Dumitru Stan

s@c[@t@GtARURALULUI TRADITIONAL ROMANESC

Volumul I

Redactor:MARJANA PRICOP

Coperta:AL. CVASNAI

tsBN 973-9312-47-X973-9312-97-7

@ Editura Universit6tii ,,Alexandru loan Cuza", 20015600 lasi, str. Picurari nr.9, tel./Iax: (0321 174947

NEDITURA UNIVERSIT DRU IOAN CUZA"

CUPRINS

CAP. I PROLEGOMENE LA ANALIZA RURALULUITRADITIONAL ROMANESC

l. Sociologia gi problemele sociale " " '

2. Sociologia ruralh - o anexd a sociologiei urbane?'

3. Satul rom6nesc tradilional: itinerarii subiective"

4. Satul tradilional romdnesc: incercdri pozitiviste

4.1 . Fixarea cadrelor spalio-temporale'

4.2. Identificarea principalelor categorii

de izvoare valide'4.3. Delimitarea zonelor etnografice ' " '

4.4.Calea mono grafi c d in analiza

sistemului social rural '...... '

4.5. Sistemismul - varianta teoreticdqi metodologica oPtimd "" 130

9a1)l

62

7678

8492

l0l

CAP. II PARADIGMA SISTEMICA DE ANALIZAA SATULUI TRADITIONAL ROMANESC

I. Caracteristicile sistemului social ' " ' " "' 145

2. Hexagonul cadrelor nodale ale sistemului social ' ' ' ' ' " 154

3. lntensiunea cadrului ctrltural din ruralul tradilional.'....'..... 165

4. lzomorfismul comdnitalilor tradilionale romAneqti' "" 177

Dumilru STAN

CAP. III SATUL TRADITIONAL ROMANNSC:STRUCTUnA $T FUNCTIoNALITATE

l.Oliginea gi tipologia satelor tradilionale romdnepti. .... 1852. l-ocuinfa tradif ional[ romdneascd . . . . . .... 204

2.1 .Tipuri de locuinfe . ... 2042.2.Obiceiuri privitoare la construirea casei. ...... ... 210

3. Modelul tradilional de familie romdneascd .. ... 221

-3.1 . Perspectiva etno-sociologicd de analizd a familiei. . ....2223.2. Forme istorice ale evolutiei familiei. , ..,2293.3. Socializarea prentaritalA ... 2443.4. Orientareamaritald .........2543.5. Obiceiuri despre cdsdtorie gi nunta. ...... 261

4. Asistarea sociala in comunitafile tradi{ionale romAnegti . .... 2724.l. Momentul realizdrii . .. . .... 2744.2. Aria de cuprindere..... ..... 2764.3. Realizatorii asistdrii .... ....2814.4. Destinafia acfiunilor... . .... 317

4.5. Motivatia activitaqii de asistare sociald .. ...... ... 326

iN Loc DE coNCLUZtlaa IJJ I

331

342353

l. Probleme sociale ale acurlturafiei rural-urbane..2. Argument post.fhctum.... ..

BIBLIOGRAFIE

PROLEGOMENE LA ANALIZA RURALULUITRADITIONAL ROMANESC

1. SOCIOLOGIA $I PROBLEMELE SOCIALE

Apiruta in prima .jumdtate a secolului al XIX-lea.sociologia trebuia sd dea rdspunsul la o intrebare devenitd in epociun adevdrat leitmotiv: ,,cum poate fi reformati societatea"?Imperativul reordondrii functionale a viefii sociale era originat inprofunda stare de crizd, pe care o traversa lumea occidental[, ingeneral, iar din cadrul acesteia, ceafrancezd, in special.

Explicatiile filosofante de pdnd atunci asupra existenleigrupurilor umane - oricdt ar fi fost ele de subtile, interesante,surprinzdtoare - nu-qi dovedeau eficienla pentru activitatea practicdqi, ir-r consecinfd, nLl imbundtileau modul de funclionare a

socialului.Revolulia industriald, aflatd in plind desftgurare in spaliul

socio-cultural occidental, nu numai ci nu inldtura multe dintresitualiile sociale critice existente deja, ci, mai mult, ea insdqifavoiza producerea altora noi. Finalmente, acest amplu eveniment(economic, dar gi cultural) s-a repercutat, concomitent, in e.fecte

sociale atitt pozitive cit gi negative. In categoria celor dintdi se

inscriau cregterea productivitdlii muncii, extinderea relaliilor de piafd,

accelerarea procesului de urbanizare, inmullirea descoperirilor dingtiinld gi tehnicd, perfecfionarea modalitililor de specializareprofesionali, orientarea pozitivista a invdfdmdntului gi educafiei

Dumitru STAN

etc. Cat privegte cea de a dotta clasd de ef-ecte' negative.

teoreticienii au cdzut de acord asupra faptului cd ele erau extrem de

nLlmeroase, afectau majoritatea covflrgitoare a populaliei 9i erau

percepllte ca avdnd o virulenld mult mai mare decat amplitudinealor reald.

Receptarea exagerat-agravantd a dificultdlilor sociale

curente se producea. intre altele. pe fondul zdruncindrii schemei

sociale tradilionale de viala' qi al constrdngerii locr-ritorilor de aaclopta comportamente. atitudini noi, riscante, lipsite de

credibilitate. Perturbarea modelului de alcdtuire gi func{ionare a

familiei. deprecierea ata$amentului indivizilor faJd de apartenenla

etnicd. religioasa sau fa!6 de mediul de rezidenld, inexistenla ori

ineficienta fbrnrelor de asistare socialS a defavorizalilor, creqterea

cantitativi a situaliilor conflictuale spontane 9i organizate, e;ecurile

clemersurilor educative fbrn-rale. modifi carea registrelor axiologice

societale gi comunitare cu o asemenea rapiditate incdt mulli indiviziajurngeau sd nll mai , corespunda criteriilor de funclionalitateaxiotropicd ttzuale in mediul in care trdiau, infrac!ionalitatearidicata gi variata etc. erau dovezi ule exlensiunii Si inlensiunii

c'rizeiin care se afla societatea. Dacd la aceste indicii ale patologiei

sociale mai addugdm gi alte aspecte def-rcitare precLlm gomajul.

penuria de locuin[e, i1suficie1!a mijloacelor de sr.rbzisten!a incondiliile rnanif-estarii unor crize de supraproducfie, nepotrivirea

fiapanta dirrtr.e scopurile indivizilor gi modaliti!ile concrete de

satisf.acere a acestol'a, distanla socio-culturald enorma dintre elite gi

ntase. orientarea activitalilor socio-economice in special dupa

principiul profitului gi nu al utilitatii ori rnoralitatii etc., avem o

I Vezi gi P. Lazarsfeld,Qu'e.sl-ce qtre lu srtciologic, Gallirnard, Paris'

t0

S oc i olo g i u r ural ul ui trrtdi|,, nr!! .!-A*t"

imagine ceva mai clard asuPra

vremun.

disfuncfiilor socialului din acele

De-a lungul timpului. seria et-ectelor pozitive i-a interesat Et

n-robilizat pe oameni intr-o mdsurd rnai micd decat cea care

cuprinde .i-..t.1. negative. .lustif-rcarea acestei orientiri acfionale

preferentiale se spriiiird pe cel p .u\rn douir qrgumente. identificabile

irr toate grupr,rrile-sociale. de Ia cele arhaice qi pAna la cele actuale:

;. daca schimblrile socio-culturale au loc in forme gi

sensuri dezirabile pentru cea mai mare parte a actorilor vieJii

sociale. atunci func!iile necesare reproducerii societ[fii sunt

satisticute cu mare fluerifa. iar eforturile consumate in acest scop

sunt suportate de acegtia cu relativd r"rqurinla;

b. dac[ fenomenele de dinamici sociala prezintd aspecte

indezirabile oli incompatibile cu expectanlele majoritalii membrilor

societafii. atunci coltinuritatea 9i normalitatea existenlei corpului

social sunt amenintate. Pentru a nLl ajunge in astfel de ipostaze

extreme sLtnt necesare eforturi suplimentare din partea actorilor

sociali in sensul cle a cunoaqte cu precizie cauzele cale au generat

impasr-rl funclional qi de a acliona eficient in vederea izollrii ori

inlituralii surselor care le perturbi modul de viald'

orice situalie .ut. d.r.gleazd furnclionarea unui sistem 9i

care uecesitd intervenlia unor forJe corective colstituie, pentrtt

acesta. o problenui Sau, eventllal, o dis.funcyie. in cazul sistemului

social existd probleme specifice despre care ntl greqim dacFt

Splrnem ci numai*in anumite conjuncturi se radicahzeazd 9i devin

disfunclii sociale*. Acestea din urmd sunt negiri ale func{iilor 9i,

t97 l.

Dumitru STAN

deci. atentate la natura sistemului, pe cdnd problemele socialesunt doar avertismente sall semnale ale diferitelor tipuri de

insuficierrfe relativ minore din via{a societalii. Ca atare, actoriisociali cu c6t vor cunoa$te rnai in profunzime gi mai de tirnpuriuproblemele care afecteaza grupul din care fac parte, cu atAt mairapid vor putea preintArnpina agravarea. degenerarea lor indisftrnclii sociale qi cu atAt vor fi mai eficienli in contracararea lor.

Intre numeroasele roluri sociale pe care le are sociologia,c6teva se detageaza prin importanla lor deoarece vizeazd, tocmaiproblemele gi disfuncliile societalii:

a. rol de barometru sau de mijloc de constatare gi demdsurare a intensitdlii cu care se manifesti problemele gi

disfunctiile sociale la un moment dat;b. rol de construcfie imaginari a socialului sau de

anticipale a sensului gi profunzimii evolufiei fenomenelor,proceselor indezirabile pe care le cerceleazd gi, implicit. depregdtire psihologicd (cel pulin) a actorilor pentru a avea reaclii

furrctionale: optiuni dif'erite din punct de vedere politic, estetic, religios etc.,sr,rspiciurri pe motive de infldelitate, dif'eren!e de orientare gi eficacitate inprivirr{a acliunilor donrestice, acceptarea inega16 a rudeniei derivate din casdtorieg.a.m,d. At6t timp cAt mernbrii farniliei rdrnAn inrpreund gi conservd impreund.,cadrele de normalitate" (asigurarea rrrijloacelor de subzistenjd, coabitareasexuali corelatd cu obli_eativitatea respcctarii interdicliei incestului, grija fa{a decopii etc.) situaliile de acest gen igi gisesc solulii intr-un rnod aproape spontan,ca tbrrre de adaptare firnclionald. Nunrai atunci c6nd grupul familial care a

generat o anurnitd,,problemi" rru gdsegte in interiorul sdu o rezolvareconvenabilS pentru toli cei care il compun, asistdm la aparilia unei disfunc(ii.Din acest moment, familia fie se divizeazhldesfiin{eazd - intrucdt nu mairealizeazd tunctiile specifice, fie continud sd existe in mod disfunclional - invirtutea presiunilor unor canoane tradi{ionale sau prejudecd{i.

" Saciologio rurolului traclilionnl romdnesc

adecvate. avrzate in raporl cu fluxul evenimentelor la care ei asistdsau participd in mod direct;

c. rol de inteqrare a temelor investigate in cadrul unorscenarii globalizante cu intenlia descoperirii unor lanluri cauzaleextinse care sd permitd corelarea explicativa a func{iilor,problemelor gi disfuncliilor sociale, precum gi evidentierea inter-influenlelor dintre efectele pozitive gi cele negative in cadrulsistemului social;

d. rol de identificare a celor mai adecvate forme deinterventie asupra acelor unitali sociale marcate de probleme gi

disfunclii in vederea diminuarii efectelor negative, extirparii acestoragi reproducerii ori, eventual, amplificarii efectelor pozitive.

Nu toate sociologiile sunt de acord cu acest rol. De pildd, neopozitivismul:;ociologic' - orientare fondatd la sfArgitul secolului trecut. dar care este in vogd gi

in zilele noastre - a acreditat ideea cd a face sociologie presupune doarstdpdnirea unei rnetodologii specifice gi efectuarea de cercetdri empirice de teren.Teoria sociologicd globalizantd gi enLrnlurile sociologice cu caracter de lege ar fi,in viziLrnea neopozitivigtilor, efbrturi redundante gi lipsite de finalitb{i practice. inopinia noastr6, un astfel de reduc!ionism egueazd intr-un tehnicism ingust,fractureazd, destructureazf, imaginea despre societate in functie de intereseleconjuncturale ale indivizilor gi, rnai ales, nu ingdduie reconstruc(ia mentalA asocialului. Or, sociologii trebuie sd fie preocupa!i ,,nu numai de varietateaempirici a cunoagterii", ci gi de modul in care un segment sau un factor oarecaredin corpul social capatd importanfd (,,se construie$te" $i ,,se reconstruiegte")tocmai pentru cd se irrscrie/apar{ine unui context situa{ional de ansamblu. Apierde din vedere compunerea realitdtii sociale echivaleazd, de fapt, cu lipsaexplicdrii intregului societal gi chiar cu proximitatea egecului in cercetareaernpiricd. De aceea o bund cercatare de teren trebuie sd porneascd de la o bun6teorie sociologicd iar datele empirice trebuie sintetizate in teorii globalizantemereu re-construibile (vezi gi P. L. Berger, Th. Luckman, Construirea.gociald arealitalii, Editura Univers, BLrcuregti, I 999).

t3l2

Dumitru STAN

Societatea a cunoscut. incn 9e la inceputttrile istoriei ei. atat

rer,rEite. cdt gi egecuri fu'clionale. in mornentul in care acestea din

urmd nu au mai putut fi depaqite in manierd empirici Ei ingreuiau

existenta urui numir fbarte mare de indivizi' problemele '1i

tlis1ttnc:1iile s'oc,ictle au devenit obiect de cercetare gtiintifica

specializata; altf'el splrs. s-(/u/ trttnsfbrmat in problente sociologice^

iaracestlaptS-apetrecut.irrmodparadoxal.intimpulrevo|u1ieiindustriale occiclentale din prima parte a secolului trecut. Ne

explicdrn acum de ce. in opinia unor teoreticieni. ..sociologia s-a

nhscut di' revolugia industriala"r. Aceasta radicalza unele

fenonrene sociale vechi. dar. mai ales, aducea in prim-plan

fenomene - atdt dezirabite. cAt qi indezirabile - nemaiintdlnite pflni

atuncl.Merrireafunclamentalaanoiigtiinledespresocietateafost,

clriar de la aparilia ei. aceea de a rdspttntle in mod curctliv lultrror

cDnjtmcttn,il0r socicile ('(tre conlpromileatt stdbilitatea grupurilor

,*i'nn.De altf-el. este lesne sd constatdm cdproblematic'cr 's'ociologiei

este axati in special pe teme privitoare la anomie' devianfa'

recuperare. crizd. .q... conflict g'a'm'd' - adicd pe studierea

fapteIorsocialedisftrrrclionalegiastrategiilordeatenuareorteradicare a acestora. in aproape toate teoriile 9i explicatiile

sociologice, conceptele de stabilitate, solidarizare, dezvoltare.

fu.clioialitate. altrLiism, armonie sociald etc. - respectiv categoriile

corespunzatoare unor fapte social-e dezirabile - sunt utilizate cu

prudenla gi reflecta rnai curdnd proiecliile, instituirile. expectanfele

sociologilor in raport cu societatea decit realitatea sociala ca alare'

Din cele evidenfiate pAna in acest moment se desprir-rd doud

concluzii pe care noi le apreciem ca alcatuind o parte din contextul

r A. Totrlaine , Sttc'iolrtg,ie tlc l'oclittn. Seuil' Paris'

l4

1965. p. 12.

Srtciologitt rurul ul ui tradilionul romiinesc

epistemic inductiv sociologiei; in plus. ele ne-au orientat atdt inprivinla alegerii ten-rei lucrdrii noastre. cAt gi in selectarea

argurnentclor aferente acesteia:

a. Obsesia iminenfei eqecului acfional i-a determinat pe

oamenii dih toate epocile istorice sa adopte atitudini umbivalente:pe de o parte au produs qi conservat cdi empirice sau chiarirafionale pentru a avea satisfaclia ,.lucrului bine fbcut", iar, pe de

alta parte. au adaugat (treptat) ir-r reacliile lor elemente de

ralionalitate qi gtiinlificitate. De pilda. in conrunitdlile arhaice qi

traditionale din lumea intreagd. practicarea rnagiei a insenrnat

,,urzeli irationale de fabule, himere gi rninciuni", dar gi antrenareafirnc{ionala a unor forte finAnd de calitdlile fizice ale mediuluiinconjr-rrator. de baza fiziologica a actanlilor. de trdirile psihice aleacestora etc.' Din asocierea gi corelarea dupd o logica greu de

inteles* a Llnor elemente atAt de diverse se oblinea, totuEi. Sliinla

'J. Maxwell. Mugitt, Editura Univers Enciclopedic, Buculegti. 199-5, p. 178.'Suntern obignuili sd evaludm perfbrrnantele spaliilor culturale arhaice gi

tradigiorrale dupi canoane ale rnoderniti{ii. inclLrsiv in planul exerciliului logicii.ProcedAnd in acest ntod ajungern la separarea dihotornicd, categoric fbr!at6, apopufaliilor c'ivili:ate (rnoderne gi conternpolane) gi a celor necivilizate (antice 9i

medievale) Prirnele le asocienr u$or cu lalionalitatea gi gtiinlificitatea. ln schimb,despre Lrltinrele alrrnrirn. fhrd prea rnultd govdire, cI erau caracterizate de

iragionalisrn, rnisticisrn, antiintelectualisrn, reactivitate incongtientd etc. Nimicnrai gregit: la urrna urmei, urodernitatea nu a fbcut altceva decAt sa impund o

nouh schemd de via{a prin transformarea aspira{iilor gi scopurilor indivizilor, prinreordonarea legistrr,rlr.ri lor de valori. cdt gi prin nrodificarea intensiunii gAndiriilo_qice. Noira orierrtare rru tr irrsenrnat, deci, negarea exhaustivd a faptelor de culturd

;i civilizalie Lrzuale in perioada anterioarh, ci doar conrpletarea gi / sau

resenrnificarea acestora. L. Ldvi-Bruhl ardta, spre exemplu, cd spiritLrl populaliilorprirritive..nu era dif-erit de al nostnr din punct de vedere logic nici rndcar prinstrLrctura lul. (Curnete. PUF, Paris, 1949. p. 79). Crr alte cuvinte, indiviziicornponenfi ai societa{ilor arlraice nu gdndear.r eronat. ci numai. antrenart alte

l)

Dumitru STAN

ocultd u aclliunii. Aceasta, in mentalitatea omului premodern,amplifica gansele de viafa, devenea reald prin efectele ei gi, in oricecaz, nu era etichetat[ drept negtiinla a$a cum ne considerdmindreptafili sd afirmdm astdzi.

Evanescenla actelor magice este consecinla fireascd aacfiunii legii ueSterii .fondului intelectual ul societdfir* gi deci, acregterii gtiinlificitaJii, ralionalitAlii actelor umane. In acelagi timptrebuie sd menfiondm, insd, faptul cd oric6te progrese gi ,,zguduiriintelectuale" ar cunoagte omenirea, ea conservd teama de egec

acfional, precurir gi ambivalenla rafional-irafional in strategia deapropriere a succesului.

b) Atitudinea preponderent-pozitivisti a actorilor vieliisociale a devenit posibila abia din momentul in care problemele gi

disftrncfiile societalii aucipdtat gi statutul de probleme sociologice.Se spera ca in urma reorganizdrii modului de desfdqurare a

investigaliilor asupra faptelor sociale sd se oblina noi cdi deeficientizare a activit[filor oamenilor precum gi noi explicatii - maipulin apologetice, fanteziste gi abstracte - asupra funclionalitaliisociale. De altfel, chiar fondatorul sociologiei, A. Comte, sugeracd aceastd noua gtiinld poate deveni credibila numai in mdsura incare se orienteazd spre real, constructiv, sigur, precis, relativ,

continuturi in rationamentele lor. Privite din aceastA perspectivd, diferenlele de

perforrnan{d cultural6 ale diferitelor categorii istorice de societd(i au fost indusede natura- con{inuturilor prinse in judecdlile logice gi nu de structurile logiceutilizate. lntrucdt multe dintre aceste confinuturi au relevan{d doar in raport cuepoca gi locul in care s-au produs, identificarea schemelor logice de gdndire depe pozi{ii spafio-exterioare conduce la ideea existen{ei unor,,logici greu deinfeles".- Vezi S. Haret, Mecanica sociald, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1961, p. 158 qi

urm.

S oc io log ia r uralul ui traclilio nd ro mdnes c

eficient Ei respinge in mod consecvent ceea ce este himeric,

metafizic. ir-rutil. dubitabil, iralional in manifestdrile agenlilor

umani5. Cu alte cuvinte, atribu!iile pozitiviste ale sociologului

trebuie sa fie acelea de a ardta cu precizie care sunt aspectele

investigative pornind de la realitate cdtre idei - 9i nu invers -sociologul constatd prezenla in societatea contemporan[ lui a unui

fond cultural vechi alcdtuit din datini, obiceiuri, proverbe, cAntece'

toate spaf i ile socio-culturale'

r6 t7

Dumitru STAN Sociologia rurul ului trucligionnl romAnesc

ei pot sd reahzeze dif-eren(a dintre rnodul cum sunt 9i cum artrebui s[ fie faptele, rela]iile, ilstituliile. organizaliile, grupurile

sociale etc. - respectiv componentele sociale de care' intr-un fel sau

altul, sunt inevitabil infl urer-rlafi.

Reaclia fireasch a ildivizilor normali confruntafi cu situalii

de anormalitate este de a elabora descrieri. explicalii asupra

acestora gi, mai ales. de a descoperi antidotul lor. Intrucit aceste

obiective sunt greu de oblinut gi nu garanteazh imunitatea corpuh"ri

social pentru o mare perioada de timp, membrii societdfii au recurs

la formularea Llnor axiome strategice paremiologice. Acestea

reprezinti principil ,sctpien1ictle de evitare u eSecului, constante ale

orientarii acfionale a indivizilor normali, rezultate ale simbiozei

dintre instinctul de conservare. bunul sim! (comun) qi ralionalitatea

limitate6.Nici o categorie de indivizi nu realizeazd ,.ac[inr-ri logice" in

exclusivitateT, dupa cum nu existd actori normali care sd fie intotalitate iralionali. De f'apt, ceea ce pentru unii actori (externi

mediului social referer-r1ial gi situafiei acfionale date) apare ca

dovada de irafionalitate, pentru sivArqitorii faptului concret exi'std

cel ptlin s,trporlul ralionalitdlii inlemeiate in.forla bunului sim1.

un spatiu sau ull interval axiotropic de orientare tirnclionalS. Modernitatea a

relativizat o serie de valori qi, totodatd. a ldrgit sfera de itrterpretare a rela(iei

dintre nornral 9i patologic. in schirtrb. in cotnurritAtile arhaice 5i tradilionale.

con!inutLrrile norrnalitatii qi anormalitafii erau stabilite cu claritate, atitudinea fald

de ele era aceeagi de la o etapd la alta, iar abaterea de la rnijlocia socia16 era ufor

sesizabil6 gi sanc!ionatd cu asprittte.,'Vezi gi Herbert Sitnon, Moclels o/ ll',lan; Sr,tciql ancl Ralional. wiley, New York.

| 957.7 pentrrr o explicalie detaliata vezi V. Pareto, Traitd de sociologie generale, vol.

l. Payot. Paris. 1917,P.68 9i urn.

care pot rezolva problemele ;ireminiscenlele ctrlturale arhaice sin incercarea cle a stabili nrodelti

'lui pi il deternlina sd le inclr-rda iroricdrei structuri societale.

Normalitatea desfrguririi viefii sociale este congtie ntizardgi preluita de i'divizi. ra valoarea reald sau c6t mai aproape cleaceasta. doar atunci c6nd ei c'nosc (dir.ect sa' indirect; ii opusuracesteia. adicd, experienlu anormaliriiliir. Abia in astfel de rnomente

t8 tq

Dumitru STAN

Sociologul clujean Achim Mihu numegte sintezele deralionalitate acfiuni) drept ,,principii aleralionalitdtii nalitate tr.Uul.'i"pistate 9iinterpretate cunoagterii gtiinlifice. Nutrebuie, insd lcolo inc6t ,,rd ,purr._'.a .irntulcomun este in totaritatea lui fals sau cd intre simlui .o-un gi gtiinlaexistd intotdeauna o opozilie, dar este necesar sd recunoagtem cd

gi neorganizatd, gi la speculatiaesenlial de apelul la cunogtinleletodei gtiintifice,,8.ai societdlii rdvnesc la obtinerea

mijloacele necesare imprinirii'XJttilJiT:"'3,#l Tl':*?insuficienld se adaugd gi faptul cd aceeagr parte a populaliei accedemai greu la avantajere cunoagterii gtrinlince gi, deci ,uffiaitut.udemersurilor ei este dirninuatd. pri' urmare, gansere acesteia dereuqitd socio-culturald se reduc, situafiei deinferioritate trebuie sd opereze t proprie deviala. Multe sunt schimbarile prod in astfel deimprejurari, dar trei dintre ele par a fi cel mai des intdlnite.

I i y:l:, t:::-1*:r-::, in .sociotogie, Editura Dacia, Cruj-N apoca, tee2, p.8.Aceasra stare este rezurtatul prasdrii indiviziror in pranur curturii iconfortspiritual) gi civiliza{iei (confort'ateriar) dincoro de un niver minirn care, dacdnu este atins, definegte alte tipuri.de st6ri: nesiguranfd, stigmatizare, inferiorizare,frustrare etc. Plasarea convenabild antreneaz{. eremente diverse gi chiar opuse:reale - ireare, ra(ionare - ira{ionare, obiective - subiective, cantitative - caritativeetc' Pe ldngd varietatea elementelor irnplicate, starea de confortabilitatepresupune gr o strategie ac{ionald adecvata. Finalmente, aceasta trebuie sd seprelungeascd in atingerea scopurilor, in proporlionarea mullumitoare a costurirorgi beneficiilor, in rdentificarea Lrnor sL,bstitrte rrnrlionut. 1u variantecompensatorii la situatii de egec, in cregteri de presti-qiLr personal g.a.

Sociologict rural ului traditional romfrnesc

a. Reagezarea raportului dintre mijloace gi scopuri infundamentarea acJiunii prin micgorarea nivelului aspira{iilor. incazul in care nu se procedeazi astfel, egecul acliunii este inevitabil,iar actorii igi asumd un dublu risc: pe de o parte nu ating nivelulvaloric existenfial la care tind, iar pe de altd parte compromitgansele reproducerii bazei existenfiale de la care au pornit. Cu altecuvinte. indivizii aflafi intr-un astfel de context actional nu numaicd nu reugesc sd-gi imbundtdleascd starea de confortabilitate, ci,dimpotrivd, provoacd degradarea ei pentru cd igi propun obiectivemult prea inalte gi ajung la costuri prea ridicate in raport cudisponibilitetile lor

b. Efectuarea de suprageneraliziri in sensul c[ soluliileunor experienle faste sunt considerate valide gi pentru alte tipuri desitualii. Aga se explicd de ce variantele tradi{ionale de rezolvare aunor probleme gi disfunclii sociale s-au reprodus multd vreme inpofida faptului cd efectele oblinute in urma utilizdrii lor nu au fostintotdeauna in consens cu expectanfele indivizilor.

c. Reformularea periodicd a setului de axiome strategiceparemiologice prin adecvarea lui la presiunile funclionalitaliisociale curente. Toate societalile gi comunitetile, indiferent destadiul lor de dezvoltare, au avut - gi au in continuare - un numdrde ,,reguli utile gi clare" care, dacd sunt respectate, garanteazd,membrilor lor un nivel minim de reugitd aclionald. Structurate pebaza ralionalitalii limitate, aceste reguli sau principii sapienliale deacliune difera nu numai de la o comunitate la alta, ci gi de la o etapdistoricd la alta din evolulia aceleiagi comunit[1i. De pildd, in satultradilional romdnesc, regula era ca delictele comunitarilor sd fiejudecate, in cea mai mare parte a lor, de ,,ceata bdtrdnilor"(hotdrarile acestei grupdri justiliare erau respectate inclusiv de citredomnitor); in satul actual, batranii - fie nu mai au atribulii juridice,

20 2l

Dumitru STAN

fie au cel mult un rol consultativ.. Prin urmare. axiomele strategices-au (re)structurat in mod spontan Ei. in acelaEi timp. au tins sprepozitivare. Nr,r trebr"rie sd uitf,m. insd, ca ,.reprezentarilor piconstatdrilol simfului comun le lipsegte in general precizia,exactitatea; oricAt ar fi de juste gi de pitrunzf,toare, ele suntformulate in ternreni vagi gi t-lll se bazeazd, pe numdrare gi/sauntdsurare"-'.

Actorii normali ai grupurilor contemporane, marcafi de unnumir impresionant de conjuncturi defavorabile gi de perspectivaegecului acf ional. respectd. in opinia noastrd, recomandarileanonir-ne ale urmdtoarelor axiome strategice paremiologice:

a. ,,Un rlu nu rim6ne niciodatd singur!". Altfel spus,prezenta unui aspect de anormalitate in existenla societalii atragedupd sine, in mod epidemic. producerea altor fbrme ale anormalitdtiiin alte pdrfi ale structurii ei. Cu cAt sunt mai numeroase gi maiconsistente eforturile de izolare a aspectelor sociale deficitarc ai destopare a imprejr-rrdrilor care aLl generat aparilia lor, cu atat fonduldisfur-rcfional societal igi pieide din extensie. Totugi, o societatecare si nll cllnoasca deloc experienfa dificult[tilor functionale estede neirnaginat. Nici micar in modelele utopice descrise de platon.

cornisiile de aplicare a Legii fbndLrlui funciar (nr. l8/199 r) au cLrprirrs, inrnediul lLrral. irr nrod obligatoriLr, urr nunrr de batrani. Acegtia, prin experien{avArstei lor vetrerabile, sunt considerati drept curroscdtori ai rnodulLri de distributiea palcelelor de pamdnt de dirraintea procesului de cooperativizare socialistb aagricLrlturii (anterior anLrlLri 1962). Agadar, batrAnii satelor actuale pot constitLri..surse de drept". deoarece sirnpla lor indicatie constituie o dovadd cu caracter.juridic.'fotugi, nLr putine au fbst situatiile irr cale conrisiile de aplicare a legii aufost recuzate. iar bitrdnii din conrponenta lor contestafi, acuzafi de parlialitateori, nrai rnult. de senilitate; gerontocratia. at6t de puterrricd altadata. s-a depreciat,este respinsd sau, in cel nrai fericit caz, este nrintatd irr societatea actuald" P. Ilut, Afutrcloreo crtlitutittci ci,roc,ioumunttlrrl, Editura Polironr, Iagi. 1997, p. 16.

Sociologitt ruxil ttl ui lrsditionnl romftnesc

socio-cultural, realizabil la nivelul unor sectoare ale sistemuluisocial, nu insi qi in ceea ce privegte sistemul social in intregimealr'ri. Pe ansamblu, putem spllne cd societatea reprezintd un mediusocio-cultural relativ unitar in care actioneazd. intre multe altele,doua legi: cea a compensatiei gi cea a murtipricrrii efectelor;prima dintre ele ne convinge asupra faptului cd egecurilorfunclionale petrecute in urele unitali sociale Ie corespund succeseevidente in ale parli ale sistemului. iar cea de a doua nedenronstreazd cd, un deficit structural-hrnc[ional se prelungegteintr-un lant de ef-ecte negative intrucdt provoacd blocaje la nivelultuturor par!ilor sociale interpenetrante.

b. ,,Toate se leagl pflnl formeazi un intreg!" Indivizii gigrupurile se definesc nu atat prin rnanifestdrile lor singulare, cdtprin atitLrdini gi pozilii evalr-rative asllpra tuturor realizdrilor lor. Nueste suficient, spre exemplu. ca un individ sa aiba un comportamenteconomic eficient pentru ca el sd obtind gi o atestare socialdfavorabila; in evaluarea gi conturarea imaginii acestuia suntimplicate. pe langa actele lui in plan economic, multe alte aspecte:viala de tamilie. integrarea in societate, religiozitatea, moralitatea,valorile Ia care se rapofteazd etc. Naturu sinteticir si complementard ctexi.s'lenlei .s'oc'iule este gi mai evidentd in cazul grupurilor mari. Depilda. egecurile inregistrate in unele domenii de activitate socialadetermind perturbdri ftrncfionale in alte domenii de interf-erenta; deaselltellea, reLrgitele atinse in unele sectoare ale manifbst6rilorsociale se prelungesc, in mod normal, in succese ale actorilor dinalte sectoare. Din corelarea tuturor succeselor gi egecurilor unei

)',

Sociologin rurulului tradilional romdnDumitru STAN

ci dovezi de modificare a identitdlii socio-culturale'

lo G. Johns, Comportament organizalional,Editura Economicd, Bucuregti, 1998,

automatA, incongtientd a acestul proces' re Neveanu'

Dictionar de psihologie. Editura Albatros' ungem si,,cu lturaint.i.g.t. cu mai multa ugurin[6' .unul ^r rareorl

2425

Dumilru STAN

valoarea actuald a costurilor"". Chiat atunci cAnd se obline o ratd

incurajatoare a profitului. satisfaclia ac(iunii este diminuatd. intr-oanumitf, misura. de faptul cd obsesia vulnelabilitalii este. incontinuare. reproclusd. In plus. regis'lrul uclionul di,sponibil e,ste

limitat lu un numiir restrans' cle varianle, iar actorii, avAnd ca scopprincipal asigurarea subzistenfei, vor opta pentru alternativa care leproduce cel mai mic deficit. Nepern-rilAndu-gi asumarea unorriscuri*, acegtia devin confbrmiEti, filistini, ritualigti gi, mai ales,

tradilionaligti''.d. ,,Cu cf,t mai repede, cu atf,t mai bine!" Formele

anorrnalitdlii sociale ii inrpresioneazd pe indivizii norhrali intr-atAt

" C.S. Becker. C'apilalul unon O unali.ci teoreticd Si entpiricii c'u re/erire.spec'iuld lu etltrco!ie. Editura All. Bucuregti, 1997, p.61 .

" Dacd fbndul aperceptiv stapAnit de individ este mare gi dac6 mnemoschemele,posibilitalile lui de a face combinatii (prelogice 9i logice) sLlnt nulneroase, atunci

situaliile de risc la care acesta se expune sunt tnai puline ori rrai ugor de depdqit.

Arn fi tenta{i sd credern ci un capital cognitiv mare l-ar scuti pe posesorul lui de

a tfAi angoasele corespLtnzbtoare stdrii de risc. O asemenea opticd este nLtmai inparte adevdratd. Astfel, acceptdnd ch.,gtiinla este nristtra puterii omului" (F.

Bacou), individul care gtie curn trebuie acfionat corect la un moment dat ar

trebui sd fle rnai puternic sau mai putin vr.rlnerabil decdt restul sentenilor. Or,,,agti" este doar conditia (nu 9i garanlia) lLri ,.a putea". iar din acest motiv un savant

poate ti aproape la t-el de neputincios precunr Lrn copil. Totugi, avantajul cel mai

evident, in cazul in cale rrivelul cognitiv (individual sau colectiv) este ridicat,este acela ci actorii inoveazd, cautd solLr{ii de iegire din starea de risc - inclusivin conjunctLrra agravdrii acestei stAri. in schirnb, cAnd capi?alul cognitiv este tnai

pu{in consistent, ei riscd uzAnd de multe precau{ii sau, cel mai adesea, evitd oricerisc gi conservi sclrenrele actionale vechi; evaluarea t'iscLtrilot'se face, de aceastb

dath. prirr prisrna Lrnor prejLrdeci!i contbftabile: inutilitatea schinrbarii. fbr{area

ori ,,tr.rlburarea" destinului prin provocarea sclrirnbdrii, invocarea instan{elor

,,potrivite" (extelioare) pentru a genera schirr'tbarea etc.

't l. lonescr'. D. Stan. Elemente le:;ociologie, vol. ll, Editura Universit5tii ,,A1. l.Cuza" faqi, 1999, pp. 142-143.

Sociologiu ruruluIui trudiIittttul rln !!!!:

de mtrlt incAt. in t'a1a an'relinfarii lor. ei recurg fie la mani/estdri

strategice paremiologice la care actorii apeleazd. Incercarea

eradicarii r-urei vulnerabilitali are o probabilitate mai mare de

reugiti daci demersllrile necesare aproprierii acestLli scop au loc

intr-un interval de tirnp cat mai apropiat de momentul in care

fur-rcfionalitatea sociala a fost alteratA sau anulatA. Eficienla actelor

de contracarare are indici Superiori de realizare atunci cdnd actorii

ber-reficiazd nLr numai de forla ra{ionalitilii limitate, ci 9i de

valoarea rationalitAtii Etiintifice.De asocierea acestor doui forme de rafionalitate se pot

bucura toti actorii care i$i completeazd participarea et-upirica la

functionalitatea sociald cr-r solulii descinse din cercetarea gtiinlifica'

Sociologr-rl se afld, cLl sigrlrantd, printre ace$tia. Mai mult, el este

obligat prin statutnl sdu sd reahzeze dicrgnoze, prognoze asupra

et,olt.tliei fbnontenelor Si proceselor :;ocictle qi sa avanseze vurianle

rJe rezoh,rre a dif'eritelor sitllatii sociale critice.

in r,rltinri instanfd, putem afirma cd inclusiv sociologurl se

insuficienfele acestuia, la fel ca oricare altul dintre cet[feni..Prin

urmare. el cLlnoa$te gi aplicd setlll de axiome strategice

paremiologice pe care l-am prezentat anterior. Ca cercetitor, ins6,

iociologul trebuie s6 respecte tlouir exigenle epistemologice

fundamentulc.

