,

gi

vol.

II,

p.

73

(latinitatea,,in

risip[").

28

Yezi

Originile

pdstoriei

la

romdni. Elemente

dacice,in,,Columna lui Traian", an.

Y,

1874,

nr.

5,

p.

97;

Cuvente

den bdtrdni, tom.

III,

BucureEti, 1

881,

p.

XIV

(,,Principie

de lingvistic6").

2'

Idem, Etymologicum magnum

Romaniae.

Diclionarul limbei istorice

Si

poporane

a

romdnilor, tom.

III,

Bucuregti,

1893,

p.

VI.

Cf.

M.

Eliade, Speologie, istorie,

folclor...,

in

Fragmentarium. Bucuregti,

Editura Humanitas, 19942,

p.

7

01 l.

30

lbid.

31

Distinctria dintre etnologie

(care

,,nu

are a face dec6t cu lucruri

exterioare")

gi

,,psihologia

etnicil' (Notile bibliografice,

ap.

Ovidia Babu-Buznea,

op.

cit., p.

105).

"

,,Totul

trebuie dacizat oarecum de-aci

inainte".

[.

. .

]

Dacd

pe

acest

pdmdnt

va

exista vreodatd

o civiliza(ie adevf,ratd,

va

fi aceea ce

va r5sIri

din elementele

civiliza(iei vechi.

[...]

Deci, orice

civiliza{ie adev6ratd

nu

poate

consista decat dintr-o

parfial[

intoarcere

la trecut, la elementele lui

bune, sdnltoase,

proprii

de dezvoltare"

-

Despre civilizalie, II, in

,,Timpul",

VI, nr. 233, 15

oct

I

881

.

"

ovidia

Babu-Buznea, op.

cit.,

p.227.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 6/17

DACISMUL

$I,,FENOMENUL

ORIGINAR''

totodate

interpretatio

germanica

a

mitologiei

poetice

,,daciste"34,

in virtutea

izomorfismului

simbolic

,,hyperboreean",

specific esoterismului romantic

german

Si

interpretatio indicds,

grafie

solidaritilii

cu

Orientul. Or,

in

acest

caz,

nu

e

vorba

atdt

despre o

,,condilionare

dacistd

a

romantismului

eminescian"36, cdt despre

interdependenfa

hermeneutici

a

categoriilor,,dacic",

,,germanic"

gi

,,indic",

alIturi

de

alli topoihermeneutici,,primordiali"

(,,egiptean"37

etc.), care

concuri

impreund

la

generarea

unei mitologii

poetice profund

personale.

,,Dacismul"

eminescian

e

o

categorie

transistorici

de

inspira{ie

goethean[,

ce apar{ine complexului simbolic al

,,conceptelor-mume",

avdnd

func{ia de

a

deschide

calea

intuiliei

spre

fenomenul

istoric

,,originar"38.

in

acest sens, el

subintinde istorismul

romantic,

fbc6nd

parte

d

in

maj oritatea

proiectel

or

poeti

co-istorice

ale

acestui a3e.

Mai

mult,

dacismul

devine

9i

grila

de lecturl

a

tradi{iilor

populare

autohtone,

care sunt

decupate

gi

resemnificate

astfel

in

contextul

mitologiei

poetului:

complexul

simbolic

al

Dochiei-Dacia

(fiic6

a regelui

Decebal,

zAni

sau zeila Diana,

maml

a

pruncului

paradigmatic,

,,impir[teasa

din stejar")4o,

inglobeazd

o serie de

motive

poetice

centrale

(luna,

codrul,

cornul de la

,,zimbrii

zinei

Dochii",

muntele

sacru,

magul,

motivul

orfic,

lebida)al. Eminescu

incununeazi

astfel

ciclul

romantic

al

Dochiei,

lansat

in

1837 de

Kogllniceanu

gi

continuat apoi

de

o

serie de

poefi

minori

(Gh.

Asachi,

C.

Stamati,

Al. Pelimon, Fr. Dam6,

R. Scriban,

D.

Bolintineanu,

N.

Filimon,

A.

Densu;ianu;a2.

Mai mult

decdt acegtia,

schileazi, la

modul

poematic,

proiectul

unei

,,mitologii

proprii

romAne",

calchiate

pe

mituri

socotite de el ancestrale

3a

Vezi

,,alian1a'

antiroman6 azeilor daci cu cei

germanici

in Memento

mori

3s

Vezi

Blestemul din Sarzls, adresat lui

Brigbelu

gi

lui Zamolxe,

gi

rugiciunea-blestem

din

Rugdciunea unui dac/Nirvana

(1879).

36

Ovidia Babu-Buznea

op.

cit.,

p.218.

37

Avatarii

faraonului

Tld,

ln

Opere,

Yl. Proza

literard,

Bucuregti,

Editura Minerva, 1982,

p.657472.

"

Cf.

Eugen Todoran, Mitul romdnesc, in vol. Eminescu, Bucuregti,

Editura Minerv4

1972,

p.182-241.

3e

G. CAlinescu

,

Opera lui Mihai

Eminescu, vol.l,

Bucuregti, Editura Minerv4

1976,

p.

5441.

a0

Motivul impietririi

Dochiei-Dacia,

fiica

lui Decebal

(in

Panorama

deSertdciunilor); zdna

Dochia,

reziddnd

pe

muntele din Pion

(Memento

mori,

lY,

127)

I Himalaia

(Planul

lui

Deceba[),

regedin{a zeilor daci; sincretismul Dochia

-

Diana/luna

-

Artemis/Bendis

o transformi

pe

Dochia

deopotrivtr

in zei@

alunii

(Menento...,lY,131)

qi

a

vdnltorii

(MureSanu,IV,

306);

Dochia-maml

a

pruncului

lui Traian, dAruit de ursitoare cu darul

,,tinerelii

fifa

bltraneF

qi

al vielii

f6r[

de

moarte"

(Dochia

Si

ursitori,le);

Dochia

,,inchis6

in

stejar"

(prin

analogie cu Daphnis), imptrrlteasd

a dacilor

gi

a

codrului

(MuSatin

Si

codrul).

ar

Vezi

Ovidia Babu-Buzneq

op.

cit.,

p.

$A-227.

a2

Vezi Ovidia

Babu-Buznea,

op. cit.,

p.72,

ll5-l49,

despre

diferitele

interpretdri

ale

Dochiei:

cdprioarE

(cf.

orafiile de

nunt[)

/

Diana

(Asachi);

ZOna

=

Diana

=

,,geniea

rom6nilor"

+

izomorfismul

ge(i

-

go[i, pe

urmele lui Iordanes

(Stamati);

,,zeiftr'

(Pelimon);

Dochia-Evdochia

:

Venus

(zeif6-

trikster, dugmdnoas[ dacilor

pentru

cf,

pasiunea

ei a

fost refuzatd

de dacul Oneu

qi

favorabild lui

Traian)

gi

fiica Dochiei,

Cos6nzeana

=

Diana

(Bolintineanu);

Dochia

-

inamicl

a

romdnilor,

urma5ii

celor

ce

l-au ucis

pe

Decebal

(Filimon);

Dochia

apadine categoriei

spiritelor nefaste

(iele,

vdntoase..

)

intemeierii

prii

Rominegi

(A.

Densugianu).

t2t

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 7/17

122

BOGDAN NEAGOTA

gi

autohtone

(id

est

dacice),

grupate

sub

semnul

cosmogoniei

gi

al

mumelor

goetheene.

Dochia e una

dintre

,,stihiile"

mitice

romdnegti,

aldturi

de

celelalte

,,sbur6nde

genii,

vocea oaselor

uscate

gi

a

umbrelor

plcate"

(,,VAnt", Gdnd",

,,Dee",

,rFee")43,

Dup[ Eminescu,

se

constati

o

anume cantonare

a culturii

rom6ne in

complexul

cdutdrii

obsesive

a

originilor

gi

intr-un antiistoricism cronic, deopotrivl

de simptomatice

pentru blocajul

romantic

al

unei

pd(i

a

intelighenfiei

autohtone.

