Da Bolnavilor Stiinta Si Talentul Tau

download Da Bolnavilor Stiinta Si Talentul Tau

of 26

  • date post

    18-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    214
  • download

    0

Embed Size (px)

description

dsg

Transcript of Da Bolnavilor Stiinta Si Talentul Tau

Da bolnavilor stiinta si talentul tau,

D bolnavilor tiina i talentul tu, dar nu uita dragostea i compasiunea.

T.Ghitescu

Cap.I

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A GAMBEII.1. NOIUNI GENERALE DESPRE APARATUL LOCOMOTOR

Aparatul locomotor cuprinde n constituia sa sistemele care particip la susinerea corpului uman. Totodata i asigur posibilitatea de micare sau locomoie.El este alctuit din oase si articulaiile lor, care alctuiesc sistemul osteoarticular i din muchi, ca elemente active ale micrii.Scheletul corpului uman reprezint expresia adaptrii la condiiile staiunii si locomoiei bipede.Ca urmare se difereniaza ;

- scheletul axial format din coloana vertebral cu rol in susinere i micare ;

- scheletul membrelor superioare care se leag de scheletul axial prin centura scapular;

- scheletul membrelor inferioare care se leag de scheletul axial prin centura pelvian.I.2. SCHELETUL GAMBEIEste format din dou oase aezate n paralel :

TIBIA ;FIBULA sau PERONEUL.I.2.1. Tibia

Tibia este un os lung, situat n partea median sau intern a scheletului gambei, fiind principalul os de sprijin;

- prezint un corp si dou extremitai.

a) - extremitatea superioarEste mai voluminoas dect cea inferioar, este format din dou tuberoziti care se numesc condili :

- condilul interior ;

- condilul exterior.

Pe faa lor superioar, condilii au suprafee articulare, cavitai glenoide ale tibiei, care se articuleaza cu condilii femurali.Condilul extern are o faet perinier pentru articularea cu capul fibulei. Pe faa anterioar se afla o proeminen numit tuberozitatea interioar, pe care este fixat tendonul rotulei.Corpul tibiei are forma unei prisme triunghiulare ;

- pe faa posterioar se afl o creast care pornete din dreptul condilului extern pn n jos i median, numindu-se linia oblic a tibiei servete pentru inseria muchilor solear i tibial posterior.

b) - extremitatea inferioara

Este mai puin voluminoas dect cea superioar, prezint o fa articular pentru trohlea astragalului.La partea intern, extremitatea se prelungete sub forma unei apofize, numit maleol intern (se articuleaz tot cu astragalul). Pe faa extern a acestei extremitai se afl o faet articular pentru fibula.

I.2.2. Fibula sau peroneul

Fibula este un os lung, mai subire dect tibia, aezat in partea extern a gambei prezint un corp i dou extremiti care se articuleaz cu tibia.

a) extremitatea superioarExtremitatea superioar se prezint cu o ngroare, numit capul tibiei. Pe faa superioar se afl o suprafa articular pentru condilul extern al tibiei, iar lateral are o apofiz piramidal numit apofiza stiloid.

Capul tibiei este subire, avnd forma unei prisme triunghiulare cu suprafee neregulate (pentru intersectia muschilor).

b) extremitatea inferioarFormeaz maleola extern i se prezint cu o ngroare oval,turtit lateral.

I.2.3. Elemente de microstructur ale gambei

Oasele sunt alctuite din esut conjunctiv adaptat n cel mai nalt grad funciei de rezisten i susinere. Aceasta se datorete impregnrii substanei fundamentale cu o mare cantitate de sruri de calciu i fosfor i aranjamentului fibrelor conjunctive a cror orientare este determinat de forele mecanice ce se exercit asupra osului.

Celulele osoase sunt adpostite in mici cavitati spate in substana fundamental, care este structurat sub form de lame osoase. Cavitaile, denumite osteoclaste comunic ntre ele prin canaliculele osoase fine care anastomozeaz cu canaliculele cavitailor vecine. Prin canalicule circul lichid interstiial care asigura hrnirea osului.Diafizele tibiale i fibulare prezint la periferie o membran conjunctiv vascular numit periost cu rol in creterea osului n grosime i n refacerea tesutului osos la nivelul unei fracture. Dedesubt se gasete osul compact, strbtut de canalele Hawers ce conin vase de snge i esut conjunctiv lax.

In structura epifizelor tibiale si fibulare se gsete esut osos spongios, dispus sub form de lame osoase (trabecule) ce delimiteaz nite caviti (areole) ce dau osului aspectul unui burete.Areolele si trabeculele comunic ntre ele i conin n interior maduv osoas.