2726

Dumitru STAN

a. Neutralitatea gi/ sau obiectivitatea (axiologic[, politicd,morald etc.) fafi de problemele pe care le investigheaz5. Degiatdt de des invocatd, obiectivitatea cercetdtorului socialului nu estedecdt aproximativd, daca nu chiar imposibil6-, ne spune H.Mendras: ..sociologul. intr-un anume fel, se studiazd pe sine atuncicAnd studiazd pe semenii sdi gi societatea'in care trdiegte. Or, esteimposibil sd faci un studiu gtiinlific in condiliile in care tu insulieSti obiect (subl. ns.)... Egti influen{at de boala de care suferi"''.

b. Identificarea obiectului de cercetat gi definirea lui.Aceastd cerinld poate fi satisfdcutd in modalitdli extrem de variate.Astfel, dacd nu toli marii sociologi, atunci cu siguranla toatecurentele sociologice au stabilit reguli de delimitare a obiectului de

cercetat gi rnomentele in care acesta poate fi definit. De pildd,pentru E. Durkheimla, o cercetare reugitd a faptelor sociale este

'Subiectivisrnul, atdt al actorilor investiga{i, cdt gi al cercetdtorilor, ne obligd sd

recunoagtem ca cercetarea sociologicd nu va putea evita niciodatd producereaunui anumit cuantum de eroare sau cd legile sociologiei nu vor putea avea decdtun caracter probabilistic. Totugi, a$a cum o boald oarecare are nigte trepte deevolu{ie gi de acutizare, la fel putem vorbi despre etape ale subiectivisrnului(obiectivismului) sociologilor. De pildi, pentru un sociolog partizan gi sus[indtoral delindtorilor puterii politice, egecurile acestora sunt fie trecute cu vederea, fieintrepretate ca adevdrate succese, la rAndul s6u un sociolog radical gregegte prinpatima cu care criticd elita guvernamentald. Degi prezenta subiectivismului este

incontestabild in ambele exernple, fiecare sociolog in pafte igi apreciazd poziliaca fiind obiectivd. Aceste niveluri de subiectivism revoltdtor (in special in primavarianti), produc un rdu imens sociologiei pentru ci ii diminueazd in modsubstan{ial cota de credibilitate. Atunci cdnd sr.rnt depagite asemenea exageriri,sociologii rlmdn subiectivi in lirnite rezonabile (induse de sursele de educafie, de

clasa sociald in care s-au format, de caracteristicile mediului de rezidentd, demdrimea veniturilor etc.).ri H. Mendras, Eldments cle sociologie, PUF, Paris, 1969,p. 16.ra

E. Durkheirn, Regutile metodei sociologice, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1974.

Sociologin rural ului toclilionnl romffnesc

posibild numai dacd sociologul renunld la prejudecdli 9i iSi

definegte obiectul pornind {-e la caracteristicile exterioare ale

acestuia; pentru Max Weber'), aspectele exterioare ale obiectuluisunt utile doar in separarea lui (din raliuni metodologice) de

celelalte obiecte prezente in c6mpul social, iar pentru a-l definisociologul trebuie neapdrat sd fie capabil de empatie qi

comprehensiune. Unii sociologi au identificat obiectul cercetdrilor

lor cu fenonenele gi procesele exclusiv coleclive (sociologismul,

holismul metodologic); al1ii, dimpotriva, au recomandat direc{ionarea

sociologiei spre studierea ac{iunilor. credinfelor.,.atitudinilorindividttale (psihologismul, individualismul metodologic)'''

Exemplificdrile noastre ar putea continua cu multe alte

situalii de evidenliere a obiectului sociologiei: de la opliunea pentru

apologierea reugitelor funclionale, la preferinla studierii manifestdrilor

devian{ei sociale; de la cercetarea a ceea ce este familiar, la ceea ce

apare ca neobignuit pentru viala cotidiand a actorilor; de lapredileclia pentru aspectele persistente in societate in toate etapele

l5 Vezi M. Weber, Economie et socir)td, Plon, Paris, 1971.t6 Vezi gi A. Laurent, De I'individualisme, PUF, Paris, 1985. Pentru simplitateagi claritatea diferenlierii in aceastd problemd amintim gi punctul de vedere

exprimat de L. Dumont. Astfel, el menlioneazd doui tipuri de sociologie: ,,inprimul tip... se pleacd de la indivizii umani pentru a ajunge apoi la societatea

care-i inglobeazd; cdteodatd, chiar societatea insdgi este conceputd ca rezultat al

interac[iunii indivizilor. in celdlat tip de sociologie se afirmd rnai intAi ci omul

este o fiin{d sociala, dupd care se postuleazl cd faptul global al societAtii - nu al

(societatii)) gdndite in abstract, ci al fiecdrei societd{i concrete in parte, cu

institu{iile 9i reprezentdrile sale specifice - este ireductibil la orice

descompunere. Dacd in primul caz s-a vorbit de individualism metodologic am

putea vorbi, in cel de al doilea, de holism metodologic" (Eseu asupra

i nd iv i du al i s m ttl u i, Editura Anastasia, Bucuregti, I 997, pp. 9- l 0)'

28 29

Dumitru STAN

evoluliei ei (statica sociala). la alegerea preponderentd a formelordinamicii sociale g.a.m.d.

Prin enumerarea acestor altemative de circumscriere aobiectulLri sociologiei am unndrit. de fapt, sd conchideln asuprapropriilor noastre opfiuni relative la acesta, inclusiv in privinta justeleicercetalii satului de cdtre sociologie. in esen1i, alegerile noastre sunt gipremis'elc care utt stat la bazu elqborarii lucrcirii de /hla.

a. Sociologia este gtiinfa functionirii colectivitltilorumane gi. irnplicit. a relafiilor. faptelor, institufiilor, organizaliilorerc. realizate de indivizii care le alcdtuiesc. Individul este studiat desociologie doar daci exprir-nd roluri care influenfeazd viaga unuinumdr important de alti indivizi sau dacd el insuqi este afectatputernic (pozitiv sau negativ) de prezenfa celorlalti membri aigrtrpului siLr . Evident.. sntuleste obiect de studiu pentru sociologieintrucAt este o fbn-ni de colectivitate umand. Investigareasociologicd a acestuia trebuie sd vizeze^ inevitabil. elemente princare el se identificd: relafii, fapte. institr-rfii etc. rurale. Datoritadimensir-rnilor (spafiale. economice. demografi ce, politice) reduse gidatoriti integra{ionismului excesiv manif-estat de indivizii care ilcomplul. satul pare [a prima vedere un obiect sociologic ugorde abordat. Accesibilitatea este. in acest caz. inseldtoare deoarece.

In rnod curent. specialigtii se rezumd la a distribLri psihologiei studiereaindividLrlui, iar sociologiei stLrdielea grupurilor. Se cuvine, totugi, sa facem doudprecizari: a) in nrdsura in care individul este infeles ca irrstanfd care se reproducepe sine, atullci acesta este lnai potrivit sd fie obiect de studiu pentru psihologi, b)sociologia este gtiin{a dif'eritelor tipuri de grupuri Lunane, dar poate revendica gi eastudierea individLrlLri atdt tirnp cat il privegte pe acesta ca produc6tor gi/saLr

reproducdtor de social. Spre exernplu, in conrunitatea sateasca preotul este unpersorraj urric. dar care introdLrce gi rnentine o schenrd sociald de viatd. De aceea. inopinia noasn'd. orice sttrdiu sociologic asupra unei cornunitati rulale este inconrpletdaca rrrr cerceteazd activitatea preotului gi eltctele sociale antrenate de acesta.

30

Sociologiu rurul ului tnulitionul romiinesc

in realitate. sociologul este nevoit sd cerceteze atdt caracteristicileexterioare. cAt gi pe cele derivate din contprehensiune (adica dinstabilirea sensului faptelor care all loc in rnediul rural). atatmanif-estdrile individuale, cdt gi (mai ales) fenonrenele. proceselecolective specifice acestlri tip de comunitate.

b. Societatea este o sintezfl dinamicl de componente(structuri) gi roluri ale acestora (funcfii). cdnd cercereaza roarepdrlile gi toate functiile lor din perspectiva unitalii gi ainterdeterminarilor acestora, s'oc'iologttl isi reprezintd societuteu c,ct

pe un imans .si.slent: c6nd are in vedere doar anumite domeniisociale gi efectele sectoriale pe care ele le declanEeaza, sociologulsttrciiaza .strhlistente ale soc'ietiilii. Satul este o parte a ansambluluisocial ;;i. prin urntare, el poate fi deflnit ca Lln subsistem alsocialulLri. Pentru cd el tinde merell sd rdmdnd suficient siegi gi sdse reproducd in planul structurilor gi fur-rctiilor. nu greEim daca ilconsiderdm chiar tur ,s'istent soc'iul. Mai mult. confinuturile rnediuluirural devin. pe aceastd linie jLrstificativd. subsisteme. in consecintd.clrnoa$terea sociologicd a ruralului preslrpune demersuri analitice gispecializate aslrpra subsistemelor lui (economie. familie, traditie,ordine sociala etc.), dar Ei interpretdri asupra calitalilor sistemuluisocial rural rezultate din corelarea func{ionald a diviziunilor lui.

c. Starea curentd a sistemului social gi a subsistemelorlui depinde nu numai de fenomenele gi faptele prezentului. ci gi deinfluentele a numeroase unlecedenle. De aceea este important sdgtinr nu numai cum este aceastd stare .,aici gi actrm". ci qi cum aajuns ea sa fie astf-el. Aga se explicd interesul special acordat desociologi uneia dintre gtiin{ele cale studiazd aspectele trecutuluigrupurilor sociale (etnologia), precum qi necesitatea de a investigaproblemele satr-rlui rorndnesc actual pornind de la cunoagterea

JI

Dumitru STAN

caracteristicilor existenfei acestuia in perioada istoricd imediatprecedenti, numitd gi,,traditionald"*.

d. societatea creeazd, prin sine instrumentele functionrriiei. cand continuitatea existenfei sociale este deranjatd in vreun fel,trebuie operate schirnbari in scopul reechilibrarii funcfionale. Depilda. in satul tradilional rom6.nesc au existat, cu siguran!6, multemomente de derivd. Totugi. el nu a eEuat gi nici nu s-a transformatesenfial o perioadi imensd de timp. Surprinzf,toarea lui stabilitate arputea fi pusa fie pe seama capacitalilor celor care il alcituiau de arabda gi suf-eri in imprejurari iegite din comun, fie pe seama,,pagilor mdrunti" de adaptare funclionali pe care acegtia i-ar fiefectuat prin respectarea autoritatii traditiei. Aceasti ultimdvarianti a fbst, probabil, mult mai exersati. pornind de la ea neexplicdm relativ ugor de ce ruralul tradifional gi-a schimbat treptatconlinuturile, dar nu gi-a scl-rimbat esenta gi identitatea.

Reactivitatea sociald fala de starea fondului disfunctionaleste relativ imediata qi, mai ales, imanentd. Sociologia a apdrut ca oformi elevatd a acestei reactivitalii gi s-a impus treptat ca ocomponentd a societdfii axatd pe irnplinirea gtiinfificd a unui scopperpetuur in toate mediile umane normale: diminuarea prompti aefectelor negative generate de problemele gi disfunctiile sociale**.

Sociologiu ruralul ui trsclitional romdnesc

Relafia dintre sociologie gi celelalte structuri ale societatiipoate fi._comparatd cn relatia dintre lider gi masa pe care oconduce'': aceasta din urmd traieqte intens starea de defavorizare.rdvnegte la depipirea ei, dar nu qtie care sunt caile gi nici etapele deacfiune necesare imbunatalirii situafiei in care se afld; liderul, inschirnb. ir-rdica nn ,.fir rogu", suplinegte insuficientele cognitive alemasei, ia decizii gi igi asumd responsabilitatea asupra calitaliiefectelor care vor Llrma. Chiar in aceste conditii, efortul cel maiobositor gi cel mai riscant rdmAne de partea masei. La fel se

intAmpla gi in caz:ul sociologului: trebuie sd stabileasca undiagnostic asupra unor deficienfe pe care societatea le traiegte deja,trebr,rie sd sugereze care sunt pagii necesari iegirii din crizd, sd

atenjioneze actorii sociali (care ii vor Llrma recomanddrile) asupracosturilor gi dificultatilor cu care se vor confrunta etc.; riscurilecele mai evidente revin insd celor care acfroneazd in sensulsolufiilor prescrise de sociolog qi nu acestuia ca atare, intrucAt eldoar propune beneflciarilor o variantd oarecare de ac{iune.

Pe ansamblu, spunem cd sociologia trebuie sd studieze. cuprecddere. situa!iile care deranjeazd, func!ionalitatea sociala.ProcedAr-rd astfel, ea ajutb structurile societatii s5-si realtzeze

reformarea lui p6nd la oblinerea unei noi stdri de echilibru. O asemenatransformare nu poate fi ocolitd cici, afirmd acelagi R. Merton,,,intr-o structurasociali datd, tensir-rnile gi presiunile, dacd nu sunt lirnitate de reforrne, vorconduce intr-un anuntit molnent la schirnbarea societAlii" (Social Theory ana,Sctc'iol Struc'ttrre, Free Press, Glencoe, lllinois, 1959. p. 4l). in concluzie.prezenta gi actiunea disfunc(iilor sociale creeazd, o situafie oarecum paradoxala:sunt indezirabile gi irnpovdritoare, dar favorizeazd accelerarea progresului social.'' C. le Bon, Psihologia mulgimilor, Editura Anirna, Bucuregti, 1990, pp.65-78.

e R. Merton, disfunctiile sunt -ci adaptarea sau ajustarea sistem delogique, Plon, Paris, 1965, p. t02). ilecalitate intrinsecd: dinamizeazl, s ca

JZJJ

Sociologiu ruralul@

func[iile $i. totodata. ir-rciicd schimbarile necesare pentrtt ca o

problemd sociald s6 nu ajunga la stadiirl de disfunclie'

Dacaacceptdn-rideeacl.,sociologias-anisctttnuintArnplatot- intr-o perioadd de criza"l8, atunci suntem obligali sa

legim destinul acestei qtiinte cle nevoia oamenilor de a depaqi toate

priblemele Ei disfuncliile sociale cLl care ei se confruntd.'sociologtrl c. zamfir indicd for]dul social disruptiv prin conceptul

generic de problemi social5 9i il define$te ca pe ,,u11 proces' o

caracteristici. o situalie despre care societatea sau un subsistem al

ei considerd cd trebuie schirnbat"r". De asemenea, el stabilegte

clasele de feuonene care intrd in aceastd categorie:

a. starea sociald invechita (organizarea deficitard, tensiunile

rasiale. imobilismul. alcdtuirea 9i validarea ierarhiei sociale pebaza

unor prej udecdli etc.);' b. f-aptele sociale considerate in sine ca negative in orice

sistem social (furtul, violul, incestul, onluciderea, inqel6ciunea.

anomia e1c.).

c. consecinlele negative ale unui proces social pozitiv (spre

exernplu. ef-ectele negative ale industrializ6,t\i, plasan-rentele sociale

deficiiare in pofida cregterii capitalului educalional, alienarea

spiri tu lui comunitar concomitent cu desf}qurarea ttrbani zarii etc') ;

d. fluctualiile factorilor externi naturali sall sociali

(catastrofele naturale. revoluiiile, rdzboaiele etc');

e. decalajele procluse de dezvoltare (dif-erenlele de ritm,

inegalitatea gunrllor. discrepanlele dintre rndrimea capacitdlilor 9i

ceaaaspiraliilor..contradicliiledintreparlileantrenateinacestproces etc.)l

f. aparilia de noi necesitali (pseudo-nevoile Ei pseurdo-

aspiraliile. ctirjc.rttall de tealizate a concordanfei dintre gradul de

.uiifi.ur" a forfei de muncd gi noile tehnologii folosite, probleme

generate de petrecerea ineficientd 9i neadecvatd a timpului liber etc.);

g. piobleme privitoare la dezvoltare (aspecte de.perspectivd

mai inclepartata: proiecte. planificari' resLlrse' asociert etc' $l

variantele agravante antrenate de acestea)'

Laaceasticlasiflcareaproblenrelorsocialetrebuiesdmaiadf,ugdrn faptul c6 ele dif'era ca tipologie, intensitctlc in exprimare'

cui ie rezttlvtrre etc. in funclie de mediul social in care se

mar-rif'est[. Mult[ vreme s-a considerat c6 mediul rural funclioneazd

inrnodnatutal'spontangicaproblerrrelesocialealarnranteseintalnesc doar in spafiul urban. Sociologii care au sttsttnut aceasta

ideeauplecatdelarrnttrgttmen|istoric..sociologiaaapdrutcaunmiiloc.t. teorclonare a vielii sociale in societalile cu mari

concentrdri de populalie qi covarEite de efectele industrializdrtr' ot.

revoluliairrdtrstrialaEisporuriledemograficeinsemnateS-alloroclus mai i'tdi in rnediLrl Lrrban. Prin urmare. in acest cadru socio-

iezidenlial trebuiau oPerate, cu

(extinderea relelei de locuinle.

r-r-runc[. diversificarea 9i inr

construirea de uoi gcoli. spo

transport etc.) qi intr-un tirnp cit mai scurt'

Nr,r trebuie, iltsi, si comitem eroarea de a considera c6' in

rrromentulaparilieisociologiei.inmediulruralexistaovialdsociala paraiisiacA. in realilate, problemele sociale care afectau

satele eiau suficient de numeroase. dar. trebuie sd recunoaEtem,

sensibil mai pufir-re gi de o intensitate mult rnai redusd, in raport cu

Dumitru STAN

It S. RddLrlescu. Honrr,t.sociolr,tgicus, Casa de editurd 9i presd,,$ansa", Bucuregti,

199.1. o.97.'' C. larrrt'ir. Strcttegii ctle dezt,olt:cirii socictle, Editura Politica' BLrcureqti, 1977,

pp.47.50-55.

3435

Dumitru STAN

ceea ce se intAmpla in interiorul oraqelor.. Lumea ruralului de la

iumdtatea secoluiui trecut avea nevoie de schimbdri in cAteva

hon,.nii vitale20: redistribuirea propriet6lii asupra pdmAntului,

cregterea veniturilor familiale, organizatea asistenlei medicale,

or g' anizarea si stemului de inv[limant, reagezarea raporturilor dintre

clasele sociale pe principii rnoderne, teorganizarea conducerii etc.

Totugi,inpofidapresiunilorexercitatedeacestedeficienteale meditrlui sf,tesc, sociologia, ca gtiinla a rezolvdrri problemelor

sociale. s-a impus mai intai prin teme de sociologie urband 9i ceva

mai tArziu prin subiecte de sociologie rural['

2. SOCIOLOGIA RURALA - O ANEXA A. SOCIOLOGIEI URBANE ?

survenea nttmai in urma interventei statului)'io V. Miftod. , Elemente de sociologie rurald, Editura gtiintificA 9i Enciclopedica,

Bucureqti, 1984, PP.26-21 .

Am afirmat in rdndurile anterioare ca, pAnd in prezent, in

preocuPdrile sociologilor, Prob

iaport cu cele rurale. Situalia

sdieasca a fost interPretatd de a

alternativ de ameliorare a funcliorgi reproducdtor mimetic al unor

oraEului.O.ur.*"nea,pentruunii.teoreticieni'satulgioraEulreprezintd doui spa!ii socio-culturale opuse' supraordonate

primul fiind obligaira ,. spund celui de-al doilea - iar pentru allii

constituie doud fbrme de habitat complementare gi unitare in cadrul

sistemr-rlui social*.Inconsecvenla punctelor de vedere asupra acestor doud

mediirezidenlialeseregdsegteinclusivinprivinladenumiriiOir.ipfirr"lor sociologice pentru care. satul 9i oraqul sunt obiecte

speciale de cercetare. Ca atare, cei care sunt de acord cu ideea

co-existenlei qi corellrii funclionale a celor doul spalii socio-

ate celelalte sunt expresii radicale asupra

le in aceastd problemd au tins' de regul6'

orilor lui ajungdnd pAnd la identificarea

laranului cu ,'o oaie care trebuie sd fie

lditura Tehnicd, Chiginiu' 1998' pp' l0 -

liondrii urbane, iar in acest scop trebuie

dar rdmdne inferior ordgeanului (cel pu{in

^a

36

Sociologiu runil ultti trodilionol romAnescDumitru STAN

cel al loctritorilor din spaliul rural.]J Denis Perreault, La 'st'tciologie nrrale redd/inie' in vol' Sociologie

contenporuine. Vigot' Paris. 1989, pp' 317-320'

l

l

i

39

\

38

Dumitru STAN

trisdturi comportamentale precum individualismul, egoismul,respingerea tradilionalismului. mercantilismul, anonimatul etc.;instrdinarea intragrupald ajunge pdnd acolo incAt un volum mare de

populafie alcituiegte, potrivit afirmaliei lui Riesman, doar o

,,mul1ime insinguratd"2a. Densitatea demograficd specifici oraguluistimr-rleazh. evident. o rlare densitate a relatiilor citadinilor. Inacelagi timp insd, aceqtia rdmAn ,,organic separali cu toataapropierea lor" intrucdt ,,nimeni nu consimte si ac{ioneVg in vreunfel in favoarea altuia frr[ sd oblina un echivalent in loc"".

d. Oragul a devenit un spa{iu din ce in ce mai atractivpentru locuitorii din mediul rural intrucdt le oferd

^gansesuplimentare de satisfacere a unor scopllri extrem de diverse'o. J.

Dreyfus ne spune cd motivafia cea mai puternicd in declangarea gi

intrelinerea relafiei culturale dintre sat gi orag rdmAne, totuqi.

,,aspiralia dupd confort". Aceasta ii mobilizeazd at6fi de mult pe uniirurali incdt ei iau decizia de a migra ln mediul urban.

Voinla apriori a migrantului este de a depdgi-orice obstacolintdlnit in noul mediu, numai cd aceastd orientare nu este suficientd.Spafiul urban nu ii satisface in mod facil expectanfele, ci, mai mult,ii creeazd o stare neconfortabila de ,,qoc cultural" sau de ,,orbire

oragele DatoritA inflr.renfelor integrative ale bisericii. avem tendinta de a etichetaoraqele rnici cu atributele comunitdlii. Prin raportare la marile concentrdri urbane

acestea au, desigur, un puternic spirit comunitar. Totugi, prin raportare la sat ele

probeazd doar trdsdturi caracteristice grupurilor de tranzilie de la comunitate la

societate. [n consecintd, mediul urban nu are o bazd comunitard chiar dacd ininteriorul lui func{ioneazd grupuri (f'amilii, grupuri de muncd, grupuri de

prieteni) care reproduc, rndcal parlial, trdsaturile cornunitdlii.t' D. Riesrnan. La fbule solitaire. Arthaud. Paris. 1964.15 F. Tcirrnies .'Coitttrunuute et .toL'idtA c'atcgories fbnclomentales cle la ,sociologiepttre, Retz CEPL, Paris, 1971 , p.89.'"Yezi V. Miftode, Migra[iileSi dezvollareaurband, EdituraJunimea, Iagi, 1978.

S oc io log io r urul ul ui tradigional ro mfr nesc

culturald"-'. In acest sens. amintim faptul cI migranfii de la sat laorag. in cea mai mare parte a lor sunt nevoili sd renunte la uneleobiceir"rri, trebuie si locuiascd in alte condilii decAt cele cu care aufost obignuili, nu se simt pregatili si facd fagi formelor urbane dediviziune sociald a muncii. natura gi calitatea relatiilor interumaneIe provoaci dezamdgiri28 g.a.m.d.

Migrantul, sensibil afectat de situalii rezidenfiale pe care nule-a dorit gi nici nu le-a anticipat. devine preocupat, in principal, dedescoperirea acelor variante funcfionale minimale privitoare lasituarea lui in spaliul oragului prin care sd depageasci starea de goc.Solufia cea mai potrivitd, atdt timp cdt nu reugegte o adaptareugoard la modul urban de viafi, este sd utilizeze habitudinileinviilate, exersate in mediul rural de provenienld gi care i-auprodus de rnulte ori satisfaclii-. Oricdt ar pirea de nefiresc, trebuiesd spunem cf, un asemenea comportament nu se finalizeazd cualtceva decit cu aducerea satului in oraq! Daca interpretf,m acest

r7 J. Dreytus, La societe clu con/brt. Qtrel enjeu, quelles illusions'? L'Harmanan,Paris, f 990, pp. 13,27.rs Jean Rerny, Liliane Voye, Sctciologie urbaine, in vol. Sociologiecontentporaine, Vigot, Paris, I989, pp. 336-337.

O asernenea opfiune este o reacfie compoftamentald normalA, intalnita inprocesul de invd{are a experien{ei atdt la oameni, cdt gi la animale. Dacd in cazulacestora din urrnl invifarea se concretizeazf, in elemente senzorio-motorii foartegreu de rnodificat, la nivel uman ea rnai include gi alte aspecte: cognitiv -simbolice, sociale, profesionale etc. - supuse mobilitatii prin natura lor. Pentruom, atunci cdnd contiguitatea dintre rnediul precedent (natural, dar qi socio-cLrltural) gi cel curent este diluatd ori, mai rnult, intreruptd, tendin{a este de aaplica norme, cunogtin{e, valori, rlodele interiorizate gi verificate deja. P6nd laasimilarea noilor condigiontrri gansele existenfiale sunt induse, inc6, de vechilehabitudini (vezi gi P. Muregan, invdsarea sociald, Editura Albatros, Bucuregti,1980. pp. l6-18).

40 4

Dumi\ru STAN S oc i o I o g i a r uru I ul tri t ryrnlyl!:Ytyl:::

l'enomc.n prin raportare la rata migraliilor, infelegem de ce unii

sociologi au ajuns si recomande cercetarea ..satului di1 orag''2e. in

acelaEi tir-np, ins6. trebr.rie s6 acceptdm c6 $i pe aceasta cale

problemele sociale ale mediuluri urban se multiplicd, iar sociologia

urband pare. incd o datd. sh aibd prioritate in comparatie ctl

sociologia rurali.Nu putine sur-rt gi argumentele favorabile, de aceastd dat6,

intAietitii sociologiei rurale. Amintim, in continuare. cAteva dintre

acestezl.

a. Satul a preexistat oragului, iar acesta din urmd, ir-r mod

normal, a apdrut gi s-a dezvoltat PQrnind de la capitalul socio-

cultural al unei/unor comttrlitdti ntrale*. in consecinla. mediul urban

llll ar reprezenta altceva decit ttu produs sintetizat clitl antecedente

specifice mediurlui sdtesc. iar pentru a cerceta oragul in mod corect

nu outeur proceda altcurnva decdt sd cercetim mai intAi aceste

unt...d.,-,te. in opi'ia noastrd, un demers credibil de sociologie

urbana. cel pLr(i' 1' spalitrl socio-cultural romAnesc, trebuie sd se

spriji'e pe date prealatile. procurate in special de sociologia rurald

gi dc etnologie . _ .-:,)b. "Mii de ani omenirea a fost rurald"3o 9i, dir-r acest motiv'

in .,matricea stilistica" a compollentelor mediului urban este

imposibil ^sd nu existe multe elemente de culturd 9i civilizatie

sateasca. indep[rtarea totald a ruralnlui din urban ar necesita. cel

pLrlip ciin pLrnct de ,n,eclere teoretic. ut-t interval temporal comparabil

c,.,'c.l care a transfbrmat satul in oraq Ei, Inai ales, reducerea p|ld Ia

clisparitie a relaliilor dintre aceste doud medii. in realitate, satul Ei

ora;ul coexistir. iar in ntomentele de deficit funclional oragul

redescopera gi utilizeazd cu ugurinfa modelul de culturd 9i civilizafie

rurali dir-r care a descins. Agadar, rezolvdrile simple, empirice la care

a ajuns satul in timp par a fi. peutlur o mal'e parte dirltre ordgeni. chiar

mai atractive decAt cele of-erite de sociologia r'rrband

r', M. yotrng, p Willnott, Let,illage clctns lo r,'il/e, Editions du Centre,,Georges

Editrrra $tiinlifica, BtrcLrreqti, 1991. pp. 69.74).

- Prin speciflcr-rl obiecttrlui lor' aceste doLrh discipline 9fe1 9-":-tl]ltltip::3i'

rutile rnoclulr-ri in care s-au fbrrrlat 9i in care functioneazd satele. In acela$l tllxp'

ins.1. atat sociologia ruralh. cat;i etnologia evidentiazd. inf'luentele reciproce

Jinii. ..f . doud" medil 'i.rnf.nfiuf

. teriioriale qi, nrai .ales, scot in 'elief

elententele de continuitate rurald in structurile 9i funcliile urbatre.:-r;-O. In.r" Marica. Ctrrs cle soc'iologie nrrald. Saltrl cu stucttrrd psihic'ti Si

soti,tli, Cltrl. 1918. P. 10.'- Fot'nrcle iinrple (rtrrale, traditiorlale) d

sociale trebttie cttuoscLtte de or6genii ac

; "11'';',,'

*li:::.'il J;

" :'' ::. [",[:Ji

contilluturilor preqtiirr!ifice este ntl nutnai atractivd, dar 9i necesard'

+)

urbane, ca in 1970 aceasta a ajuns la o pondere de 37,1 o/o' cdinanul 2000 ea ar reprezenta numa\ 46,7 o/o-|i cd in anul 2025 peste

60 %o dintre locuitorii Terrei vor fi origeni3l'

producdtoare de confort..

Dumitru STAN

rl cf. D. Abraham, lntroducere in sociologia urband, Editura $tiinlifica'Bucuregti, 1991, p. 16 apnd The Prospects of llard lJrbanization, united Nation,

Sociologio rurol ul ui trudilional romfrnesc

Evident. nivelul urhcmizdrii nu este uniform, el variind de la

care sd le orienteze corect actele curente 9i de perspectivd'. de ,institulii 9i

irnprejLrrari in care sigi poata demonstra calitalile tl9 ,Y:l-'^!:':::l ,?::::i.1 l:

4445

rurd ul ui trndilionnl romiinescDumitru STAN

este de 54-7 %- popurlalie urband qi 45,3 7o - populalie rural5"'Am prezentat toate aceste date pentru a putea trage o

singurf, concluzie: satul constituie, incd, o unitate sociala cu o rlare

repiezentativitate statistici, iar Etiinfa care il cerceteazd, sociologicr

rurald, nu poate ./i con,siderotd sub nici o ./brmci doar o anexd a

sociologiei urbune.d. in spafiile culturale in care sociologia rurall a realizat

cercetiri insemnate. progresele in planul ftrnclionalitilii vielii

sociale au fost spectaculoase. De pilda. in SUA, Ia nivelul anului

1925. se preda sociologia rurali in circa 500 de institulii de

invdtdrnAnt. iar in 1946 existau aproximativ 600 de catedre

universitare cle sociologie rural[. Mai mult. interesul per-rtru viala

sociald rurala a fbst stimulat chiar de citre unii conducdtori ai

federafiei americanes-6: in 1908 pregedintele Th. Roosevelt a

infiilfat ..Country Life Copimission", iu 19l9 preqedintele W.

Wilson a creat .,Division of Farm - Population and Rural Life", iar

in alul 1930 pregedi1rtele H. Hoover a provocat deslipurarea unei

arnple cercetf,ri sociologice - at6t asupra rnediului urban, cAt 9i

asllpra celui rural; in special cel din urmd dintre liderii pe care i-am

menjionat a urmdrit oblinerea de rdspunsuri la intrebarea:',,incotrone indreptdm?" pornind de la depistarea legilor sociale obiective

generatoare de schimbari-. Spre deosebire de europeni, americanii

au abandonat mai ugor prejudecalile privitoare la necesitatea

cercetdrii mediului rr.rral. Aga se gi explicd performanlele pe care ei

le-au atins gi care. se gtie. sttnt superioare in raport cu cele din alte

state, cel pulin in planul vielii econornice. Aproape ci nu ne vinesd credem cb foarte multe dintre resursele dezvoltdrii americane au

provenit din mediul rural.e. Unii sociologi s-au grabit sd anunle ,,sff,rqitul tirinimii"''

pornind de la cdteva argumente consistente: mecanizarea ltrcrdriloragricole. obiectivitatea Lrrbanizdrii, agresivitatea mass-mediei

finalizatd.in crearea cLrlturii cle masd, pierderea independen{ei

funclionale de citre sat etc. Ca atare, mai corect at fi ,,sd vorbim de

agricultori, de grupuri sdtegti, eventual de clase rurale, dar ntt de

- irr conceplia pregedirrtelLri H. Hoover, viafa unui stat este influenfatd de toate

sectoarele de activitate pe care le cuprinde. De aceea, in calitate de condrrchtor de

stat a stirnLrlat desliquralea Lrnei ample cercetdri asupra socialultri arnerican vizAnd

r.ru rnai pu{irr de 30 de capitole. Dintre acestea amintirn, aici, c6teva: a) investiliile

tehnice gi descoperirile gtiintifice - cauze ale schirnbdrilor socialel b) transfonndrile

organizatiilor economice gi consecinlele sociale antrenate de acestea; c) circula{ia

infbrrra[iilor qi aria lor de rdspAndire; d) intrebuinlarea pbmAntului gi a strbsolului;

e) tendinlele sisternului educa{ional; f) schimbdri de atitrrdine sociald; g)

obignuin{ele de consum; h) viala agricold; i) problernele oraiului; j) binele

pLrblic. Finan{atd de Funda(ia Rockfeller, cercetarea a rrobilizat un numdr mare de

specialigti gi a fbst sintetizatd in lucrarea intitulatd Rec'enl Sociul Trentl,s in the

L/nite(l Stutes (2 vol., New York, 1933):7 H. Menclras, Lu /in cle.s pn,suns, Armand Colin, Paris, 1967.

decdt cea care desetrrneazd procesul invers.

" Cf. Sturi,rticct sr,tciold. Ctrlegere de clute' Cornisia Nationald pentru Statistic6,

Bucureqti. 1995, p. 16.r,' Vezi gi Doru S. Luntinosu, Sociolctgie nrrald, Presa Univel'sitari Rorndni,

Timigoara, 1996, pp.22.25-26.

4641

Dumitru STAN

1drdnime"38. Aceste cuvinte aparfin sociologului francez H.Mendras. un reputat specialist in analiza problemelor de sociologierurald. Totugi, credern cd sentinfa lansatd de el ,,sfdrgitulfaranin'rii" - este prea categoricd gi omite un aspect fundamentalpentru existenfa ldranului: mentolitatea. Cel care locuiegte inmediul rural gi lucreazd intr-un mod sau altul in agriculturd,inclusiv atunci cdnd nu aparfine clasei tdrdnimii are sentimentuldependenfei de naturd, manifestd o deferenfa aparte fala de pimdntca principal mijloc de producfie, realizeaza o ritualizare a cicluluimuncii prin legarea lui de ciclul anotimpurilor gi, mai ales, arecongtiin{a cd, pornind de la naturd (pamAnt, seminle etc.), producetot naturd (cereale, fructe, legume etc.). Oricdt se vor modificaprofilurile producliei gi modalitdfile concrete de a produce inagricultur5, aceste elemente de mentalitate se vor reproduce ladiferite intensitdti, iar actantii din acest domeniu nu se vorconsidera niciodatd veritabili ordseni".

i* H. Mendras, LaJin des pu1,san5; 84, p. 16.Din cauza rnodului excesiv de c lor fapte,

ornul susline ci este relativ indep dorneniulagriculturii, chiar atunci cdnd c redus incomparalie cu ponderea activitatilor mecanizate gi automatizate, acest gen deindependenld este discutabil. De pild5, un frig prelungit, o perioadh de caniculdetc. nu pot fi, deocamdatd, contracarate in totalitate indiferent de ingeniozitateaprogresului tehnic. In consecinfd, nici marile atdt nrai pufinzonele cu urbanizare difuzd ori comunitltile ru i absolut liberede constrdngerile naturii. in unele state superin nizarea a ajunsla cote loalte apropiate de procentajul maxirn. u trebuie sd neconducd la concluzia c ar' figi activitali cu specific ea pin sectorul'agrar spun e$terestul locuitorilor, ci emetndsura reald a dependenfei ornului fatd de naturf, gi cd pilstreazd o mentalitaterurala chiar atunci c6nd apartine, in mod formal, mediului urban.

48

Sociologin rurolul ui trulilionul romfrnesc

ldrdnintect crctualii este deosebit de receptivd fald de

noutdtile culturii materiale (agteeazd, uneltele agricole mai

vor fi din ce in ce mai satisfrculi de avantajele vietii in mediul rural.

Iatd care este irnaginea oragului in conceplia sdtenilor, potrivit

unor cercetari sintetizate de sociologul francez P. Rimbaud:

re pfacide Rirnbaud. Socitltd rurale et urbanisalion, Seuil, Paris, 1973, p. 38'

49

Imaginea oraguluiin renrezentirile sitenilor

Ponderea in raPort cu

totalitatea rispunsurilor - o/"

I Loc de iustruc[ie 1)5

2. Tirrp liber 47,s

3. Loc de oblirrere a banilor gi a altor

avantaie rnateriale 40,0

4. Avantaie sociale 31.7

5. LocLrl uttor fortle sPeciale

de cultr.rrb

1'7 1

6. BrLriai ercesiv 20,0

7. Aer poluat 20.0

8. Viatd de r"rzind r7 5

9. Anonimat si instabilitate farniliala t50

Dumitru STAN

Cu exceplia prinrei variante de rdspuns, observim cd mar

mr-rlt de.f umhtate dintre sdteni manif.estd pruden{a fala de avantajele

ot-erite de orag. in plus, in concliliile in care o societate are o bund

strategie de dezvoltare. inclusiv pentru mediul rural, multe dintre

variantelc- de rdspuns cu valorile cele mai mari pot deveni realitaligi per-rtru Iumea satr.rlui-.