Nicolae Densuqianu

construiegte

varianta

monumentali

a

acestei maladii

traco-

hiperboreene;

in tentativa

sa

de

reconstituire a

religiei dacilor

pe

baza

datelor

etnologice,

istorice

qi

arheologice4a,

el

postuleazl

caracterul uranian al mitologiei

pelasge prototrace,

ale

cdrei

reziduuri

sunt evidente

in religia tracilor nord-dunireni

gi

in

mitologia

folcloricd

romdneascd.

Mai

mult dec6t

at6t,

el

considerl cI

aceasti

mitologie

pelasg6

originari

ar

precede

mitologiile

istorice

mediteraneene,

privilegiind

comparatismul etnoistoric

traco-romdn

fa[6 de

cel

romano-romin,

practicat

de

latinizanti. DupE comparatismul

temperat

al

unui Theodor

Speranfia

(care

sus{in

ea ipoteza originii

dacice

a

cdluEarilor

gi

a Mioripf\, dacismul

cunoaqte

un

reviriment in contextul

curentelor autohtoniste

de dupd 191 8.

Perioada

interbelici

e marcati

de

re-emergenfa

unor straturi

,,ocultate"

ale

mentalului

european, care se

manifesti violent

prin

,,trezirea"

unor

divinitali

precregtine

paradigmatice

(Wotan,

Mars, Zamolxe etc.),

cu accente

orgiastice

gi

irafionale,

fiind

considerate

drept

insugiri

fundamentale

ale unor

culturi,

,,factori"

sufletegti

de

naturi iralionalI

sau

arhetipuri

psihologice,

a

clror funclionalitate

kairoticd se

manifesti

la

nivelul

imaginarului

colectiv in mod

sincopat,

prin

binomul ocultare

(perioade

de

repaos)

-

epifanie

(irup{ii

colective, catastrofice

gi

transcategoriale)46.

in

ceea

ce

privegte

,,trezitea

lui

Zamolxe", ne

referim

atdt

la,,profetismul"

cultural

interbelic

(P6rvan,

Blaga, Eliade, Vulc6nescu

g.a.),

care consacr[

daco-

tracismul

ca

,,fenomen

originar"

autohton,

cdt

gi

la

utilizarea

acestuia

de citre

curentele

autohtoniste

(gindirism,

trdirism,

mistica legionariaT

qi

nalional-

comunismul

din

deceniile

qapte

gi

opt),

ca argument-substrat

al

unor

ideologii

o'

Cf.

Eugen

Todoran,

Mihai

Emineascu.

Epopeea

romdnd,la4i,

Editura

Junimea

1981,

p.

33-155.

aa

N. Densusiwtu,

Dacia

preistoricd, Carol

Gdbl,

Bucuregti, l9l3

(ed.

a

II-a: Bucuregti,

Editura Meridiane,

1986):

ipoteza originii

pelasge

a civilizaliei

mediteraneene.

a5

T. Speranlia

,

Miorila

Si

cdluSarii.

lJrme

de

la

daci

Si

alte studii de

folclor,

Bucureqti, 1914.

a6

Yezi Car[ Gustav

lung,

Wotan, in vol. Puterea sufletului

(lII),

BucureEti, Editura Anima,

1994,p.79-99;cf.

p.

l0l-134

(Dupdcatastrffi),

135-148

(Bdtdliatmpotrivaumbrei).

a7

,,Mistica"

politicd

legionarl inghite o serie de

mituri

culturale autohtone,

pe

care

le

resemnificd, integrdndu-le,

prin

distorsiune, in sistemul ideologic

propriu (v.

conceptul de ideologie la

Alain

Besangon).

Astfel, acestea sunt

prinse

in

textura unei

ideologii

teologico-politice

gi

sunt

speculate

prin reorientarea

citre

o

teleologie

proprie:

mitul

,,autosacrificiului"

dacic, dacismul ca

substrat religios al

misticii mo(ii

sacrificiale

(triada

sdnge

-

neam/autohtonie

-

moarte

resurecfionald),

mitul sacrificiului

manolic;

in

mod

simptomatic, thanatologia

Miorilei e

respins[

pentru pasivismul

ei.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 8/17

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

123

antimoderniste.

De

asemenea,

chiar inluntrul

acestei categorii,

se

poate

distinge

,,dacismul"

de

,,tracism":

,,dacismul"

se

limiteazd, din

varii

motive,

la

spafiul

preroman nord-dun6rean,

in

vreme

ce celilalt

termen este

,,expansiv" gi

are

propensiuni

de

ecumenicitate

sud-est

europeand,

fiind

utilizat

uneori chiar ca

iurogat

gi

alternativi

la

ideea

oecumenei

romane

paneuropeneot.

in acest

sens,

thracomania

,,atitratdu

gi

,,diletantd"

a lui

Dan Botta

este imperiald,

fdrd

a

ft

antiromand

(ea

inglobeazi

gi

ideea

roman[),

in

vreme ce

traco-dacomania ceaugist[

din

deceniul

gapte

tinde

si se substituie

integral

ideii

romane

(receptate

ca

pa l-

europeand

in

sens occidental),

instituindu-se

ca idee imperiali sud-est europeaniae.

,,Dacismul"

ca

gi

categorie

culturalI

e

mai

degrabl

restrictiv

gi

autohtonist. Citdm

aici

doui

forme

extrem

de

diferite

ale

aceluiaqi fenomen

-,,dacismul"

stoic al

lui

Pdrvan

gi

,,dacismul"

nalional-comunist

din

deceniul opt, restrictiv

in sensul

inchiderii

Rom6niei

fala

de

orice

contact

cu

restul Europei. Deceniul

noud,

marcat

de

aceleaqi

crize

identitare,

cunoagte

o

recrudescen{I a

,,profetismului"

interbelic,

neconsumat

gi

a

protocronismului

dacist5o,

in

forme delirante din

punct

de

vedere

epistemologic5l.

Ambele categorii,

,,dacismul"

qi

,,tracismul",

au

ins6,

conjunctural,

o

funcfie

compensatorie

pentru psihicul colectiv

(prin

mecanismul

evadirii

dintr-o

istoricitate

nefasti

in

,,preistorie"52;,

fiind legate

de

sindromul

crizei

identitdlii

autohtone

gi

al

redefinirii

ei

in

parametrii paroxistici

ai

unui

romantism

retardat.

Vasile

Pdrvan este

unul

dintre apostolii

noului

,,dacism",

atdt

in

lucrlrile sale

de arheologie

-

ca

autor

alteoriei

henoteismului

uranian

al

cultului lui

Zamolxe,

cu

intuilii

pre-regtine

gi

diferit

de

religiozitatea orgiastic6

a

tracilor

sud-dunirenis3

-,

a8

$erban

Cioculescu,

(Jn

noufenomen

mistic:

thracomania,

in

,,Revista

romdn[", I, nr.

2, iun.

1941,

p.

229130.

ae

Este emblematicd,

in

acest sens,

conjuncfia dintre

dacismul

tracic

inifial

al ideologiei

ceaugiste

(v.

N.

Ceauqescu,

Mesajul adresat

participanlilor

la cel de-al

ll-lea

Congres Internalional de

Tracologie, Bucuregti, 1976)

gi

tracismul

postlegionar

al

lui

I.C.

Drlgan, autorul unor cirfi

istorice

de

popularizare

(vezi

indeosebi

LI/e

the

Thraciens and

our multimillenary History, vol. I, Milano,

1976,

cap.