Dispoziia trabeculelor osului spongios prezinta o arhitectonic special corespunztoare factorilor funcionali mecanici i biologici ce acioneaz asupra osului. Cercetarile au artat c vindecarea unei fracturi este un proces continu n care periostul joac un rol vital. Vindecarea fracturii s-ar produce, dupa unii autori, in dou stadii :

STADIUL I sau faza colusului primar se caracterizeaz prin formarea de os nou sub periostul adiacent focarului de fractur, in primele zile sau sptmni ;

STADIUL al-II-lea - sau faza colusului secundar se caracterizeaz prin formarea colusului extern ce protejeaz spaiul fracturat. I.2.4. Muchii gambei

Gamba prezint un numr de 12 perechi de muchi dispui n trei loje :

- anterioar muchii extensori ;

- extern (lateral) muchii peronieri ;

- posterioar muchii flexori.

a) muchii anteriori ai gambei

Se gsesc in faa membranei interosoase si a celor dou oase si sunt :

- muchiul tibial anterior ;

- muchiul extensor lung al halucelui ( II-V );

- muchiul extensor scurt ai halucelui ( I ).

b) muchii posteriori ai gambei

Muchii posteriori ai gambei se gsesc n spatele membranei interseroase si a celor dou oase ale gambei si se impart n :

- muchi superficiali ;

- muchi profunzi.

Acetia sunt :

- muchiul lung peronier ;

- muchiul scurt peronier ;

- muchiul peronier al III-lea.

c) muchii laterali ai gambei

Sunt: - muchiul lung peronier ;

- muchiul scurt peronier ;

- muchiul peronier al III-lea

Muchii extensori ai gambei i peronieri in zona tranzitorie a gambei :

- piciorul este strns ancorat de planul osos prin ingrori ale fasciei gambei, numite retinocule (separate pentru extensori i separate pentru peronieri)

I.2.5. Articulaiile supra- i subiacente

Articulaia genunchiului

Articulaia genunchiului cuprinde :

- condilii femurali ;

- rotula ;

- condilii tibiali.

Capsula articular este foarte strns i este intrit de ligamente, n interiorul articulaiei se gsesc meniscurile (formaiuni alctuite din esut conjunctiv abundent, fr vase de snge i nervi). n micrile de rotaie extern a gambei, sau in micrile brute ale genunchiului, meniscul poate fi fisurat sau rupt, producnd blocaj articular, dureri i hidartroz.

La nivelul genunchiului se descriu numeroase burse seroase, multe dintre ele comunicnd cu cavitatea articular. Axul principal de micare al articulaiei genunchiului este axul transversal care trece prin condilii femurali :

- in flexia gambei pe coaps, nceputul micarii se face prin rostogolirea condililor femurali pe platoul tibial, care ajunge la 20 grade ;

- extensia este efectuat pn la 180 grade de muschiul cvadriceps femural i prin rotaia femural a tibiei, n afar, cnd femurul este fix.

Articulaia gleznei

Este formata din :

1) articulaia tibiofibular distal, intre maleola fibular i extremitatea distal a tibiei intrite de dou ligamente ; articulaia permite doar miscri de alunecare ;

2) articulaia talocrural se realizeaza ntre suprafeele articulare inferioare de la nivelul epifizelor distale ale tibiei si fibulei, pe de o parte i trohleea de pe faa superioar a talusului, pe de alt parte ; articulaia permite micri de flexie i extensie n jurul unei axe transversale, trece prin cele dou maleole.I.3. FIZIOLOGIA MICRILOR GAMBEI

Micrile gambei sunt tributare muchilor care se inser pe oasele gambei, ct i articulaiile adiacente articulaia genunchiului si articulaia gleznei. Articulaia genunchiului nlesnete dou funcii diferite i chiar contrarii :

a) prin flexiunea genunchiului, membrul inferior funcioneaza ca o

coloan frnt cu rol multiplu n locomoie i n susinerea elastic a greutaii trunchiului ;

b) prin stabilizarea genunchiului in poziia de extensie a membrului inferior funcioneaz ca o coloan rigid, necesar susinerii greutii corporale in ortostatism i n mers.

Extensia este poziia extern a celor dou segmente, ea se poate realiza numai printr-o flexie prealabil si este oprit la un unghi de 180 grade.

Flexiunea este foarte ampl, unghiul dintre coaps i gamb putnd fi redus n mod activ la 50 grade, iar n mod pasiv, la 20 grade. Pe masur ce flexia se accentueaz, devin posibile si micri secundare de rotaie : rotaia nauntru, de aproximativ 5*-10* si rotaia in afar de 30*-50*.

Datorit participrii forei gravitaionale, volumul i fora celor dou grupe musculare principale (flexorii i extensorii) sunt inegale. Biomecanica micrilor gambei este strns legat de biomecanica genunchiului i a coapsei. n micrile de flexie i extensie ale genunchiului, muchiul cvadriceps are un rol esenial.

Cvadricepsul este practic singurul extensor, fora sa fiind de 3 ori mai mare dect a flexorilor la un loc i de 180 de ori mai mare dact fora extensoare a muchiului tensor al fasciei laterale. Prin dispoziia i inseria lor, muschii gambei au rol important n realizarea micrilor de extensie i flexie ale gleznei piciorului.

Cap.II FRACTURA DE GAMBA.GENERALITAI DESPRE FRACTURII.1. DEFINIE

Fractura este o soluie de continuitate la nivelul osului, produs n urma unui traumatism de o oarecare violent, osul pe care se produce fractura poate fi sanatos.

II.2. ETIOPATOGENIE

Fracturile gambei se intalnesc mai des la barbai dect la femei i copii, la vrstnici se produc dup traumatisme mai puin violente dect la adult din cauza demineralizrii;

Vrsta c