Prin Lrrmare, satul societafii contemporane se poate

consolida intruc6t urbanizarea nu reprezintil solufia cea mai

reugiti pentru a-gi rezoh,a problemele gi distLrncfiile sociale. iar

sociologia rurald va rnai rdmAne pentrll multd vreme o disciplina

sociologica importantd. cu Lu1 obiect de studiu inconfundabil.

f. Mediul rural poate reprezenta pentru locuitorii dinorat un model de reugiti funcfionalfl, in special in unele domeniiprecLur nroralitatea. r'eligiozitatea, asistarea sociala, relaliileintracomunitare la nivel de tamilie gi de gnrp sdtesc. Chiar dacd

nrulte dir-rtre problenrele sociale sunt rezolvate de rurali in manierd

empirica. eser-rJiale sunt producerea ef-ectelor de delensionure u

Altfbl spus. intr-o societate in care problernele 9i distirncliile sociale rurale suntneglijabile sau rezolvate cu rapiditate, satLrl poate fi un spaliLr atractiv pentruafaceli, poate avea facilitili comparabile cu cele ale oragului in privinta /orsFLrlLri, Iocuitcjrii lui pot dispune de un buget rnare de tirnp liber dcai beneficiazd de

nri.jloace de muncd perfbctiorrate gi. de asenrenefl. pot avea irrstittrtii gcolare

pertbrnrante (cel putin pentru plirnele stadii de gcolarizare) atunci cAnd investescin acest sens. Dacd la acest potenlial addugdrrr gi avantajele curente - spiritulconrrrnitar. intercunoagterea, baza rnorali a raporlurilor, abserrJa rigiditatiiprouranrulLri locLrlui de rnuncd, utilizarea urrui nrediu nrai pLrtin poluat etc.intelegenr nrai ugor de ce. actualnrente, transforntarea satului in orag nu tnai

constituie un obiectiv rna.jor perrtru locuitorii sdi

S o c io Io g i a r urul ul ui t radili o nal r9 fttllls c

clintcrtultri grupul Si de re.fttcere 0 slarii de solidurilate. Numai

atunci cdncl a avut autonomie potiticd 9i economica, adicd in unele

perioade ale Evului mediu*0, oragul a realizaL la rdndul sdu aceste

efecte*: in rest. el a fost, in cea mai mare parte a existenfei lui, un

nrecliu al alienirii, al egoismului, al conf'lictelor 9i al intereselor

incompatibile - deficienfe pe care a incercat sd le estompeze prin

organizare raf i onala excesivA

Diferenlele dintre sat gi orag rezulta 9i din urmf,toarea

scherni propusf, de sociologii M. Giacobbi 9i 'l'P' Rouxar:

'" Rudolf Poledrra.(coord. l' Rotariu,

l-Jrbonul in t'izitrneo ltri Mar tr4'eher, in vol. Stutlii weberiene

R. Poledrra. A. Roth), Editura Clusiunr, ClLrj-Napoca, 1995'

o.229.t Este vorba. eviderrt, de oraqul cu o detrsitate dernograficd redusd in care

normalitatea colnportamentald 9i solidaritatea (de tip rnecanic, in mare rnisurd)

erau institr.rite in p|irnul rand de bisericd 5i doar spriiinite de tactori de natura

oolitica. militard, econotnicd etc.i-

Prezentatn, in acest sens, cdteva repere ale unei descrieri ref-eritoare la spafiul

rezidential londouez din secolul al XIII-lea: ..Nirrrerri nu trdiegte aici Iir[ sd cada

corrfruruta pe strdini cLr lintba 5i cu obiceiurile tale" (ibidenr. p. 135).., M. Giacobbi. J.P. Roux. //7iricrlion i la sociologie. Les gruncls thinres, la

mIlhotle, le:; gt'ond.s sociologues, Hatier, Paris, 1990, p' 93'

5l

Spaliul adia-cent locuintei

Relaliilimitategi fragnentare

Relaliidepnetenre

Relaliidevecinitate

Dumitru STAN

Polul rural Polul urban

Fig.l Spolii Si modele de relalii

Plecdnd de la informaiiile sugerate de acest model sintetic,

se cuvine sd aducem cateva detalii explicative.o Familia este unitatea sociali de bazd de la care trebuie sd

porneascd sociologul care cerceteaza spaliile sociale irrtrucdt la ea

se raporteazd,_to\i indivizii normali, indiferent de mediul social

cdruia aparlin .

o Suportul esential al osmozei grupului familial este

rudenio in temeiul consctnguinitdlii la care se adaugd multe

* Despre sociologii care recomandd cercetarea socialului incepdnd cu studierea

individului se spulle fie cd sunt psihologizanli, fie ci omit trna dintre primele

axionre ale sociologiei potrivit c6reia individul nu poate exista in limitele

norrnalitalii decAt numai daci apa(ine unui grup 9i desfdgoard rela{ii cel pu{in in

cadrul acestuia. Cu foarte puline exceplii, familia reprezintd primul grup in care

se formeazd individul gi care ii prefigureazi o traiectorie existenliald valabi16, in

mare parte, pe parcursul intregii lui vie1i. Agadar, cunosc6nd tipul de farnilie din

care provine individLrl putem stabili tendin{ele evolutive ale acestuia, iar acest

avantaj este doar unul dintre multe altele care ii deterrnind pe sociologi sf,

aplofundeze (prioritar) cunoa$terea grupu I u i fam i I ia l.

Sociotogia rurul ul ui tradilionnl romdnesc

elemente folosite in comun de tofi cei care il alcdtuiesc: spaliul de

locuit, rezllltatele acfiunilor domestice qi extradomestice, strategiile

grupale unitare. obignuinlele etc.

o Din momentul in care membrii familiei urbane acced in

spatiul extrufamilial (cartierul propriu gi, apoi, toate celelalte zone

ale oragului), relajiile pe care ei le angajeazS pierd progresiv din

afectivitate, familiaritate gi ajung sd fie raporturi tntre strdini. Ca

alare. relutiile tle prielenie - primele ca intensitate afectivh intre

citadini, dupd relaJiile de rudenie - incearci sa sugereze, simuleze

intimitatea familiala gi au tendinfa de a se constittti doar in

perimetrul cartierului rezideniial aferent fiecdrei persoane. in

schirnb. relatiile individului cu concitadinii din celelalte spalii ale

oragului sunt orientate in direclia reproducerii ,,valorii de strdin"

deoarece au la baz6. suSpiciunea, interesul, predicfia distructivh,

prejudecata etc.

r Cu cit spa{iul urban este mai mare' iar mirimeapopula{iei pe care o cuprinde intre grani{ele sale este mai mare,

cu atet membrii sii, lua{i in parte, au o ratl mai scizuti a

relafiilor sociale. Din punct de vedere teoretic, rela{iile unui

ordEean cu alli indivizi din mediul sAu pot fi foarte numeroase

pentru cd nimic nu-l impiedicd in mod absolut sd relalioneze cu

fiecare dintre concitadinii sdi. Practic, ins6, el este forlat din motive

ftrnclionale sd-gi constituie o sumd relativ constantd de relalii pe

care nu le extinde in mod proporlional cu sporirea cantitativd a

populaliei urbane. Aga se explicd de ce, prin creqterea numericd a

ordgenilor. spaliul Llrban se dezvoltd ca o cuprindere de strdini;

instituliile comune la care se raporteaza citadinii nu sunt suficient

52)i

Dunilru STAN

de puternice pentru a-i transfbrna pe acegtia itr comunitari-.o Funt'lionuliluleu ,voc'iulci rurolii dif-era esenfial de cea

urband din cel ptr{in doud puncte de vedere: pe de o parte, extinde

sf-era irrtelegerii gi practicarii reluIiei cle rucleni,e, iar pe de altd

parte, favorizea'zd fbrmarea un:ui c'limul corttttnilctr c(tre exc'lude

ipost(t:.u dc s'truin pentl'Ll oricare dintre contpotten{ii recunosctrti ai

satuluio Sistemele rutale de inrudire respectd nu numai criteriul

consanguir.ritalii (aga curr se intdmpld gi in majoritatea situaliilordin mecliuI r,rrban). ci gi rudenia spirituala derivati din ndqie,

- Institutiile urbarre uu nuurai cd sunt nrai nutneroase gi mai variate decAt cele din

rrredirrl rural. dar ii atrag gi ii responsabilizeazd intr-un nlod aparte pe rezidenqi.

Spre exenrplu. dacd irr rrredir-rl rLrral institLrliile ii integreazd nenti.ilocit pe toti

locuitorii. in spatiul Lrrban itttegrarea este doar tbrmala 9i nu poate dezvolta

legdturi leale intre persoaue atAt de rrLrlte gi atAt de diferite. Irr consecintd, degi

fbndul institutional citadin este cousistent, indivizii il valorizeazd in nraniere

egocentriste. iar ef'ectLrl evident este ch el nu se constitr-rie intr-un liant social 9i

intr-o outern i cA L'tazd, cottt tt tr itard''' Loctritorii rurali aLr clif'erentiat itrtotdeaulta irire strtiinul propritr-:is, t'enatic 1i

in.srrtiinut.l-'atd de printLtl au rrianif'estat cLrriozitate gi ospitalitate deoarece relatia

cu acesla era corrsiderati doal pasagern. in raporturile ctr al doilea ei aLr exprirnatprLrdeuta gi ingaduinfa intrLrcdi relalia tindea sd se pertnanentizeze. in schimb,

tata de ultirlul ei au nranif-estat ironie Ei intoleranld pentfu ca il apreciau ca pe Lln

delator; despre el credeau cd gi-ar fi pierdut norlralitatea prin nesocotirea a ceea

ce ii era permis / interzis de cdtre cornurritatea de apartenen!6. Dintre toate aceste

categorii untane. cea din urlrri a avut pozi{ia cea nrai defavorabil6 gi a beneficiat

cel rnai pLrfin de ajutorLrl. clenterr!a cornunitarilor'. instrAinatLrl. chiar atr.rnci cAnd

corrtiuua si rdntAni in nrediul rezidential t'ural. era, de fapt, izolat, evitat, invinuitapriori etc. Pentt'u a nu fi stignratiza!i in acest nrod, indivizii nornrali chiar 9i

dupa ce pirhseau cotnunitatea shteasch evitau instrdinarea fa[a de aceasta

(reproduceau cu destLrld fidelitate rrrulte eletnetrte referitoare la tradiqia, religia,

nroralitatea ei etc.) Sh remarcdtn, totodata. gi faptul cd in cazul sdtenilor actuali

asernena atitudini 5i cotnportaruetlte sLlrlt, inc6, in rnulte privinte. valabile.

Sociologiu rurulului lrudilionol ron Anesc

rLldenia prin alinitate sau chiar rudenia conven{ionala (,,fr6!ia de

crllce"). Mar mult. in cazul in care membdi satului se raporteazd laun singllr .,strAmo$ eponim". ei formeazd un singur ..neam" qi. ca

atare. existd o inrudire genefald. Atunci cind relatiile de rudenie nupot fr valorificate sau all o pondere redusA pentrll sdtean. existdrelatiile de vecinitilte care alr ca ef-ect reechilibrarea firnctionald a

lanriliifor. Altrtri,s'nttrl t'ec'i1t'ot'rT practicat intre vecini conf-era

sdteanului un plus de gansd de viald deoarece are urrndtoareaconvingere: L'eeu c'e ntt ;toule in/dptui .singur esle reulizctbil prinot rugercu ujulorului vecinilor .siti.

o Fiind intins pe Lln spafiu restrf,ns gi avdnd un numirmic de locuitori. satul ii pune pe ace$tia in numeroase situalii de

intercunoaEtere. Plin Lrrnrare. nu este exclLls ca menlbrii unui sat. intotalitate. sa ajunga sA se cunoascd gi sa relalioneze fiecare cLl

tlecarc. Chiar atunci cArrd nu intretin legaturi directe ei rarndn legaliplin baza comLlnitard (bLurLrri materiale, obiceiuri etc.). La aceasta

se adalrga capitalul de imagir-re socialA care insotegte orice individ,indif'erent daci gi l-a construit el ir-rsLrEi sau c'ste nro$tenit de lafamilia din care face parte. Aceastd fbrmd de capital simbolic se

vehiculeazir in plan local cu nrultd u$LrrintA, prenlerge rela{ieidirecte gi. adesea. estompeazd salr sLlplinegte o astf-el de relalie.Consccinta cea nrai inrpoltanti a situaf iilor de intrecunoa$tere dincadrul mediulLri rllral fdnlane. insd. posibilitatea fiecdrui sdtean de

a-$i organiza aclir-rnile, aspiraliile. expectantele pornind de lair-rfbrnralii credibile / verillcabile despre persoanele clr care intrd incontact qi nu cle la ,.valoarea de strdin" a acestora.

rr Vezi gi f . Ungureartl. l'urutlignte ule ttutttct,,sterii .societtilil, Editura Hunranitas,Brrcr.rreqti, | 990, pp.24-29.

54 5_5

Dumitru STAN

o Cu cfft numdrul populafiei unui sat este mai mic gi cucAt suprafafa pe care sunt ageza{i locuitorii lui este mai micI,cu atit rata relatiilor este mai mare, cu at6t spafiul ruraldevine un spatiu adiacent tuturor familiilor lui gi cu'atitspiritul comunitar este mai puternic, iar functionaritateasociall mai reugitl.

Aceste detalieri rezultate din compararea minimald aspaliului rural cu cel urban ne permit c6teva conchideri asuprasociologiilor care au ca obiect de studiu cate unul dintre cele doudmedii rezidentiale.

a. Sociologiu urband este o disciplind aflatd, in mareascensiune intrucdt problemele sociale chrora ea trebuie s6 le oferesolufii sunt foarte numeroase. Suprapopularea, sdrdcia, poluarea,infracfionalitatea ridicatd, insuficienla infrastructurii, schimbareaparadoxald asupra structurii. destabilizarea grupului familial etc.sunt doar cateva dintre aspectele deficitare manifestate in cadruloragului, fa{a de care sociologia de ramurd aferentd acestuia areresponsabilitali investigative speciale.

b. Sociologia rurold pare a fi secundard in raport cusociologia urband din mai multe motive:

o resursele actuale cele mai insemnate pentru existentasocietdtii sunt condilionate, preponderent, de industrializare, adic6de funclionarea - in principal - a mediului urban gi mai pulin deceea ce se intdmpld in mediul rural;

o fiind vorba de comunital $i de grupari mici de populafie,satele au gdsit fie solufii empirice optime de rezolvare aproblemelor sociale, fie ,,variante de supravietuire";

o cei mai mulli dintre sociologi fie s-au ndscut in mediulurban, fie locuiesc in spaliul acestuia, iar aceste aspecte iidetermind sd prefere cercetarea oragului in locul investigarii satului;

Sociologia ruralului trnditional romffnesc

o dinamica socio-culturald este mult mai accentuatd inmediul urban decat in cel rural gi, din acest motiv, concluziileob{irrute in urma unei anumite cercetdri ajung relativ repede sd fieinvechite. iar sociologii sunt nevoili sd-gi reactualizeze informa{iileprin inilierea unor noi investigalii;

o satul a preocupat mai pulin pe politicieni gi guvernanli Ei,ca atare, acegtia nlr au provocat indeajuns pe sociologi in realizareade cercet[ri pe teme rurale;

o se uitd sau se trece cu vederea, cu prea mare ugurinfd,faptul cd ponderea populafiei rezidente in mediul rural este, incd,foarte mare sau cd de rezultatele acfiunilor derulate in spaliul sdtescdepinde in mare mdsurd stabilitatea intregului sistem social*.

o prin raportare la orag, satul pare un obiect de studiu lipsitde complexitate, daci nu chiar banal. Aparenta accesibilitate acercetdrii ruralului conduce la indepdrtarea unora dintre sociologide acest obiect. Acegtia se tem ca. lirnitandu-se la cercetarea a ceeace este facil, fie se compromit din punct de vedere profesional, fienu au ocazia de a proba calitalile investigative de care dispun**.

insuficiente. Din acest nrotiv, satul, el insugi afectat de crizd,, nu a putut facealtceva decdt sa se conserve pe sine gi sd ofere oragului un sprijinnesernn ificativ ."'Multi dintre sociologi rezoneazii cu problemele satului romdnesc; igi dauseama cdt de irnportanta este cercetarea acestuia, dar continud s6 abordeze cuobstinatie teme privitoare la globalizare, gomaj, s6r6cie urband, defavorizare etc.orniterea, neglijalea cercetdrii fenornenelor petrecute in spaliul satesc constituie,din pLrnctul nostru de vedere erori care ii impiedic6 s6 gbseascE rezolvdri

5657

Dumitru STAN

c. Multe dintre modelele.firnclionule propuse de 'sctl ar putea

fi exersate. in mod cttrent sau nuntai in situalii critice. cel pulirr inmediul urban romdnesc: cuntularea de roluri de cdtre ordSeni 9i.irnplicit. evitarea supraspecializlrii in produclie, prelturgirea

progranrului de rruncd dincolo de prevederile instrucliunilor legale,

asistarea spontana a siracilor. participarea volttntard a locr.ritorilor

la contracararea intemperiilor, igienizarea periodica a cartieruluilezidenlial prin implicarea benevolS a celor care il locuiesc,

rezolvarea pe cale moral-religioasd a unor conflicte (9i nu neapdrat

pe cale juridica) etc. Agadar, fle numai Ei pentru aceste

.,invi(dminte" pe care oragul le primegte de la sat prin intermediulsociologiei rurale aceastd ramuri a sociologiei nu' trebLtie

neglijata, desconsideratd. Dac[ mai punem la socoteald gi faptul ca

mai mult de jumltate din populafia planetei noastre aqteapta

solufii noi pentru eficientizarea gi armonizarea vielii sociale sdteqti,

intrucAt aparline acestui mediu de rezidenld, atttnci avem o imaginemai clard asupra rolurilor gi responsabilitalilor actuale ale

sociologiei rurale.

eficiente pentrur ueajunsurile produse in mediul citadin. Nu negdrn irnporlantainvesti-garii ternelor antintite, insd credenr cd ele ar fi mai ugor de explicat 9i de

solr.rtionat dacd ar 1l corelate in pertnanenlh cu starea concretA a acestora itr

perimetrul nrral. Comunitatea sociologilor din Ronrinia este relativ rnicd. Din

cadrul acesteia, un numdr extretn de mic de cercetdtori deslbgoard in mod

constant investigalii specializate nunrai pe probleme sdtegti. Aceastd eviden(d ne

deternrirrd sd ne irrtreb6m: sd aprecieze sociologii, in continuare, cd satul este o

conrunitate rezidenliala naturald gi ca acesta iqi depbEegte momentele

disfirncfionale in nranierd spontanE? sd fi a.iuns sociologii la concltrzia cd

problemele satului sunt ntult prea sirnple ori dernodate 9i ca autoritatea lorgtiinqifrcd ar avea de sut'erit dacd ar face din acestea obiectul aborddrilor lor?

Lisirn aceste interoga{ii in stadiu retoric, pdstrdndu-ne speranta cl negafia este,

totugi, varianta corecta de r6spuns, mai ales la ultima dintre intrebdrile noastre'

Sociologitr rurulului tradi(ionul romfrnesc

d. Succesele 'soc'ioktgiei rtrrctle tlepincl' a$a cum reiese din

,.I.,.n,u J. ruiloJ', cle ntocltil in c'are ect relu{ioneazd ct multe alte

gtiin!e:

MBDIUL RURAL(Corlurr itdti le sategti)

Fig.2 Penetrabilitatea sociologiei rurale

La 1-el ca oricare altd sociologie de ramurd 9i sociologia

rurall urnrdregte studierea ,,faptului social total"44. ca alate, ea

trebuie sd cerceteze comunitalile sategti in raport cu specificitatea

mediului natural in care ele sunt dispuse' cu particttlaritalile

activitililor econonllce pe care ele Ie deruleazd' cu nivelurile

demografice pe care le tealizeaza, cu profilul spiritual special al

locuiiritor acestui rnediu de rezide.f6 E.a.m.d. Si'tetizdnd

ri cf. V. Miftode, Elentenle

Enciclopedic6, Bucure;ti' I 984.11 Vezi M. Mauss. Socit'tlogie et

cle sociologie nrrold, Editura $tiintifica flp.l l.anlhropol<tg,ie, PUF,

5958

Paris, 1950

Dumitru STAN

intbrmalii prin interpenetrarea cu multe alte domenii gtiin{ifice,sociologia rurald suportd un ,,proces de hibridare"4s; in acelagitimp ea sporegte in ceea ce privegte profunzirnea cunoagteriireabzate, cdt gi ca prestigiu statutar in sistemul qtiinlelor socio-logice.

e. Prezentul nostru demers este orientat spre cercetareamediului rural tradifional prin utilizarea de informa{ii de la multediscipline socio-umane (istorie, geografie, economie g.a.), dar cuprecidere pe cele obfinute pe filiera sociologiei rurale, sociologieipastorale Ei etnoglafiei (etnologiei).

Ipoteza de bazd care ne-a cdlduzit demersul este

urmdtoarea: satul romAnesc tradifional a fost, pe ansamblu, unmodel optim de funcfionalitate sociali, iar cunoagterea acestuiapoate reprezenta o sursd de optimizare funcfionall pentru satulactual.

Nu vrem sa fim inleleqi in mod eronat gi sa se deducd dinafirmaJia noastri cd am dori revenirea la forma tradilionald de

derulare a vielii sociale. O asemenea opliune ar fi, evident, utopic6.In acelagi timp. insa. avem o jr-rstificare suslinutd de trei argumentecare ne incita in a urndri valabilitatea ipotezei noastre:

a. multe dintre elementele schemelor arhaice gi tradilionalede viaJa mai sunt valabile in zilele noastre - cel pulin la nivelulLlnor gruplrri miciut'. iar ,,ldrdnirnea este incd expresia sanataliisociale""';

" M. Doga,.t, R. Pahre, Noile Sliin!e .sociale. lnterpenetrorea Stiinlelor, EdituraAcaderniei Rorndne, Bucuregti, 1993, p. 132 9i urn.tu Yezi gi R. Redfield , The Little Communig,, Chicago Press, 1955.u' C. Noica. Mctnuscrisele cle la Campulung Refleclii clespre ldrdnitne Sihurghezie, Editura Hurnanitas, BucLrregti. 1997. p. 41.

Sociologiu rurulului tradi(ionol romfrnesc

b. satul tradilional romAnesc in forma purd nu mai existd

nicaieri. inc.t.a.ea de a cunoagte modul in care funcfiona acesta

este, credem ttoi, nu numai un act necesar. ci 9i unul care

onoreazd".c. satul actual rornAnesc a apdrut pe fondul cultural al

satului tr'aditional. Cu cAt vom realiza o cllnoa$tere mai reugitd a

ruralului tradilional, cu atAt vom putea sd ne explicdm mai bine

(daca valorizdm antecedentele pe care le descoperim) ce se

intimpla in satul contemporan gi ctt atAt vom avea mai multe ganse

de a ajtrnge mai ugor la.fbrme eficienle de acliune.

- Cei mai nrLrlti dintle locuitorii actuali ai spaliului romdnesc fie cornpun in tnod

nernijlocit nrediLrl rttral, fie srrnt reziden!i urbani originari din lunrea rurald in

lirnita a 2-3 generalii. De aceea, tendintele lor de a gti cum functiona satul de

altadatd gi de a invoca arborele genealogic in contextul postcomtrnist al

irnproprietdririi cu terenuri gi pdduri sunt normale. Mai mult sau mai pufin

motivali. acegtia ajung sd cunoascd istoria comunitatii sateiti, istoria neamului de

provenientd, sd identifice diferentele dintre sate, sd cotnpare tradiliile actuale cu

cele vechi etc. Asemenea demersttri, trebuie sA recunoaitem, nu inseamnd cAtugi

de pu{in acte cognitive oarecare. Pentrtt a le putea realiza, indivizii au nevoie pe

de o parte de disponibilitate psihicd de autocunoagtere, iar pe de alta parte de un

plLrs de luciditate pentru ca rezultatul sd fie obiectiv. Cei care i9i asurnd 9i,

eventual, respecti rrodelele socio-culturale prescrise de antecesorii lor

irrdephrta!i igi recLrnosc astfel originea 9i igi atribuie elemente identitare aidoma

celor incluse intr-un blazon; faptul de a renega aceste elemente poate fi utilintr-un motnent funclional oarecare, dar pustiitor 9i frustrant pe timp indelungat.

6l

ut C. Noica. Sentinrenttrl romcinesc al /iinyei, Editura Eminescu. Bucuregti' 1978'

pp.26-27.It L. Blueu. lsvc,tqcle, Editura Minerva, Bucure;ti. 1972,p' 43'

Sociologiu rurul ul tti truditionul ntmfr nesc

ContinuAnd rationamentul in sensul acestei analogii estelesne de in{eles c5, daca ..marile debite de apd" sunt cunoscute laun nivel cu adevdrat profirnd doar atunci cdnd pornim de lainforrnalii sigure despre ..sursele" forrnarii lor, la fel gi studiereafenomenelor din mediul urban presupune comprehensiuneaaspectelor caracteristice mediului rural. A ne adAnci in cercetareaoriginilor socialului, adica ir-r perirnetrul lumii ,,facerii". ,,1dpnirii",..izvordrii" (luntea satului tradifional). ne spllne acelagi ConstantinNoica-, este cu sigtrran(a un clemers dificil ,,...dar gi mai plin de

'in analizele recente asupra cLrlturii rornAne se pornene$te cu destuld insistenthdespre,.cazul C.Noica". A. Marino, de pilda. afirnta despre.,tilosofirl de laPaltinig" ca..a fbst cel mai reprezentativ onr de culturd ronrdn din ultimeledecenii", c5,.s-a aflat chiar in centrul unei dispLrte: ((acuzat)) gi <<apdrat>deopotriva de a tl <<colaborat> cLr regirnul disparut" sau c6 este emblematicpentru r.ttodul .,cLtm poate supravietui cultLrral gi irnplicit social un spirit creatorin plin regim totalitar" (Politica.Si culturd, Editura Polirom, lagi, 1996, p.7g).K.Velderl, (Contpromi.s Si re.i.stenld. Culturo rontond sub CeaSusescrr, EdituraHrrnranitas. BucLrregti, 1994, pp. 254,255.258), la rAndul ei, arnintegte uneleaspecte legate de biografia lui C.Noica (s-a ndscut intr-o,,instdrita familie deproprietari tirrrciari"...a fdcLrt studii avansate in Franta;i Gernrania"..,a aderatpentfu o perioada scurtd la Legiunea Arhanghelul!i Mihail",,,a lbst inchis pentruactivitati contrarevolLr{ionare" etc.). rrerrtioneazi cd acesta a creat o adevdlati..9coala tllosoficd" satt cd a stirnulat scrierile protocroniste gi, totodat6, subliniazilaptLrl ca reqretatul ganditor este exenrplul cel rnai clar in privin!a raporluluidintre cornprornis gi rezistenti din perioada comunistd. in opinia noastrd, C.Noica ntt trebuie aparat de rrimeni pentru cd nici nrodLrl de viatd gi nici lucrdrilesale nu il incrinrineazh in vreun fel. cdt privegte protocronismul de care ar fi datdovada, credetn cd acesta s-a potrivit adrnirabil cu sufletLrl lui Noica; altf'el nLr arli putLtt scrie atAt de subtil gi de p6trr-rnzdtor despre spiritLrl rornAnesc, inclusivdespre ipostazele rurale ale acestLria. Dach scrieri precunt Pogini de.spre.su/lehrlrortrrinesc' ( |944), Ro:;tireu /ilo.o/ic,ti romdneo:;c'ci ( 1970). Creulie ,,si fitttntt,s ittt'r.t,tlireu rotutitteusc'ti ( 1973), Sentitnentul rontcinesc' ctl Jiinlei ( 1978) g.a. suntacuzatoare pentru C. Noica (pentru cd ar fi stdrnit efluviile protocroniste), atunci

3. SATUL ROMANBSC TRADITIONAL :

TTINERARII SUBIECTIVE

..cand vezi mdrile, raurile. izvoarele. te intrebi in cl-rip

obignuit cLlm este cu putinta marea? Cum sunt cu putinF rAurile?

Dar nu qi cr.un sunt cu pgtilld izvoarele? Eqti copleqit de imensitatea

rnarii a;;a cum c$ti cople$it cie cea a realitatii. Izvoarelc - degi prin

tensiunea lor intirna qi miraculoasd asigurd perpetuarea 9i veErlicia -r6mAn in minoratul firii"a8. tn schimb, oceanele, mdrile - in pofida

e enorme pe care le poarli - r6m6n dependente'

lai u$or de cunoscut. Aqa se explica de ce orice

oa$tere a .,firavului izvor" este mai greu de

inliptLrit. O aseme-nea incercare se bazeazd pe multe elemente

necunoscute gi. mai ales. nemdsurabile, dar fErd ea nu ajLmgem

niciodatd s5 in[elegem cull s-aLl fom-rat,,balfile cele mari''.

Pornind de la aceste patetice ganduri ale lui constantin

Noica gi ralionAnd prip alalogie vom pLltea stabili corespoudenle

simbolice intre niveiurile existenlei naturale 9i nivelurile existenlei

socio-cultlrrale. ca atare. satul - ca segment al sistemului social

care ,.tinde sd se pistreze f-eciorelnic"ae 9i, deci, sd se reproduca

multa vreme in aceeagi stare - nu ar reprezenla altceva decdt

,,firavul izvor"; de cealalta parte, ora$Lll, prin varietatea. amploarea

fi mobilitatea problemelor gi/sau disfuncfiilor sociale pe care Ie

ridicd. ar echivala cu ..bAltile cele mari".

63

Dumitru STAN

invd!1ni1te decdt de a da socoteali de balfile cele mari"s0 1l1tmeu

r,rrband).

Accentr.rl patetic al cuvintelor marelui filosof romdn. ca 9i

indemnurile acestuia cdtre cititori de a privi qu mai multd atenlie

spre lumea satului de altddatd, se justificd cel pu{in prin concluzia

la care au ajurns mulli dintre sociologi: indivizii, ca 9i grupurile,sunt ceea ce sunt prin ceea ce au fost determinafi si fie' La

aceeagi concluzie au ajuns gi alte categorii de specialiEti: istorici,

etnologi. antropologi, biologi, literali $.a. De pilda, scriitorul

american W. Somerset Maugham menfiona mai multe surse de

fbrmare a personalitilii sociale: ,,barbafii gi femeile nu reprezinta

numai ceea ce sunt prin ei inqigi; ei reprezintd 9i locurile unde s-au

citit gi Dumnezeul in care au crezut. Toate aceste lucruri i-au frcutsa devina ceea ce slu1t"5l.

Tipurile de determiniri formative gi suma acestota vartazd

de la un individ la altul gi de la o comunitate Ia alta. In consecinfd,

eforturile de cunoaptere a satelor tradilionale nu ar fi suficiente

pAni cdnd nll am aduna infbrmalii gi nu am realiza explicafii despre

credem ci acuzatorii ingigi ar fi fost onora(i in cazul in care s-ar fi aflat in postura

lui Noica. in Lrltimd instan{6, ne exprinrdm convingerea cd in tnetnoria culturii

romdnegti C. Noica nu va fi doar un ,,caz",ci un moment special care a pritnenit

spiritual generalii de rorrrAni qi care ne-a inv6{at sa distingem intre demagogie,

impostu16, fariseisrn gi adevaratele valori identitare (atdt de necesare oricdrui

popor).'" C. Noica, ctp.cit., p. 27 .

t' W. S. Maugharn, The rasor's eclge, Penguin Book, New York' 1984, pp 8-9'

Sociolttgiu runil ul r'ti lrodilionul romffnesc

toli comunitarii din toate comunrtalile de odinioar[! Un astfel de

demers nu numai cd nu poate avea loc, dar nu ar aduce nici un plus

de ef-rcientd. Ideea inutilitatii unei asemenea intreprinderi se

sprijind pe cloui repere togice. aflate la indemina oricdrei persoane

.u.". inir-o tb..d sau alta, vizeazd cttnoagterea aprofundatd a

istoriei ruralului nostrll:n. Sultil lrcrtlili0ntrl rttrtttitte,sc', ca cle altl'el toate courunitAtile

prenroderne din toatd lumea. isi ./brtu locttitorii sa exerseze 0

solidtrritula de tip mec,unit'. Din acest motiv, fiecare sdtean atunci

cdnd irrtenfiona pornirea unei acliuni. a$tepta mai intdi ,,s[ vadd ce

fac allii pentru ca sd inceapa 9i dansul"; .,f-tecare iEi fbcea casd,

mdnca. se imbrdca gi se ingropa ca lumea". Cine proceda altfel era

stisrnatizat pclttru cd ..licca ca ueltttttea". fapt ce cottstitttia "cea

,.,.,o'i *ur" cii.i6"5r, ne spu'e C. Ridulescu-Motru. A fi la f-el ca

ceilalti reprezenta o adevaiata ariornd, i' expritnatea colnpoftamentelor

$i atitltcrlinilor indiviclului diri ruralulromduesc tradiliolal .

Nevoia sdtenilor cle a fl cat mai asemandtori 9i tendinla lor

de a condantna individr-ralismul lle ajr-rtd in identificarea

caracteristicilor comr.rnitatii nrrale tradilionale: este de ajuns s[

avem date creclibile despre modul de viala al catorva dintre

indivizii din acea perioad[ pentru a putea generaliza asupra

tr C. RAdLrlesc'-Motru, Sulletul neunrttltri noslrtr ('ulititli hune Si tlefecte,

Editura Anima. Brrculegti, 1992. pp l0- I l'-

Cercetdrile arheologice qi etnologice asupra perioadei traditionale din existenla

satului rourd.esc a' coufir'rat iaptul ca, la nivel local aserndndrile dintre

comunitari tindeau spfe olnogenitate totala: aveatt aceleagi tipLrri de locuin[d'

apat.tenenta religioasd era corrrpacta 9r unitar6, alirnentaf ia 9i imbrdcarnintea erau

identice. rnijloaiele de n.runca gi stilurile de muncd prezentau diferenle doar

accidentale. iar la toate acestea se addugau obligatia 9i responsabilitatea de a

lesDecta acelea5i trad iti i

Dumitru STAN

moduluri cum era comunitatea din care ei fdceau parte. DiJicultateamure in usentenea .rituatii conslit mai urand in insuficienlaizvocu"elor infbrntutit,e tlecat in riscul de a e.fbctuu generalizdri.Dupa A. Leroi-Gourhan. inclusiv aceastd piedica poate fi depagitdintrucat ..ceea ce nu a fbst consemnat in texte se poate regasi inpdmdnt .s^au in spiritr-rl gi comportamentul oamenilor din zilelenoastre"t''.

b. intre comunitlfile rurale tradi{ionale aveau loctransferuri culturale. Bunuri materiale, valori, creatii folclorice,obiceiuri etc. treceau de la un sat la altul cu relativd ugurinfd pecalea cdsdtoriei exoganre. imitaliei gi sub impulsul curiozitatii ;rinecesitalii: cel putin la nivel de zona etnograficd refeauatransf-elr.rrilor a lbst destLrl de extinsd.

Potrivit aser!iunilor sociologiei gi etnologiei, cu cdtfenomenul de transfer cultural reciproc este mai intens, cu atattrnitdlile sociale irnplicate pot sd ajungd la stondardizdri ,siechivalenle cultural e. Transf-erurile ctrlturale petrecute intre sateletradilionale romdnegti au condus la similitudini in privinlastructurilor gi funcliilor lor lhra a inldtura total elementele departicularitale locald.

Prin Llrmare, orice studiu exhaustiv de tip monograficaslrpra comunitdlilor sategti premoderne ar scoate in evidenld doudseturi de caracteristici: specifice fiecdrei comunitali rezidentialerurale gi comune tuturor unita!ilor sociale rurale tradilionale.Aceste ultime aspecte (comune) sunt deosebit de utile tuturorcategoriilor de specialigti care cerceteazd trecutul existenlial alruralului pentru cd acegtia pot opera generalizdri in conditiile in

5r A. Leroi-Gourhan, L'hisroire ,\an.\ texres, in vol.: L'histoire er ses ntdrhodes.(coord. Ch. Sarnaran), Gallirnard, Paris, l96l ,p.240.

Sociologitt r urul ul ui trudiliotutl romiinesc

care nlr delin infbnnaiii decAt despre o micd parte dintre

comunitalile umane teritoriale tradilionale. La prirna vedere,

obstacoltrl cel mai dificil in a realiza analiza copildriei ruralului

romAnesc ar fi lipsa informatiilor certe afbrente acestui scop. Dupf,

George Vilsans{. ull astf-el de neajuns este ugor de depaqit

deoarece, de pildd, un fdran din Maramureg de la inceputul

secolului nostru era mai degraba contemporan cu un ldran romAn de

acum 500 de ani decdt cu un bucuregtean al zilelor h-ri.

Agadar, ruralul tradifional chiar daca il delimit[m din

punct de vedere ternporal ca fiind unitatea sociall premodern5, inspaliurl lomAnesc el Ei-a prelungit mult existenla dupd formarea

statr-rlui romAn modern. Acest fapt este confirmat qi de un articolpublicat in 1932 de Mircea Vulcinescu, intitulat foarte sugestiv:

.,Cele doud Romdnii". CilatorLrl, dupd ce iese din spafiul urban,

dobArideEte un sentiment straniu ca gi cum ar fi trecut intr-o altilurne: ..tc izbe;te. u-rai-intAi a$ezarea deosebitd a caselor. Casele de

cdrdrnicid. thcAncl zid cliiar de la strada cLr porfi mari. inchise pAna

sus, in care nu pitrLrnde ochiul. surt inlocuite prin case mici de lut,

a$ezare in mijlocul cLrrlii, imprejmuite peste tot cu gard de

scAnduri. sau de nuiele, rar de zid, gi cu porli impodobite. in locul

tiblitelor arititoare de drum, te intdmpind. la rlscruci. troile qi

cumpene de fdntAni. Te izbeqte, apoi, portul oan'renilor. De o parte

<domni> gatiti ca de parada. Cu straie de tip nemfesc. pdl6rie, guler

tare. ghete. Spre bariere paldriile se schimbd in gepci. Dar atAta.

Dincoace <oameni de la farf,> imbricafi in porturl lor de lucru

to C. Valsan, O .stiinld nouci - Etnogra/iaCluj, 1927

67

lnstitutul de arte grafice ,,Ardealul",

Dumitru STAN

obignuit: suman. i1ari, opinci, cdciul6"t).Modelul comparativ de prezentare a informafiilor este in aga

fel realizat ca gi cum ar fi vorba de .,doua Romdnii deosebite". doudlurni - pe cale Mircea Vulcdnescu retuzl sd le numeascd Romdnia..civilizata" (reprezentatd de spafiul Lrrban) gi Romdnia ,.prirnitivd"...arhaica". ..patriarhala" (reprezentatd de spa{iul rural). Autorularticolului este de acord sh i,'orbim de doui Romf,nii, numai cd elimpune qi o precizare: RomAnia autentici trebuie consideratl a

fi alcltuiti din lumea satelor: ..'frei rnilioane de oameni trdiescintre zidurile caselor inchise strazii. in orage. Cincisprezece milioanetrdiesc in casele din mijlocLrl curlilor de la !ard. Nici un milion din ceidintdi nu sunt romdni. Din cei din r-rrmd slurt ronrdni peste paisprezecemilioane"s6. Acegtia al' alcatui. deci, .,RomAnia rorndneascd".nealteratd. cu calitali qi defecte proprii, neimprunrutate.