Mitologie

Si

istorie)

gi

organizatorul unui

buletin de tracologie

(Noi

tracii)

qi

al

unui simpozion

intemalional bianual

de

tracologie

(Rom4

1978,

1980; Palma

de MallorcA 1982; Boston, 1984).

50

A

se

vedea

tentativele

de

incorporare

a

,,dacismului"

in

miqc6rile

religioase actuale

(Noul

Ierusalim de la Pucioasa, Fiii

Luminii,

MiSbarea

ELTA

etc.), in contextul elabordrii

unor

proiecte

eshatologice de

restaurare

misticl

a

Romdniei

ca spatiu al

unei centralit[]i

paradisiace.

"

A

se

vede4 in

acest

sens,

Dacia

Revival

International

Society

qi

cele

trei

congrese

intemafionale de dacologie organizate de dr.

Napoleon Sdvescu

(site

intemet: w.w.w.dacia.org)

qi

mistica

,,dacist6"

a

lui

Pavel

Coru(.

Deloc intdmpldtor,

promotorii

neodacismului speculeazi

profetismul

legionar interbelic,

precum

gi

unele

aserfiuni ale tdn[rului M. Eliade

privitoare

la

destinul

excepfional al culturii

romdne, ca spa{iu

privilegiat

al

intdlnirii

ueatoare dintre Orient

9i

Occident

(vezi

M.

Eliade, Profetism romdnesc,2

vol.,

Bucuregti, Editura,,Roza

Vdnturilor",

1990).

s2

Yezi valorizarea negativd a Istoriei

(ca

,,teroare")

gi

elogiul compensatoriu al

preistoriei

la

Blaga

(teoria

,,permanenlei

preistoriei"

in

Trilogia cosmologicd.

Fiinla

istoricd, 1n Opere, 11,

Bucuregti, Editura Minerv4 1988)

qi

la

Eliade

(Protoistorie

Si

ev mediu,in Fragmentarium,Yreme4

l e39).

t3

V.

Parvan, Getica: O

protoistorie

a

Daciei,

Cultura Nationald, 1926, cap.

lll

(Cultura

geticd).

Dacia. Civilizaliile antice din

ldrile

carpato-danublene, Bucuregti,1937.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 9/17

124

BOGDAN NEAGOTA

cdt

gi

in

ipostaza

sa

de

,,conferen(iar

mistic"54, promotor

al unui

dacism

profund,

de

facturl stoic[.

Pdrvan,

spre deosebire

de ceilalgi

dacofili, i-a

izolat

pe

dacii nord-

dundreni

de

tracii

din

sud, considerdnd

cd

primii

au

o

structuri

indo-europeand

nordic6, in

vreme

ce

ceilalli

sunt

o

populafie

mediteranean[

heterogend

cultural.

Desigur,

motivafia

care

sti la

baza acestei

sciziuni

culturale

daco-tracice

are

fundamente

epistemologice discutabile, ea

lindnd

mai

degrab[

de

opfiunea

misticl

puritanl

a autorului

sau de

nevoia

acestuia

de

,,fantazare"

intr-un

,,vacuum

spiritual"

nord-duntrrean

anume creat

pentru

un atare scop".

Tracismul

mistic

gi

,,imperial"

al lui

Dan

Botta56 este

avatarul

anacronic

al

aceluiagi romantism intirziat, obsedat de

c[utarea esenfelor

in

folclor:

eseistul

credea ci numai un

'clasicist'

e capabil

s[

identifice

formele originare

ale

poeziei

populare,

ceilalli

cercetAtori

cantondnd la

nivelul filologiei,

folcloristicii

sau

istoriei

Iiterare,

fdrd a

putea

s[

trezeascd

,,daimonii

in

omul

de

pe

strad6"

printr-o

anamnesis

platonicianI"sT.

,,Omul

balcanic"

era,

pentru

Dan Botta,

chintesenfa

intregii

Europe r[s6ritene,

,,geografie

sacr["

bdntuiti

in

imaginafia poetului de

fantasmele

unui

trecut exemplar

(Apollo

gi

Dionysos,

Orfeu

gi

Zalmoxis).

in

aceeagi

perioadi,

Lucian

Blaga

igi

lanseazi articolul-manifest

Revolta

fondului

nostru nelatin

(1921),

in care denunfi

,,lipsa

de bun-simf"

a

orgoliului

latinititii

noastre

exclusive,

prevestind

resurecfia

,,genelor

recesive"

traco-slaves8

(exuberanfi

qi

vitalitate),

menite

sd

zguduie din

temelii

,,dominantele"

latine

(linigte

gi

cultur6,

simetrie

gi

armonie)se.

Polaritatea

latinitate

(congtient)60

vs

,,slavo-tracism"

(,,subcongtient

barbar"),

variantl

blagian[

a diadei apolinic-

dionisiac,

e

altoitl

pe

o schemi istoric6 hegeliani

(,,alternarea

de teze

qi

antiteze"),

reinterpretati in

sensul

unui

specific etnic6r. Aprehensiunile

getice

blagiene

sunt

convertite

in

categorii filosofice,

qi

integrate

intr-un

sistem coerent de filosofie

a

culturii. intr-un

studiu polemic

asupra

religiozit[1ii

dacilor62,

Blaga

utilizeazl

aparatul conceptual lansat in Trilogii

gi

propune

decelarea

,,dominantelor

stilistice"

ale

religiei

dace,

printr-o

abordare comparatii de

,,topografie

stilisticd

a

mitologiilor

sa

9.

Cioculescu,

art.

cit.,22l.

cf.

V. Pdrvan, Memoriale,

ed. de

I.

Vartic, Cluj, Editura Daci4

1973.

5t

L. Blag4

Getica

(1943),invol.

Vasile

Pdrvan

(Antologie

de

gt.

Lemny),

,,Biblioteca

critic6",

Bucuregti,

Editura

Eminescu, 1984,

p.

234-235.

56

Dan Bott4 Frumosul

romdnesc

Si

[Jnduire

;i

moarte,lnvol.

(]nduire

Si

moarte

(1936),

Iaqi,

Institutul European, 1995,

p.

20-37.

57,,Oamenii

se trezeau, dobdndeau acces la concepte,

igi

revelau

realitate4

perenitatea qi

fertilitatea esenfelor"

-

Mircea

Eliade, Fragment

pentru

Dan Botta,

in

Dan

Botta,

Unduire

Si

moarte,

Iaqi, Institutul European, 1995,

p.

I

l.

58

Pandant

teoretic al

,,trezirii

lui

Pan"

din

poezia

blagian6

qi

al motivului dramatic

al

lui

Zamolxe.

t'L.

Blag4 Revoltafondului

nostru nelatin

(1921),

in vol.

Ceasornicul

de nisip, ed. de Mircea

Popa Cluj-Napocq

Editura

Dacia"

1973,

p. 48.

60

Latinitate:

con$tiinfa,

limpezime, ralionalitate,

cumpatare,

forml,

clasicitate

(ibid.,

p.

47).

6r

,,Acelaqi

ritm

are

la noi r6ddcini

cu mult mai ad6nci in

insuqiri temeinice

de ras6"

(ibid.,p.

a\.

62

L.

Blag4

Getica

(1943),in

vol. cit.,

p.224-242.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 10/17

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

ariene",

util6,,intru

reconstituirea

anumitor

profiluri

spirituale,

despre care nu ne-qu

rdmas decdt

prea puline informalii directe"

(t.n.)u', pe

baza

identificdrii

unor

,,analogii stilistice'ra. Conceptul

are

un

sens

mai degrabi

morfologic,

de

topografie

,,ideald",

similari

sistemului

periodic

al

elementelor chimiceu' sa, celui din

biologie66,

dec6t

geografic,

cu

precizarea

c[ natura

specificl

a

,,gtiinfelor

spiritului''

impune anume

precaufii

metodologice,

,,Examenul

comparat al

stilurilor

mitologice"

ariene6T

e

cu

at0t

mai

util

cu cdt

pozilia,,geografici

gi

ideal[" a

gelilor

in aceasti topografie

indo-european6

e una

,,central[",

nu

,,perifericd"

I

,,excentric[",

astfel

c[ se

reduc posibilitilile

,,ca

viafa

lor

spiritual[ si

manifeste

particularititi

de

diferenliere

excesivd fald de ceilalli arieni",

gi

,,ii

menlin

in

limitele

unei

diferenlieri atenuate.