Camil Petrescu. intr-o vehementi tonalitate ironicd gi

causticd la adresa lumii r-rrbane, arita in 1936 cd dacd vrem sd

clrnoa$tem realitatea romdneascd. atunci in nici un caz nu trebuie sdpornim de la dovezile pe care ni le oferd oragul. Locuitorii acestuiasuf-eri de boala .,europenismului". fiind preocupali mai nult de

.,cea mai noud modd apuseand, cel din urnrd dans, cea din urmdfornrd a velbului. cea mai recentd pozd strArnbd. de seringa cucoczrind a dansatoarei rosii. de cea mai noud absurditate discr-rtatd

^ ..ifcu lr.lfrc .

O impotrivile similari fala de hibridarea deganJatd a lumiiurbane romdnegti a exprimat gi Liviu Rebreanu in discursul rostit

r) M. VLrlchnescu, Prolegonene sociologice lu.sulul rontcine:;c, EdituraEminescu. 1977. pp. 120-l2l .

-" lbitlent

tt C. Petrescu. Suflet nu!ionttl. Ancrli.u cle,,;c'riptiva ct tcrntenului.it'r vol. Ae:slhe.sis(' urputo-du ttdrcan, Edilu:la Minerva. BucLrregti, 1 98 l, pp. 1 62- 1 63.

Socioktgia rurul ul ui trudilional ntmiinesc

cu ocazia priniirii sale in Academia Ron-rAnd (29 mai 1940): ..intresat qi oraq a fbsl gi nrai persisti pretlttindeni un antagonism, la noi

insd parcd mai viu gi rnai accentttat. Pentru cd oragele noastre nu

sunt expresia specificului nalional. Un ora$ german sau francezreprezintd chintesenla nalior-rald respectivd ca gi satul. ba chiar inmai mare mdsurd. Oraqr"rl nostrll. infiinfat qi dezvoltat in multe

cazuri, din alte necesitdli decdt cele romdnegti, nll s-a adaptat inca

deplin spre a tl aevea. ca duh Ei civilizafie, izvot' de romAnesc

curat". Si arnintim ca titlul cliscursului sLlstinllt de LiviLr Rebreanu

- autorul unei .roc'lologii rurule implicite de mare profunzirne prinrornanele ktn Ei Rti.s'c'oulu - a fbst ,.Latrda tdranului romAn". Dupa

rnulte etogii aduse acestui personaj colectiv al istoriei noastre.

concluzia rrarelui prozator apare ca o sentinfd: .,Sur-rtem gi vomfi intotdeallua neam de larani. Prin urmare, destinul nostru ca

neam. ca stat qi ca purtere culturald, atArr-rd de cantitatea de aur

curat ce se afla in sufletul fdlanului. Dar mai atdrnd, in aceeagi

misuri qi de t'elul cum va fi utilizat gi transformat acest aur invalori eterne"i8.

Nici Lucian Blagat'' nu exprimd un punct de vedere

f-avorabil rnediului urban. Astf-el. in celebrul discurs. intitulat.,Elogiul satului romdnesc", rostit. ca gi in cazul lui Liviu Rebreanu,

tot cu ocazia primirii in Academia RomAnd, ardta cd ,,omuloragtrlui... trdieqte in relativitate, in concretul mecanic, intr-o treazd

tristele gi intr-o superficialitate lucida. hnpresiile omului de la orag,

pllse pe cAntal de precizie. ingl-reatd. devenind n-rdrimi de calcul". In

-tt L-. Rebrcanu. Luutltr tcirunultri rontin,in vol. Dreplul lu ntemorie in lectura lui

lordarr Chinret, Editura Dacia. vol. lV, Clul-Napoca, 1993, pp.l22-126.

'" L. Blaga. Elogiul :;alului rontinesc,in vol. Dreptul lo rnemorie, in lectura lui

Iordan Chirnet. Editr-rra Dacia, vol. lV, Clul-Napoca, 1993, pp. 130- l3 l.

Dumitru STAN

schir-nb. omul satului traiegte ,,in zare cosmici 9i in conqtiinla unui

destin emanat din vegnicie".Topografia satului romAnesc - Ei, mai ales, a satului

traclilional - esJe plina de locuri mitologice, fapt care determinilocuitorilor sai o stare permanentf, de ,,nostalgie metafrzicd"

sintetizatd intr-un mod armonios de a exista. Orizontul ritmicalcatuit din deal gi valet'0 a fbcr-rt ca firanul romdn sd evite

..piscurile prea inalte gi abisurile prea adAnci" 9i sd adopte un mod

de viafd caracterizat nici prin forla liniei clasice, nici prin

exuberanfa orientalS, ci de sfiiciune, teamd, sau, tnai bine spus, de

cuviinldo'.in spiritul ,,minoratului firii", al mdsurii 9i bunei cuviinle,

cea mai statornici formi de comunitate 9i de locuire a

poporului romf,n - satul - igi are legile proprii de formare, ,.la fel

ca astrele. tot atat de staJornice, ndscute din trecut"o', din rosturile

naturale, spirituale gi economice. Cu alte cuvinte, orice incercare de

deslugire a aspectelor privitoare la stilul de viafa al oamenilor din

ruralul tradilional. intrucAt vizeazd legile func{iondrii acestuia, are

pretenlia obiectivitalii. Practic, insd, atAt timp cdt nu existd ometodf, de cercetare (rnonografia, observaJia. documentarea etc.).

toate teoriile privitoare la satul romdnesc tradilional rdmdn simple

scencrrii subiective, mai mult sau mai pu!i1patetice. L. Rebreanu,

C. Petrescu, L. Blaga, C. Rtrdulescu-Motru, G. C[linescu, M.Ralea, d. Joja, C. Noica gi mulli allii se inscriu tocmai inreahzdride acest tip.

uu Icl"tn, Spaliul mioritic, Editura Oficiul de Iibrdrie, Bucuregti, 1936, pp' I l- l2'u' P.P. Panaitescu, Introducere la istoriq culturii romaneSli, Editura $tiin1ificd,Bucuregti, 1969, p. l7 l.62 M. Vr"rlcanescu, 0p cll.. p. 3 l.

Sociologia ruralului trndilional romdnesc

Mai mult, nici mf,car sociologii care au studiat satul

romAnesc contemporan lor - D. Gusti, H.H. Stahl, Tr. Herseni,V.V. Caramelea, M. Vulclnescu g.a. - nu au fost in totalitateobiectivi. iar aceastd constatare ne conduce pe noi la urmdtoareaconcluzie: u c'erc'elo .;utul ucluctl ltresupune, inevilctbil, inldlnireacu ntulte elentenle tlin .fbndttl socio-cullural rural tradilional, iarorice inl1lnire de acest gen provoacd o slare de surescitare

subieclivit. Mircea Vulcinescu, spre exemplu, a ftcut parte dinecl'ripele de cercetare monograficd alcatuite de D. Gusti, a

beneficiat de avantajele utilizarii unei metode pozitive de

investigare. dar a ajuns in final sd analizeze satul intr-o manierdpreponderent sLrbiectivd. Iatd. in continuare. cAteva dintre reperele

unui itinerariu subiectivo' (in cea mai_ mare parte), sugerat de M.Vulcdnescu - unul dintre pozitivigtii"* $colii sociologice de laBucuregti:

a. Agezare qi structurl naturali. Un sat tradilional era

dispus ,,de-a lungul rdurilor, sus la munte, jos la $€S", darobligatoriu intre ,,pdlcuri de verdeald" qi in apropierea unor

drumuri care il legau de alte sate. Cuprindea o concentrare mai

insemnatd de case care alcdtttiatt .,vatra sattlllti", iar dincolo de

aceasta se afla cAmpul de lucrat, imagul, codrul, iazul.b. Structura institu{ionald. Schema de viald a sdtenilor era

hotdrdt[ de bisericd, primdrie, gcoald, cArcitund, prdvdlie etc., dar 9ide locul de la rdspdntia din centrul spafiului s[u unde aveau lochorele in zilele de dun-rinicd sau de sdrbdtoare.

"' Ibident, pp.32-38.ou P. Caraioan, Pro{b:sorul Dimitrie Gusti Si scoala ,sociologicd de la BucureSti,

in$coulu soc'iologicd de la BuureSll, vol. ll, Editura $tiin1ifici, Bucuregti, 1971,

p.126.

70 7l

Dumitru STAN

c. Familia siteasci. Reprezenta cel mai stabil gn'rp din

cadrul satului*. Membrii ei fbrmau nu numai o comunitate de

singe. ci gi o comunitate de munci qi ,.de soartf,". Functionarea

normald a acesteia impunea respectarea unor constanle relalionale

intre so!i. intre copii gi parinli. intre fia{i etc.

d. Gospoddria - bazd comunitard Ei sursd de identitate

sociald. Stabilitatea r-rnei familii depindea de gospoddria pe care ea

gi-o construia. in aproape toate satele romAneqti aceasta cuprindea

casa de locuit. curtea cu acareturi gi grddina (livada). respectiv

tottte btrntrrilc ltrmiliei clclimilute prin tmprejmttire in spaliul de

reziclenti. Caszr era constrttclia principala 9i curprindea, de regul6,

trei incdperi: tinda (locuita curent avdnd ca repere esenliale rlasa.

vatra gi lavilele). ,,casa lllare" (camera cea mai curatf,' mai

ort cu celelalte incaperi) qi celarul (locul de

z,iilor pentrtt iarnd)**. Starea gospodiriei uuei

ull criteriu de atribuire a prestigir-rlr-ri 9i a

recunoagterii statutului de ..om gospodar" in cadrul comr,rnitdlii

sategt i .

* lstorictrl N.lorga apreciazd cd..farrrilia nu are alt uutne in rotndnegte decAt acela de

<fhrneaie>". iar aceastd nrodalitate de desenrnare ttu ar fl altceva decdt o reculloa$tere

a rolutLri f'erneii irrch dirr ,,arhaicele vt'etruri ale uatriarchatului", de a'i mentine

organic legali pe consanguini. Datorit6 acestLri ,,liarrt". ,,farlilia e ca o tnicd natie. ctr

o avere de tLtrttte. care e conlund ctr o cas6. care e pe rArrd leaginul genera{iilor".

(S/trntri pc irtltrnaric, Funda{ia pentrtl Literattrra 9i Arta, BtrcLrr'e;ti. I9407'--..cnru

este expresia cea nrai evidentd a rragterii unei gospoddrii 9i acest f'apt

sttd-esnrl EuroDei. Editura Paideia. BucLrle;ti,2000' p' ll5)'

Sociologiu rurulul tri tradiliottul romiinesc

e. Participarea la viafa social5. intrucdt diviziunea sociala

a muncii in cadrul satului era restrAnsl. fiecare individ depindea de

ceilalli clin pr-rnct cle vedere rnaterial intr-o mf,surd fbarte redusd.

Din puurct de Vedere spiritual, insd. dependenfa individului fafa de

grltp era atAt de mare incdt trebuia sd aiba aceleagi credinfe. gusturi.

idei. iclealr-rri. sentintente. colt.lportamente etc. ca tofi ceilalli 9i in

nici Lrn caz sd ult se izoleze pentrLl a nu primi stigrnatr-rl de .,nebttn"

ori ..ndzdrdvan". Obgtea siteascd. in intregimea ei, l-rotdra asupra

modului de fblosire a Lutor spafii de r,rtilitate comutrd; in cazul in

cal'e o decizie cu ef'ecte asLlpra tuturor comunitarilor era luatd doar

de ilstitutia ancestrald a ,,Sf'atului bdtrAnilor". nu era permis nici

urlui membru al grllplllui sdtesc sA nll o respecte.

f. Fatatitatea jocului rolurilor ;i status-urilor pe

parcursul cic|-rlui vielii tldivic{uale. Na;te1ea unui copil era

considerate. de obicei. un prilej de bucurie. Botezarea lui in ,.legea

creqtina strdnrogeasca" :;i fatalitatea ..darurilor" ctl care il inzestrau

ursitoarele erau. in ntentalitatea romfnului premodern, momente

inductoare ale firii, starii gi prestigiului individului de la leag[n 9i

pdnl Ia moarte. Cu toate cd ideea predetelmindrii existenfiale a

indivizilor llll era pusd la indoial[ - qi. deci. status-r-rrile pe care le

defir-reau trebr-riar.r acceptate indiferent daca ii satisfbceau saLl nu -actorii satulr-ri tradilional nu rdurineau pasivi. ci i$i asumau inpermancn!i pozilia uceuicului szlLl invdfacelului. lr-rdif'erent de

virstd. fiecare in parte ir-rvafa gi reinvifa roh-rrile aferente statr-rs-ului

sdtr. Astf.el. ipostaza de copil era una de uc'enic'ie lotulci in care erau

invafate cr.rnogtin{e. abilitali. atitlldini etc. identice sau foarte

asemdndtoare cu cele ale parinlilor. In ipostaza de adult. mijlocitasar,r condilionati de realizarea cisf,toriei. individul reproducea ceea

ce gtia cle la parinlii sai. dar rimAnea ntai departe ucenic. insd. de

aceastd claId. in ruporl c'u c,ontuniluleu Sdleu.s'c'r7. Aqer se explici de

72 I '')

Dumitru STAN

ce adullii erau atat de preocupali de insugirea gi utilizareareperloriului axiologic validat socialmente in spaliul care ii integra.

Etapa batrinelii insernna, intre multe altele, diminuareaforlei fizice- a individului gi. mai ales. intrarea acestuia in ipostazainfeleptului.. a invatatorului cregtin. Cel in cauzd devenea un modelde via{a pentrll restul comunitarilor. un f'el de sfdnt pe pdmdnt, unapropiat al divinitalii, dar Si un ucenic in ale sfinleniei.

Nagterea. nunta. moartea erau apreciate de locuitorii satuluitradi{ional romAnesc ca nigte momente fatale ale oricdrei existenlenormale. Fiind ,,date", ele concretizau forta destinului in status-urigi roluri foarte asemdndtoare la tofi comunitarii, iar libertatea pecare gi-o puteau ingadui acegtia era doar flexibilizarea locald (gi nuindividuald) Ia nivelul obiceiurilor

In consecinfd. in satul romdnesc premodern indiviziiprimeau sau mogteneau in mod natural status-urile gi igi jucaurolurile cu precizie pentru a nu-gi pierde normalitatea sociala;

' in ,.Orrrtcu intelcpciunii lui Solonton" (6. l-5 - 20) este prefiuurata calea spreintelepciune gi sunt, de asenretrea, descrise avanta-lele la care accede infeleptul:,,Clel care igi bate capul cu intelpciunea indeplinegte desdvdrgirea rninlii gi celcare igi pierde sonrnul pentru ea va fl irr cur6nd fbra de grija. Ea urnbld in toateparfile cautdnd pe cei nevrednici de ea gi se arata prietenoasi in drumLrrile lor gi

ii intdrrrpind in tot ce pun la cale. inceputul ei este pofta cea adevdratd deinvd!6turd, iar pofta de invlliturd are in sine iubirea, iar iubirea este paznicalegifor ei, iar pdzirea legilor ei este adeverirea nemuririi. gi nemurirea ne face s6fim aproape de Dumnezeu. Drept aceea, pofta inlelepciuniii dr.rce la impdra{iacea vegnicd". Bdtrdnii satului tradilional rontdnesc, aspiranfi la .,impdrdlia ceavegnici", aclionau cu ingelepciutre raportdndu-se nu atdt la scopurile lor.curente,cdt mai ales la sernenii lor gi la expectanfele divinitatii. Ca atare, infelepciuneaactelor lor se prelungea in mod direct in inrbundtd{irea condiliei existenliale acomunitAtilor din care fdcear.r pafie gi in intdrirea convingerii ci pot avea opostexistenli fast6.

Lu'rrarea fireascd a acestor fapte de obedienld socio-culturald era

reprodllcerea structurilor gi funcliilor comunitdlii.Din scenariul sr-rbiectiv propus mai sus, inspirat in cea mai

m6re parte din modelul oferit de M. Vulcdnescu, lipsesc, evident,

multe componente ale vielii ruralului tradilional: hotarul, jitarul,

scaunul cle m[rturisire. scaunul de iudecatd. juramAltul, mitul.

magia, relafia de gluma etc. Asupra unora diltre aceste probleme.

preclutl gi asupta altora neamintite aici. vom zabovi in capitolul in

care vom face analiza structLlrall 5i functional[ a satului romanesc

tradilional. Deocamdat[ ne lin-ritam doar la a conchide ci tipul de

comunitate slteasci la care ne referim forma un sistem social

deosebit de stabil gi c5, datoriti acestei stabilitifi, el a dominatistoria spafiului nostru de la perioada de formare a poporuluiromen gi pf,nn la inceputul epocii moderne.

III

74 75

4. SATUL TRADITIONAL ROMANESC :

, it,lcnRCARl PozITIvISTE

Scrierile despre satul romAnesc sunt relativ numeroase, dar

in cea mai mare parte ele sunt rezultatul unor ,,culegeri cu grdmada,

lbrd sistem. fErd orientare. lird pregdtire gtiinlific6"o'. Organizareapozitivist-sociologica a cercetdrii acestei fbrnte de conrttnitate are o

istorie scurtd care incepe. in opinia noastrd. o data ctt anchetele

monoglafice ale $colii sociologice de la BtrcureEti.Inainte ca nretoda sociologici sd devini dominantd in

cercetarea unitalilor sociale rurale. problemele referitoare la satul

romdnesc aLr fbst abordate de preofi, invaldtori. medici, agronomi,literali. istorici. etnografi, folclorigti. geografi $.a. - in general de

persoane inrpresionate de particularit[1ile lui strttcturale gi

ftrnclior-rale. Scopul declarat al acliunilor acestor specialigti era de a

culege, cdt mai repede gi ctr cAt mai mr,rltd fidelitate, clovezi despre

cultura poptrlard anteninlatd cu disparilia.Infomrafiile etnografice vehiculate in scrierile din a doua

jumdtate a secolului trecut gi din primele decenii ale secoluluinostnr prezintd credibilitate in pofida viciilor privitoare la

metodologia cercetdrii. In plus. ele sunt izvoarele documentare cele

mai utilc' 9i mai adeo'ate incercdrii de a stabili care sunt

caracteristicile esen[iale ale poporului romAn gi. mai ales, ale

satului traclifional in care s-au plls fundamentele acestor trdsdturi.

..Ca si vorbegti de un popor gi de tot ce-i aparline. trebuie sd ai nu o

t'5 O. Denstrgiarru, Folc'lorul. Cuttt trebuie inlele:;, E.P.L., Buctrregti, .1966, p. 54

76

Sociologiu rurulului tradilionul roniinesc

idee aproxintativd de dAnsul. ci de cunogtinle interneiate, cAgtigate

in lr-rngi ani cle cercetari scrioase... FaLa a lua viafa sub toate

infd(igarile, nu nunrai a acelora care !i-ar colrveni dintr-un punct

oarecare de vedere. gi lira a imbrafiga in legitura lor flreascd toate

domeniile de la un capdt la altul al experientei, 1y e posibila

alcdtr.rirea unei icoane f-rdele a satului gi a poporului""" (spttnea V.

Pacala, realizatorul unei reugite monografli care l-a orientat dinpunct de vedere epistemologic pe insugi Dimitrie Gusti)'

Pentru cel cate persistd in a cerceta satul romAnesc in

condiliile in care trebuie sa investigheze ,.toate infEligarile" acestuia

este necesar si nu porneascd de la scenarii subiective. patetice, ci

de la planuri qi organiziri pozitiviste. ln ultin-rd instanfd, un

scenariu pozitivist reprezintd un traseu elaptzat de investigare

qtiin{ifica pe care trebuie sd-l urmeze cercetdtorul pentru a ajunge la

rezultate ir-r care obiectivitatea sd prevaleze in raport cu

subiectivitatea. Evident, astf-el de orientiri investigative depind de

fbarte nrulli lactori: collinuttrl ipotezei de bazd, cantitatea 9i

calitatea surselor infornrative. extensia qi reprezentativitatea

egantionului de cercetat. teoria care direc!ioneazd cercetarea.

rnetodele de culegere a datelor g.a.m.d.

Atunci cdnd cercetdtorLrl are ca scop investigarea unui

obiect preclun satul lomdr-resc tradilional. despre care gtim cd nu

rnai existd in stare pura qi contpactd. dificultalile de realizare a

cercetdrii sunt mult mai numeroase, iar subiectivisnlul are o

ponciere mult mai ridicata. Peutru ca asemenea trea-ittnsuri sd fie

diminuate (q;i nu totalmente illdturate). investigarea acestei unitali

('6 V. pAcala. A1onogrufitt contunei Rri.yinuriu, Tipografia Archidiecezane, Sibiu,

l915, p. lV.

77

Dumitru STAN

sociale ar trebui sd respecte. dupi pdrerea noastri, un proiectmetodologic pozitivist din care sd nu lipseascf, incadrarea spafio-temporala a obiectului. specificarea categoriilor de izvoare careoferi infbrmaf iile cele mai consistente. identificarea Llnorparadignre care si faciliteze oblinerea celor mai credibile explica(iietc. Asupra acestor aspecte. dar qi asupra altor repere metodologicelle v()ln opri irr ccle ce rrrmcaza.

4.I. FIXAREA CADRELoR SPATIo-TEMPoRALE aIeexistentei satului romAnesc tradi{ional. Potrivit concepfiei luiH.H. Stahl - autorul unei lurcrdri monumentale despre sat:C'onlribu(ii lo studiul sutelor clevdlma$e rontane,sti - comunitatea lacare ne referim a cuprins, inilial, ut spuliu unilar inpcir!it in patruztne .f i .sttipanil in clerdlmiis'ie*'' .

a. Vatra satului fbrmatd dintr-un numir relativ mic degospodarii dispuse fie intr-un perimetru dens. f-re intr-unul rf,sflrat.

b. Locul din jurul casei aflat. cel pulin ca tendinfi, in,.apropriafie familial6" gi in care puteaLr fl utilizate tehnici deproducfie sau modalitali de exploatare nesupuse cLl strictefecontrolului colectiv sdtesc.

c. Spatiul inconjuritor vetrei de sat aflat in proprietatedevilmaqa, dar distribr-rit prin rotafie sub formd de lotLrri (fAgiialungite) -rrrupLrrilor familiale. Acest fapt ii obliga pe sdteni ..siplactice aceleagi asolamente. si execute muncile agricole la datelefixate colectiv gi sd permit6, dup[ strAngerea recoltei, liberulpigunat al 'u'itelor satului".

"' H.H. Stahl. ('ontril:nttii lu stutliul satelor det'dlmuse rcmcine;ti. vol. l. EdituraAcaderniei Rorndne. BLrcureqti. 1958. p. l-r.

Sociologitt runil ul ui lruililionul romiinesc'

d. Zona de p[dure, islaz gi a pimintului nedes{elenit.importantd pentru resursele de vdnat gi lemn. pentrul extindereasuprafelei cultivabile ca Llnnare a deslelenirilor, pentru practicareapdstoritului etc.

H.tl. Stahl igi reprezinta par'lile spaliului satului romdnesctradif ional prin urnrdtoarea schemi6s:

VATRA

Fig.3 Strucluro spayiold o sotului trntliyional romfrnesc

,.Din hotar in hotar". spafiul satului alcituia un ,,trup demogie" care /itnc'lionu cu un :;i,slcm socio-nalun;/. Acesta aveastructuri vitale precum pidurea, cAmpul gi islazul. la care se

addugau multe alte structuri auxiliare: balta. iazul, stuldrigul.poienile. viile. vadurile de moari. luncile etc. care, prin prezenla ori

"* H.H Stahl. P H Stahl. ('ftili:utiu yet,hilor.scrte rontdne]/i, Editura $tiintificd.Bucuregti, | 968, p. | 5.

-pcidure

-i.sluz

-c'CImp

-cdmp

-cump

-i,vlaz

Dumitru STAN

absen(a lor. optimizan sall nricgorau. dupd caz, gansele de viala aleintregii comunitdli sateqti'. Inclusiv dupd rnomentr.rl fixirii qi

individualizarii proprietalilor ..locureqti". fiecare gospodar aveaparte de toate aceste zone economice ale hotarului." intrucAt ,,eleerau organizate ir-r fbrma de fdgii care stribiteau moqia orizontal dela urn hat la altul"6e.

i,r ceea ce privegte cadrul temporal al existenfei satuluirominesc tradifional este rnult mai dificil s[ ne pronur-rfdrn ldri aexista gi argumente potrivnice. Daci, de pilda. facem incadrareatemporald considerAnd limita inferioari momentul formdrii poporuluigi limbii romdne. iar limita superioard o ider-rtificam in perioadairnpunerii modernitalii in teritoriile romAneqti prin Revolulia de la1821, Regulamentele organice, Revoh-r1ia de la 1848, Reforma agrarddin tinrpul domniei lui Al. L Cuza sau Rdzboiul de independenfa de la1877-1878 - atunci vom constata cd elementele de modernitate aupatrr-rns in satele romdnegti gi hrainte de aceste ultime evenimente saucd functionarea tradilionalista a continuat in multe locuri chiar gi insecolul al XX-lea.

intrucAt asupra inceputurilor satului romAnesc tradilional nucredem sd existe controverse. trebuie sd stabilim un criteriu care sdne ajute in a fixa cu mai rnultl precizie limita superioard saumomentul in care ruralul din spafiul romdnesc nir mai respecti

Alcdtuind baza rnateriald cornunitara. aceste componente cointeresau peindivizi in a cunoaqte qi a ralionaliza rnodul de exploatare gi, totodata, stirnulauconservarea egalitatii gi a def'erentei in relaliile interpersonale. AtAt tirnp cdt aexistat, devalrnagia nu a fost altceva dec6t o denrocra(ie locald in care conven{iilerrormale deveniseri elenrente de rnentalitate individuald gi colectiv6.'. Prin,.hotar" se inlelege, in acest caz, intregul spa{iu apar{indnd unei obgtisdtegti 9i nu doar locul care delimiteazd doud unitdti teritoriale.6e lbiclem. o. 14.

Sociologia rurilul ui lrncli1ionil romrtnesc

vechile canoane funcfionale. Familia, religia, cultura materiald. cea

mai mare parte a datipilor gi obiceiurilor etc. sunt aspecte

structural-funcfionale ale satulr-ri romdnesc prezente in aceleaqi

moduri qi in aceleaEi scopuri pe toata durata evului mediu (9i chiar

dupa sfhrgitul acestuia). Ceea ce a modificat viala faranilor 9i afrcut ca satul .,sf, nu-gi mai fie suficient siegi" a fost organizareajuridici prin ,.pravile", ,.g[ave", ,,hrisoave", ,'cir!i" etc. str[ine de

voinla sf,tenilor. dar cu mare putere de coercifie asupra acestora.

spafiul rural nu mai riminea locul echilibrului instituitde biserici, morali qi dreptul strimoqesc, ci devenea dirijat de

norme artificiale. exterioare 9i irnpovdrdtoare. ,,Mormanul de

oseminte ale inaintaqilor", pe care era alezat satul, care ii oferea

legitimitate gi stabilitate aclionala igi diminua.forla simbolica 9i nu

mai cor-rstituia sursa obiceiului pamdntuluiT0. De fapt. obiceiul

pamdntuluri - adica ,,legea din batr6ni" - incepAnd cu ultimele doud

decenii ale secolului al XVIII-lea, devenea secundar in apararea

valorii de dreptate gi trebr-ria neaparat confirmat de cdtre codurilejuridice pc care se sprijilea organizarea statala. Indubitabil, multe

obiceiuri iuridice s-au reprodus gi dr-rpa aceste momente, dar forla

lor putea fi ugor evitata ori inlituratd daci sdtenii aveau cunoqtinle

despre ..legile domnegti" gi le invocau pentru a rczolva diferite

categorii de delicte.Rdul cel mai mare prodLls atunci (9i care, din pf,cate, s-a

ipridacinat addnc in ntentalitatea romaneasca) a fost acela cA

actorii vie{ii sociale rurale au acceptat ca deciziile importante

privitoare la comunitatea lor sd se ia in afara acesteia gi de cdtre

t" M.M. Deleanu, Gla.sttl pdtnannltri,Editura Facla, Timigoara, 1981, pp' l8-23'

8l

Dumilru STAN

persoane care nu aparlineau aceluiagi segment social"'

Secolul al XVIII-lea a reprezenlal o perioadd de mari

schirnbdri in plan juridic in cazul tuturor eqti

din toate provinciile istoriceTl. Codurile C'

Brincoveantt, N. Mavrocordat, M' Raco C'

Mavrocordat, Gr.'Ghica, Al. Moruzi (in Moldova) sau decretele

de .,legea din batrani".

,,Modernrzatea juridicd" a satelor romAneqti a influenfat,

desigur, funcfionarea intregului sistem social rural din acea vreme'

Totugi, in pofida multora dintre schimblrile care au urmat,

numeroase forme socio-culturale ale vieiii rurale tradilionale s-au

pdstrat gi reprodus vrene de aproape incd un secol 9i jumState.

Ceea ce fusese erodat de alterarea justiliei tradilionale a fost

compensat de alte doud instan(e ale echilibrului social rural:

* Norrnele.juridice invocate aveau caracter principial, general, nu erau suficient

de adecvati cazuisticii din mediul rural. iar cei care sdvdrgeau judecdlile, cel

pu{in pentru delictele grave, proveneau din straturi sociale net superioare celor

int6lnite in lulnea satului.t, C.C. Giurescu (coord.), Istoria R'mtiniei in dale, Editrrra Enciclopedicd,

Bucureqti, 1972, PP. | 46- | 62.

Sociologitr rurul ul ui trudi!9!!!J!n'Anesc

biserica gi morala. Aqa ne explicam de ce, in perioada interbelicd,

spaliul romdnesc mai era. inca, pistrdtor al multor tradilii 9i refuza'

up.oup. ostentativ. pozitivarea viefii cotidiene'

Corrrr.rnisnrulgir-rlarxisnrulaLlrell$itsdsldbe.ascdforlatradilionalismului romdnesc prin atacarea sistematica 9i furibund[ a

ce|eimaistabileinstanlereproducitoareaschemeiruraledeviafa:biserica. De f-apt. marxismul insupi "a evoluat spre o formd de

religiozitate bastardd,,72 - concr etizatd intr-o ideologie utopici; a

ilp"", principiul ateismului gi a incercat sd-i determine pe membrii

rtrralului romAnesc sa se raport eze la tradilii nll ca la nigte realitali

profunde ale acestui spaliJ socio-cultural. ci numai din nroralitate

saudinr.rostalgie(calarrigtemornerrtehAtrealecopil[rieilororiale strdmoqilor lor)'-^- -

f;, sintezd. putem spune cd satul rominesc tradilional a

existat nealterat gi cu reprezentativitate statistic[ maximS doar pdnd

ia sfargltut secolului al XVIII-lea, dupd cafe a continuat sd reziste

secven!ial sau sectorial prin intermediirl familiei, bisericii, datinilor

etc.DatoritlaLrtoritatiiacestorstructurifuncfionale,carenllauincetat sd influenle ze viala comunitarilor Ei indivizilor (de$i nu mai

oistrau caracterul vital, inclispensabil de dinainte de secolul al XIX-

i';lj.';;;i; fficte rurale tradilionale s-au prelungit pana Ia

,t p. Chaunu. lstorie si anroa-*,o3ditura Clusium, Cluj Napoca, 1995' p'.302'. in oerioada traditionaia- individul care nu_avea familie, nu frecventa biserica,

nu tJtp..tu tradiliiie etc' l.lu avea $anse sE fie accept

Abaterile de acest gen erau sanc{ionate din punct de

i;;;; ;; ;;idivd"justilia sf,teasci intervenea aplic

resrilutiv. incepdnd cr.r secolul al XIX-lea' aceste

facultative. Prtn urnrare, individul care sdv6r'qea astfi

sanctionat pe linie juridica' Totugi' tealna cle sanc'tlut

#';;;LI!- uiitud'init. oricdrui comunitar normal'

aceste activitdli nu suni p'i'i"tt'ft"ii"e' ins6' in afara judecdfii.morale' satul nu

mai are alte rnodalit6ti ie a-l constrange pe individ qi di a-i condiliona existen{a'

82 83

Dumitru STAN

jurndtatea secolului al XX-lea. odata cu intronarea comunismului.

4.2. IDENTIFICAREA PRINcIPALELoR CATEGoRII DE

cercetatorul este nevoit sd recurgd la o serie de iatoqre tle marecredibilitcttc. sd apeleze la nterode care s6-i inlesneascddescoperirea a ceea ce s-a mai pdstrat nemodificat din fondul socio-cultural tradilional gi. mai ales. care sd-i Lr$Llreze travaliul dedepistare a ..substratului strdvechi" din realitatea rurald contemporana.

In toate aceste variante, denrersul sociologului trebr-rie si secoreleze in mod consistent cu realizdrile altor gtiin{e gi in specialcu cele ale etnografiei gi etnologiei; de succesele atinse cle acestegtiinfe clepind, in mare parte, perfbrmanlele sociologiei rurale.

Intr-o conrunicare sustinutd in anul 1937 la cel de al XVII-lea congres internafional de antropologie gi arheologie preistoricd.Romulus vuiaTa delimita patru perioade in evoruJia etnografiei

''' Yezi V. Miftode, llletoclologio .sctt'iologicti ll4ettxle si tehnici cle gercetctreitura Porto Franco.oire et I'dtul uc'tucl uphiclue.s et.fblklorrqtres en

vol. ,,XVll-e onal d'anthr.opologie etlehistorique". Bucu

Socittlogin rurul ului tnulitionul rumfinesc

lonrdnegti: periouda veche - de la inceputuri gi pdnd ra sfdrgitulsecolului al XVIII-Iea. perioudu mijlocie _- de la inceputul secoluluial XIX-lea gi pdna la inceputul secolului al XX-lea, perioatlu nouii- intre 1870 9i l910 gi perioudu uctuulci - dr.rp[ 1920. in paginileanterioare argumenlam faptul ci satul romanesc nealterat denrodenritate ar fi existat doar pand la sfarpitul secolului al XVIII-lea. in consecintd. el a fbst stLrdiat, potrivit periodizarii efectuate deR. Vuia. doal de etnografia clin perioada veche.

Din picate, c'on!inutul uc'tivitcilii etnogra/ice din primaperioada este extrem de redus gi evident, neelaborat dupd canoanegtiintifice. cu excepfia lucrdrii Descriereu Mortrovei (17r6). -scrisd de Dimitrie cantemir la solicitarea Acaclemiei din Berlin -toate celelalte scrieri de p6nd la sfarqitul secoh.rlui al XVIII-leaslfnt. in mare parte. specializate pe analize asupra .fLtplelordomnitorilor (aga a, procedat cronicarii: Gr. Ureche, L Necurce, M.Costin). aduc'uliei ntorule (invcildtttrile lui Neugoe Busarch ccitre

Despre ilceasta calte iata ce afirnra un etnolog contenrporan: .,dincolo de buneleintentii patliotice ale autorLrlui, al'e toate stdngdciile inceputului de drurm. Eainregistreazh obiceiuri vechi gi reproduce versuri populare, incearci chiar unelecatalogari itttercsatlte. dar totul este sArac plin fbrta faptului cd principele, silit deviata. petrecuse prea pufin tirnp in tara sa" (v. Manoliu, ll,lic tlic.!ionar cleLt.\lron()ntia .yi nra!contlctqie tdrtinet.st't7, Editura Mentor. Bucuregti, 1999, p. 5).ln ceea ce ne privegte. avenr o pozilie oarecum dif'erita de cea cuprinsi in aceastdapreciere; nu ne-qdrn ideea ca D.Canternir a locuit relativ pu{in tirnp in Moldova,dar in acelaqi timp sustinem ch a fbst bine informat asupra statului pe care ilconducea. ln consecintd, scrierea lui prezintd rnare credibilitate pentru noi,intrucdt dornnitorul se referi la o realitate pe care a cunoscut-o in rnod direct.Dirrcolo de neajunsuri, firegti, de altfel. in orice intreprindere de acest gen. cartealui D Cantenrir va rdnrAne intotdeauna un izvor informativ. indiscLrtabil nraivaloros decat scrierile care apar astdzi despre ceea ce s-a petrecut cr,r sute de aniin urmd.

84 85

Dumitru STAN

fiul sdtr Teodosie), educa{iei religiouse (Coresi, Varlaam),educuliei juridice (Clarle romdneascit de invdlalurii 1646.indreptcrrea legii - 1652) gi, deci, nu sunt incerchri speciale,

descriptive sau explicative dedicate vielii din ruralul romdnesc

premodern.Totugi, din conlinutul acestor lucrari rlnbat informalii

deosebit de utile privitoare la modul de a fi al ldranului romdn dinacele vremuri, cdnd numirul oraqelor era foarte mic. iar populafia

urband avea o pondere nesemnificativd. Spre exemplu. Coresi -Lrtilizdnd ..tdhnf,ciri mai vechi" - ne transmite reperele esenfiale ale

existentei traditionale romdnegti: .,romAnul crede in Dumnezeu, iningeri. in zdne gi a fost botezat de preot la bisericd, unde

dumineca... ipi face cruce gi se roagd. El nu e pigAn, cdci vede

deasupra lui, pe cer, soarele, luna gi stelele, gi nici silbatic. E ... omvechiu de cetate gi 1aran, avdnd o !ara. o lege... AvAnd pam6nt

lucreazd, face ardturd. semlnitura, mdnuieEte sapa, secera, impingeboii. Seamdni secard, trifbi, cAnepi. La pddure, la munte. la ges,

incalecd pe cal sau se duce pedestru ori cu carul. Toamna, pe

ploaie. vAnt, ceaf6, fulger, iarna pe ger de crapd pietrele std laaddpost. Are casd cu scoarle pe pere{i, cu ugi, o curte, un staul,'uncdine, vaci ctt lapte, scroafE, oi. gaini. De-i e foame sti la masd pe

scaun gi prdnzegte ori cineazd, mdncdnd pdine, ceapd cu sare, cag,

carne fiartd in oald sau prdjita pe taciuni. Se slujegte de lir-rgur6,

mesteci gi inghite imbucdtura incet. Toamna pltne curechi in bute

ale c[rei doage le astupd cu papurd, iar rnai tirziu taie qi afumdporcurl. Seara igi agterne, se culc[, se acoperd gi doarme. Umbladescull sau incdlfat, se purecd, se scarpind. se scaldd, se imbdiazd,se,tunde. pune cdmagd, se imbracd. Are simlire, cuget, qi-i place

cAnd pdsarile cAnt[ in arbori, cdnd infloresc ai inverzesc pomii,merii, cireEii. Dacf, e indcrit, amdrit, zice din frunzd. gi din ceterd.