Tracii se

g[sesc,

aqadar,

intr-un loc,

prin

care, in

perspectivi

stilisticS,

se

delimiteazd

eo

ipso

profilul

imaginar

susceptibil

de

a le fi

atribuit"68. in

plus,

Blaga recomandl

gi

raportarea

fenomenelor religioase traco-

getice

la religiozitatea

populari

romdneascS, comparatism

greu

de epuizat

,,p6ni

la

istovirea

prundurilor

de

magie

ale folclorului

nostru",

in

contextul

caracterului

profund

magic al

hacilor

gi

cellilor

(,,popoare

cu incliniri eminamente magice"6e).

Caracterul

riguros

gi

,,obiectiv"

al

metodei

morfologiei

comparateTo

ii

permite

lui

Blaga

demontarea

progresivd

a

tezelor

lui

Pdrvan,

acuzate

de

subiectivism

(proiecfia,

asupra

fenomenului

religios

getic,

a

propriului

stoicism

eroic

ai

spiritualist):

henoteismul uranian

gi

spiritualist

vs antropomorfismul

gi

politeismul

mitologiilor arieneir;

postexisten{a

paradisiaci

(,,o

intrare

'in

munte',

prin

pegteri

sau

prin

guri

de

plaiuri")

vs

,,celilalt

terarn"

din

religiozitatea folcloric6

romdneasc6T2

(comparatismul

indo-european

cu

orbis alius celtic

e

extins

qi

asupra

culturii

populare

locale); credinfa

spiritualisti in

nemurirea

sufletului

ca

substrat al

mo(ii

eroice

(sinuciderea

in

rlzboi) vs concepfia de naturi magic6 asupra

mo(ii

,,creatoare"

pentru

a

obline

nemurirea

,,dubletului corporal"

(prin

analogie

cu

antropologia

vechilor

germani);

caracterul

profund

magic

al

preofilor ge{i (analogi

druizilor)73.

63

\bid.,p.225,233.

6a

lbid.,p.236.

6s

lbtd.,p.23z.

66

,,Clasific6rile

in

botanic6

gi

in

zoologie duc

la

astfel de

topografii,

inc6t un naturalist

perspicace

are

posibilitatea

sE construiasc[

in duhul aproximafiei, frreqte,

specii

vegetale

sau animale

displrute

sau,

si

zicem, inctr

nedescoperite"

(ibid.)

Organicismul concepfiei lui Blaga

e

insi unul

de

inspirafie

goetheanS,

nu

pozitivist6.

67

lbid.,

cf.

tabloul

,,topografiei

stilistice" ariene

(mitologiile

german6,

slav6, celti,

get6,

indictr,

greacd,

iranl) la

p.

241-242.

6'

Ibid.,

p.233-234.

un

lbid.,p.z4o.

70,,Topografia

stilistici

[...]

pune

ins6

o

stavilE

inchipuirii

care aspir6

sE

refaci

o

situatie

arhaic6,

gi

invit6 fartezia

la

un compromis

infelept intre

ipotezi

Ei

criteriu"

(ibid.,

p.

?3a)

'l

,,O

mitologie exclusiv

uranianf,

nu

putem

si

atribuim

ge{ilor,

c6ci nic6ieri la

arieni nu

intdlnim o

asemenea

mitologie"

(ibid., p.237).

12

rbtd.,p.z37.

73

,,Lumea

geti

urmeaz[ si

o reconstruim

{in6nd

seama de

putemicul

ei

fundal

magic"

(ibid, p.239).

125

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 11/17

t0

26

BOGDAN

NEACOTA

Religia

getului

(,,om

de

pddure", cum

il

numegte

P6rvan)

nu

putea

fi

exclusiv

uranianS,

intrucAt

modul

lui de existenli

ii

impunea

o

altl

experien{i

a sacrului.

Aici,

Blaga recurge

iarEgi

la

folclor,

pentru

a

demonstra

izomorfismul dintre

posibilele

divinitali

silvestre

ale

gelilor

gi

succesoarele

lor

din

cultura

folcloricd modernd

(Muma

pddurii, analogon

al

mumelor

celtice

ale casei

qi

gospodlriei):

,,Chiar

dacd

aceastd

mum6

a

pddurii n-ar fi o

r[m6gi 6 arhaic6,

qi

nu

vedem

de ce

n-ar fi,

e

inglduit totugi sI

bdnuim

in

dosul unor

atari

figuri

palpit6nd

un strdfund de

mitologie

qi

de magie

a

pddurii,

un

strlfund

geto-trac"/4. E semnificativi, de asemenea,

pentru

dacismul

blagian,

gi

ipoteza asupra

originii

getice

a

motivului

poetic

,,frtnzA

verde",

ca

,,ecou

al

preistoriei"Ts.

Sintagma

aceasta este,

de altfel,

una dintre

pietrele

de

poticnire

dintre

,,dacigti"

(Hasdeu,

Blaga)

qi

,,latinigti"

(Cipariu,

Alecsandri)76.

Modelul

comparatist

propus de Blaga

suferi insd

de tarele

tipice:

el

func,tioneazA

pe

baza

principiului

unei sinonimii

practic infinite, in care invarian{ii

(,,dominantele

stilistice")

nu

permit

sesizarea,,diferenfei

specifice",

ci doar asemdnirile.

Eliade

noteazd

gi

el

deplasarea

accentului

de

pe

religiile,,istorice" spre cele

,,preistorice",

traco-dace

in

cazul nostru

(datoritd

precaritdlii

surselor documentare

scrise):

,,Cel

pufin

in

anumite

iri,

interesul s-a

deplasat de la

istorie la

protoistorie.

Se cautd

tradilia

nu

in

evul

mediu,

ci

in

leagdnul

rosei,

tn

tnceputurile

neamulu{1

.

Un

'document'

preistoric

care nu

interesa

acum 50 de

ani

decdt

pe

specialigti

iqi

capitd azi

o

yaloare

specialS

simbolic6...

Iar'simbolul' e

prezent

nu

numai

in

zonele

care

au

participat

glorios

la

istorie.

Simbolul

se

intdlnegte aldturi de

alte

fenomene

originare, uneori

mai

pur

gi

mai bogat exprimat

in

zone

ftri

istorie,

dar

cu foarte

muliS

preistorie"T8. in

cazul

lui

Eliade, atenlia acordat[ antichitetii

daco-

tracice

este

in

mare

misurd expresia

interesului mai larg

pentru

culturile

arhaice

gi

a

setei

de

fenomene originare

prezente

,,at6t

?n

congtiinfa

uman6, c6t

gi

in substanfa

cosmici

a

naturii"Te;

cu

alte

cuvinte,

prin

analiza

fenomenelor

originare,

hermeneutul

poate

decela

structuri

izomorfe

in

contexte

spafio-temporale

diferite,

subintinse

de aceeagi ontologie

arhaici.

Postularea

preistoriei ca

o

categorie referenfial[

in

demonstraliile

identitare

interbelice

este,

pe

de

o

parte,

expresia

antiistoricismului intelectual interbelic

(care

abordeazd

cultura

populard

ca

pe

un

fenomen

originar transtemporal)

gi,

pe

de

altd

'o

lbid.,p.z4o.