Sociologitr rurnlului tradiTional romdnesc

In tinereJd merge in pelit gi-gi alege muiere, ftcAnd nunti. Aresocru, soacrd, parin{i. frate. sor5. nepo{i. feciori. cumnali, fini.Mortul se pune in mormAnt gi femeile il bocesc... Barbatul se faceluntre gi punte toate zilele siptdmdnii, aleargd, ingeaud gi inchingacalul, incarcd carul, bate fierul, arama, e pdcurar, vinde, cumpird,imprumutd. Femeia coase avdnd ac, a!6, foarfece,

-s_carmdnd 16nf,,

toarce, mulge, scuturd, gterge, merge prin vecirri... ,,".Am prezentat acest fragment din crealia lui Coresi, in

prirnul rdnd pentru bogafia detaliilor descriptive pe care le propuneqi, in al doilea rdnd, pentru cd ne ingdduie sd deducem o mare partedintre cadrele socio-culturale ale existenlei sdtegti dinpremodernitatea rorndneascd: dependenfa fald de mediul natural,orizor.rtul activitalilor economice, distribuirea rolurilor pe sexe,func{ionarea grupului dornestic. legdtura cu divinitatea. obiceiuri gi

obignurinfc e1c.

l-otodata, trebuie sd spunem ca din aceleagi rdnduri reiesenu numai conlinutul unei anumite scheme de viald, ci gi echivalenlaa doud formule conceptuale: ,,romin", ca termen ce trimite la oapartenen{d etnicd, gi ,,fdran romAn" - expresie referitoare laapartenenJa socio-profesinald. Din aceastd echivalare rezultd unargument de o consistenld de prim rang pentru lucrarea noastrd:poporul Lomdn, in perioada tradilionald a existenfei lui, era unpopor de larani, iar a studia satul romdnesc tradilional este ca gi

cum am cerceta intreaga societate romdneascd din acea perioadd'.

75 Apud G. Cdlinescu, Lsloria literaturii rctntdne de la origini ptind in prezenl,Editura Minerva. Bucuregti, 1982, p.8.'in acest sens pomenirn cuvintele rnarelui istoric, N. lorga: ,,<{trranii> nu pot sd

fle decdt locuitorii tdrii, tttti locLritorii 1drii. Cuvdntul are deci acelagi in{eles ca

acela de Romdn" (S/aturi pe intuneric', Furrdalia pentru Literaturd gi Arti,Bucureqti, 1940).

8687

Dumitru STANSociologia rurul ul rri tradilionul romiinesc

d'ethnogrup,hls. stabilea un .,planprin care recomanda cercetarea

sociale indif-ererrt dacd este vorba

salr contemporane:a. Morfologie social5:

tehnonrorfologie.b. Fiziologie sociali: jurstilie. religie. gtiinfa. valori estetice,

tehnici de producfie.c. Fenomene generale: lirnbaj. f.enomene nalionale Ei

intcrna{ionale. etologie colectivd'

cu cateva exceplii. acest plan a tbst utilizat 9i de Dimitrie

Cantenrir cdncl a scris lucrarea Descriereu Moldovel, deqi acest

lucru se intAmpla cu mai bine de doud secole inaintea lui M. Mauss'

Pe ansamblu. carlea domnitorultri moldovean sintetizeaza informafii

despre cadrul geografic in care eratl a$ezate satele 9i tirgurile,clespre rolurile socio-politice ale domniei. despre rela!ia dintre

conducitor gi sLrpugi. despre ,,ndravurile" locuitorilor, despre religia

acestora. clespre obiceiurile din cich-rl vie!ii 9.a.rn.d. De men{ionat

este qi faptul cd D. Caltemir nu s-a limitat doar la culegerea de date

despre functionalitatea sociala din Moldova, ci a incercat mai mult:

sd o explice Ei sd descopere importanfa simbolica a faptelor

corlcfete.Scrieriie etnografice de pana la sfdrgitLrl secolulr"ri al XVIII-

lea sunt clocttmente itnportante pentru cercetarea satului romdnesc

traditional. dar ele trebr-rie completate cu informalii provenite 9i din

alte surse: registre de dijma, registre de vamd, evidenle ale

vistieriei. acte de danie, fbi de zestre. hotarAri judecdtoreEti etc. In

Valoriflcarea inlbrnraliilor care ne parvin de la vechile

Francesco Grissellini. W. Wilkinson $.a.. iar consemnarile 1or sut-tt

apreciate ca ar''dnd valoare istoricd.l-otr,rgi. urr-rlt ntai reuqite rimAn clescrierile realizate de

Dirnitr-ie CantenrirTT atit in raport ctt scrierile strdinilor. cAt qi prin

consonantele cu unele teorii sociologice ale secolurlr-ri al XX-lea' De

pildA. socioltlgul ft'ancez M. Mauss. in lurcrarea Munttel

7,'1. Vladrrliu. Etttttgruliu t..nttineusc,ci, Editu'a $tiintifica, Bucuregti. 1973, p 60

7'D Cantenrir. Deit'riereq Alttllot'ei' F-ditura t'itera' Chiginatr' 1997'

de studiere a oricdrei societf,{i"78

urmdtoarelor asPecte ale vieliide societali arhaice, tradilionale

demografie, geografie LlmanA'

88

t* M Ma'.,ss. l\,luntrel cl'elhnrtgruphie. Palot. Paris, 1967,p' l4

Dumilru STAN

special in ultima dintre aceste categorii documentare suntconsemnate gtiri privitoare la ,,agezarea satului. structuragospodariei. acareturile gospodariei, materialul din care esteconstruitd locuin!a. mdrimea ei. vechimea acesteia, piesele demobilier ce alcdtuiesc interiorul casei. uneltele fblosite ingospoddrie. ustensilele casnice, nrijloacele tradilionale de transportgi modul Ior de folosire. piese de imbracdnrinte gi provenienfa lor(se menliorrcazd... dacd sunt fdcute in casd sau dacd sunt cumpdratede la megtegugari gi cu ce pre!): in aceleagi documente gdsimprecizdri ref'eritoale la vechile sistente de mdsurare a suprafelelorde teren, a distanlelor, a greutalilor etc. Sunt. de asemenea.consemnate date despre viafa de farnilie, obiceiuri de nuntd,obiceiuri de inmormdntare. precllm gi despre viala sociald acomunitalii respective"Te.

Dupd geograful gi etnograful G. Vfllsan, izvoarele scrisesunt utile, dar trebuie verificate prin alte categorii de izvoare(toponinrice. folclorice. numismatice, onomastice, arheologice etc.)intrucAt validitatea gi fidelitatea lor depind de calitalile intelectualegi de interesele celor care le-au consemnat. In condiliile in caresursele inforrnative, de orice tip, sunt insuficiente, nu trebuie sduitAm cd ..izvoarele cele mai bogate se ascund in studiul infdliqariietnice actuale a romdnilor"80. Or, acelagi G. V6lsan aratd intr-oconferintd suslinutd in anul 1924 cd..,o intArziere a studiilor curatetnografice a fbst gi pdna aclun o mare pierdere. De acum inainte arfi un dezastru. Casd, port, ocupafii, obiceiuri, superstilii, mentalitatese prefac cu o aselnenea iulealf, incdt. pentru multe nu ne rdmdne

]" l. vladtrliu. op.tir., p. 11.o" G. Velsan. O stiinld nouti; Etnogralia, lnstitLrtul de arte gratice ,,Ardealul".ClLt1. 1927, p. 13.

Sociologia rurdul ui trndilionol romiinesc

acum decdt sd culegem amintirea din spusele bAtrAnilor. Dac[ vom

intArzia gi de acum inainte la poezie popular[, basme qi ghicitori, la

$tergare. oprege. strichini gi furci crestate, atunci ceea ce se

numegte strdveche culturd popular[ in finutul nostru va dispdrea inmare parte lird sa se fi studiat"ur.

Prin urmare. ttu este suficient sa studiem doar ,,infr1i;areaetnica actuald a rom6nilor" pentru a putea Spune care a fbst stilul lor

de viaf[ in perioada tradifionall. Este necesar s[ cercetim 9i

izvoarele care aparfin strict de prirna etapd etnografrcd. de$i, dupd

cum alrr ardlat deja, sursele informative sunt relativ puline 9i eliptice.

ln schirnb. izvoarele etnografice din secolul al XIX-lea 9i primele

trei decenii ale secolului nostru sunt foarte numeroase, mult mai

complete, iar multe dir-rtre ele nu sunt rezultatul unor speculafii de

cabinet. ci sinteze constituite in urma unor cercetari de teren.

Pe.rsonalitdfi precr.rm Vasilie Popp, George Barifiu, Anton

Pann, Alecu Russo, Nicolae Bilcescu, Bogdan Petriceicu-Hagdeu

$.a., f-re att cercetat fondul tradilional al satului rotnanesc, fie au

scris in favoarea desfdEurarii unor astfel de cercetdri. Unitatea

structrlral-func{ionald a satului tradi{ional a fost pertr-rrbatl (dar nu

suprimata) de modi/iciirile petrecule in sistemul iuridic. Daclr-r-rodificdrile de acest tip s-au generalizat incepdnd cu secolul al

XIX-lea. in alte domenii - precum ocupafiile, arhitectura, obiceiurile

de nuntd. obiceiurile de inmormAntare, meteorologia populard,

ac{iunile magice etc. - starea tradilionald s-ct lransmis qproupe

fdrii ulterctre timp de incd trei-polru generu[ii.Fidelitatea lanfului de transmiteri ne determind sI afirmdm

cd informafiile pe care le culegeau gi interpretau Simion Florea

u Ide,n, lv'lenireet elnogrufiei in Rontania, Institutul

Cluj, 1927.90

9l

de arte grafice ,,Ardealul",

Dumitru STAN

Marian (1847-1907), Teodor Burada (1839-1923), ElenaNiculifi Voronca (1862-1939), Tudor Pamfite (1883-i921),Artur Gorovei (1864-1951) g.a. constituiau, inca. reflectdri alecomunitdlii rurale tradilionale.

Actualmente, etnologii gi sociologii din domeniul ruraluluiigi sprijina aserfiunile in special pe infbrmaliile provenite de laacegti inaintagi care. in cea mai mare parte. au cules gi au clasificatun imens material etnografic, dal l-au interpretat intr-o mai micdmisur5. in plus, aceste categorii de specialigti, din dorinla depozitivare a demersurilor lor, recurg la folosirea metodeicompurulive pentru a stahili ce Si cat anutne s-u mai pdstrul insatul uclual /a1d de ,satul tradilioruil. AceeaEi metoda conduce gi lao altd concluzie: ruralul actual, ca gi cel tradilional, prezintdasemdndri la nivelr-rl unui grup de sate dispuse in acelagi spaliu, dargi diferenle de culturd materiali gi spirituala fa{a de alte grupuri desate; despre satele care aLl aceleaqi caracteristici structural-ftrnclionale spunem c6,formeazd o zond etnograficd.

4.3. ust,lvnrAREA zoNELoR ETNocRAFrcE. O popula{iesolidara gi orrogeni din punct de vedere etnic formeazd un neam

Sociologiu rurilului tradilional ntmfrnesc

gi se defineqte prin comunitatea de origine, de limb6. de destin, detradilie. de profil spiritual etc. Teritoriul etnic unitar devinemozaicat atunci cAnd in cadrul unora dintre diviziunile lui se

produc specializiri ocupalionale (olaritul, plutdritul etc.), opliunivalorice specifice (stil local in privinla vestimentaliei. cdntului.dansuh.ri etc.), variante locale in practicarea obiceiurilor de muncd,de inmormdntare, de nuntd g.a.

Toate aceste particularitali sunt rezultate din dialogul gi

transf'elr.rl cultural desfdqurat intre comunitalile rurale (invecinate,cel mai adesea), dar. mai ales. din eforturile locuitorilor de a se

adapta la caracteristicile medir-rlui geografic in care trdiesc82.

Intrucdt satele romAnegti tradifionale aveau dimensiuni reduse, intr-un spaliu geografic relativ identic erau grupate mai multecomunitali foarte asemdnltoare din punct de vedere socio-cultural.Cu alte cuvinte, ele aveau, cu mici qi neglijabile varialii, aceleagi

structuri naturale, socio-culturale gi ili perpetuau existenlardspunz6nd presiunii aceloragi imperative funclionale.

Despre acele comunitali sategti care comunicau puternicintre ele, care obignuiau sd realizeze construclii dup[ acelagi proiectarhitectonic, care cultivau aceleagi valori ale ethosului gi eposului gi

care, pe ansamblu, aveau aproximativ aceeagi schemd de viajispunem cd alcdtuiau o zonl etnograficd83. Mai multe asemenea

diviziuni formau regiuni etnografice (reprezentate de marileprovincii istorice rorndnegti). Actualmente, datoritd mobilitaliipopulatiei. teritoriul aparfinAnd unei astf-el de zone este greu de

t' R. VulcArresctr, Dic!ionar de etnr,tlogie, Editura Albatros, Bucuregti,291-292.ti Vezi gi V.V. Cararnelea gi colab.,,,Unitatea culturii poporului romdnin Atlasul antropologic axiologic nafional", in rev Studii sian t r opo I ogi ce. lom.l 6 I | 97 9.

1979, pp.

reflectaticerceldri

Elementele definitorii pentru popor (rnodalitatea de deserrrnare cea mai

soartd. de destin in timp. unitate pentrti care parn6nt. sAnge,datini, obicei, cu,qet, credin!6, virtute, muncd, agezirninte, posemne de trdire laolaltd, stdpdniri gi asupriri constituiesc ...recunoagtere. pecefi, tenreiuri". (M. VLrlc6nescu, Dimen.siuexistenlei. Editura FLrndaliei Culturale Rorn6ne, Bucuregti, 199 1, p. l5).

92 93

Dumitru STAN

delirnitat deoarece s-au produs imitalii, imprumuturi, transferurisocio-culturale pe suprafefe mari, In consecinfd, unele caracteristici

manifeste intr-un spafiu sAtesc au ajuns sA aparA ca nefireqti pentru

acesta gi chiar pentru regiunea etnograficd de care aparfine; fiindalogend intr-o asemenea mhsurd. o astf-el de comunitate sdteasc[

prezintd trdsdturi care nu se regf,sesc aproape de loc la satele

vecine. ci la comunitali situate la distanle apreciabile. In toate

cazurile de acest f'el nu se mai indeplineqte condilia ca zona

etnografici s[ fie dispusd intr-un teritoriu relqliv compact-

Totodata. uu putem vorbi de zond.etnograficd formatd dintr-un singur sat sau dintr-un numdr foarte mic de sate' Dacd am

neglija ospectul canlilativ, am ajunge in imposibilitatea de atealizacaracterizarea etnograficd a poporului 9i nu am putea explica liantr.rl

care se afla la baza exister-rfei unitare a acestuia. Conc'luzict noastrd

in acest moment nu poate fi decit una singur6: este dificil sa

identificdm zonele etnografice atAt timp cAt nu ne stabilim cu

claritate criteriile de departaj are.

Cei care au imparfit teritoriul romAnesc in zone etnografice

au plecat, de reguld, de la segrnentarea acestuia in ,,1dri" (,,laraOltului", .,lara Dornelor", ,,Tara Vrancei". ,,lara Halegulr-ri".

,.Tara Maramuregului" g.a.), procedAnd astf-el in virtutea tradilieiistorice rnedievale. in prelungirea acestui gen de delirnitiri am

putea aminti gi vechea impar{ire a teritoriului Moldovei in

..linuhil'i" - menlionatd de D. Cantemir ca fiind cu mult anterioard

momentului in care el de(inea scaunul domnesc: ,,in vremurile de

demult, Moldova era impdrfitd in trei pdrfi: cea de jos, cea de sus 9i

- Asemenea caracteristici nu sunt anuntate, pregdtite de antecedente locale, nu

sunt deterrninate de presiunea cLrlturald a comurritalilor invecinate, ci se itnptrn ca

elenrente de discontinuitate totala.

Sociologio ruralului lracliqional romdnesc

Basarabia, in care se numdrau, luate la un loc 23 de linuturt mat. ...RJ omlcl'" .

in prezent. ,.se poate vorbi de un numdr de zone etnografice

cevariazd intre 60 gi 120. Numirul lor va cre$te 9i determinarea se

va preciza pe mlsura avansdrii studiilor de etnografie"o'. AtlasulEtnografic al Romdniei. in curs de realizare, va consemna, probabil,

o reimparfire a zonelor etnografice, dar, dupa cum apteciazd

specialigtii, unele neajunsuri se vor p6stra: ,,nu va putea oferidelimitari precise intrucit... releaua lui de localitali cuprinde circa600 de agezdri distribuite oarecum egal pe suprafala ldrii, ceea ce ar

face ca pentru o zot-td etnografici sd nu fi fost alese decdt 3 sau 4

localitali. mult prea puline pentru a determina limitele zonelor"s6'

Pozitivarea cercetdrii ruralului solicitd delimitareazonelor etnografice pentru a putea evidenfia faptul cd ceea ce

desemndm prin sintagma ,,sat romAnesc tradilional" nu este

altceva decAt ideat-tiput de comunitote rurald tradilionald dinspaliul nostru*; in realitate, satele romdnegti se inscriu intr-otipologie destul de larga (asupra acestei probleme vom reveni incapitolele urmdtoare) pentru cd sunt parli ale unor zone gi subzone

etnografice. Etnologul Valer Buturi stabileEte zonele gi subzonele

o' D. Cantenrir, op.c'it., p.23.tt C. Stoi.a, P. Petrescu, Dic!ionar de artd populard, Editura $tiintifica'Bucureqti,'1997, p.495.to lbide,n. o.495.-

Fiind un concept Iimitativ, ideal{ipul permite detagarea caracteristicilor

comune obiectelor dintr-o clasd liri a avea preten(ia cA este cercetatd intreaga

clasd sau cd sunt culloscute toate trasAturile obiectultri ei. Cu alte cuvinte'

abordarea satulLri tradilional din perspectivd ideal-tipicd inseamn6 sd insistdm cu

obstinalie asupra caracteristicilor comune comunitdlilor rurale indiferent de

zonele, regiunile etnografice de care aparlin qi si renunldm cdt mai mult cu

putin!6 fa a cunoagte satul pornind de la ceea ce il individualizeazd.

95

Dumitru STAN

etnografice din regiunile Transilvania, Oltenia, Muntenia gi

Dobrogea, apreciind cd numai in urma orientarii cercetitorilor dupaastfel de delimitdri teritoriale pot fi studiate eficient ,,tipurile de

agezdri, construcfii, instalafii. unelte etc."87. Ca atare, el a identificatl3 zone etnografice in spafiurl transilvdnean.9 in Moldova.6 inOltenia. 8 in Muntenia, iar in Dobrogea numai 2 asernenea unitdlisocio-culturale.

Divizarea teritoriului RomAniei in unitali zonale gisubzonale de acest gen ar putea fi contestatd intrucdt, pentru ceamai mare parte a populaliei farii, diferenfele reale gi evidente carear stimula efectuarea de tipologizdri ar fi doar cele dintre spafiulrural gi cel urban sau cele dintre unitalile rezidenfiale de cArnpie gi

cele de munte. Daci ne-am rezuma doar la aceste divizdri. multeinfbrrnafii despre trecutul gi specificul comunitdfilor sategti s-arpierde. Suntem de acord cu ideea ci satele rorninegti au fostdeosebit de unitare in privinfa imperativelor funcfionale pe careerau obligate sd le satisfac[, dar, in acelaEi timp, nu putem sd nuremarcdm varietatea zonald gi chiar locald a ciilor de atingere a

scopulilor [or. Agadar, dupd criteriul .func[iilor de realizat, satelerorndnegti ar comporta deosebiri nesemnificative, iar teritoriul ldriiar alcdttri o singurd unitate etnograficd. Dupa criteriul .structurilornecesare satisfacerii imperativelor funclionale, satele romdnegtisunt unitare in primul rAnd la nivelul zonelor gi subzoneloretnografice gi abia ir-r al doilea rind la nivelul intregii 1ari.

Distribuirea localitdtilor rurale romdnegti in unitAlietnografice zonale gi subzonale ar trebui sd corespundi cAtorvacriterii care. in opinia noastrd, ar fi:

s7 V. Butr.rra. Emogt'ctJia ytponrhri rr,rtnan, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p.41.

96

Sociologiu rurnl ul tti trudilionul romfrnesc

a. Predispunerea unitlfii socio-culturale^a unui grupmare de sate prin unitatea spafiului geografic. Ir-r repatlizateaetnograficd ef'ectuatd de V. Buturd acest criteriu reiese cu claritate.

De pilda. Zona Maramureq cuprinde satele din depresiunea

Maramureg. Zona Bdrdgan cuprinde satele din cArnpia dintre

Ialomila Ei Dundre: Zona. Nean'r1 include satele dir-rtre MunfiiBistritei gi riul Siret etc. In interiorul unui astfel de spaliu s-au

putut dezvolta facil relele de relafii astfel cd poptrla{ia a evoluat

cdtre o s'luntlurdizure cyllttrald relativit. Traversarea mun{ilor. a

cursurilor de apa nu a fost, la noi, o fbarte mare piedic[ incomunicarea dintre locuitorii aflafi de o parte 9i de alta a acestor

repere geografice. in acelagi timp. insf,. transferurile culturale nLl au

atins o der-rsitate atdt de mare iucdt sa dispar[ un numdr insemnat de

deosebiri socio-culturale dintre sate. Datoritd sincopelor de

comunicare gi transferurilor culturale sectoriale, in interiorulzonelor s-a delirnitat un numdr variabil de subzone etnografice.

Spre exemplu, Zona Munfilor Apuseni cuprinde satele montane

dintre CrigLrl Repede gi Mureg dispLrse in nu mai pulin de 7

subzone: !-ara Motilor, subzona Munlilor Metaliferi, !araZdrandului, lara Bihariei, Vadul Crigului, subzona Cnlalele,

subzona Mocdnime88. Din toate aceste exemple putem detaqa

urmitoarea tendinld de grllpare funclionalS teritorial6: cu ciilobslctcolele nulurale sunl depdsile cu mai mare uS'urinld Si ctl ctilloctritorii dintr-o comtmilule rurulit s'ttnt mqi ntolivoli sd preia din

ofbrtu ct,rltt.rruld u ultor s:pctlii, ru atdl sfbrele zonelor si.s'ubzonelorelnografice s'e ntoclificc"t ntai rupicl. ln consecin!i, intr-o perioada

rnai ltrngd sau mai scurtd de timp, zonele gi subzonele etnograflce

88 lbidem, p. 42.

9l

Dumitru STAN

vor fi delimitari utile doar pentru analize asupra satului romAnesctraditional.

b. Similitudini ale manifestlrilor culturale. in accepliuneacomunf,, sunt considerate parli ale aceloragi zone Ei/sau subzoneetnografice doar acele comunitdti teritoriale ai cdror locuitori seraporteazd,la aceleaqi rituri. legende, basme, nrituri etc., utilizeazdaceeagi limba gi sirnboluri gi care practicd aceleagi datini gi

obiceiuri. Pentru specialistul care cerceleazd. din perspectivdetnograficd o zond sau o subzonf,. aceste repere sunt importante,nurnai cd el acordd un plus de reprezentativitate altor aspecte pecare le vede ca definind intr-o mdsurd mai mare obiectul vizat. Estedificil sd stabilim ordinea relevanlei manifestdrilor supuseinvestigafiei. Totugi, un etnograf atunci c6nd face o cercetare deteren asupra unui teritoriu anumit qi, mai ales, daci are ca obiectivdepistarea elementelor culturale colnune rnai multor sate, intereseledemersultri sdu se opresc prevalent asLlpra tipurilor de activitiitieconomic:e l,l'l uneltelor uferenle acestoro, caracterislicilortrrhiteclurale ale locuinlelor, portului locuitorilor, artelor muzicale,ri coregrctfice exprimate de acestia, ornamenticii la care eiapeleuzit etc.8e.

Agadar, sunt urmdrite de cdtre. cercetator at6t aspecteleculturii materiale, cdt gi cele ale culturii spirituale gi se acordd unplus de incredere acestora din urmd intrucdt se erodeaza gi setransfera mai greu decAt cele dintdi. Cu cat numdrul manfbstdrilorconlune (spirituale gi rnateriale) este mai mare, cu atdt zona /subzoncr etnogra./icci ure o stabilitate mai mare Si poate .fiidentific'ald cu ntai nture prccizie.

8e Vezi gi A Becleanu-lancu. Spirintcrlitotecr ronranea.scciEditura Politica, Bucuregti, 1980, p.69 9i Lrrrn.

Sociologio ruralului tratlilional romfrnesc

c. Ofbitarea satelor in zona de influenffl a unui centru.Fiecare sat are propriile structuri funcfionale. dar la fel ca la oricare

alt sistem deschis este receptiv gi selectiv in raport cu elementele

culturale str[ine care ar putea sd-i modifice in rnod favorabilconditia existellia15. Reaqezarea structural-fulclionali a unui sat Se

produce i1mod natural prin preluiri alogene spontane gi in manierf,

controlatd sau dirijata ca urmare a dispunerii lui in preajma unor

centre cLl mari influenfe administrative, comerciale, culturale.

Spaliul de .,iradiere" este. de regul6, tln orag, insf, in perioada

tradilionald el era reprezentat de un tdrg.

Actualmente, ora$ele funcfioneazd aproape in totalitate

dupd alte reguli decdt cele ale satului. In evul rnediu rontanesc,

natura legaturilor dintre sate qi tdrguri era alta, in sensul cd primele

erau determinate de cele din urmd doar in mdsura in care chiar

tArgurile ac{ionau pentru conservarea ordinii tradi!ionale. Pe

ansamblu, ur-r tdrg era un liant pentru un numdr relativ mare de sate,

un loc de stirnulare gi de mijlocire a transferurilor culturale.

Cu cdt Ltn crstf'et de cenlrtr reprezenta o instanld de

.slttntktrcliztrra prin cxtinclct'eu Si c()ns'ervureu unlr elctncnte

t'trltttrttla vct'hi, cu tttdl :on(t ori .s'trbzonu clrutgrufit'a 't-ainclivitluulizul,7'i s-n prislrul.

cl. Revendicarea identiti{ii pornind de la un spafiu maimare decAt cel sitesc. Cei care alcdtuiesc un sat au conqtiinla

comunitalii pentru cd. to{i beneficiaz[ de aceeaEi identitate

rezidentiala. Daca indivizii rimdn exclusiv la aceastd identitate,

spunem despre ei cd nu au conqtiinfa apartenenfei la zona sau

subzona etnograficd. Atunci cdnd membrii unui sat in{eleg prin

cuvintele .,la noi" saLI ,,in partea noastfd" 9i altceva decAt farnilia

ori satr,rl de provenienld, existd indiciul cd in plan psihic ei recunosc

apartenelfa la un mare spaliLr etnografic. Ctt cdt presiuneu menlaldP er nt q ne n td, cley en i re,

Dumitru STAN

u c'oexi,s'lenlei loc'uilrtrilor lu niyelul unui grup de.yule det,inestereotipicei, cu utdt zono elnogralicci fSi conseryd specificul Sipoule.fi^mui uS'or de delintitat.

In lipsa unor astfel de criterii de stabilire a unitdliloretnografice s-ar mai putea derula cercetarea de profil plecAnd de ladistributiile administrativ-teritoriale mai vechi sau mai noi', sau dela ,.ariile culturale"el contluate in teritoriu iu urma Llnor proceseistolice succesive de reagezare etnografica.

Pe ansamblu spunem despre spaliul ettrografic romAnesc cheste uritar. dar pentru un plus de precizie gi profunzime in cercetarealui pot fi ider-rtificate urmdtoarele divizituri gi subdiviziuni ale acestuia:regiuni, zone) subzone qi arii de dispersie neconsonantl (olocalitate sall un numdr fbarte mic de localitdli fbrmate din,,venetici" gi care utilizeazd un model socio-cultural nespecificzonei). Unitatea principala de analizd, a unui teritoriLr etnic rdmdne,tottrgi. ^.zot1a"'. in esenfd. aceasta este un spaliu de ,.rela{ii giinfluenle" care. priu functionare, conduce la ,,un sistem... relativstabil de raporturi. fenomene gi procese sociale"e2.

Incercdrile de enunrerare a zonelor gi subzonelor regiu'iloretnografice din spafiul romAnesc sunt puline Ei neconcordante.Fiecare incercare de acest gen ne conduce, insd. la urmdtoareleconcluzii cr.r substrat teleolosic:

e0 De pildA. in anLrl 1857 structLrr-a adnrinistrativ-telitoriald din Transilvanianumdra -5-5 de,.cercuri", fiecare in parte insenrnand un centrlr la care eraua|ondate tlLttlteroase comLrnitdli sdtegti cu trdsdtLrri socio-cultrrrale asenrdndtoare.vezi irr acest sens: Tr. Rotaliu (coord.), Recen,sdntantul din t857. Transilvctnia.Editura StafL BLrculegti, 1996. p 199 gi ur.rn." Yezi D. Sandu, Soc'iologiu tranzitiei. l/ulori Si tipuri .socialeEditura Stafl', BLrcuregti, 1996, p. 238 9i urm.

" V. Miftode. lltigratiile.yi tlezwltareu trrbunii. Editura Jr,rnirrea. lasi.

Sociolttgiu runil ul ui truditionul romfrnesc

a. unitatea etnicd a romdnilor nu trebuie inteleasd - nicipentru etapa actuala gi nici pentru pelioada tradilionald - ca modidentic de viafa pentru rezidenlii din toate teritoriile rurale locuitede romAni:

b. necesitatea identificarii gi utilizarii unor criterii declasificare a satelor tradilionale romAnegti;

c. inevitabilitatea construirii unei / unor metode de cercetarecare, pe de o parle sd inlesneasca inregistrarea a ceea ce este comuntuttror spa{iilor rurale romAnegti, iar pe de alta parte sd penniticonstatarea elementelor care diferenliazd aceste Lrnitdli sociale.

Modalitalile de apropriere a acestor obiective pot fi urmdriteatAt in activitatea sociologilor gi etnologilor actuali. cAt gi inrealizdrile predecesorilor lor. Cel pufin despre ultimul dintreobiectivele antintite s-a considerat, in a doua jumdtate a secoluluitreclrt gi primele trei decenii din secolul nostru, cd este realizablldoar prin apelul la chestionqrul etnogrofic' qi metoda morutgruficd.

4.4. CALEA MoNoGRAFICA in analiza sistemului socialrural. intr-un articol publicat in anul 1934, etnologul I. Chelceafdcea urmdtoarea precizare'.,,pdtura rurald - putem spllne frra grija:neamul romAnesc in fiinta sa ir-rtimd - este necunoscuta lumiinoastre culte pAnd astltz.i. Interesul se degteaptd rnai devreme, curnult mai devreme. pentru trecut. . . Se cautd si se arate ce a fost. iarceea ce este rdmAne in intuneric"e3. in mod paradoxal. problemelecurc'nte ale satului la ntomentul in care I. Chelcea scria acel articolerau considerate clutoscLlte datorita unor experienle directe devia!a. iar. din acest motiv. cercetdrile sociologice se orientatr

"' I. Chelcea,,.[,iteratLrra nronoglaficd a satelor noastre gi problemelecLl studiul satului romdrresc. Monrente plincipale", in rev.rotttrineu:;c'ti. nr. 5-6 / 199 I . p. 335.

in legdtLrriSociologie

in Ronttiniu,

1e78, p. 138.

100 0

descoperirea modeltlh'ri tradilional de existenfd a

Sociologitr rurol ul t'ti lradilittnol romfrnesc

este Ei faptul c6 metoda utilizata de B.P. Hagdeu demonstreazd

contemporaneltarea cercetdrii rominegti^cu tipurile de demersuri

investigative din Occident- Spre exemplue6, in anul 1874 in Anglia

a apartit u' ,,Ghid sistematic de cercetare antropologic6" in vederea

..,nougt..ii popoarelor r-nai indepirtate' popoarelor necunoscttte'

populaliilor reiardate sau aflate in proces de disparilie. Tot in

Anglia. J. Fra.zer a alcltuit in anul 1880 o ,,listi de intrebdri" sub

titttil .,CnestiL''ri despre rnaniere. costutne. religie, superstiiii etc'

pentm popoarele civilizate gi semicivilizale". Problen-rele fi'rndarnentale

vizale de .T.'Frazer prin acel chestionar au fost:

a. cttl\t,trtr rttoIericrlit'. hrand, imbracarninte, locuinle etc'

b. orgttnizctrea ec'onotnrcu: prodr'rciie, schimb' alcdtuirea

proprieta!ii etc.

c. 0rgunizcft.ect sociuld: varstd, sex, casdtorie, fan-rilie etc.

tJ. t'ttnlrrtl sttcictl lege. rnoralitate, eticd etc'

e. conccplitr tlesprc lunte ' cunoqtinle, filosofie' religie'

magie etc.

f . ur ttt S i .i ttc'trr ile :

g. lintbct;h. edtrctrliu Si transntilerect ttilnrctld'' '

Prin-rul chestionar aplicat de B.P. Hagdeu era structurat

r.rr-rr.ni-ri pe trei capitole problematice 9i cuprindea 400 de intrebdri

disrribuite astf'el: s'urul (de la I la 147). ca.sct(de la 148 la 310) 9i

Itrcrtrrile (cle la 31 1 la 400). Dincolo de multitudinea informaliilor

,6 Apud v.v. cararnelea, ,,Categoriile universale ale culturit", in studii si

c'ercetirri de ontropologie, nr.1ll97 1--

J. Frazer a diflzat acest chestiotrar in intreaga lunre. a adunat ttn material inrens

pe care l-a sisteuratizat in celebra lucrare..Crearrga de attr" (13 v.olunre). Din

cr.rorinsul acestei lucrdri ntl lipsesc aspectele privitoare la traditiile din satul

romAnesc.

103

Dumitru STAN

preponderent spre

acestuta.in specia[. chestionarul

sociologicd. studiulDe care sd le studieze

Ciile urtilizatc itl acest sens ar'r lbst'

etnografic. monografia etnograficd ori

doctimentelor 9i inventarierea problen-relor

etno grafia (etnolo gia)Clrestionarul etnografrc u frt'tl en

clata, tle B.P. Hustlati in unul lE78 u

,.nnin Obiceitn'i'ctle poprtrultri roman ti!,1 rc

llrm1 uL

tu (l,595) - Penlrt'r culegerea

t locuile de romani, o cttmi'tic

,u*itii cle S. Huret (1898) - ltentrtr itlentific'ureu creuliilor

.lolc'loric'e, Si ntcti lArziu, R' Vuiu

ohiceit.u'ile tle Crticitrn ;i Anul

I)('ntt'tt tt inrc'{istrtt ttltit't'ittrilt' t

ttlt'lttttit'ii ttttttt' ttrhirl' l ct Arrtt/r/

Httsrlet,r l-ct cleterntinul pe D' Gtrs'li

Hctscletr, o inlelegere ;'tiinli.ficti u v

Fa{a cle- rnodalitAtile de pAna atunci de colectare a

nraterialeloretnografice,metodachestionaruluireprezentaunmare

frogr., in efortuide pozitivare a cercethrii socialului. De remarcat

* George Baritiu a publicat inca din 1862 Lrrr cltestioltar care si-t tl$ttfez-e lllLlnca

a..utJg.re a infornraliilor despre locLrin{a' port' rnedicirra populara 9i tblclor in

Transilvania. dar nu a forrrulat gi cerinte episternologice de aplicar-e. Din acest

rnotiv. irrtAietatea LltilizAlii chestionarului etlrografic in nlaniet'd gtiinfifica este

atribuitd lui B.P. Haqdeu..,, cf. s. chelcea, Chestionanrl in inve.stigutiu soc'iologicii. EditLrra $tiintifica $i

Enciclopedica. BucureSti, 1975. p' 138

'l D. GLrsti. Sttcittlogicr nilitutts. vol l' Bucltreqti' 1946' p 79

r02

. Sr-rbiectivismul chestiouarr-rlui etnografic Ai, mai ales'

dificultalile de aplicare a acestuia in lumea satului, au fost depigite

de impunerea unei noi metode de cercetare: monografia."'

Dumitru STAN

oblinute*. instrumentul constl,rit de Haqdeu a avut ca principale

efecte cregterea numericd a investigaliilor de teren qi completarea

instrurneniului cle citre utilizatorii lui. De pildl, un invilator din

judeful Dolj. participant la cercetare, a sistemaltzat naterialele

investigaliei dupn o tabulare proprie:

Sociologia ruralului tradilional romdnesc

inceputul monografierii satelor romineqti este considerat de

I. Chelcea ca fiind in anul 1892, c6nd V. Gr' Borgovanu publicd

Monografia Comunei llva Mare' Convingerea generald a

monografigtilor de la sfargitul secolului al XIX-lea 9i inceputul

secolului al XX-lea a fost aceea cd numai dacl fiecirui sat ori cdtun

i se va redacta propria monografie, ,,numai atunci se va putea

alcdtui o adevdratd istorie nalionald a linutului locuit de romdni,

atunci istoricii nogtri cei inv6!a!i nu vor mai avea nevoie sau sd-9i ia

refugiul la izvoare strdine, care de obicei n-au insemnat decat

defectele poporului romdn, iar faptele cele vrednice, ori le retac, ori

le pun pe iocoteala lor, sau sd alcdtuiascf, istoria din ipoteze"eT.

Primele avantaje oferite de aceastd metodd constau in ,,a

privi faptele in fa!d, prin observalii nemijlocite, personale 9i intr-o

manierd cat mai completd"'d, afirmd cel care este etichetat

.,pdrintele monografiei gtiinfifice" in sociologia romAneascd: D.

Gusti. in opinia acestuia, metoda istoricd poate crea imagini false,

metoda statisticd trebuie completatd cu intreprinderi de ordin

calitativ, chestionarul ,,nu dd rdspunsuri sigure" 9i, in consecinfd'

metoda monograficd rdmdne ,,singura metodd pe care o poate

utiliza sociologia"".Pdna I Dimitrie Gusti, monografiile sdteEti au avut un

pronunlat caracter etnografic deoarece, aqa dupd cum afirmau

initiatorii unui ,,concurs de monografii comunale" din judelul

Sibiu, urmdreau:a. ,,descrierea a tot ce se gtie despre pdmdntul, locuitorii,

vitele, vietalile ce cad in cuprinsul hotarului comunei 9i nimic nu

nt I. Chelcea, loc.eit., p.e8 D. Gusti, opere,vol.l,n'Ibide*,p.283.

* Din pdcate, intbrrnatiile colectate de B.P. Hagdeu nu att fost prelucrate ori

publicate tinrp de apfoape urr secol; din f'ericire ele au rdtrtas in Arhivele

Acade'riei RonrA'e. Abia in anul 1970, I. Muglea pi Ov. Bdrlea au editat

rdspgnsurile obtinLrte la cfiestiola;ele utilizate de ilustrul lor inaintaE (vezt

Ti pol ogi u /ol cl ont ltr i rrtm anesc'. Ed itura M inerva, Bucureqti, I 970)'-"',,tr,tonografia...

nu este o descope|ire romAneascd, dar sunt nenutndrate feluri

de a intLeprinde nronografii. Concepfia sau sisternul de sociologie care le std la

baza hotiidptc de aproape gi felul lor de a fr Unii se tttLtlltttrtesc tttttnai crt studiul

familiei. dand precddere, de pilda, bugetLrlui; altii se tnulltttnesc cu studitrl

statistic. altii cLr descriet'ea reiatiilor sociale 5 a.rn d. Noi anr incercat de la

inceput cercetafea sociologicd a tLlttlror aspectelor (deci a totalulLti) 9i trtt nutnat

descriptiv, ci gi explicativ. a unei fonre flndatnentale de viafa sociald' cum este

satul" (D.Gusii, Srtcitttogie romaneuscd, I936) A'adar, cuprinderea sociologicd

a totaliidtii Lrnei unitdli sociale este specificul unei rnonografii, iar din acest punct

de vedere. D. Cantenrir (Descrier:ea Moldovei) poate fi apreciat ca prirrul

r-ealiz-ator de rnonografie (etnografica) din spaliul crrltural ronlAttesc

356.Editura Academiei

t04 105

Romdne, Bucuregti, 1968, P. 438.

Dumitru STAN

parf, aga de neinsemnat cAt sd se creadd a nu fi vrednic de

pomenit";b. ,,8 afla ce ar fi incd de ldcut aici, ce dincolea, ce

pretitutindenea pentru pornirea unui avdnt mai puternic al inalldriiatAt economice cdt gi culturale a poporului nostru";

c. s6 fie intrebali ,,betranii satului ce gtiu ei despre cum eramai clemult, ori ce auziserd ei de la parinlii lor"l00.

in ultimul deceniu al secolului trecut gi primele douddecenii din secolul nostru au apdrut in toate regiunile romAnegticdteva zeci de monografii care aveau ca obiect de cercetat, inprincipal, ,,caracteristicile satului vechi" gi, in plan secund,descrierea modului de funclionare a ,,satului nou"." Dintremonografiile etno-sociologice, cea mai reugitd gi recunoscutd ca

atare, este cea realizata de V. P5calilol in anul 1915. Planulurmdrit de autorul ei cuprindea intre altele:

Partea Il.Descrierea .fizicd: situarea, orografia gi hidrografia,

geologia, clima, fauna gi flora.2.lstoria locald Si zonald.3.Populalia: mobililatea, tipologia gi caracterul acesteia;

utilitali imediate gi constante precum locuinfa, alimentalia, portul,particularitalile lingvistice, crealiile pe care le-a realizat de genulbasmelor, legendelor, superstiliilor, cdntecelor, jocurilor etc.;obiceiurile pe care le respectd (privitoare la nagtere, nuntd,

'ou Cf. Foaea Poporului. Sibiu. nr. 40 11894.* Din acest motlv, monografiile desfdgurate pdnd la D.Gusti pot fi considerate

rnonografi i etnografice sau, eventual, etno-sociologice.l0l V. PAcal6, Monogra/ia comunei RdSinariu, Tipografia Archidiecezane, Sibiu,r9r5.

inmormintare. la sirbatori); modalitali de optimizare a existenfeiprin vraji, descAntece, leacuri bdbegti etc.

l.Economia'. agricultura, horticultura, cregterea vitelor,vdndtoarea. pescuitul, industria, comerlul etc.

5. Admi nistralia Si j us t ilia.6.lgiena.T.Cultul religios: apartenenfa religioasd locald gi evolulia ei,

preo!ii, bisericile.S.lnstrucliune: frecventarea gcolii, starea cultural[ a gcolii gi

invdldmdntului.9. Inslituliile.' familia, biserica, primdria etc.

Partea a II-a. Cladirile, uneltele Si intocmirile gospoddreSti:

consftuirea casei, pridvorul, casa ceq mare, tinda, podul casei,

pivnila, cdsoqia, Sura, grajdul de bucate,.fkntdna, stdna etc.

Partea a III-a. Ornamentica.' formele ornamentale in lemn,in piatrf,, in fier, in oui, in textile etc.

Planurile monografiilor etnografice au fost analizate de D.Gusti gi echipele lui de cercetare. In special planul prezentat maisus a inspirat $coala sociologici de la Bucuregti care, in urma uneigedinle desfEgurate in ziua de 8 februarie 1925, a adoptat ,,Planulgeneral de monografiere a unei unitali sociale". Orientarea luiDimitrie Gusti citre metoda monograficd fusese exprimati cu multinaintea acestui moment. Inc[ din leclia inaugurald de sociologie,suslinut6 la Universitatea din Iagi in anul 1910, el anunla utilizareametodei monografice pe care,o evalua drept cea mai potrivitdpentru cercetarea sociologicd'". In esenfd, credem ci marele

lot Vezi D. Gusti. Introducere in cursul de lstoriaSocictlogie,Tipografia Goebl, Bucuregti, | 910.

iu rurulului tradilional romdnesc

t06 t0'7

Filosofiei grecesti, Eticd $i

Dumitru STAN

sociolog romdn a Idcut aceastd alegere pornind de la urmdtoarelepremiset03'.

a. Sociologra, ca gtiin![ a faptelor sociale concrete, trebuies[ ajute la transformareapozitivd a societdfii.

b. Nu putem transforma ceva ,,in general", ci modificamfapte, ac{iuni, stdri reale din cadrul unitdlilor sociale. Pentru a lemodifica in sensul dorit, este necesar sd avem date gi descrieri cAt

mai complete (,,monografii") despre fiecare unitate sociald in parte.

c. Sociologul trebuie s[ fie capabil sd spund: ,dacd aceastaeste problema societdlii, atunci pentru rezolvarea ei putem procedain felul urmdtor. . . " sau ,dacd acesta este efectul x , pentru inldturareasau reproducerea lui, dupdcaz, se poate acliona astfel...".

d. Siguranla sociologului gi stabilitatea sociologiei derivddin monografie. Mai mult, pentru Gusti, ,,sociologia monograficieste singura cale de constituire a sociologiei ca gtiin1d"l0a.

e. Calea monograficd, probeazd, utilitatea sociologiei insensul cel mai inalt prin inlesnirea producerii ,,$tiinlei Na!iunii:'.Proiectul propus de D. Gusti, in acest sens, era urmitorull0s: dacdin Romdnia existd 15.000 de sate, acestea ar putea fi studiate intimp de 4 ani, cate 3700 pe an. Reparlizarea satelor pe cele 11 dejudele ale larii distribuie forlele de cercetare sociologicd gi celefinanciare pentru plata echipelor la nivelul a 53-54 sate pe jude1. Oa doua perioadd, de 3-4 ani, ar fi necesard cercetdrii oragelor gi

celorlalte realitali nafionale, astfel cd, afirma D. Gusti, ,,in

'o'D.Stan, D;Gusti-spiritusrectoralsociologieiromdneSti,invol.Pagini dinisloria invdldmdntului etic Si sociologic romdne.sc, Editura Spiru Haret, Iagi,1997, p. 174 9i urm.l0a D. Gusti, Opere,vol.l, EdituraAcademiei Romdne, Bucuregti, 1968,p.312.'ot H.H. Stahl, Teoria Si praclica investigaliilor sociale, vol.ll, Editura $tiin{ific6pi Encicf opedicd, Bucureqti, 1975, pp.23-24.

Sociologin ruralului lradilional romfrnesc

maximum 10 ani, in care includem gi perioada de prelucrare a

datelor - $tiinla Naliunii ar putea fi realizatd"r06.IncepAnd cu anul 1925 cercetdrile monografice s-au

desfrgurat sub conducerea lui D. Gusti, dar nu in ritmul preconizatde el. Prima monografiere a fost rcalizatl in Comuna Goicea Maredin.Oltenia (1925) dupd care au urmat: Ruge! (Brdila - 1926), Nerej(Putna - 1927), Fundul Moldovei (Cdmpulung - Bucovina- 1928),Drdgug (Fagarag - 1929), Runcu (Gorj - 1930) g.a.m.d. '

Trebuie sf, mai amintim, totodatd, cd in perioada interbelicds-au constituit, pe.ldnga echipele nlonografice, gi o serie de ,,echiperegale studenleqti". Acestea din urmd desfbgurau ,,anchete - tipacliune" intrucAt urmdreau depistarea problemelor gi disfuncliilorsociale la nivel sitesc Ai corijarea lor imediata prin exemplul oferitsdtenilor de cdtre investigatori. Din anul 1935, echipele monograficeau fuzionat cu ,,echipele regale studenlegti" in speranla spoririieficienlei in plan cognitiv gi din dorinla aprofunddrii interventiilorempirice pentru,,luminarea sdtenilor".

Conceplia lui D. Gusti a rdmas gi dupa aceastd fuziunefundamentul teoretic qi metodologic pentru toate cercetdrilemonografice care s-au efectuat in mediul rural romdnesc. Peansamblu, planul teoretico-metodologic gustian evidenlia:

a. Cdnd spunem realitate sociald inlelegem existenla maimultor categorii de unitdli sociale sa:u umane: familie, gcoald,bisericd, sat, orag, stat, na{iune etc.

b. Asemenea uniteli se formeazd gi se menlin numai atdttimp cdt mai mulli indivizi au voinla de a rimdne impreund, adicdauvointd sociald.

106 D. Gusti, La science de la rdatitd sociale, Bucuregti, 1941.

t09r08

Dumitru STAN Sociologiu rurnlul ui tratlilionil romfinesc

e. Detalierile legate de natura manifestdrilor qi cadrelor inconcep{ia gtrstiani au vizal formularea legii paralelismuluisociologic. ,,Paralelism inseamnd cd toate aceste categorii nLl

formeazd raporturi de subordonare logicd gi nici nu pot fi reduse

unele la altele. adicd nu formeazd intre ele inlanluiri cauzale, ci

numai condilii reciproce, existenliale; ele nu pol. fi in(elese decdt in

unitatea lor structurald, ca totalitati sui generis"'u' .

Parulelismul sociologic, irt acest caz, se prezintd la trei

niveltrri: in interirtrul c'odrelor (intre cadrele naturale 9i cele

sociale), i n int e r iorul ntan ifb s'l dr il or (inlre manifestdrile regulative

gi cele constitutive) gi inlre un.samblul cuclrelor Si ansamblul

munife.stdrilor. Producerea legicd a acestor paralelisme este

posibila deoarece:. manif-estdrile nu pot fi reduse unele la altele, ci apar

simultan gi se determind reciProc;. cadrele r-ru condilioneazd pe rAnd viala sociald, ci toate

exercitd influen{e in acelaqi timP:. cadrele nu pot fi reduse la rnanifestiri 9i nici

manifestdrile la cadrer r".

f. Daca ne menlinem analiza asupra societdlii doar la nivelulsecvenlelor sau pdrlilor ei paralele, nu vom reuqi niciodatd s[inlelegem societatea reald. Vom inlelege doar rolul elementului x inproducerea efectului y, dar nu Ei rolul jucat de / asllpra lui z sau,

chiar, asupra lui x. in mod normal, ideea unilateralitdlii determindriitrebuie depagita; factorii determinanli ai societelii se dezvolta inparalel, dar sunt gi interdependenli in cadrul unor unit[1i sociale.

Din rela{ia cadrelor cu manifestarile gi voinla sociald rezuhd,

r0e D. Gusti, Pagini alese,Editura $tiin{ificd, Bucure;ti, 1965' p. ll8'"" ldent,Opere, vol. I, EdituraAcademiei Romdne, 1968,p'376.

nl

c. Oriunde exist6 vo mnd cd actorii sociali

din acel loc sunt motivafi, fbgoare diferite tipuri"

de activitali concrete - pe numeqte manifeslciri

sociule. OricAt ar parea di care ne referimuule, iuridice Si

sau conlinutul:rtnslittttive (intrucit nu poate fiaiba in structura ei aceste doud

tti tipuri fiuridice 9i politice) au

tta a oamenilor, de a sPecifica

normele pe care trebr'rie sd le respecte indivizii qi' din acest motiv'

se mai numesc qi regulctlit'e'd. Identific ii"u

'otugoriilor tle maniJestdri echivaleazd ctt

obfinerea de inlbrmalii despre "ceea ce se vede" satt despre ceea ce

omul insug\ cteeazd. Or. mdiestria

ales atunci cAnd descrie 9i exPlic

anume cadrele, mediul, clncumanilbstdrilor sociole. Realitatea

numai in mdsura i.r "ur. sunt evide'fiate raporturile societ[fii cu

mediul geografic 'it*ti*ato

r -(c.utlrul

cosmologic) E\ legdturile

L,rir,."r"in r"" ro"i.tut" ginatura fizicd aoamenilor (cadrul biologic).

Condiliona.if. itogtufice qi biologice' manifeste in o^::?Jr"

societate reprezintd ,i'1"1' nulttrole ale manifestdrilor umane "''

Existd. insa. Ei condi{iondri tempt

care afecteazl omul ir-r modul de

Grrsti le ntlme$te t'udrc :;rtc'iule

..societatea are caracteristica de a

erniei Romdne, Bucureqti, 1968' p' 238'

porane, EditLrra Didacticd 9i Pedagogicd'

Bucuregti, 1985. P. 162'

ll0

Dumitru STAN

dinamica gi stabilitatea grupurilor, raporturilor interumane,fenomenelor gi proceselor sociale.

Aceste repere teoretice au stat la baza orientdrii metodei. gustiene de cercetare sociologic5. Planul de desfrgurare acercetirilor monografice respectl opliirnile teoretice pdnd la nivelulcelor mai mici detalii. Iat[, in continuare, pdrlile unui astfel deplanrrr utilizat in realizarea monografiei satului Drdgug (Ig2g,1932,1933) din Tara Oltului:

A. CADRELEl.Condilia naturald: geologicS, orograficd,hidrografi c6, climatologicd etc.

I.Cadrul cosmic' 2.Conditia fizicl: flord si faund.3.Agezarile sociale: vatra satului, case,

drumuri, fdntdni etc.4.Natura gi cultura.

Primele doud probleme din planul sociologic de cercetare aacestui cadru erau destinate exclusiv descrierii caracteristicilornaturale ale amplasarii agez[rilor rurale; prin celelalte doud aspectecercetdtorii trebuiau s[ stabileascd sectoarele gi domeniile existenfialein care comunitarii erau determinali de calitdlile mediului inconjurdtorsau, altfel sprs, sd evidenfieze in ce mdsur[ particularitSlile sqcio-culturale locale emerg din oferta agenfilor naturali.

Ilr Apud O. Bddina, Cercetarea sociologicd concretd. Tradilii romdneSti,Editura Politictr, Bucuregti, 1966, pp.l I 5- I | 8.' Surprinde includerea in problematica acestui cadru a raportului dintre naturd gi

culturd. Totugi, aceasta este fireasci dacd ne gdndim cd natura genericd a omuluieste socio-culturalS sau dacd nu negdm influen{a foafte mare pe care o exercitdmediul natural asupra registrului bunurilor culturale apf,rute intr-un spa{iu dat.

Sociologitt ruralul ui tradilional romfinesc

l.Tipul antropologic.2.Factorii demografici: structura populaliei,

- migcarea, populaliei, neamuri Ei

Il.Cadrul biologic' familii (genealogie).3.Igiena populaliei : morbiditate,

alimentalie, locuinld.4.Ereditate gi adaptare la mediu,

seleclia locald.Logica includerii acestui cadru in planul monografiei

sociologice a fost, dupd pdrerea noastrd, urmdtoarea: datoritadependenJei populafiei de condiliile locului geografic, in plan zonalsau chiar local indivizii ajung sd aibd trdsdturi biologice specifice;acestea se transmit pe cale ereditard, forleazd atingerea unui anumitgrad de acomodare la mediu gi, implicit, o selecfie naturald capabil5si introducd ea insdgi inegalitali gi ierarhii. Tipul antropologic al

unui spaliu delimitat se imbog[legte sau se deterioreazd, gi ca

urmare a regulilor igienice respectate in alimentalie qi in spa{iul de

locuit. Finalmente, aceste aspecte se reg[sesc in compoziliapopulaliei pe vdrste pi pe sexe, in continuitatea locuirii acesteia interitoriul care ii aparline, in indicele cregterii sau descregterii

demografice a familiilor gi neamurilor etc. 'l.Trecutul farii Oltului.

III. Cadrul istoric 2.Trecutul Drigugului.3.Structura sociald traditionald in Drdgug.

'Potrivit conceptiei tui Gusti, indivizii care trdiesc in mod stabil intr-unperimetru eare, prin dimensiuni, este accesibil monografierii prezintdparticularitali in privin{a fenotipului gi genotipului lor. Acestea sunt, in ultimdinstan{d, elemente identitare care ii predispun cdtre un stil specific de via{6 socio-

culturald. Ca atare, dac[ elementele biologice ale umanului se prelungesc in tipulde viatd sociala. atunci ele trebuie introduse in cercetdrile sociologice.

lr3n2

S o c i o I og i a r urul ul ui t rnd ili!,t oA -iin!t"Dumitru STAN

Generaliile care se succed in cadrul unei comunitdli beneficiaza

nu numai cle ereditate biologicd, ci gi de una cttltural-istorica. Despre

primul tip de ereditate se spune cd are o stabilitate incomparabil mai

mare clecAt in cazul celui de al doilea tip. Pentru dinamica lui 9i pentru

efectele pe care le impune, acest ultim tip de ereditate a ocupat Ei

continud sd ocupe un loc de frunte in proiectele de cercetare

monografica. in acelagi timp, realizatorti monografiilor gustiene nu

r-ritau icleea lui G. Simmel potrivit cdreia. in pglida mobilitalii

generaliilor, istoria este inductoarea formelor socialell2. adicd a unor

scheme de viala care se reproduc in perioade mari de timp'

it-r general, monografiqtii pornesc de la premisa cd

evenimentele istorice locale 9i cele ale zonei in care este amplasatd

comunitatea de cercetat sllnt evaluate sumar, selectate dupd criterii

cdderea in capcana determinismului istoric. Totuqi, pentru D. Gusti

gi discipolii sdi, cadrul istoric local gi zonal reprezintd doar o sumd

de posibilitdji gi depindea numai de voin{a comunitarilor ca acestea

sd fie valors.zate.Deoarece alternativele la care puteau apela sitenii(din Drdgu$ - in exempltrl de fala) erau lirnitate, aceEtia conservau

cu grija formele culturale istorice moqtenite, fbceau din ele norme

ale viejii curente gi. deci, tradilionalizau structurile (economice,

juridice. administrative etc.) care le indeplineau in mod satislicdtorfunctiile existenf iale.

"t G. Sirrrmel, Les problimes de lu philosophie de l'hi.stoire, P.U.F., Paris, 1986.

n4

L structura psihicd, individuali.

IV.Cadrulpsihic-2.Structuramentalitetiicolective.3.Personalitafi din sat: in trecut/in prezent'

4.Conformism gi inova{ie.

Reugitele ori egecurile funclionale ale individului depind,

intre altele, qi de structura predetermindrilor psihice de, care el

beneficiazd. Orientarea profilului psihic personal sufer[' de

asemenea. puternice modificari in sens pozitiv sau negativ' in

fr,rncfie gi ie moclul in care individul relalioneazd cu semenii'

Nevoit sd participe Ia viala de grup, orice om normal se modeleazd

din punct de vedere psihic, manifestAnd tendinla de a intra in

.ol,.,rjl. personalitdlii colective 9i de a savArqi fapte care sd fie

validate socialmente'Tipologizarea psiholo gtc6' a irrdivizilor, distribuirea lor in

cadrul tipuriloi delimitate, ..tranzac{iile" dintre indivizi concretizate

in dif'erite grade de adaptare psihologicd reciprocdrls, mentalitatea

p. 160

l15

Dumitru STAN

colectiva generatd de ,,baia culturald peimanentd"l14 etc. hu potlipsi din planurile de cercetare monografica. La aceste aspecte, D.

Gusti a addugat, in mod special, studiul rolului personalitdlii inderularea vielii sdtegti, precum gi investigarea predispuneriipsihologice a indivizilor obignuili, a personalitalilor sau a intregiicomunitdli spre conservare sau, dimpotrivl, cdrre schimbare socio-culturalS. in ultim[ instanld, cunoagterea cadrului psihic al uneicomunitdli echivaleazd cu anticiparea reacliilor ei in raport cuproblemele de rezolvat, precum gi a ganselor acesteia de a-gi

asigura funclionalitatea.

B. MANIFESTARILEV. Manifestari spirituale

l.Graiul.2.Yiala religioasd.3.Viala morald.4.Conceplia despre lume gi viali: filosofie(cugetarea),

gtiinla (cerul), timpul qi calendarul, magia (rituri gi credinledomestice, rituri gi credinJe cu / despre plante medicinale).

5.Viala artisticd: literaturd, muzic6, artd plasticd, arhitecturd,sculpturi (impodobirea porfilor), ceramicd (olarit), icoane pe sticld,interioarele caselor, fes[turi, port; opinii despre frumos.

6.Obiceiuri gi ceremonii: nagtere, botez, nuntd,inmormdntare; sdrbdtori de peste an; claca popii etc.

7.$tiinla de carle gi lblosirea car{ii.Dupd cum am mai ardtat deja, fiecare dintre cele 4 cadre ale

vielii sociale este lipsit de finalitate proprie gi, deci, Itu se

prelungegte de la sine in diferite categorii de consecinle. Degi

"t Al. Mucchielli, tes mentalitds, P.U.F., Paris, 1985, p.9.

r t6

Sociologia ruralulai traclilionil romfrnesc

cadrele exercitd o presiune imensd asupra comunitarilor, acegtia le

domina intrucat le coreleazd cu voinfa lor activd, le direclioneazd

cdtre scopurile lor gi produc, astfel, o serie de manifestiri.Pentru D. Gusti, contrar multora dintre teoriile vremii lui,

cele mai importante manifestdri nu sunt cele economice. ci acelea

de tip spiritual: specificitatea unui sat. de pildd, derivd mai pulindin suita actelor economice sav6rgite de membrii sai 9i mult mai

mult din tbrmele lingvistice care il individualizeazd, din religia pe

care o agreeazd, din normele morale pe care le respectd, dinconcepliile gtiinlifice gi negtiinlifice pe care le vehiculeazd, din

formele artistice pe care le practicd, din suma de datini gi sdrbdtori

la care se raporteazd, etc. Manifestdrile economice pot avea deruldri

gi consecinle identice in comunitali sategti diferite; in schimb,

manifestdrile spirituale de acelaEi gen din doui sate diferite pot ficel mult foarte asemdnitoare.

Niciodatd o monografie sociologic[ nu tealizeazd o

cunoagtere satisfrcdtoare daca nu dezvdluie particularitdlileexprimdrilor spirituale ale comunitarilor investigali. Despre

manifestarile economice ale acestora pot fi fEcute, adesea,

aproximiri gi analogii valabile prin atribuirea caracteristiciloreconomice ob{inute de la alte cercetiri similare ftrd ca eroarea

oblinut[ astfel sd nu fie suportabild. Dacd s-ar proceda in acelaqi

mod gi in privinla fondului comunitar spiritual, erorile ar cdpdta

valori foarte mari sau, mai mult, s-ar ajunge la indepdrtarea de

realitatea concretd qi la dezinformdri. Aga se explicd de ce in planulmonografic aplicat de D. Gusti, manifestirile spirituale ocupd

pozilie prioritara gi urmeazd imediat dupd finalizarea cercetdrii

celor patru cadre.

n'7

Dumitru STAN

l.Agricultura.2.Cregterea vitelor: pdstoritul, p69unea, turmele.3.P[durea.

VI. Manifestlri 4.Meserii qi industrii sdteqti.

economice" 5.lndustriacasnic6.6.Comer! in sat gi Ia tdrg.T.Coopera!ia.8.Bugetele.g.Structura economicd a satului.

Deoarece activitatea economicd este constitutivd tuturorgrupdrilor umane, orice incercare de realizare a unei monografiisateqti nu poate s[ omit[ problemele privitoare la producfie,

repartilie. schirnb qi consum. Dacd ne referim la satul romAnesc dinperioada interbelicd, atunci pot fi identit-rcate in cadrul acestuia

resurse gi ocupalii economice tradilionale, cAt 9i resurse, profesiimai noi derivate din comer! gi industrie.

in spaliul satului tradilional nu se separa produclia de

consum. iar indivizii erau preocupafi, in primul rAnd, s[ oblinarczultate economice suficiente pentru a satisface cerinlele de

consum ale grupului familial. Intre familii se practica schimbul de

produse gi servicii prin procedeul trocului. astfel cd baniireprezentau o raritate sau, mai mult, oblinerea lor nici nu constittria

- ,,Rorndnii ar.r fost totdeauna mai omogeni prin categoriile lor de viafd

constitutive (econonrice gi culturale), decAt prin cele regulative (iuridice 9i

politice)" - considera un apropiat al lui D. Gusti, M. Vulcdnescu. In consecinfS -continud el - ..ne trebuie un stat care sh ia in rrdn6 intdrirea congtient6 a valorilorconstitutive proprii neamului rom6nesc" (Dinrensiunea rr,tmaneascd a

eristenlei. Editura Furrdafiei Culturale Rorndne, Bucuregti, 199 I, p.25) pentru cd

prin acestea (gi, iu special, prin manifestdrile spirituale) ne puteln impunepersonal itatea nationald.

Sociologiu rurol ul ui tradi1ionul romAnesc

ur1 scop fundamental. Ruralul investigat de D. Gusti pdstra in mare

parte aceste componente economice tradifionale, dar pe ldngd ele

adduga destul de multe schimbari pe care cercetarea sociologicdtrebuia sd le scoatd in evidenld Ei sa le explice. intre acestea

amintim adAncirea intracomunitard a diviziunii muncii prindiversificarea megtegugurilor. tendinla satelor de a se specializa inproduclie gi de a cirpdra recunoagtere intercomunitard prin prestigiulderivat din practicarea prevalentd a unei singure ocupalii,preocuparea sitenilor pentru a obline o productivitate superioard cu

scopul comercializdrii produselor lor, abandonarea totala a

autarhiei gi realizarea complemenlaritetii economice la nivelul unuigrup de^sate etc.

In ultimd instanfd, demersurile lui D. Gusti trebuiau sd se

finalizeze in evaludri ale activitdlilor productive sategti in termeniirentubilitcitii (adica sd stabileascd mdrimea veniturilor prinrapofiare la mdrimea cheltuielilor) gi ai potenlialitdlii economice,

respectiv sd deduca mdsura in care erau sau nll valorizateposibilitalile productive locale.

I .Via{a juridicd tradilionald.VII. Manifestirile 2.Vialajuridicdprocesivd.

juridice. 3.Proprietatea: individuald gi colectivd.

. in Gdndirea (nr. 6-7 I 1928), P. Marcu-Balq afirma c6,,dreptul e expresia unui

fond sufletesc. Acest forrd de ult veac incoace e intr-o continud prefacere. Dincopildria culturii am trecut spre maturitate. DacS nu se putea pdstra obiceiulpdrnAntului cu instituliile lui primitive, vom pdstra esen{a Iui". Or, aceastd esenld

demonstreazd, inainte de orice, incredere toali in dreptatea divin6: ,,ea neteze$te

asperitdlile, indbLrgd exagerdrile, stinge focLtl insolenlei, usuci florile proaspete

ale nebuniei, indreaptd judecd{ile str6rnbe, imbl6nzegte furia, pune capdt

96lcevilor qi duqrniniei rdmase dLrpd certurile violente" (cf. Philippe Malaurie,

l8 19

Dumitru STAN

Orice grupare umanf, nu poate exista fhrd un nivel minim de

ordine sociald intem[. D. Gusti a considerat cd regularizarea relafiilor

interumane in cadrul comunit[1ii sdtegti este posibila ca urmare a

educafiei. a fundamentdrii rnorale a actelor indivizilor, a respectlriipreceptelor religioase de citre ace$tia qi, mai ales, datorite instituiriiunor nonne cu caracter juridic la care ei sd se rapotleze in mod

constant qi de care sd se simtd in mod egal protejafi.

Regulile juridice uzuale intr-un spaliu dat trebuie sd aibicaracter exhaustiv gi, ca atare, nu trebuie si existe fapte care sd nu

poatl fi evaluate ca drepte sau nedrepte in raport cu voinfa colectivd.

Deoarece aceasta categorie de norrne (uridice) gatanleazd

funclionarea,,contractului social" 9i preintAmpind transforrnarea

forlei in drept, comunitdlile qi societdfile au creat institulii juridice

adecvate la particularitalile lor funcfionale. La fel s-a intdmplat 9i incazul satului rontAnesc tradifional: existau instanle diferite de

judecatd, active in funclie de gravitatea delictului, erau tipologizate

delictele, se opera deosebirea dintre delictul comis cu intenfie 9i cel

infbptuit din greEeald, se frcea distinclia dintre recidivd 9i faptireprobabilS savArgita pentru prima oard, proprietatea (individualn 9i

colectivd) era subiect special de drept, se acorda dreptul la recurs inraport cu gravitatea delictului etc.

in acelagi timp, trebuie sd menlionim 9i faptul ci multe

litigii interpersonale se rezolvau fErd ca par{ile sd se mai prezinte in

Antologicr gtindirii iuridice, Editura Hurnanitas, Bucure;ti, 1996, p. l8)'Adoptarea dreptului pozitiv a fost efectuatd de satul rorndnesc cu oarecare

neincredere care, din pdcate, s-a ntenlinut pdnd astdzi. Cu excep{ia ultirnului

deceniu cAnd viafa procesivd intrarurald a cepatat cote greu de explicat, sdteni au

trdit nrerer-r cu convingerea cd divinitatea urA$te nedreptatea 9i c6, mai devreme

sau mai tdrziu, delicventul va fi pedepsit. De aceea ei au renun{at adesea la a se

lisa antrena{i in procese juridice.

120

Soc iolog i rt r urnl ul ui lrudi(io nol romfrnesc

fafa grupurlui de .judecdtori" intrucAt Lln proces public era consideratca stigmatizant. ruqinos atdt pentru acuzat, c6t gi pentru acuzator.Atunci cAnd D. Gusti $i-a propus sd cerceteze ,,manifestarearegulativd juridica din satul Drdgug" a vizat toate aceste aspectepentru a intelege concepfia traditionald a ruralului despre dreptate pi

nedreptate, dar gi pentru a demonstra cd procesele juridice dintrecomunitari erau putine la numdr. Volumul mic de procese probeazd,

pe de o parle calitatea evidentd a ,,legii strdmogegti", iar pe de altaparle capacitatea satului de a-gi armoniza relaliile sociale inten're prininstitulii mai putin represive decdt justilia.

l.Conceplii politice.VIII. Manifestlri politico- 2.Grupari gi acfiuni politice.

administrative 3.Finantele comunale.4. Administratia comunald.

Prezenfa acestui tip de mar-rifestdri in cadrul cornunitdlilors[teEti constituie dovada diversificdrii in timp a preocupdrilorlegate de optimizarea funcliondrii vielii sociale locale. IncepAnd cua doua jurndtate a secolului al XIX-lea, formele administrative ruraletradilionale fac loc unei noi componente regulative: activitateapolitici. Bineinleles, pentrll inceput, aceastd activitate s-a impus cudificultate chiar gi in mediul urban nu numai in cel rural. Pe mdsurdce gerontocrafia gi-a dirninuat influenla sociald, in aceeaEi mdsurdorientdrile politice existente in spaliul romAnesc s-au regisit inadr-ninistrafia gi grupurile politice de la sate. Aga se explicd de ce inplanul monografic al lui D. Gusti frgureazd componenta politicdrllralA. iar aceasta trebuia sd ofere indicii asupra diversitdfiiorientdrilor politice, aslrpra implicarii locuitorilor in viala politicS,asupra credibilitatii ideologiilor politice etc. In ultimd instanfi,urmdrirea unghiului politic in derularea cercetdrii monografice eraprofitabilA, ir-r opinia noastr6, din cel pulin doua puncte de vedere:

t't

pe de o parte se oblineau informalii despre responsabilizarea

individuala a sdtenilor prin antrenarea lor la activitatea politicd, iar

pe de alta parte puteau fi constatate efectele divizlrii politice asupra

unitafi comunit-a1ii sdtegti. in special acest ultim aspect credem cd a

produs membrilor satului un profund sentiment de frustrarells:

uno.u, prin neimplicare in viala politicd, 9i, altora, prin

imposibiiitatea de a ajunge la implinirea aspiraliilor cultivate de

concepJiile politice la care au aderat.

Datoritd acestor variante de frustrare, in cadrul comunitllilor

sdtegti s-a creat imaginea defavorabild despre politica, ^in

general,

imagine care s-a conservat pdnd in zilele noastre. In privinla

raporturilor cu administralia locald, sitenii actuali omit faptul cd

aceasta trebuie sd fie fideld unei grupdri politice aflatd lacoirducerea centrald gi ii atribuie calitdli, responsabilitali preluate

din modelul tradilional.Aceste premise ale funcfionarii manifestlrii politico-

administrative in mediul rural ne favortzeazd delimitarea unor

situalii oarecum paradoxale: eqecul politicii determind separalea

administraliei de politica. iar pentru a satisface nevoia de ordine

sociald cregte gradul de credibilitate in instituliile administratrve; cu

cdt administralia curentd se dovedeste a fi deficitard, cu atdt revin

tn actualitate forme tradilionale de administrare Si cu atdt mai

mare este noitolgio dupd acestea. La toate aceste precizdri mai

adlugdn una care are, aidoma-celei precedente, rol concluziv: D.

Gusti a cercetat satul interbelic intr-o perioadd cdnd activitatea

politica rurald se afla la inceputuri 9i cAnd administralia pistra

multe caracteristici din satul romanesc premodern. ca atare,

S ociol og ia r ural ul ui trn !4ro nolJo^frn:t"

informaliile oblinute prin investigaliile monografice din perioada

amintitd sunt surse credibile pentru definitivarea imaginii despre

satul tradilional.

Dumitru STAN

IX. Unitn{i gi subunitlfisociale in sat

UNITATI, RELATII, PROCESEI .Familiile gi neamurile.2.Gospodariile.3.Vecinatltile.4.Categoriile sociale: boieri 9i iobagi.

5.Cetele gi jocurile de coPii.6.Cetele de feciori.7.$ezdtorile de fete.

8.Hora.g.Clubul husarilor.1 0.$ezdtorile de femei.1 LObiceiurile ca institulii sociale.

l2.Confesiunile.l3.Grupdrile politice.l4.Cdrciuma.l5.Biserica.16.$coala - Strdjeria - Premilitaria.lT.C5minul cultural.l8.Satul ca unitate socialS.

C.

AtAt timp cat indivizii aderd la modelul existenlial al unui

grup, ei trebuie sd accepte sistemul institulional impus de acesta.

ba'atare, ei sunt nevolfi s[ probeze ataqament fa!6 de regulile 9i

valorile mediului in care sunt integrali pentru cd numai astfel

dobAndesc normalitatea socio-culturald. Lipsa cadrului institulional

este de neconceput chiar gi in cazul celor mai primitive comunitali'

La aceastd constatare ajungem relativ simplu: frr6' otganizare

122123

Dumitru STAN

institufior-ral[. indivizii nu ar avea de unde sa qtie dacd ceea ce fac

la un moment dat nu are pentru restul semenilor o finalitateindezirabild qi nici nu ar avea motive sd ac,tioneze, direct sau

indirect pentru conservarea grupului de apartenenld.Faptul cd orice individ normal nu poate exista in afara unei

societati ori a unei comunitdli reprezintd - in sociologie, cel pulin -lm truism. Instinctiv sau deliberat, fiecare membru al speciei Llmane

se ocrotegte pe sine prin raportat'e la o anumitd colectivitate. Prinrurmare. aceasta din urmd este mai importantd decAt existentaindividuald, deoarece conditioneaza inevitabil rnodul de a fi al celorcare intra in componenta ei. Tot la un truism sociologic ar trebui sf,

ajungem gi atunci cdnd ne referim la institutii: grupurile i9iordoneazd funclionalitatea qi iqi asigura continuitatea numai dacd

igi construiesc o serie de constante organiza{ionale pe care lenumim institu{ii.

De aceastd data. insd. adevdrul nu mai este chiar atdt de

evident: indivizii concrefi lasi irnpresia ca sunt preocupali mult maimult de starea personala decdt de ceea ce se petrece cu ceilalliactori ai mediului lor. in realitate, ei nu fac altceva decdt sa

exerseze scheme de viala preconstituite, mogtenite, institulionalizatesau socialmente validate. Altfel spus, ei se nasc intr-un mediu cu

institLrlii specifice de o vechime mai mare (farnilie) sau mai micd(grr.rparea politica, cdminul cultural), cu efecte mai impozante (gcoala)

sau mai pulin impresionante (gezatorile), cu antrenare sociald mai

largd (biserica, hora) sau mai redusi (cArciuma, cluburile) etc.