7s

,,intrez6rim

in

dosul cuvintelor

un

verde

arhaic, de mitologie

gi

magie a

pidurii,

a zeitiltii

vegetale. 'Frunzi verde' are ceva

dintr-o rituali invocare a stihiilor vegetale, care ocrotesc via{a

gi

sunt mai ales

dlt6toare de via[ti'

(ibid.).

16

Cf.

ipoteza comparatisti

romanicf,

(eventual

medieval[) asupra motivului

poetic

citat,

comun

poeziei populare

romdne

qi

italiene

(A.M.

Cirese, Canti rumeni

e

stornelli italiani,in Ragioni metriche.

Versi/icazioni

e

tradizioni orali,

Sellerio

editore,

Palermo, 1988,

p.

175-180).

77

Cf.

ase4iunea lui M. Vulcdnescu asupra

,,tendinjei

de intoarcere spre daci" ca

,,o

tendinfi

netl de

purificare

a

rasei",

Ispita dacicd

(1941),

in vol.

Dimensiunea romdneascd

a existenfei,

Bucuregti, Editura Fundafiei Culturale Romdne,

1991,

p.

53.

"

Mircea Eliade, Protoistorie sau ev

mediu, in Fragmentarium

(1939),

Drumul spre centru,

Bucuregti, Editura Univers, 1991,

p.

97-101.

"

Wilhelm Dancd, Mircea

Eliade.

Definitio sacri,

Iagi,

Editura Ars Long4 1998,

p.

170-180.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 12/17

t27

l

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

parte,

vizeazf,

circumscrierea unui

concept

mai-larg

de

istoricitate,

eliberat

de

determina{iile

restrictive ale

istoricismului clasic80.

in

acest

sens,

teoriile asupra

istoricitA$i

dezvoltate

pe

rdnd

de

Blaga

(definirea

fenomenelor

istorice

ca

,,fenomene

stilistice",

istoricitate

gi

temporalitate,

permanenfa

preistorieisl),

Eliade

(reduclia

istoricitatii

la arhetipal

gi

istoricitatea

documentului

folcloric82, structura

geologici

stratificat6

a culturii

folclorices3,

teza

timpului

ciclicsa)

qi

Culianu

(c[utarea

originilor,

istoria

ca

interacfiune a sistemelor de

'obiecte

ideale'

gi

'linie'

dupd

care sistemele

de

obiecte

ideale interacfioneazS

intre

ele,

intr-o complexitate

intuites5),

degi

vin din

discipline

diferite

gi

se

dezvoltd

in

perioade

culturale

succesive,

se

constituie

intr-o

alternativl

viabili

gi

riguroasd

din

punct

de

vedere

epistemologic

la

istoricismul clasic,

de

facturl

german6

(Religiongeschichtliche

Schule)

sau italianl

(lo

storicismo

assoluto).

Desigur,

faptul cE

unii

cercetitori

ai

mitologiei

,,morfii

creatoare"

gi

a

religiozitilii

dacilor

au manifestat, mai

mult

sau

mai pufin, o

anume apeten.ti

fafi

de

mistica

legionard

nu

inseamn[

cd

trebuie

sd vedem o

relafie cauzall

intre

aceastd

ideologie

Ei

studiile

istorico-religioase

comparate asupra

religiei

dace,

ci mai

degrabi

concomitenta

lor in contextul

aceloragi dominante

culturale specifice

epistemei

interbelice: deplasarea

interesului

de

la istorie

la protoistorie,

repudierea

culturii

critice, ca

neutrald

qi

ineficientd

(in

vindecarea

societi{ii

autohtone

de

tarele

ei tradifionale),

in

favoarea

unui

stil

cultural

angajat,

,,experienfialist"

(A.

Nour86,

Mircea Eliade,

Mircea

Vulc[nescu87, Constantin Noica88).

8o

Karl Popper,

The

poverty

of Historicism,

London, Routledge, 1986

(19451).

8'L.

Blaga, Trilogia cosmologicd

(Fiinla

istoricd),in

Opere,II,

Bucureqti,

Editura Minerva,

1988,

p.371-393.

82

Mircea

Eliade, Mesterul Manole.

Studii

de

etnologie

si mitologie

(edi{ie

de

Magda

Ursache

9i

Petru Ursache),

p.

145-147

(Folklor

Si

istorie),

p.

147-150

(Urme

istorice

in

folklorul

balcanic),

p.

166-181

(Folklorul

ca

instrument de cunoastere),

p.

301-304

(Speologie,

istorie,

folklor),

p.

309-3

12

(Arhiva

de

folklor).

tt

Despre

statutul

de

,,fosile

vii"

al

,,formelor

mentale

primitive".

aparlindnd

unor ere

/

etape

mentale diferite, conservate de

,,memoria

popular6",

vezi

Speologie, istorie,

folclor...,

in M. Eliade,

Fragmentarium, Bucuregti,

Editura Humanitas,

I 994,

p.

7

0-1

l.

8a

Idem, Mitul eternei retntoarceri. Arhetipuri

;i

repetare,

tr. rom., Bucureqti, Editura

Univers

Enciclopedic, 1999.

8t

I. P. Culianu, Cdldtorii tn lumea de dincolo,

Bucuregti,

Editura

Nemir4

1994, mai ales

p.716;

Gnozele

dualiste ale Occidentulzl,

Bucureqti, Editura

Nemir4

1995,

p.

2M3,51-54,379-381;

Arborele

gnozei.

lvlitologia

gnosticd

de

la

creStinismul

timpuriu

la

nihilismul modern, Bucureqti,

Editura

Nemira

1998,

p.7,

16.

tu

A.

Nou., Cultul

lui

Zalmoxis,

Bucureqti, l94l

CredinSe,

rituri

Si

superstilii

geto-dace,

Bucureqti, 1941.

87

Teza,,ispitei

reziduale" daco-tracice gi

a,,ethosului

pAstoresc

tracic"

(opus

celui

,,pluglresc

slavo-romdn"),

manifestat

in

,,chipul

omului de

la

munte"

gi

in

,,reinvierea

virtulilor

ferice

gi

ostdgegti

ale neamului nostru",

in

Ispita dacicd

(1941), p.

37-55.

88

Constantin Noica, Ce e etern

Si

ce e istoric in cultura romdneascd

(1943),

invol. Istoricitate

$i

eternitate. Repere

pentru

o istorie a culturii romdneSti, ed. M. Handoca,

Col.

,,Capricom",

n.

5-6,

1989,

p.

20-40.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 13/17

t2

28

BOGDAN NEAGOTA

Mai

recent,

?n

perioada

postbelici,

studiile

,,daco-tracice"

se dezvolt6

pe

cdteva

direcfiise:

arheologicd

(dacologieeo gi

tracologieerl,

lingvistici

gi

istoricd

(Ioan.

I.

Rusue2),

esotericd (interpretarea

simbolismului

cosmologic

al

templelor

dacicee3)

qi

speculativ-filologici

(Gh.

Mugu

analizeazd

etimologizant unele

personaje

specifice

basmului

fantastic, cdut6ndu-le origini

in

mitologia tracilor'o

sau

abordeazd

din

aceeagi

perspective

divinitafl

gi

eroi

din religia

greacl,

identifi

cdndu-le

ridicini

pelasge,

microasiatice

sau egiptenee5).

in

ceea

ce

privegte

comparatismul

istorico-religios dintre cultura

traco-daci

gi

mitologia

folcloricd

rom6neasc6,

se

remarc[

doud

direc{ii, una

majoritarI,

diletant[

9i

lipsitd de

baze

epistemologice

($coala

neomitologicd

dacistd)

qi

cealalt[,

ilustrativd

prin

rigoarea metodologici.