D. Gusti, ca un apropiat al sociologiei franceze

durkheirniste, a fbst receptiv la ideea lansatd de P. Fauconnet 9i M.

Mauss care sugerau ca qtiinla despre societate nu este altceva dec6t

Sociologitt rurul ul ui tradiqionul romiinesc

o ..gtiintd a instituliilor sociale"l'u. De aceea. in monografiile sdtegti

el a surprins atdt tipurile de institulii, pe care le-a delimitat special

in capitolul .,Unitdli gi subunitafi sociale", cAt gi procesul obiectivde institutionalizare a funcliondrii comunitdlii rurale. Fiecare dintreinstituliile desemnate in planul lui de cercetare poate fi consideratio unitate sociala qi ar fi meritat o abordare de sine stdtitoare.Totr-rgi, in raport cu unitatea rezidenfiala sdteascd acestea nu sunt

decAt sLrbunitdli cor-rcrete, dar gi complementare intr-o existenta de

tlp slstelnlcIn consecin!6, satul este inleles ca o cuprindere de subunitdli

institulionale primare (pe care indivizii le mogtenesc qi le primesc

prin socializare gi integrare: gezdtoarea. hora, ceata de apartenenld.

obiceir,rrile etc.) gi secunclure (pe care indivizii ingigi qi le creeazd

potrivit imperativelor funclionale curente: partide politice, cluburi,cimine culturale, premilitarie etc.). In timp ce prima categorie de

institutii pistreazi multe caracteristici tradilionale, iar cunoa$terea

lor presupune Lrn demers etno-sociologic, cea de a doua se referd la

probleme rurale de strictd actualitate gi, deci, revendicd ocunoagtere sociologicd.

Lucrarea noastrd, ca oricare alta axatd pe prdbleme ale

soc i o lo giei ruralului romdnesc tradilional, poate valoriza r ez:ultatele

cercetdrilor monografice din perioada interbelicd - mai ales datoritd

faptului cd acestea au referin{e consistente asupra unor fenomene

socio-culturale aparlindnd trecutului apropiat gi indepdrtat al

comunitAli I or sategti.

Ilt'Vezi ;i P FaLrconnet. M. Mauss, Soc'iologicEditions de Minuit. l']aris. 1969.

124 25

Dumitnt STAN

X. Rela{ii

Nevoia de celalalt ii determini pe oameni sd intre in diferitetipuri de rela{ii Ei. in funclie de ceea ce oblin din astfel de legdturi,sd formeze grupuri mai mult sau mai pulin stabile. Satul este cea

mai raspAndita gi cea mai stabill formd de agezare umandlrT pentrucea mai mare parte a globului. Aceastd coplegitoare prezenld'grupala ne determind si identificam in interiorul ei formelerelalionale specifi ce, profunzimea raporturilor interumane, dinami ca

legf,turilor etc.

D. Gusti a fbst impresionat mai ales de constanla qi

naturaletea relaliilor sociale gi interpersonale din satul romdnesc.Ca atare. in planul de cercetare monografici el gi-a propus sd

delimiteze rela[iile pe orizontald (intre rezidenlii vecini, intrefamilii, intre comunititi rurale de acelagi rang) gi pe verlicalii (incadrul familiei, intre stapdni gi servitorii lor, intre sat gi oragul de acdruirazd de influenta-este afectat). Chiar din modul in care tipurilede rela{ii sunt menfionate in planul monografic ne ddm seama de-faptul ca D. Gusti a asociat relaliile comunitare cu mediul rural gi

rela;iile societale cu mediul urban ori cu spafiile sategti in care

oragul exercitd o mare presiune. Agadar, a studia satul dinperspectiva relaliilor comunitare, pe care acesta le reproduce cu

"t T.P Sirnion, Geoeconontia Terrei, vol.p. 150 gi urrn.

l.Rela{ii intle rude de sAnge gi rudenii spirituale.2.Relalii: simpatice, in familie, intre vecini, intre

stipdni gi servitori. Opinia publica.3.Relalii cu satele invecinate gi cu oragul.4.Relafiile cu cei plecali din sat.

Sociologiu ruralului tradi1ionnl romfrnesc

perseverenld, presupune, inevitabil, analize asupra relaliilorintral-amiliale, asupra rela!iilor generate de diferite genuri deinrudire gi asupra relaliilor de vecindtate.

Cunogtinlele oblinute despre tipurile de relalii comunitaresunt asemdndtoare in mare mdsurd at6t pentru satul tradilional, cdtgi pentru cel actual. ceea ce reprezinLd. gi argumentul fundamentalin justificarea marii stabilitdli a acestei unitali reziden{iale.

l.Procesul de emigrare gi imigrare.XI. Procese 2.Procesul de emigrare in S.U.A. 9i Canada.

3.Procesul de urbanizare.4.Transformdrile structurii sociale ldrdneqti.

Toate spaliile socio-culturale au tendinla de a-gi pdstraindividualitatea. In acelaqi tirnp, ele sunt tentate gi de ceea ce arputea obtine prin preludri (mai ales de ordin material) accesibile inzonele de contact. Din acest motiv. se produc deplasdri ale populaliilorde tipul emigrafiei, imigraliei, remigrafiei, navetismului etc. Cdnd unspaliu rezidenlial ajunge sd funclioneze pe baza unui model socio-cultural extern Ei, deci, nespecific, spunem despre acesta cd suportdLrn proces de restructurare sau de reasezare idenlitard. Un astfel deproces se realizeazd. pe orizontalh, intre unitalile reziden{iale de

acelagi tip: sat - sat. ora$ - ora$ qi pe venicala. adica intre sat gi orag.In aceastd ultimd variantd, imprumuturile gi transferurile socio-culturale se direclioneazd \n special de la oraq cdtre sat, iarconsecinla esenliald pe care o antreneazd esle urbanizareq ruralului.

Cu alte cuvinte, unitatea sociali sdteascd igi schimba natura

- dup[ cum spune D. Gusti: ,,se ordgenizeazd" - ceea ce inseamnf,o noud opticd in valorificarea cadrelor (naturale gi sociale), o noudierarhizare a manifbstdrilor, o altd productivitate a acestora,rea$ezarea sistemuh,ri de institttlii sociale gi modificarea profundd a

formelor de derulare o relaliilor interumane. Asemenea

I, Editura Dornino, Tirgovigte, 1997,

t26 t21

Dumitru STAN

transfbrrndri au loc in ritmuri diferite in cadrul tuturor unitatilorsociale gi se sintetizeaz6, in diferite tipuri de procese sociale. caatare. atunci cdnd unitdlile sociale teritoriale sunt stabile, elereproduc acele procese sociale care le conservd starea Ei identitatea;dimpotrivd. atunci cdnd unitdlile sociale sunt instabile, proceselelor sociale se axeazd preponderent pe gdsirea unei noi formule deexistenfa stabila prin reagezarea structurilor qi functiilor sociale.

In opinia noastrd, D. Gusti a vizat in vastul sdu plan decercetare sociologicd a satului romanesc at6t procesele de dinamicd's'oc'io-t'trlturulci menfionate in mocl explicit: mobilitate spatiald,urbanizare. redistribuirea populatiei in ierarhia corpului social etc.,cdt gi aspectele de s'tnticir socio-culrurutld. Acestea din urm6 suntimplicite intenfiei investigative deoarece, pentru a le putea cunoagtepe cele dintai este necesard cunoagterea prealabild a antecedentelorlor; altfbl spus, dacd avem inforrnafii despre ceea ce este relativstatic in cadrul proceselor sociale. inlelegen-r mai bine profunzimeaschimbdrilor curente supclrtate de acestea.

D. CARACTERIZAREA SOCIOLOGICA A DRAGU$ULUIAceastd parte a demersului monografic gustian trebuia si

cuprinda analize cantitative gi calitative asupra variabilelor aferentecelor unsprezece dimensiuni cuprinse in proiectul- inilial.cercetarea nll s-a finalizat, insi, cu elaborarea unei lucrdri amplecare sd interpreteze gi sd integreze toate problemele r.rrmdrite prinplanul aplicat pe teren. Totugi, ea s-a concretizat in serii de analizepafiiale intre care amintim: ,,Credinfe gi rituri magice" ($t. Cristescu),,,Reprezentarea cerului" (I. Ionicf,), ,,structura economicd a satului"(Al. Barbat), ,,Tipul antropologic" (F. Rainer), ,,Unitdfi sociale" (T.Herseni), ,,Demografia gi igiena populafiei" (D.C. Georgescu),

Sociologiu rurul ului trudilionnl romfrnesc

..lmpodobirea portilor. interioarelor. caselor. opinii despre frumos"(Al. Dima).

Dacd pornim de la teoria monografica gi de la planulmonografic prezentale anterior. de la acliunile desfEgurate pe terende echipele monografice ori de la rezultatele analizelor etno-sociologice realizate de cei care au efectr,rat cercetdrile, ajungem lacAteva concluzii surprinzitoare:

a. Cea mai mare parte a planulr-ri de cercetare monograficivizeazd aspecte care {in mai curAnd de trecut, de momentultradilional al existenfei satului, decAt de problemele de strictdactualitate din viata acestuia.

b. Alegerea satelor de cercetat ,,s-a licut dupa gradul lor de

pdslrare, de puritate tipicul, specilicul romuncsc fiind proporfionaldeterminate de gradLrl de depdrtare fa{a de centrele industriale... CucAt satLrl este mai f-erit de inflLrenfa oragului, cu atAt are o mai mareputere de conservare. cu atAt mai mult este el purt[torul purilaliietnice si al traditiei nalionale"lls.

c. Problemele de sociologie - gi, in special, cele de

sociologie rurald - sunt abordate de autorii cercetdrilor monograficeintr-un mod caracteristic mai curind pentru etnografie. Campaniilemonografice au favorizat strAngerea unui imens rnaterial etnografic,dar. in opinia lui P. Andrei. acesta ,,nu este altceva decdt o sumd de

constatdri gi de descrieri sau nigte' interesante date concrete".Intrucdt ir-rformafiile astfel dobAndite nu sunt utile ,,pentruldmurirea unor probleme generale care preocupd sociologia... ele

rimin numai cercetiri de s'ociografie"t t') .

"t O. BAdinu. Dimitt'ie Gusti Contrihulii la L'unodltcrcu ctperei ,yi activiteiliisole, Editura Stiintifica, Bucureqti, 1965, p. 127.

"'' P. Andrei, Soc'iologie generulci, Editura Scrisul Rorndnesc, Craiova, 1936,p.297.

128 t29

Dumitru STAN

d. Oricdte ac\ze ar f-r aduse metodei monografice ea rdmdneo cale extrem de eficace in investigarea ruralului, in general, gi, maiales, a satului tradilional romdnesc. Dupa pdrerea noastrd,cercetdrile monografice organizate de D. Gusti sunt importante gi inprezent prin cel pulin doud aspecte: pe de o parte, pentruinformaliile etnografice ,, colectate " despre satul romdnesctradilional' (altfel, multe dintre aceste informalii ne-ar fi lipsitastdzi), iar pe de alta parte, pentru metodo pozitivd prin care ainlesnit accesul la informafii credibile.

e. D. Gusti qi adeplii sdi au injeles monografia,tca sistemde sociologie gi, simultan, instrument de lucru, care face posibilaconfruntarea sistematica dintre teorie gi realitate, un mijloc simplude cunoastere integrald ;i amdnuntitd a realitiiyii (subl. ns.), ftrdcle care sociologia ca gtiinla nu este posibild"l20. La cdliva zeci deani dupa ,.momentul Gusti" din istoria sociologiei ( rom6negti gi,chiar, mondiale) putem spune ci, fErd monografie, aceastd gtiintd arfi existat, dar, cu siguranld, ar fi fbst mai sdracS.

4.5. srsrsnrsMUL - vARIANTA TEoRETtcA $r METoDoLoctcAoPTIMA pentru analiza satului romf,nesc traditional. O societate,oricare ar fi ea, este neomogend prin simplul fapt cd pdrfile celemai mici care o compun (indivizii) sunt diferite. Fiecare individ, caparte a societalii, deline o ,,for!d sociald" care depinde de forlafizicd pe care o posedd, de frumuselea cu care este inzestrat, deinteligenla pe care o probeazd, de capacitatea de concentrareintelectuald de care este capabil, de nivelul de cunoagtere gi culturdla care accede, de experienlele asimilate, de performanfele pe carele-a atins. de importanla grupului social din care face parte (familie,

r2u 5t. Costea (coord), Istoria sociologiei rontdneSti, Editura Funda{iei ,,Romdnia

de mdine", Bucuregti, 1998, p.292.

Sociologiu rurcl ului tradiTional romfrnesc

clasd sociald, bisericd, partid, organizafie), de valorile la care se

raporteazd, de bogifia materiald pe care o are la dispozilie, deprestigiul personal sau social cu care este gratulat, de funcliile gi

rolurile pe care le exercitf, etc. ,,Este, probabil, imposibil sd

enumerdm. fbrd sa omitem, toti factorii care intervin in definireaforlei sociale"l2l.

Despre multitudinea factorilor care il definesc pe individspunen cd fortneazd .,forta social6" a acestuia din cel pulin douamotlve:

a. Mdrimea fortei s-a construit, in cea mai mare parte, dinelemente primite in mediul socio-natural de apartenen{d. Ca atare,orice actor uman este dependent de ceea ce se afld in afara lui, maiales in imediata lui apropiere gi de capacitatea de selecfie pe care o

demonstreazi atunci cAnd se orienteazd in cAmpul de oferte.b. Exercitarea.fbrlei se face prin acte care sunt confirmate

sau infirmate socialmente gi. in consecinfd, orice persoand igi aflacuantumul forlei definute numai dacd este integrat[ unui grup. Mairnult, datoritd relaliilor cu ceilalli membri din grup, elementelefbrlei sociale stapdnite de individ devin mai numeroase, iar gansele

lui de viald sporesc. Putem spune, deci, cd unitatea funciionala a

unor actori diferili este beneficd pentru fiecare actor in parte, darmai ales pentrLl grupul societal. Acesta din urmi igi constituie, larAndul siu, o .,forti sociali" superioard tuturor membrilor sii prinfaptul cd stocheazd gi selecteazd. valortle culturale individuale de-alungul a lbarte nrulte genera!ii.

Fala de mirimea fortei sociale sintetizatd in memoriaculturali a societ[fii, individul nu se poate situa decdt pe o poziliede inferioritate. Prin urmare, ceea ce la nivel individual pare

'2r Apud Cl. Javeau, Leqr,tns de sociologie, Meridiens Klincksieck, Paris. 1986,

o. l7l.

r30 t3l

Dumitru STAN

nerealizabil, la nivel de ansamblu social devine ,,obiectiv implinit"sau, mdcar. posibil de realizat.

Sociologul american T. Parsons consideri cd, din necesitiliacfionale. indivizii formeazd,,grupuri masive" sau sisleme sociale.Orice sistem social reprezintd o ,,pluralitate de actori individualiincluqi intr-un proces de interacliune care se deruleazd, inlr-ositualie af-ectdta de proprietAti fizice. Actorii acestuia sunt motivaliin funclie de tendinfa oblinerii satisfactiei maxime, iar situalia loreste deflr-rita qi nrediatd prinlr-ttn sistent de sirlboluri organizate de

cultura din care lac parte"'--.Pentru a in{elege ce inseamnd in conceplia lui T. Parsons

,,situalie afectatd de proprietdli fizice" este necesar si facem apel ladistincfia dintre^,,trebuinfe" gi,,rlspunsuri culturale" aferentesatisfacerii lor. In acest sens, B. Malinovski delimita direcliileesenliale spre care indivizii gi grupurile iqi indreaptd for{ele de care

dispun gi,stabilea un numdr de qapte raporturi funclionale dupd cumtrmeazd,'":

Necesit5{i fundamentaleDrimare

Rispunsuri culturale

| . nutritie l. eospodarie2. iurnultire 2. ruderrie

3.comod itate 3. locuin{54. sisurantd 4. aodrare

5. rniscare 5. activitate6. crestere 6. invdtare7. sdrritate 7. isiend

Sociologia rurnl ulni trili1ionnl romfrnesc

tielalia .,necesit61i fundamentale primare" -,.rdspunsuriculturale"r2l a fost prezentdin toate societdlile deoarece intotdeauna au

existat trebuinle qi forle mai mult sau mai pulin adecvate de

rezolvare a acestora. Starea unei societali depinde de varietatea

insuficienfelor ei. de mdrimea presiunii exercitate de tipurile de

nevoi ale memblilor care o contplllt, dar gi de calitatea soluJiilor

inventate de oameni pentru a slibi energia coercitivd degajata de

cele dintAi. Atunci cAnd rlspunsurile culturale intdrzie sd apard, sau

cAnd consecinlele lor nu sunt concordante cu necesitalile

existenliale, societatea ajunge' in stare disfunclionald, iar sistemul

social tinde spre dezagregare.Prin urmare. necesitdlile .fundamentale ale unui sistem

social (sau ceea ce trebuie neapdrat satisfdcut) reprezintd ./itncliileacestuia. iar vuriunlele de rdspuns folosite de actori in acest scop

formeaz-d c'ontinulul strttclrtrilor s'i:;lemului respectiv. De pildd,

,,nutrifia" identificata de B. Malinovski drept necesitate

fundan-rentald constituie Junclia de subzistenld, care este

implinitd, in mod normal, in urma activitalilor domestice din

,.gospoddrie"; ,,inmul1irea" indivizilor reprezintd .func{ia de

perpeluare a speciei. iar in acest sens sistemul social a generat

forme culturale numite,,cisdtorie",,,familie",,,rudenie" q.a.m.d.

Dacd analizdm socielatea din perspectivd sistemicd, atunci

ajungem, inevitabil, la cdteva constatdri pe care le prezentdm in

cele ce urmeaz6.L. Sistemul social nu este

structurald gi funclionalS a societdlii. Oaltceva a..at organizareaunitate sociald teritorialS de

'tt T.r23 B.| 968,

Parsons, Eldmenl.s pour une sociologieMalinovski, Une thriorie scienti/iqueo. 78.

de I'action, Plon, Paris, 1995, P. 47.

de la arlture, Parrl-Painlevd, Paris,,2u vez.i si E. Zarnfir. Moclelul :si.slemic in sociologie;i anlropologia cullurald,

Eclitr-rra $tiintifica. Bucuregti. 1975, pp. 103-105; I. lonescu, D. Stan, Elemente

de sociologie. Editura Universitdlii,,Al. l. Cuza" laqi. 1997' p. l7l 9i urm'

t32 r33

Dumitru STAN

tipul satr-rlui tradilional. datorita existenlei relativ autarhice pe care

a exersat-o mult timp. poate fi etichetata drept sistern social. Dacd

ii recunoaqtem aceasta identitate, atunci, implicit, atestdm faptul cd

a de{inut structuri 9i funclii specifice.b. Structurile sociale par secundare in raport cu func{iile

sociale intrucAt ele se constituie ca urmiri ale solicitdrilor de ordinfunctional. Pe aceast[ linie explicativd se situeazd gi sociologul C.

Zamftr atunci cAnd afirrnd c[ ,,elementele componen{e ale unuisistem interacfioneazd multiplu; relafiile cauzale simple suntinlocuite cu o cauzalitate multipl[, circulard, completath cu circuitede feed-back gi procese de echilibrare complexd. Starea la unmoment dat a sistemului este, in consecinld, rezultatul acestormultiple interacfiuni. iar nu o stare stabila care se menline prin ea

insdgi. Structura nu mai este privitd aici ca o configuratie stabild a

sistemului, ci ca un pattem al interacliunii elementeloi sistemului"l25.Aga se explica de ce in cadrul comunitdlilor salr societdlilor cutrdsituri sistemice. fenomenele de dinamicd au loc inclusiv atuncicAnd ele refizd orice modificare a schemei de viafa. De pildd, insatul rorndnesc tradilional schimbf,rile s-au produs lent qi pe fondulprejudeciJii potrivit cireia innoirea nu este altceva decdtdegenerare, egec $1 indepartare regretabiln de modelul culturalinstituit de strdmoqi

t15 C. Zanfir, Spre o porucligmd a gdndirii sociologice, Editura Cantes. Iaqi,

1999,p. ll4.'O cornurritate (sisternicd) de dirnerrsiunile unui sat poate fi, la nevoie.transformatd radical intr-un interval scurt de tirnp gi in afara voin{ei rnenrbrilorei. O asemenea schirnbare galopantd nu se poate produce 9i in privin(a unuisistern precum poporul. Prin urtnare, etnicitatea rimdne un aspect de foarte mare

stabilitate. Totugi, nici in acest ultim caz nu este vorba de imobilism total:,,unnealn nu e niciodatd o realitate inchisi, sfArqiti, ci o realitate vie ; ... destinul unuinealn nu e dat odatd pentru totdeauna, el se actualizeazd problematic pentru

fiecare generalie $i.pentru fiecare orn" (M. Vulc6nescu, op.cit.,p. l6).

134

Sociologiu rurilului trtdilional romfrnesc

c. Pentru a rezolva funcliile sistemului social, structurileacestuia trebuie sa fie dispuse intr-o ordine anumitd. intrucAtfunclia tinde si se reproducd de la o etapd la alta, ordinea dea$ezare a elementelor structurale tinde, la rdndul ei, sa rdmAndaceeagi. Din acest motiv structurile societdlii par sd fie invariante,,,niqte totaliteti avAndu-gi legile lor"l26. Totugi, dacd analizamcomponentele sistemului pe perioade mari de timp, atunci suntemnevoili sd acceptdm ideea cd, treptat, apar diferen{e structuralestadiale, iar in loc de ,,constante structurale" ar trebui sf, vorbimmai ctrrAnd de compatibilitatea reciprocci a pdrlilor sistemului. CucAt aceastd compatibilitate este mai mare, cu atdt sistemul socialeste mai echilibrat gi cu atdt nevoia acestuia de arealiza schimbareaeste mai micd. Aga s-a intdmplat in satul romAnesc tradilional carea beneficiat de o coeziune structurald atdt de mare incdt afirmatia cdel a reprodlls mereu aceleagi structuri (economice, organiza[ionale,politice, juridice etc.) timp de multe secole are forla unei evidente.Dac5, dimpotrivd, interpretdm componentele satului tradilional dinperspectiva ruralului actual, ajungem lesne la concluzia cd multedintre structurile traditionale pot fi etichetate ca inutile sau, in celmai fericit caz, ca neadecvate la situafia funcfionala. intrucAt numai trdim intr-un mediu tradilional gi, deci. nll avem cum sd-icunoaqtem direct configr,rralia. ordinea structurald, nu ne rdm6nedecdt sd stabilim lanlurile de de-structurdri, re-structurdri giraliunea practici a pdstrdrilor ori schimb[rilor structural-functionale din cadrul acestuia.

d. Funclia sociald este ,,contribulia pe care o aduce oactivitate parliald la activitatea totald din care prima face parte.Funcfia unei anumite tradilii sociale, spre exemplu, constd in

126 J. Piaget, Structuralismul, Editura $tiintifica, Bucuregti, 1973,p. 129.

ti)

Dumitru STAN

contribufia sa la viala sociali totalf,, adicd la funcftonareasistemului social total"l27. Sunt situalii in care acelagi obiectiv al

vielii sociale poate fi realizat pe mai multe cdi: spre edificareamintim cd, in satul tradilional romdnesc, imperativul funcfional al

ordinii sociale era atins cu ajutorul moralei, religiei, justiliei sdteEti

sau domnegti etc. Aceastd funcfie, la fel ca oricare alta din sistemulsocial, cuprinde doud parfi: prima dintre ele are rol energetic,

mobllizeaza societatea sd descopere cdt mai rnulte variante

structurale Si sd instituie un nivel minim de rezolvare a unei nevoi,iar cea de a doua, exercitd rol informativ. de barometru sau de feed-

back intrucdt stabilegte cdt qnume s-a rezolvat din ceea ce era

necesar. Atunci cAnd funclia se realizeazd' la un nivel minim de

intensitate. atdtea cAt gi mediul ei se perpetueazd;incaz contrar, ea

dispare pundnd in pericol ins[gi existen{a sistemului social. Acest

deznoddmdnt mai poate fi amAnat sau chiar evitat prin intervenfiacompensatorie a unor structuri alternative lilsau a unor func\iialternative.

e. Modalitd{ile concrete de organizme a grupurilor prin care

ele rdspund unor nevoi funclionale interne, reprezintd structurile,sociale. ir-rtre funclie gi structura aferentd acesteia poate exista o

corespondenfi univoc[ in sensul cd existd numai o singurd cale

funclionald qi numai un singur element care sd poarte funclia. incomunitatea traditionald romdneascd; spre exemplu, era aspru

condamnati (ajungdnd pdnd la ,,lapidare") relalia sexuald in afara

familiei gi cdsdtoriei. Legdturile extraconjugale echivalau cu

,.moartea sociali" a celor implicali, chiar dacf, ele rdspundeau unor

cerinle firegti de ordin biologic. Complicarea funcliei sau cre;terea

'2t A. Radcliffe-Brown, Struchtre et fonction dans la sociiti primitive, Editions

de Minuit, Paris, 1968, p.261.

Sociologit ruralului tradilional romrtnesc

dificultalilor in satisfacerea ei a determinat sistemul social sd

diversifice grupul structurilor, adicd si gdseascd substitute gi

echivalente structurale. Se ajungea, astfel, fie la optimizareaftrncliilor farniliei, fie la realizarea lor cel pulin la un nivel minimal.Numai a$a se explicd de ce mediul rural tradilional romdnesc, atdtde restrictiv din punct de vedere moral gi religios, a ajuns siaccepte cdsdtoria exogamd, recdsdtoria rapidd gi si tolereze unelesituatii adulterine.

f. Potrivit ,,teoriei generale a sistemelor", societatea nupoate fi decdt un sistem deschis, dinamic, dar gi cu capacitate de

autoreglare. ,,La fel cum caldura dintr-o odaie este reglatd cuajutorul unui aparat termostatic, tot aqa socialul poate fi conceputca un sistem de bucle retroactive care leagd gi regleaza variabilelede iegire qi variabilele de intrare"l28. Agadar, sistemul social tindein permanenld sd oblina starea de echilibru, iar acest fapt nuexclude ca el si impund funclii distru.ctive (precum rdzboiul de

agresiune, pedeapsa cu moaftea, suspendarea drepturilor civile etc.)sau sd rnenlini in componenla lui strucluri care sd nu poarte nici o

funclie.g. Echilibrarea sistemului nu trebuie judecata doar prin

raportarea la efectele fieclrei furnc{ii in parte. Aga dupd cum existdo complementaritate slructurald, la fel trebuie sd recunoagteme xi s I e n I a c o mpl e rn e nl o r i t it I i i int r e .func I iil e s i s t e mului,s o c i al.

Privind spafiul comunitar din aceasti perspectivd, putem se

infelegern de ce indivizii gi grupurile care nu au la dispozilieanumite slructuri gi nu realizeazd. o funclie precisd, nu sunt

clasificafi ca anormali din punct de vedere socio-cultural. Stadiul

'" M, Lallement, Istoria ideilor sociologice, vol. ll, Editura Antet, Bucuregti,1998, p.87.

r36 tJt

Dumitru STAN

evolu{iei mediului social impune o structurd ca avAnd rolul cel

mai important Ei o funclie cu statut vital. Numai atunci cAnd

actorii vielii sociale nu-gi aproprie structura dominantd gi funcliaindispensabila, ambele delindnd intdietatea prin voinla colectivitAlii, ei

slrnt stigmatizati gi considerali ca agenli ai dezechilibruluigrupal. Aceastd caracteristici a sistemului social poate fi ugor

identificata in cadrul satului romdnesc tradilional: ldranul putea sinu aiba structuri materiale de tipul uneltelor, pdmdntului,

mijloacelor de transport etc., dar sub nici o formi nu putea fietichetat ca normal daci nu de{inea o locuinla; cAt privegte

realizarea funcfiilor, aceluiagi actor ii era ingdduit sd nu aib[copii (rnulli sau deloc), sd nu-gi procure in totalitate elementele

materiale ale existentei, sa aibi fluctuatii in manifestarea moraldetc.. dar nu i se accepta abaterea de la apartenenla religioasd,nerespectarea s6rbdtorilor q.a.m.d.

h. Structurile sistemului social sunt mult mai numeroase 9i

mai dinamice decAt funcliile. Cu riscul de a nu fi in consens cu

teoriile sistemismului clasic, trebuie sd spunem cd existd structurislatice care s-au transmis de la o etapa la alta a evoluliei societdlii,

insd. forma lor nu a rdmas aceeaEi. De pildi, conducerea societalii

actuale difera enorm de cea din societatea tradilionald. Ca instanld

structurald, in ambele cazurT vorbim de individ sau de un grup

conducdtor. Practic, insd, structura institu!iei conducdtoare este

alta. Ceea ce s-a reprodus cu adevdrat este funcfia de realizare a

conducerii.i. Functiile sistemului social sunt ,,for!e in acliune nl29

Altfel spus, existen(a structurilor nu are rost at6t timp cdt ele

sunt mobilizate sd. se manifeste intr-un mod dezirabil. Ar fi

'2' Cl. Rividre , L'analyse dinamique en sociologie, P.U.F., Paris, 1978, p' 22'

r38

S oci o I og i n r ural ul u i t rndi 1io nal ro mdnesc

situatie similard celei in care locuitorul ruralului are o mare

proprietate funciard (structura), dar nu o foloseqte pentru a produce

bunuri (/uncyiu). Dac[ infelegem aceste for{e ca stimulente sau

provocdri pentru structurile sisternului social, atunci ne putem

explica rnodul in care societatea gi-a imboga{it funcfiile 9i a

cunoscut mai multe stdri (arhaic6. tradilionala. rnodernd,

postmodernd). Prin Llrmare, nu numai structurile, ci 9i funcliile

iistemului social cunosc modificiri, in raport cu imperativele

curente care stau Ia baza existen{ei formafiunii grupale. Totuqi, inconceplia sociologului T. Parsons, indiferent de treapta de evolulie

atinsd de sistemele sociale, acestea reproduc palru imperative

funclionale primaret 30'.

. adaptarca - sistemul social extrage resursele necesare

Supravieluirii lui din mediul natural in care este situat;

. atingerea scopurilor - sistemul social ifi propune,

inevitabil. obiective de' realtzat 9i iEi construiegte

mijloace adecvate de apropriere a lor;o integrarea componentelor parJile care alc[tuiesc

sistemul social se coreleazi' se coordoneazd reciproc

deoarece numai din convergenfa lor funclionald renitdstabilitatea lui;

o constituirea tmor pattern-uri care sd ofere identitate sau

personalitate culturald sistemului social, care sicontroleze modul de satisfacere a celorlalte imperative

funclionale qi care, in ultimi instanfd, sd perpetueze

tipul de civilizaliel3r.

'tu T. Parsons, The Social System, Free Press, New York, 1951' p' 29'

'i' Vezi si R. Benedict, Echantillons de civiliscttion, Gallirnard, Paris, I950.

nuo

139

Dumitru STAN

Raportate la aceste imperative, toate structurile sistemuluisocial apar .,intr-un context de contract"l12, afirmd adepliihiperfunctionalismului sociologic. in ultimd instanld, acegtia susfinur-r pnnct de vedere care corespunde unei societali cvasi-pragmaticegi care nu se aseamdnd^ decdt in parte cu sistemul social din satultraditional romAnesc. In cadrul acestuia din urm[, ..starea denatlrrd" a caracterizat atdt structurile, cAt gi functiile comunitaredeterminArrdg;ne, astfel. sd-l inclr.rdem in categoria .sistemelor deinterac'liuncl33. Familiile, vecindtdlile, tipurile de cete etc. sunt pdr{icu funclii specifice. incluse suprasistenrului numit ,,sat tradilional"care are, la rAndu-i, o trnalitate extrem de clard: guruntqrectcontinuii ct normctlitdlii .socio-culturale penlru membrii sai.

j. Funcliile sistemului social sunt preponderent reziduale,afecreazd nivelul sensibilitdlii actorilor (prin starea de confort saude disconfort pe care acegtia o traiesc) gi mai pulin ralionalitateaacestora. Din acest motiv spunem ca funcliile sunt bogate inenergie; ir-r schimb. structurile sunt forme culturale care nu-gi aurostul decdt ir-r mdsura in care genereazl, satisfacfii. suf'erind in acestscop transfbrmari succesive gi reechilibrari periodice. Totodati,starea structurilor ii determind pe indivizi sd, coopereze, sd-gi

't2 Cf. R. Boudon, EJecre perverse Si ortline.socitrlci, Editura Eurosong & Bouk,Bucuregti, 1998, p. 289.''''' fn sociologie. se opereazd, distinclia dintre sisternele finaliste gi cele deinteractiune: .,sisternele tlnaliste sunt acele sistenre a cdror organizare gi

dinamich vizeazd indeplinirea unei finalitali gerrerale exprese, prin convergen{afunctiorrald a uuei rnultirri de acliuni".,,sisternele de interactiune sunt formatedin rnai nrulte subsisteme, de regulh, finaliste, in care apar interac{iuni specifice,ce genereazd un anumit echilibru. IntrucAt sistemul de interacliune este rezultatulinterdependen{ei mai multor sisterne orientate finalist, acesta apare ca unsuprasistem (sistern de sisteme)". Cf. D. Otovescu, Probleme /undamentale alesociologiei. Editura Scrisul Romdnesc, Craiova, 1996, p. 189.

Sociolqgiu rurul ul ui troditionnl romftnesc

transmitd unii altora solufii privitoare la calea optimd de realizare afuncfiilor. o asemenea opticd asupra structurilor gi funcliilorsistemului social ne conduce la concluzia cd structurile sunt bogatein informafii gi ra{ionalitate gi pot fi interpretate ca dovezi aleistoriei culturii unui spaliu gi ale capacitdtii societatii de a-gi realizafuncfiile. Mai sintphl spus. funcfia reprezintd, pentru un grup,efectul a ceea ce el trebuie sa solutioneze, pe cdnd structura esteorganizarea, actiunea. elementul etc. care genereazi efectulconcret. Este logic sd inlelegem raportul dintre funclii gi structuri inaceastd succesiune determinativd: mai intdi se impune nevoia,trebuinfa de ceva (funcfia) gi ulterior apare calea aferentd derezolvare (structura). Nr-r excludem situatia determirrativd inversh(de la structuri la functii), insd, istoria culturii gi civiliza{iei ingeneral ;i cea a satului romAnesc in particular ne oferd, cu pulineexcepfii, argumente incontestabile pentru varianta propusd inilial.

k. Cu cAt func{iile unui sistem social au o energie mai mare,cu atdt variantele structurale aferente acestora vor fi mai numeroase gicu atdt raportirl dintre funcfii gi strr.rcturi se ordoneazd, determinand,irnplicit, ierarhizdri ale comportamentelor sociale gi ale subsistemelorsocietalii. Spre exemplu, asigurarea mijloacelor de subzistenfd este ofunc(ie mai imporlanta decdt cea privitoare la refacerea capacitdlii demuncd. Aceastd ierarhizare funclionala a impus subsistemul loisir-uluica infbrior subsistemului economic. Exemplificarile ar putea continuapi, finalmente, am ajunge la concluzia cd subsistemul educatiei estesuperior celui juridic, ci subsistemul politic se supraordoneazi celuireferitor la morald g.a.m.d.

Conceptia sistemisti asupra societdlii este utild incercetarea satului rom6nesc traditional intrucdt principiile teoreticeale sistenrismului sociologic favoizeazd delimitoreu structurilor,./unctiilor rurulului truclilionol si inle.sneste consrruireu unui model

t40 l4

142

Dumitru STAN

de invesligare a obiectului. in opinia noastri, pentru a stabiliproblernatica de cercetat pornind de la aceast[ opliune teoreticd gi

rnetodologicd se poate proceda in doui modalitali.a. Evidenlierea func{iilor pe care le indeplineSte satul aclual

gi, plecdnd de la acestea, descoperirea structurilor care ii satisfac

exigenlele funcfionale. IntrucAt structurile sunt mai mobile decdt

tuncfiile, trebuie continuat demersul prin reconstituireacomponentelor tradi[ionale ale satului care implineau inainte de

intrarea in secolul al XIX-lea acelaqi set de func{ii, precum cel dinzilele noastre. Aceastd variantd are doui mari neajunsuri: pe de oparte, ne determind s[ omitem o serie de funclii care in perioada

traditionald erau manifeste gi actualmente sunt doar latente ori au

dispdrut. iar, pe de altd parte,- ne forleazd sI omitem analiza multorstructuri aferente functiilor tradifionale necuprinse in planul

cercetirii pentru cd nu mai sunt imperative in sistemul rural prezent.

b. Stahilireq componentelor s'istemului social tradiyionalprin apelul la toate categoriile de izvoare pentru ca, ulterior, sh fiededuse funcliile pe care le purtau acele componente. $i in acest caz

existd doud inconveniente: pe de o parte, este vorba despre

imposibilitalea de a inventaria toate struclurile datorita insuficienleiizvoarelor, iar pe de altd parte, existd riscul de a atribui.funclii unorstructuri care, in acea perioadl de timp, erau neutre din punct de

vedere funcfional sau, poate, chiar afunc{ionale.Deoarece aceste ultime deficienle i9i fac simlitd prezenfa 9i

in prima variantd de cercetare - unde, evident, se cumuleazd- vomadopta, in capitolul urmdtor, calea secundd struclural -funclionalistd.Prin urmare, vom evidenfia varietatea structurilor componente insistemul rural tradi(ional romAnesc, pentru a conchide asupra

avantajelor gi dezavantaplor funcfionale generate de prezenla

structurilor.

Sociologio rurol ului trsclitionnl romAnesc

Conceplia sistemist[ asupra societ[lii ne ofienteazd,demersul pozitivist asupra satului tradilional gi prin faptul cd neajutd in construirea unei paradigme de inve.rtigare. Beneficiind deo astfel de schemd de analizd, gi interpretare,' gansele precizieiintreprinderii noastre sporesc: se realizeaz\, o mai bund seleclie aproblemelor, se micgoreazd riscul de a pierde informalii gi subiectesemnificative, se eviden[iazd, cu mai multi ugurinfd natura desistem a satului traditional romdnesc etc.