Din

prima

categorie cit6m

exegezele

la miturile

,,identitare"

romAneqti, Miorila

Si

MeSterul

Manole

(Dumitru

B[15e1e6, George

Nifr",

Nicolae

Brdndae8,

Ion

ltuee);

explicitarea

litici

a

mitogenezei

tracice

(Ion

Gheorgh"'oo); topos-ul

locuinjei

subterane

a

lui

Zamolxe

in

bocete

(Paul

Tutungir'");

originea

,,orfic6"

a unor motive

mitice

romdnegti,

precum

Ursitoarele

qi

Pasdrea

M6iastrd

(Rodica

Ciocan-Iv6nescu)'02;

8e

Romulus

Vulcinescu, Mitologie

romdnd, Bucureqti, Editura Academiei, t985,

p.

142-147.

*

Y.

inte,

alia,

lon Horafiu CriSan, Spirinalitatea

geto-dacilor.

Repere istorice,

Editura

Albatros, Bucuregti,

1986,

p.

345434,.

Valeriu S6rbu,

Gelu Florea, Ies Gdto-Daces. lconographie et

imaginaire,

Cluj-Napoca, Centre

d'Etudes Transylvaines, Fondation

Culturelle

Roumaine,

2000,

p.73-92.

erlnstitutul

Romdn

de

Tracologie

(D.

Berciu). Radu Vulpe,

Histoire des recherches

thracologiques

en Roumanie

li

Studia Thracologica, Bucureqti,

1976; l.l. Rusu, Elemente

traco-

getice

tn lmperiul

Roman

Si

tn Bizanlium,

Bucureqti,

1976;

C.

Preda,

A.

Vulpe

(ed.),

Thraco-Dacica,

recueil d'dtudes, Bucuregti,

19761'

Studia

Thracologica,

Bucuregti, 1976.

e2

Ioan

I.

Rusu, Rellgia

geto-dacilor,

Tipografia

Cartea Romdneascl"

Cluj, 1930. Limba

traco-

dacilor,

Bucuregti,

Editura $tiinfificA,

1967

(ed.

ll);

Etnogeneza

romdnilor,

Bucureqti,

Editura

$tiin{ifica

gi

Enciclopedicl,

1985.

e3

Ioan Rodean, Enigmele

pietrelor

de la Sarmizegetzsa, Bucureqti,

Editura Albatros, 1984.

Vezi ipotezele legate de rela{ia dintre

simbolismul

cosmologic

al

sanctuarului

de la Sarmizegetusa

9i

unele sf,rbItori

populare (Sf.

Ilie,

,,T6rgul

de fete" de

pe

Muntele

G6ina),

p.

163-164.

'oGh.

Muqu,

Zei, eroi,

personaje,

BucureEti, Editura

$tiinfific[,

l97l;

Idem, Din

istoria

formelor

de

culturd

arhaicd,

Bucuregti,

1974;

Idem, Din

nitologia tracilor

(Studii),

Editura

Cartea

Romdneascd, 1982.

"

Idem, Lumini din depd.rtdri. Civilizalii

prehellenice

Si

micro-asiatrce, Bucuregti,

Editura

$tiintific[

gi

Enciclopedicd, 1981,

Si

Voci

din depdrtdri.

Voci

din

Egipt,

Egeea, Carpali

(Spre

substratul egeo-egiptean

Si

pretrac), Bucuregti,

Editura

$tiinfific5,

1995.

'6

Idem, Regdsirea continud, Craiova, Scrisul Romdnesc,

1986.

"

G.

Ni1r,

Elemente mitologice in crealia

populard

romdneascd,

Bucuregti,

Editura

Albatros, 1988,

p.

90-l 19,

172-180.

e8

Nicolae Brdnda

Mituri

ale antropocentrismului romdnesc. l.

Miorila, Bucuregti,

Editura

Cartea

Rom6neasctr, I 991

.

s

Ion

Itu, Poemele

sacre. Miorila

$i

Me$terul

Manole,Bragov, Editura,,Orientul

latin",

1994.

rm

Ion Gheorghe, Cultul Zburdtorului.

Opiniile

poetului

asupra

lumii miturilor autohtone,

BucureEti, 1974.

r0r

Paul Tutungiu, in,,Ethnologic

d',

nr.

2,

197 8,

p.

2814.

'02

Rodica Ciocan-Ivinescu,

in,,Ethnologica",

1978,

p.

l8-20.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 14/17

r29

3

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

teoria

protocronisti

a

orfismului

gi

a

pythagorismului

szi

generis

al religiei traco-

dacilor,

interpretarea dionysiaci

a

ciluqarilor,

teoria

solard

(George

Ni1u103);

originea

dacicd

a

riturilor

magico-acvatice

(P.

Simionescuroa);

ridicinile

dacice

ale sdrb[torii

Miezul Pdresii

(interdicfia

lesutului

qi

a

cusutului,

sub ameninfarea

nebuniei

ca

,,rdmdgi1i"

a

cultului

trac

al zeilei Bendis-Hecateros).

Lista e

departe

de

a

fi

exhaustivE.

in

toate

aceste

cazuri, rezultatele aplicirii unui comparatism

istorico-religios

nesistematic

sunt similare,

neconcludente

gi

de

un anacronism

flagrant.

AIli cercet6tori

rSm6n

la

nivelul

generalitililor

gi

formuleazd ipoteze

comparatiste

dacoromdne

pe care nu

le

suslin

cu

argumente

corespunzdtoare.

Romulus

Vulc[nescu

susfine

teza

religiei

geto-dacilor

ca

,,mitologie

politeisti

care

profesa

dualismul

uranochtonic"l06; dupi

acelagi cercetdtor, mdqtile

animaliere

-

indeosebi

cele

de

urs,

din

complexul

ritual

al

Anului Nou, ar

fi

reminiscenfe

ale

cultului lui

Zamolxe

sau ale

celui al zeilei cinegetice

gi

a

zeului-

urs'o'. Istoricul

Ion

Horaliu

Crigan

postuleazd premisa

invers6,

cea a

reconstituirii

,,spiritualitilii

geto-dacilor"

plecdnd

de

la

cultura

folclorici

romineascl"r08:

portul

popular,

arhitectura

in

lemn, ceramicS, ornamenticil0e;

moqtenirea

folclorici a

cultului unui

Mare

Zeu

geto-dac,

uranian

qi

chtonian totodatd

(ingroparea gi

dezgroparea

Caloianului,

complexul

ritual

al

Sf. Gheorghe,

eroul

baladesc

Iorgu Iorgovan; zeul dac al

fulgerului,

Gebeleizis

gi

Sf.

Ilie)t10;

mitologia animalier[

(qarpele

casei,

mistretul, lupul,

cerbul

qi

capra)rrl;

practicile

funerare

qi

reprezentiirile eschatologicel12;

practicile

augurale

de Crdciun

/

Anul

Nou

(colinde,

Plugusor)

9i

riturile agrare

(Florii,

Cdntecul

Cununii)l13.

Pe de

altl

parte,

se

dezvoltl

gi

o tradifie

comparatisticd

dacoromdn[ riguroasi

din

punct

de

vedere

metodologic

qi

intemeiatl

pe

ipoteze

de lucru

solide. Modelul

exemplar al

cercet[rilor

de acest

tip r6mine volumul lui

Eliade

de

,,studii

comparative

'o'

G. Ni1u, op. cit., cf. teoria

pansolari

a lui

N.

Ciurea-Genuneni,

De

la

daci

la

romdni,

Rdmnicu-Vdlcea, 1981.

tM

Vezi

REF, tom. XVIII, 6, 1973.

'0s

I.

Chig

$ter,

E.

Florian,

M.

Jinfar,

A. Tirgar,

E. Berindan,

Obiceiurile de

peste

an

in

zona

Chioar,

in vol.

Graiul, etnografia

gi

folclorul

zonei

Chioar

(coord.

de Gheorghe

Pop

gi

Ion Chig

$ter),

Baia Mare, 1983,

p.

353.

f06RomulusVulcdnescu,

Mitologieromdnd,p. 106-12l,cf.EthnogenesisintheLightofFolk

Myt ho

l

ogt, in,,Ethnologica", nr. 2, 197 8,

p.

67-7 1.

'o'Idem,

Ma$tile

populare,

Bucureqti, 1970,

p.

107-108.

cf. Actes du III-dme

Symp. Int. de

Thracologie,

p.278.

r08

I.

H.

Criyn,

Spiritualitatea

geto-dacilor.

Repere

istorice,

Bucuregti, Editura

Albatros,

1986,

p.

435.

toe

lbid.,

p. 436437.

tto

lbid.,

p.

439441; cf. continuitatea morfologica

dintre

Cavalerul Trac

Ai

Sf. Gheorghe

la

bulgari.

ttt

\bic\.,p.443444.

t\

nia

,

p.444-448 (Miorila,

MeSterul Manole, bocetele,

mdstile

funerare,

sacri/iciile

umane).

tt3

lbid.,

p.448449.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 15/17

14

30

BOGDAN NEAGOTA

asupra

religiilor

gi

folclorului

Daciei

gi

Europei

orientale",

ce converg

spre teza

originii

,,protoistorice"

a

,,miturilor,

simbolurilor

gi

riturilor

care compun

folclorul

religios

al

romAnilor" qi

care ,,igi

infig

rid[cinile

intr-o

lume

de

valori

spirituale

cnre

precede

aparilia

marilor

civiliza{ii

ale

Orientului

Apropiat antic

gi

ale

Mediteranei"rl4.

Din tabira

etnologilor, cit6m

cdteva

exemple.

Cercetirile

lui

Traian Herseni

vizeazd

diagnoza,

pe

baza datelor etnografice

gi

folclorice

romdnegti, a

,,diferitelor

'straturi'

/

'filoane'

culturale-religioase,

pornind

de

la

cele

vii

spre

cele

dispirute"ll5

(identificarea

perechii

mamd

-

fiu,

alias

Terra

Mater

-

Zalmoxis

in

unele

rituri

folclorice;

Mama

Pddurii

gi

posteritatea

folcloricd

a

unei

Ma'i

Zei[e,

mamS

a

dacilorrr6; filialia

ktistai,

kapnobatai

-

solomonarirl';.

Andrei

Oigteanu

redeschide dezbaterea asupra

gamanismului

rom6nesc

(cu

rddicini

daco-tracice),

prin

analiza

cdtorva

aspecte

ale

acestui

complex mitico-ritual:

figura

qolomonarului

qi

legStura

sa

posibi16

cu

preofii-

qamani

daci

(ktistai

gi

kepnobastai)llg,

utilizarea

,,narcoticelor

qi

a

halucinogenelor

la

geto-daci

gi la

romAni"rre

qi

practicile

sacrificialer20.

Octavian

Buhociu

rim6ne,

din

pruden 6,

la nivelul

unor

afirmafii

generale

pertinente12t, ltr6

a se

lansa

in demonstrafii comparatistice

mai mult

sau

mai

pulin

riscante.

Precau{ia

e

justificati

in contextul

s6r6ciei izvoarelor

scrise

asupra

religiei

geto-dacilor dinainte

de

cucerire

gi

din

perioada

roman[.

Absen a

manifestdrilor

sculptural-figurative

qi

epigrafice ale

preromanilor

(inexisten{a

pietrelor funerare din

cimitirele

rurale

ale

popula{iei

indigener22

gi

absenfa

divinitElilor

autohtone

in

inscripfiile

qi

monumentele

figurative din Dacia

rro

M. Eliade,

De

la

Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre

religiile

Si

folclorul

Daciei

gi

Europei Orientale,

Bucureqti,

Editura

$tiintificA

qi

Enciclopedic4 1980,

p.

21=37

(Dacii

9i

lupii),

38-86

(Zatmoxis).

Despre ipoteza

originii lykantropice a lui

Zalmoxis, cf.

Al.

Surdu, Un

'zeu

al

lupilor'

la

Carpasi?,

in

.,Lucea1Irul",

an. 1987, p.

90-93.

Irs

Traian Herseni,

Forme

strdvechi

de culturd

poporand,

Clu.i-Napoca,

Editura

Dacia,

1977,

o.100.

'

tt6

Op.

cit..

p.

295

sqq.

Cf.

V.

Pdrvan,

Getica,

p.95-96

(sincretismul

roman

dintre

Diana

sancta et

potentissima,

Iuno Regina, Nemesis

Si

Hekate,

pe

de o

parte

qi

interpretatio

romana

azeilei

locale Bendis),373

('Aprep6

Baoild4,

Diana Regina)

9i

L. Blaga,

Getica,

p.240 (Muma

Pddurii).

't'

Le

drogon dace,

ln,,Ethnologica",1,1979,

p.

19. Cf.

aceeagi

ipotez[ la

E.

Agrigoroaiei,

fara

neuitatelor constelalii

-

folclor

arhaic

romdnesc, Iagi, Junimea, 1982,

p.

244. Despre critica

acestei ipoteze

neargumentate

v. Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiye

pentru

o

frescd

mitologicd,

Bucuregti, Editura

Albatros, 1983,

p.

122-123.

"t

A.

Oigteanu,

Motive

Si

semnificayii

mito-simbolice

in

cultura tradilionald

romdneascd,

Bucuregti, Editura

Minerva, 1989,

p.

166-259

(Balaurul gi golomonarul

-

termenii unei ecualii mitice

arhetipale).

tte

Mythos

&

Logos. Studii

si

eseuri

de antropologie culturald, Bucureqti,

EdituraNemira,

1998,

p.35-71.

''o

lbid.,

p.12-108,

r2l

,,Romanizarea

daco-gefilor,

in

afara

noii

limbi,

nu

pare

sE fi adus schimbdri de

comportament

gi

in

cultura magico-religioasa,

ce

se continuf,

in

haina daco-romand

gi

apoi

rom6neascl"

(Folclorul

de iarnd, ziorile

Si

poezia

pdstoreascd, Bucuregti,

1919,p.1).

r22

D.

P.otase,

Autohtonii

tn

Dacia. l. Dacia romand, Bucuregti, Editura

$tiinfific6

qi

Enciclopedic[, 1980,

p.

85-136

(Cimitire

gi

rituri

funerare).

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 16/17

l3l

5

DACISMUL

$I

,,FENOMENUL

ORIGINAR"

romaner23) se

datoreazl,

in

primul

r6nd, caracterului

oral

al culturii

dacicer2a

gi

structurii

sale agrar-pastorale

gi

ruralel25.

in

acest sens,

studiile

comparate dacorom6ne

devin

plauzibile

din

punct

de

vedere epistemologic,

in

mdsura in

care

premizele

istoriciste

sau

mitologice

sunt

depdgite,

gralie

unor

metodologii criticiste.

De exemplu,

Mihai Pop, ludnd in

considerare

structura stratificatd

a

religiozitilii populare,

sus{inea

ipoteza

transmiterii

metatextuale in folclor

a

unor forme culturale arhaicet26.

L

P.

Culianu,

detagAndu-se

polemic

de

doctrina difuzionismului

istoric,

propune

un model

meta-

istoricist

bazat

pe

ipoteza

transmiterii

cognitive

a

unor reguli

care

germin

eazd prin

mecanismul

intertextualitdiit27 fenomene izomorfe

in contexte

istorice

diferite,

constituind

nadilia culturaldl28. Noutatea

fundamental6

a

metodei

propuse

constl

in

faptul cd ea

dep5gegte at6t

modelul

istoricist de

difuziune,

centrat pe

teza

transmiterii

ideilor

prin

texte

scrise,

c6t

gi

teoriile

comparatiste bazate

pe

universaliile

psihologice

(arhetipuri)

sau

ontologice

Qtatterns).

Mai

mult,

el

ia

in

considerare

tocmai specificul

culturilor

orale, in

care difuziunea

este mai

pufin

vizibi16, presupun6nd

cel

mai

adesea doar transmiterea

unui

,,principiu

hermeneutic

general"

(un

,,set

de

propozilii

atomare,

de

tip aserfiune

ontologicd"

gi

,,un

mecanism

de

generare,

care este

dat

de

un

procedeu

binar

de

alegere

de tip

da/nu"lze), ce

produce

,,texte"

conforme

cu acesta

gi

nu cu

vreun

text

anterior.

Dimensiunea

diacronici nu

este eludatS, ci

construit[

pe

baze

epistemologice

noi,

prin

redefinirea

conceptului de istoricitate

ca

,,integrare

morfodinamicS

a

obiectelor

ideale"l3o

gi

,,proces

complex

de

interacliune

intre minfile

umane"l3l.

Noul

model

de

transmitere culturalS

e cu

at6t mai

pertinent

cu

c6t structurile

de

continuitate

dintre

antichitate

gi

culturile folclorice

din

evul

mediu

gi

din

r23

Unele divinitdli autohtone

se camufleazI

sub reprezentiri

greco-romane,

in

virtutea

lui

interpretatio

romana; v. M.

Macre4

Viala

in

Dacia

romand,

Bucuregti,

Editura

$tiinfificd,

1969,p.268.

D. Protase,

op. cit.,p.29-30.

l2o

D.

Protase,

op.

cit.,p.29,nota9;

H. Daicoviciu, Dacia

de la Burebista

la

cttcerirearomand,

Cluj,

Editura Daci4

1972,

p.224-242.

r25

David

Protase,

op.

cit.,

p.

34-85

(ASezdri

rurale).

r26

Folclorul

,,a

decantat

metatextele

vechilor

rituri,

formele

de

civilizatie

qi

modelul

de

via{6

din vechiul

substrat, incd

din epoca

dacici,

apoi daco-romand, pdnd

in

evul

mediu

pe

care

le-au

transmis

nu

ca

mihtri,

ci ca

tnetafore"

-

s.n.

(art.

in

,,Magazin

istoric",

an.

XIII,

l/1979,

p.3l)

r27

I.P.

Culianu

,

Cdldtorii tn

lumea de

dincolo, Bucureqti, Editura

Nemir

a, 1994,

p

40-41

.

r28

Tradilia

culturali,

,,complex6

qi

independenti

de

transmiterea

unor

sisteme iniregi

de idei",

este

un

,,sistem

idcal"

de naturd fractalicS,

alcltuit

din norme

grupate

in serii limitate

ca num6r,

care

ar

trebui

s5

,,produci

in

minfile

umane

gi

intr-un

arc de

timp virtual

infinit

aceleaSi

rezultate"

(ibid.,

p.

ll);

cf. modelul

hermeneutic

de tip cabalistic.

r2e

H.-R. Patapievici,

Ioan

Petru

Culianu: o

mathesis

universalis,

in

I.P. Culianu,

Gnozele

dual

iste.

^ale

Occidentului, Bucuregti,

Editura Nemira,

I 995,

p.

363.

r30

I.P.

Culianu,

Arborele

gnozei.

Mitologia gnostici

de la creStinismul

timpuriu

la nihilismul

modern.-Bucuregti,

Editura

Nemira,

1998, Introducere,

cf. Gnozele...,

p.

165.

r3r

Vezi

I.P.

Culianu,

Cdldtorii...,p.43.

7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana

http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 17/17

16

32

BOGDAN NEAGOTA

modernitate

sunt

decelabile

indeosebi

la

nivelul

religiilor

populare,

antice,

medievale

qi

moderne, caracterizate

printr-o

remarcabild

vitalitate

qi

constan 6,

?n

virtutea

caracterului

rural

gi

agrar-pastoral

al

mediilor

de provenien{i. Cdci,

?n

cazul

religiozitSlii

populare,

spre

deosebire de curentele

religioase oficiale,

marcate

in

mod esenlial

de

schimbarea

de

paradigm6

(trecerea

de

la

politeismele

antice

la

creqtinism)

gi

definite

intr-o mult

mai mare mdsurl

prin

discontinuitate

morfologici,

se

poate

vorbi

mai

degrabl

de solufii sincreticer3z

de

continuitate.

Culturile

urbane ale

antichit5tii

clasice

au

valorizat

din

perspectiva

unor

hermeneutici

secularizante

o

tradifie

religioasd

arhaicd,

pe

care

o

reg6sim

in forme

relativ bine

conservate

in culturile

folclorice

europene.

Astfel,

istoricismul

latinizant

qi

curentul

mitologic

dacist

sunt deopotrivS de lipsite de

bazd

epistemologicl

in tentativele

lor

de

identificare

a

,,r6d5cinilor

istorice"

ale

faptelor

de

culturi

populard,

prin

compararcaunor

pattern-rxi

religioase

,,culte"

cu

modele

stilistice

proprii

culturilor

folclorice

de

mai

tdrzi:u.

in acest

sens, se

poate

susfine

ipoteza

unui

continuum stilistic

intre

culturile

populare

antice

(oriental

mediteraneene)

gi

culturile

folclorice

sud-est europene. Mai

mult, deschiderile

operate

de

comparatismul morfologic

,,dacci-traco-romdn"

devin

func{ionale, in

m[sura

in care

paradigma

,,dacicd"

inceteazd,

si

mai fie

creditati

ca

fenomen

originar

qi

e

convertitb

intr-un

termen de

referinf6 construit in

spirit

critic la

interferenfa unor

metode convergentei33.

Dacismo

e

rrfenomeno

originario"

nello studio della

cultura

popolare

(Riassunto)

Il

saggio

presenta

la

storia del comparatismo etnologico tra la religione

geto-daca

e la cultura

popolare

romena

in collegamento con I'ossessione

intelectuale

della ricerca delle origini. In

questo

senso, sono

passate

in rivista alcuni

posizioni

teoriche

e analisi sul

rapporto

tra l'antichitd autoctona e

il

folklore:

il

dacismo

romantico

di

Mihail

Kogalniceanu, Alecu

Russo

e

Cezar

Bolliac,

il

comparativismo etnostorico

di

Bogdan Petriceicu

Hasdeu,

quello pelasgo

di

Nicolae Densuqianu e il

dacismo metafisico eminesciano.

Poi,

per

il

XX-mo secolo, sono

presentate

le

varie

comparativisme

daco-rumene, dal dacismo

stoico di Vasile Pdrvan e

il

tracismo 'mistico e

imperiale'

di

Dan

Botta,

al

dacismo di Lucian

Blaga

e

di Mircea

Eliade, come

Urphdnomeno,?

identitario

esenziale.

Dopo 1945,

la maggior

parte

degli

intelettuali

dacofili

sono rimasti

bloccati nella

stessa ricerca

delle origini

e

in

un

speculativismo

facile,

a

dispetto

del comparativismo rigoroso

pratticato

da alcuni ricercatori

(M.

Eliade,

Traian Herseni,

Andrei

Oigteanu),

che ha liberato l'idea daca

dal complesso

orginario. La

meta del saggio d di

proporre

una

prospettiva

convergente metodologicamente

(Ioan

Petru Culianu)

in

vista

di

un' analisi comparatistica

della religiositd traco-daca e

quella

specifica alle culture folkloriche

sud-est europee.

"'

Cf. Andre Motte,

Du

'bon

usage'

de la notion de

syncrdtisme,in

,,Kemos",

7

(1994), p.

ll17 .

133

Vezi Michel

Vovelle, La Religion

populaire,in

Iddologies

et mentalitds, Paris, Masp6ro,

1982,

p.

162-175.