PARADIGMA SISTEMICA DE ANALIZA A SATULUITRADTnoNAL RoMANesc

I. CARACTERISTICILE SISTEMULUI SOCIAL

Noliunea de sistem este un adevdrat idiom in sociologie, dar

gi in multe alte gtiinfe, indiferent dacd acestea studiazd natura,

societatea, gAndirea. Accepfiunea generald a acestei noliunidesemneazi o multitudine de pf,rli corelate funcfional in aga felincdt rnodificdrile produse in cadrul uneia dintre ele deterrnindschimbiri la nivelul restului componentelor. Agadar, dac[ starea

uneia dintre parli depinde de starea celorlalte plrli, sistemul nupoate fi in stare funclional5 dec6t numai atunci cdnd realizeazd

integralitatea procesuald a structurilor lui. ,,Un proces sau un

ansamblu de procese - afirmd T. Parsons - fre contribuie lamenlinerea sistemului, fie este disfunclional in sensul cf, scade

integralitatea gi eficacitatea sistemului"'.Sistemul social poate fi privit ca oricare alt sistem numai c6,

pe l6nga caracteristicile generale ale sistemelor, el prezintd 9i oserie de trdsdturi sp;ecifice.

a. Parlile care il alcdtuiesc (familia, satul, oraqul, locurilepentru loisir, grupurile de muncd etc.) se impart in patru categorii:

' T. Parsons, Essays in Sociological Theory,

Structuralismul funcsionalist in sociqlogiaBucuregti, 1970, p. lo3.

1964, p. 218, apud S. Cernea,

americand, Editura $tiinIific[,

t45

Dumitru STAN

vitale (purlatoare de funclii principale), auxiliare (realizatoare de

functii secundare), ajitnt:lionrrle (structuri lipsite de funcfie, care,

mai devreme sau mai tarziu, dacd nu igi schimba condilia, nLl se

mai menjin iu componenla sistemtrlui) 9i non-./unclittnale (ptoduc

efecte contrare expectanlelor celei mai mari pdr{i din corpul social

gi reprezintd o aneninlare pentru continuitatea sistemului).b. P[rtile care compun societatea se dif'erenfiazd' din punctul

de vedere al duratei lor: unele svnr pernxanenle, iar altele sunt

coniunc'ltn'ale. Orice structurd permanentd a fost mai intdi

conjuncturald gi a c[pltat noul statut numai in urma prelungirii ei inpotenfialul maximizat al funcfiei. De pildd, familia a fost o

structurd permanentd qi vitald pentru perioada existenlei

tradi{ionale. ins6, in etapa anterioard (arhaica) ea a avut un statut

incert, conjunctural gi, eventual, auxiliar.c. Toate parlile frurclionale garanteazd stabilitatea sistemului;

atunci cdnd. din diferite motive, ordinea lui interna este perturbatd,

acesta fie igi imbogalegte structurile pentru refacerea ordinii, fieintrd ir-r ipostaza disfunc{ionala ori se dezmembreazl.9i dispare ca

ruritate sociala distincta. Daca pornim de la menliunile unor vechi

documente medievale, oblinem confirmarea faptului cd multe sate

romdnegti au reuEit sd se conserve, sd-qi reproducd starea de

echilibru gi, in consecinld, ele existd ca unitali sociale 9i in zilele

noastrel. AceleaEi documente prezintd informalii 9i despre sate

care, intre timp. au disparut datorita unor molimi, bAt6lii, f'enomene

naturale catastrofale etc. Disparilia lor reprezintd dovada cea mai

clard privitoare la dinamica obiectivi a echilibrului sistemului

social. Mai trist este atunci cAnd unitdlile sociale sistemice de tipul

r Vezi I. Toderagcu, Crestomalie ele Islorie meclie a Romaniei Documenle. lasi,

I 984, pp. I 04, I I 3.

reproducerii sistemului; in mod concret, acesta trebuie sa realizeze

aciiuni cu efecte conforme cu instituirile teleologice ale actorilor

intregului, cdt Ei din cea a parlilor lui' D sunt

indeplinite, se produce un nivel acceptabil de nlial'

Acesta este atestat de trei instanfe: la nivelul an ial -unde capdtd forma unei stdri globale sau de sintezd rezultati din

corelarea tuturor succeselor gi eqecurilor. Ia nivelul subsistemelor

Iui - prin evaluarea prodr-rctivitl1ii specializdrilor _funcfionale in

raport cu fiecare dintie subu.italile sociale gi. i' fine, la nivelul

r S. Dunristrhcel, Sale clispdrttte - sale atneninsate, Editura Institutul European,

IaEi, 1995. pp.2l-23.

147146

Dumilru STAN

indivizilor concreli care ,,mesoari" confortul prin hrana pe care oconsumd, vestimentaJia pe care o folosesc, locuinlele de caredispun etc.

Aceste trei instanle de atestare a satisfacfiilor existentiale nurefuzd evidenla cd sunt necesare reageziri structurale gi funclionalein cadrul sisternului. Opliunea fala de schimbare este exprimati,insd, in mod diferit: daca in viala individual5 sunt acceptate,adesea. schimbarile radicale, la nivelul sistemului social gi alsubsistemelor lui modificdrile produse de la o etapd la alta suntrelativ nesemnificative. Prin urmare, putem spune cd indiviziischimbd multe structuri sociale, dar societatea valideazd, numaiunele dintre acestea. De aceea sistemul social este deosebit destabil qi. in multe caztri, chiar conservator.

f. Toate caracteristicile anterior mentionate contin, in modirnplicit. ideea cd sistemul social tinde sa se echilibreze prinautoreglare. Aqa se gi inlelege de ce sunt respinse schimbarilespectaculoase sau de ce o oarecare rezistenld faJa de fenomenele dedinamica este prezentd in toate sistemele gi, mai ales, de ce existd oanumiti neincredere fald de ceea ce provine din exteriorulsistemului. Pentru a se autoproteja. societatea ar putea respingeorice element de schimbare gi s-ar putea limita doar la a reproduceceea ce ii priegte la un moment dat. Totugi, nu poate si procedezenumai in acest mod din cauzd cd ea are caracteristicile unui sistemdeschis', iar dependenla de ceea ce se aflI in afara ei ii provoacds'chimbarile in mod obiectiv. De la aceastd reguld nu s-a abdtut nici(mdcar) satul tradilional romAnesc, renumit prin conservatorismulsdu: se invecina cu alte unitali socio-rezidenfiale. de acelagi tip sau

de alta naturd. comunica pozitiv sau negativ cu acestea Ei chiaratunci cdnd nu avea intenlia deschiderii^spre alte sisteme resimfea oserie de influente din partea acestora. ln special in momentele de

Avdnd ca pLtnct de . plecare concepliilesociologul Roberto Miguelez* scoate in evidentdstabilitatea tuturor sistemelor sociale prin urmdtoarele

Sociologia rurulului trotlilional romdnesc

blocaj funclior-ral, iegirea lui din impas se producea in mod reactiv.ca in cadrul unui organism. prin deschideri disperate fald de ceea cese afla in afara lui.

organiciste,unitatea gi

proprieta!iale acestora:

a. reprezintd un mod special de viald intre celelalte niveluriale existenlei;

b. instituliile sunt elemente specifice societalii gi ocupdpozilii flxe in cadrul structurii sociale;

c. flecare institulie are o funclie necesari, dar capdtaconotalii particulare in raport cu sistemul social unde se manifesti;

d. din interdependenla institutiilor rezultd complementaritateafuncfiilor societa{ii gi, implicit, integralitatea ansamblului social;

e. orice societate se nagte, se organizeazd ca un sistem, se

dezvoltd, iar atunci cAnd formele patologiei sociale din interiorul einu mai pot fi inldturate -..moare".

Aceste proprieta{i generice le-am putea localiza gi inprivinta satului tradilional romAnesc:

a. A avut un stil de viald diferit nu numai de cel al altorniveluri ale existentei naturale, ci gi fala de restul unitdlilor socialenerurale;

b. A avut un cadru institulional propriu caracterizat prinfixitate relativd gi specializare difuzd: spre exemplu, la nevoie,biserica putea exercita funcliile gcolii, ale cetei de batrdni, aleasistentei sociale etc '

" R. Miguefez, L'dmergence de la sociologie,1 993, pp. 5 l -52.

48 t49

Presses de I'Universitd, Ottawa,

Dumitru STAN

c. Fiecare institulie sdteascd avea o funclie de bazd. dar nu

se urmirea cu orice pre! prelungirea existen(ei instituliei dacl nu

mai era necesard ftrncfia pe care o purta aceasta. Institulia gcolard.

cle pilda. a rezistat doar episodic pe intreg evul mediu romAnesc

intrucdt comunitatea nu vedea in ef-ectele ei o creqtere esen{iald a

qanselor de viafa. Cu cdt presiunea funcliilor a devenit mai mare, cu

atdt conrunitari i g i -au or ganizatl reot ganizat structuri le institulionaleqi ar-r fbcut din ele sttporturi pentru stabilitatea colectivd.

d. Studierea socialului din perspectivd sistemistd ne forleazd

sd pornim de la ,,axioma sociologicd": ,,indivizii sllnt ceea ce sunt

datorita rnediului social din care fac parte"; in permanenJd ei

trebuie sd compare variantele personale de acliune cu ceea ce este

acceptat. recomandat socialmente gi, mai mult, sd se raporteze la

rnodelul social ca la singura solufie posibila pentru ,,ieqirea din

labirint". Cel pu!in ca tendin{d, instituliile sdteqti acopereau

necesarul func{ional la nivelul ansamblului social. Era posibil ca inunele momente si nu mai existe structurile aferente unor funclii:biserica r6mAnea fdrd preot. unele familii rimAneau fdrd adapost. unii

copii ajungeau orfani, comunitatea rdmAnea lird conducdtori etc. inastfel de cazuri. reaclia organismurlui sdtesc era imediatd: rolurile

preottrlui erau preluate in exlrenris de r-rn bdrbat recunoscut prin

inJelepciune gi pietisrn, locuin{a era construita rapid prin intervenlia

rudelor, vecinilor qi a altor categorii de comunitari, orfanii erau

infiati qi nicidecum instriina{i de comunitate ori l[saJi fdra ajutor,

vidul de conducere era suplinit prin luarea ttnor decizii colective

g.a.nr.d. Se producea, agadar, tn clivai structurul-filnclional de oasemenea naturd incAt concluziala care ajungem nu poate fi decdt

una singurd: sistemul social sitesc trebuia sa-$i gaseasca solulii laproblenrele proprii in aga fel incat sci depinda cal moi pulin de ceeu

ce nu-i apurlinea, adic,6 de ceea ce se afla in exteriorul sdu'

Sociologio ruralultti troditionnl romiinesc

e. Satul tradilional romdnesc a cunoscut atdt momente dedeflcit lLrnclional (insr-rficienfa cantitativd a produselor necesareconsumului, abuzuri ale boierilor, cdderea in robie, molimi etc.),cAt gi situatii de echilibrLr gi armonie: volum demografic optim inraport cu mdrimea proprietdtii, relatii intra- gi extra-comunitareavantajoase, precipitalii sr"rf-rciente concretizate intr-o mareproductivitate agricold etc. Patologia gi reugitele sistemului socialsdtesc au depins. aga dupa cum rezultd din enumerdrile anterioare.atdt de f-actori naturali. cAt gi de lactori sociali.

La nivel individual - gi nu numai - binele, succesele sunttrdite cu intensitate mai micd decat egecurile. Din aceastd cauzd,,patologia - f-re cr era de sorginte naturald, fie de ordin social -preocupa mai mult pe membrii satului tradilional decat ceea cefuncfiona eficient qi eficace in mod curent. De altfel, considerdm c[membrii satr-rlui traditional aveau o psihologie epicureic[dominantd: nu doreau atat de mult perfbrmanfe sau ,,atingerea unuimaxim al posibilitdlilor lor", cj rAvneau doar la ,,absenta durerii,'.Mai mult, durerea ca atare era abordatd gi toleratl diferit in raportcu cauzele care o generall: atunci cdnd formele patologice aveauorigine naturala, comunitarii apreciau cd acestea nu eralr altcevadecat .,senrne" ale pedepsei divine gi ca orice actiune de impotrivirear fi fost inr:tild; in schir-nb. patologia sociard era asociatd cuirnpulsivitatea unor personaje sau grupuri, iar fati de acestea puteauti exprimate atitr.rdini de respingere in diferite grade de profunzime,ingaduite de religia cregtind.

Am putea crede cd atunci cAnd aclionau fenomene patologicenaturale, sistemul social de tipul satului tradilional era condamnatsd se destrame gi cd avea $anse sd se reproduca numai in situafia incare patologia era de origine sociala. in realitate. situalia era tocmaiinvers6: satenii gtiau cd mediul inconjurdtor se refdcea de la sine gi,

150 5t

neajunsuri ale relaliilor sociale, sistemul social al unor sate

traiilionale a fbst atAt de afectat incit fie s-a desfiinlat, fie s-a

fracturat in mai multe unitdli sociale siteqti'PAnS in acest moment am acceptat axioma sociologic[

Dumitru STAN

t M.J. Levy, The Structure oJ Sr.tciety, Princeton University Press, New Jersgy'

1952, p. 63.

S o c i o I o g i u r u ru I ul ui t rlrcl4, o!!! .!rn!!9!!

Prin suma de interdicte gi permisiuni indicate individului 9i

validate de citre grup. sistemul social se reproduce. In mdsura in

care sunt acceptate schimblrile provocate de indivizi, sistemul

evolueazd concomitent cu asigurarcabazei de continuitate. Numai

atunci cAr-rd sistemul respinge orice forma de dinamicd el devine

retardat gi, n-rai de vreme sau mai tdrziut, nu se mai poate reproduce.

Despre aceasta ultimi variant[ a conservatorismului total sau a

tradilionalismului ,,osificat", ,,sclerozat" credem c[ nu mai existd in

for-i purl nicaieri; ,,noutatea experienlei" este o trebuinli general-

Lrmand-gi ar fi impotriva naturii ca omul sa respingd toate situaliile

de schimbare. Nici micar cele mai izolate comunitl1i umane nu se

rezumddoar la reproducerea identici a schemei de viald' In schimb,

trebuie sa acceptlm cd in toate sistemele sociale existf, un anumit

nivel rJe reproiuctibilitate. Cu cat acesta este mai mare. cu atdt

structurile sistemului sunt mai unitare qi cu atAt se reahzeazd

complementaritatea func!iilor.intr-o astfel de schemd de viala s-a aflat satul romAnesc

tradilional: gi-a reprodus modelul socio-cultural fbri sd-$i reprime

schimbdrile pozitive interne care veneau in completarea altora mai

vechi, a inclus adesea fapte antinomice (mila cregtind 9i rdzbunarea,

furtul gi darnicia, laqitatia gi vitejia etc.) tocmai pentru a-9i realiza

funcliile gi a creat o diversitate structurala fErd sd-9i piardi

omogenitatea etc.

in ultirnd instanla. a existat conform principiilor active in

oricare sistem social numai cd a avut un indice de reproductibilitate

ceva mai mare. El rimAnea unitar - degi nu era omogen - 9i r[m6nea

funcfional - degi in interiorul siu se produceau fapte antinomice.

152r53

S oc iol og in r urul ul ui t rfldllto no!-rontdn!!:

2. HBXAGONUL CADRELOR NODALE ALESISTEMULUI SOCIAL

O realitate atdt de mozaicatd precum un sistem social, nupoate fi analizatd fdrd a delimita parlile determinante, ,,nodale" careo cornpun pi care o fac sd funclioneze. In opinia noastrf,, oparadigmi structural-funclionala a sistemului social, sau a unuisubsistem al acestuia, trebuie sd surprindd $ase coordonate:geografica. biologica. demografica, psihica, istoricd qi culturalb.Acestea ar putea fi reprezentate, pentru un plus de organizareexplicativa, in urmdtorul model:

ll. CadrLrl biologic

Catlre naturale i

i lll. Cadruli clcrnografic

Cadre naturale :

modificate de :

apartenenfa ;

culturaltr i

lV. Cadrul psihic

Vl. Cadrul cultural

Cadre culturale

Fig.4 Diviziunile sistemul ui sociol

Primele doud categorii de cadre le vom numl non-umune

sau ptff-ncrturctle deoarece ele sunt, pAna la un anumit punct'

ar.r. Spre exemplLl, structura creierului, pozi a

mdinii. conformafia buzelor. pozilia lar a

corporald etc. sunt detalii din aspectul biolog e

u R. Aron. lntrocltrc'ere in /ito'sofia istoriei' Eseu despre

i.storic'e. Editrrra Humanitas. Bucuregti, 1991 . p' 240'

L Cadrul geogralic

54 55

I i m itel e obiect ivitolii

Dumitru STAN

de o parte il fac sd se deosebeasci de alte specii, iar pe de altdparte, creeazd diferenle intre actorii aceluiaqi grup. Totugi, se

recomandd ca .,sociologul care elaboreazd... monografia societdfiisdteqti sd nu facd cercetdri asupra reflexelor, proceselor fiziologiceale locuitorilor pentru a descrie viafa lor sociald... in marearnajoritate a cercetdrilor sociologice presupunem cd proceselebiologice reprezintd o constantd..."'. NLI este mai pulin adevdrat,ins6, cd intre locuitorii satelor de munte gi cei de cAmpie, de deltd,etc. existd oarecari deosebiri de talie, de capacitate fizicd, depredispunere naturald cdtre anumite munci, de vulnerabilitate falade anumite boli g.a.m.d. Astfel de diferenle antropologice sunt, inmare mlsurd, neglijabile, intrucAt prin educafie, culturi gi

civilizalie sunt ugor de depaqit.Urmdtoarele doud categorii de influenle asupra sistemului

social le-am putea numi fie cadre naturale modiJicate deapu1cncnlu t'ulturuld. fie cudre sociole nalural-condi;ionate.Aceastd situaJie se produce datorita naturii duble a cadruluidemografic Ai a cadrului psihic, in sensul cd ele prezintd, atdtcaracteristici fizice, cdt gi culturale.

a. Cadrul demografic are o dimensiune fizica intrucdtdistribulia populaliei pe cele doud sexe, pe categorii de vdrsta,natalitatea. morlalitatea, fertilitatea etc. sunt etichetate dreptf-enonrene naturale ale vielii sociales; in acelagi timp, insd. aceleaqi

' J. Szczepanski, Noliuni elementare de sociologie, Editura1972. pp.3t -33.E V. Trebici, Populalia Terrei. Demogra/ie ntondiald,Bucuregti. 199l. p. 272 { urm.

$tiin{ifi c6, Bucuregti,

Editura $tiin1ificd,

r56 157

Sociologiu rurolului tradigionol romfrnesc

fenomene pot fi interpretate ca fiind, intre altele, rezultatul unorpolitici demografice, cregterii calitalii viefii, stimulentelorreligioase, emancipdrii culturale. Indiferent de latura pe care oaccentu[nt atunci cAnd judecdm rolul factorilor demografici pentruviafa pociala. trebuie sd acceptdm cd acegtia determind naturarelaliilor dintre indivizi, nivelul productivitdlii muncii. organizareagi controlul social etc. Satul, in ansamblul perioadelor evoluliei lui,nu a avut indici demografici impresionanti. Cel pulin in etapaexistenfei satului tradilional, aspectul demografic se rezuma laconcentrlrile de populafie rezultate din ,,aglomerdri de cdte 15 -20de gospoddrii"e. Dacd volumul Ei densitatea populaliei sdtegti ar fifost mai nrari. atunci nivelul de cunoagtere interindividuala ar fifost mai r-nic Ai s-ar fi trecut de la prevalenfa spiritului comunitar lacea a spiritului societal. Altfel spus, locul satelor ar fi fost preluatde cel al oragelor.

b. Cadrul psihic este reprezentat de toli acei factoriprezewa[i pe de o parte din capacitatea senzoriald, perceptivd,temperamentald adica din ceea ce se mogtenegte prinmecanismele transmiterii genetice - $i, pe de altd parte, din ceea cese formeazd ca urmare a participarii individului la viala culturald agrupului: caracter, trremorie, imaginalie, reprezentare colectivdetc.l0. Profilul spiritual sau ,,spiritul generai" (Montesquieu) alactorilor care alcituiesc sistemul social se repercuteazd inperformanlele aclionale ale acestora gi, totodatd, in indicele destabilitate sistemicd. Multe dintre disfunctiile care afecteazd

'f . Tighiliu, Soc'ielute si mentulitate in fara Rorndneuscd si Moldova. secolele.\'l'-.Yl'll. Editura Paideia, Bucr-rreqti, 1998, p.34."'Vezi gi S. Moscovici. P.sihotogiq soe.ietld sau Masina de fabricat zei,EdituraUniversitdlii,,Af. l. Cuza", laqi, 1994, p. 29.

Dumilru STAN

societdlile qi comuni deficienle ale

manifcst[rilor psihice: sr-rgestibilitate

facil[- stiri extatice sponsabilitl1ii

individuale qi/sar-r colective etc.

Psihologia comunitarului din medir,rl rural a fost 9i este

dominata de dorinta de a se purta, a acfiona, a gdndi, a simJi ir-r mod

potrivit cu Lrn eveniment dat. o intArnplare. o activitate. o faptd datd

plecincl de la premisa cd .,intotdeauna existi in afara lui ceva mai

sentnif-icativ decAt propria lui persoand"; locuitorul satului .,i9i

atribuie intoldeauna o pozilie modestf, in lume" de unde 9i

predeterminalea psihica de a-Ei conserva rnediul socio-cultural in

care trdi egte ' ' .

Ultimele clor-ri cadre le numim cullurule Ei par a influenfa in

mod decisir,' starea tuturor celorlalte cadre pe care le-am prezentat

nlal sus.

a. cadrul istoric este reprezentat de toate antecedentele

nenaturale ale sisternulLri social. respectiv momentele exceplionale

(evenimentele) gi regularitalile sau constantele derullrii vieJii

acestuia. Un eVenintent istoric poate stimula sau inhiba activitatea

indivizilor atAt ca participanli direcli la desfdqurarea lui. cdt 9i ca

urnraEi ai celor care le-au tealizal. Constantele din istoria unui

sistem social conduc la formarea unor legi privitoare la evolulia h'ri

Ei, totodatA. la o anumita percepfie asupra timpulr.ri. Spre exernplu,

pentru comunitalile sdtegti tirnpul este de ..lungi duratd 9i incetinit"

intrucdt ..trecutul este proiectat in prezeut Ei viitor"'''t)Lrpi K. Popper.. ..ul.l pot cxista uniforniitdli sociale care sd

,' Cf. C. Zamfir. Fitoso/iu istot'iei, Editura Stiintifica 9i Enciclopedicd, Bucuregti,

198 l. o. 65.

't I.Ba,les.u. Sulul c'ttnlemporctn .yi et'ttltrtitt ltti istoricit, Editura $tiintificA $i

Errciclopedica. Bucuregti, 198 l. pp. 70,18.

Sociologitt rurulul ui tniligionril romiinesc

1ie valabile dincolo de fiecare perioada in parte" gi, in consecintd.,.singurele legi ur-riversal valabile ale societdfii trebuie sa.fie legilecare leugd perioudelc istorice succe,tive"''. Totugi. sistemurl socialrural in toate variantele existenfei lui. ntui nrull ,s'e c.on,servti clecut se

.schinthd. iur alunc'i cand.s'asc'himbci mui ntull se adupleuzd decAtse trunsfitrmu radicul.

Indiferent daca istoria se prezinta sub formi evenimenfialasau sub forma regularitalii, indivizii apeleazd la ea reinterpretAnd-opentru ci ,,este o func{ie a nevoilor prezentului" $i "o funcfie aef-ectelor evenimentelor trecutului. efecte ivite in prez.ent't4. Oricereinterpretare a istoriei nu inseamnh anularea sau schirnbarea ei, cio noui selec{ie Ei o noui evaluare a ceea ce trebuie pf,strat. Uneleparli ale f-aptelor istorice nll vor plltea fi niciodatd neglijatedeoarece. in caz colltl'ar, s-ar r-reglija esenta acestora. Aga se explicdde ce in cadrul satului romdnesc se pistreazi nu numai semnificaliaunor fapte istorice locale, zonale. ci gi stilul de viafa consonant cuacestea.

b. Cadrul cultural cuprinde ,.totalitatea valorilor materialeqi spirituale create in... procesul istoric de afirmare a omului ca om

- proces care evidenliazd progresul ornenirii - in cunoa$terea,transfbrnrarea gi st.lpdnirea naturii. a societalii qi a cunoagteriiinsdgi"''. La acest sens larg al conceptului de culturd se raliazd giM. Herscovits atunci cAnd afirmd cd omul este ,, atdt creator", cdt gi

,.creatia set" (autocreator). cd,.apartenenfa culturald presllpunesintetizarea unor factori istorici naturali gi sociali" sau c6nd susline

" K. Popper, llli:eria istorici:;mului. Editura All , Bucuregti, 1996,p.27.'' A. Schaff. Lstorie Si aclct,dr, Editura Politica. Bucuregti, 1982,p.312..'t I Bitlan, Introclttcere in istoriu Si ./ilo.so/ia culturii, Editura Didacticd giPedagogica. BLrcuregti, 1993, p. 19.

158t59

ca,,tot ceea ce in mediu este datorat omului reprezintd culturd"l6'

in ur,i,oa instan!f,. cadrul cultural cuprinde, deopotriva, gi-cea mai

neinsemnald realizarc a omului, dar 9i cea mai inaltd performanla

atinsi de el.Unele realizdriculturale se bucurd de o 2rpreciere aparte din

partea ,,producdtorilor" 9i/sau , ca atare''uc"rt.u'uor defini esenla intreg pilda' in

societatea zilelor noastre s-ar ajur acd nu ar

mai putea fi utilizate miiloacele ctual ar

suplini, prin apelul la elemente tradilionale, intr-o misuri mult prea

-l.a u6r"rr1a inaqinilor agricole' Astf'el de exemple ne conduc la o

concluzie greu de evitat 9i imposibil de negat: forla realizdrilor

culturaledintr-ounitate-socialdesteate'statdin,t'uncliedevaloriJicareaelementelorofbritetlecelelaltecadre,deniveluldecontragereaacestorqdindezirabilitateasocialdsi,maiales,dinmiisuri in care ele satisfac Juncliile sistemului 'social'

Deoarece u..r[ gase 'cadre le considerdm a fi parli

obligatorii ale unei paradigme de analtzda oricirui sistem social 9i,

intrucit noi ne-am prop-ut s6 analizlm starea sistemului rural

tradilional romanesc, firesc ar fi sd identificlm confinutul lor la

niveiul comunitalii vizate.Ne vom limita, ins6, sd cercetdm mai pe

largdoaropartedintreacesteconlinuturigianumeacelearelinutede izvoarele etnografice tocmai pentru reprezentativitatea lor'

Urmirireainegaldmdsuriaacestorcadreestemultmaiutilaincondiliile cercetdrii unei singure comunit[li sateEti sau a unei

singure zone etnografice.oabordarestructural-funclionaldasatuluitradilional

Dumitru STAN

'u M. Herscovits, Le.s bases de l'anthropologie culturelle' Payot' Paris' 1952'p' 64'

S oc io log ia r ural ul ui traclilio nul ro ry!n::!

rominesc, in general, nu poate fi decdt selectivf,. ca atare, ne vom

axa doar asllpra unora dir-rtre cadrele amintite, in timp ce altele vor

fr analtzale doar la modul parfial sau, chiar, implicit. Logica unui

astfel de demers derivd 9i din faptul cd din multitudinea de structuri

gi funcfii interne sistemului social, unele sunt vitale, a$a dupd cum

ufi.-unr in paginile anterioare, iar altele sunt conjuncturale sau

lipsite de importan{d.Evident cd at fi o mare impruden![ sd le neglijam pe

cultural nlr s-ar afla in leg[turl cu cel geografic, acesta din urmi nu

ar influenla in vreun fel aspectele demografice, intre intensitatea

trairilor pritri.. gi evenimentele istorice nu ar exista o relafie de

cauzalitate E.a.m.d.Fiecare dintre componentele acestui hexagon depinde, agadar,

de toate celelalte gi exercitl. la rAndu-le. o presiune asupra tuturor

acestora. numai ca indicele de influenlare difera de la un caz la altul'

Plecand de la acest punct de vedere, ajungem Ia concluzia

cd analiza gi explicarea unui anumit cadru nu poate fi efectuatd

ldc6nd abstracfie de celelalte cadre.

Datorita situaliilor de interdependenla existente in interiorul

sistemului rural tradilional rominesc menlionf,m, in continuare, o

serie de repere ale conlinutului fiecdrei parli din hexagon'

ordinea dispunerii acestor cadre nu este intdmplitoare.

Ipoteza de bazd, care a condus Ia aceastd ietarhizare a fost aceea cA

satul tradilional romdnesc s-a aflat mult mai aproape de ,,starea de

I

I

l

I

I

I

160l6l

Dumitru STAN

naturd" decdt oragul contemporan lui sau dec6t satul actual; inpofida acestui fapt, nu-l putem confunda cu o formd sdlbatica decomunitate intrucdt avea un cadru cultural cu personalitateinconfundabild, care realiza un control ,,cibernetic" asupra restuluicadrelor.

CADRUL DEMOCRAFIC. Ferlililate pentnt perpetuarea

numelui Si neamultLic Densilole:-cit:tttdc Morlalitate infontild ridicatdo Motiv de ntobilitate

( ind iv i dtut I o S i grupal ii)spatialii

CADRUL CEOGRAFIC. t 0rielele slruc'turalat.,Su/i c i e nld contitativdc Sa I is/bce re a Jil nc ti ilor

r nee ifi re err I lr rri i ntn tp rin le

CADRUL ISTORICc Evenintente locale

referen(ialec ll4oclele octionale oferite de

.slrd moS i Jus t i/icare prina rgu nte nte I e t re cu tulu i

CADRUL BIOLOGICc Omogenilate stnrclurald Si

funclionaldo Calita!i apreciate: forlafizicd,

{ru ntu.s e, te a,s d nd l o le n

II.

CADRUL PSIHICc Densilalea mare a relayiilor

lnlentmane. Simfitl ndsuriit A4odestiac Solidarilateat Asumarect ierarhiiloro Respectul fula de atttoritateo Conduita de refugirr

(resentnarea)

CADRUL CULTURALc $tiinta acliuniic Ordinea socialdo Obiceiuri, datinic Mitologie Si religiec N ormalitale contunilard

Fig.S Diviziunile sistemului social rurol trodiyionol

't62 t63

Sociologia ruralalui tradilional romdnesc

Iatd care au fost etapele ralionamentului nostru in funclie de

care ne-am decis asuora acestei succesiuni a cadrelor sistemuluisocial:

a. FacilitAfile mediului geografic se prelungesc in calitdtilebiologice ale locuitorilor gi, impreuni, acestea se regdsesc inanumite niveluri demografice. Un exemplu care probeazd aceastdconstatare este clima prielnica ce favorizeazA menlinerea sAndtAliioamenilor, iar din mediul propice gi din dezvoltarea optimi a

organismului lor se ajunge la sporuri insemnate de natalitate.b. Din convergenfa caracteristicilor primelor trei cadre

rezultd, intre altele, integritatea psihicd (individuald gi colectivi),iar din forfa corelate a tuturor acestor antecedente derivdparticularitilile istorice ale unui sistem social. De pild5, relaliileinterumane au o anumiti intensitate psihica in care pot 'fiidentificate presiunile naturale reprezentate de mdrimea densitdliipopulatiei pe unitatea de reziden\d., de normalitatea fizicd, a

indivizilor $i de bognlia sau sdrdcia mediului geografic deapartenen!f,; pornind de la modul in care se compun aceste

coordonate vorbim de obiectivitatea faptelor istorice locale, zonale,poporane etc., adic[ in interiorul fieclrei uniteli sociale sistemice.

c. Organrzarea $i valorizarea energiilor degajate de primelecinci p[r!i ale hexagonului cadrelor este infrptuita de cadrulcLrltural. Acesta recepleazd ofertele fieclrui cadru in parte, precumgi ceea ce rezulti din sintetizarea lor, pentru a face propria ofertaprin care sd optimizeze existenla tuturor cadrelor precedente $i,totodatd, pentru a asigura stabilitatea sistemului social. Altfel spus,

un sistem grupal uman ftra cadrul cultural este de neconceput sau,

dacd ar exista, ar fi exclusiv natural, sdlbatic Ai reactiv. La nivelulacestui ultim cadru, energia cadrelor precedente se transform[ ininformalii, iar acestea se repercuteazd. in acfiuni de creare a

Dumitru STAN

rdspunsurilor culturale aferente necesitdlilor, mai mult sau maipulin presante, ale sistemului social.

Fiecare dintre cadrele incluse in hexagon a reprezentat, informe specifice. cauze profunde, institutoare ale unei schemespeciale de viald sociald. Cadrul cultural se detageazd,, insd,, inraport cu celelalte cadre, reprezintd ,,cat)za cauzans" gi, inconsecintd, introduce particularitafile structurale gi funclionale alesistemului. Acest cadru nu numai ci este o sintezd a tuturorcadrelor care ii preced, dar, prin feed-back, le condilioneazaexistenla acestora in mod decisiv. In mod concret, o culturd impunedoar anumite evenimente ca fiind definitorii pentru sistemul social,ii controleazl pe indivizi in aga fel incdt acegtia sd ajungd doar lavn anumit profil spiritual, ii determind pe acegtia si-gi adecvezeritmul sporurilor demografi ce g.a.m.d.

F[rd a desconsidera importanla celorlalte cadre, in paginileurmf,toare vom analiza cadrul 'cultural al satului traditionalromdnesc. Orientarea predilectd spre acesta este indusd in primulr6nd de faptul cd din inlelegerea lui deducem starea calitativd acelorlalte parli ale hexagonului, iar in al doilea rdnd pentru cf,izvoarele care ne pot sprijini in demersul nostru sunt, in cvasimajoritatea situaliilor, de ordin cultural.

164 165

3. INTENSIUNEA CADRULUI CULTURALDIN RURALUL TRADITIONAL

,,Orice societate are o culturd oricAt de simpld ar fr ea", iar,,orice fiinld umand este culturald in sensul cd participi la o anumitdculturd gi civilizalie"lT. Dacd utilizdm sensul cel mai larg alconceptului de culturd, atunci includem in conlinutul acesteia giaspectele de civilizalie. Ca atare, in cadrul culturii sunt cuprinsetoate realizdrile umane: alimentafia, adiposturile, imbrdcdmintea,justilia, educa!ia, filosofia, literatlra, credinlele gi practicilereligioase, datinile gi obiceiurile etc.l8.

Cea mai rtare parte a structurilor cadrului culturalcorespund unor funcjii bine delimitate. in capitolul anterioraminteam cele patru imperative funcfionale, comune tuturorsistemelor sociale, propuse de T. Parsons, iar acum intentiondm sdardtf,m culn erau distribuite structurile culturale ale satuluitradilional romdnesc in raport cu aceste imperative.

a. Imperativul funcfional al adaptirii. Locuitorii spaliilorrurale tradilionale depindeau, in mare mdsurd, de elementelemateriale prezente in mediul in care erau amplasate satele. Ca aIare,cea mai mare parte a acestor unitali teritoriale porneau radialdinspre munte pdnd la ges. Aga se face cd in spaliul unui sat segdseau pdduri - necesare pentru oblinerea unor materiale de

't R. Linton, Fttndamentul cultural al personalitdlii,Bucuregti, 1968, p. 71.l8 Vezi gi O. Drirnba, lstoria cultttii Si civilizaliei, vol. I,Enciclopedicd, Bucuregti, 1985, pp. 5-6.

Editura $tiintificA,

Editura $tiintificd 9i

Dumitru STAN

construc(ii Ei a lemnului pentru foc, dealurl - folosite pentru

creEterea animalelor gi cdmpii utile pentru practicarea

agriculturii. Adaptarea la condifiile de mediure se reg[sea instructurile ocupafionale ale s[tenilor, in alimentele pe care leconsumau, in tipurile de locuinle pe care le construiau, in uneltelepe care le fbloseau etc. Cu cAt locuitorii se adaptau mai bine unuispaliu geografic, cu atAt ei gdseau bele necesare subzistenlei cu mai

mare rapiditate, cu atAt se conserva formula geneticd a comunitaliisategti. cu atAt sporurile demografice deveneau mai mari etc. 9i cu

atAt mai nult aveau gansa de a-qi dezvolta un cadru culturaleficient.

in astfel de imprejurdri, sistemul social rural devenea maistabil, iar datoritf, acestui fapt, relaliile de schimb cu alte zone

erau, oarecum, evitate. Astfel se explicd de ce satele de munte au

ajuns la un standard de viald mai ridicat decdt satele de c6mpie sau

de ce satele de munte gi-au pdstrat mai multd vreme puritatea

structurald in raport cu restul satelor romAnegti. Desigur. s-ar putea

invoca faptul cd releaua de comunicaJii era mai restrdnsd pentru

locuitorii din satele de munte, dar nu credem cd acesta era motivuladevirat pentru care mediul social rural montan se comporta ca unsistem relativ inchis. Munlii din spaliul rominesc prezintl inallimiaccesibile. iar localitilile igi aveau ,,vatra" la altitudini joase; inplus, existau pasuri, trecdtori, cursuri de apd, care favorizau in modnatural comunicarea dintre zonele rurale aflate de o parte gi de alta

a muntilor.Aqadar, aga-zisa ,,izoIare" a satelor montane nll provenea

din dificultatea deruldrii comunicirii cu restul satelor, ci din faptul

te Yezi 9i $t. Milcu (coord.), EtnograJia Vdii Bistrileit913.

Sociologiu rurolului tradiyionat romdnesc

ca nu aveau momente critice numeroase, persistente in functionarealor (cel putin din pllnct de vedere economic). in perioadele in careproblemele gi disfunctiile sociale deveneau impovdrdtoare, iarrezolvbrile nu mai puteau fi gdsite in interior gi in timp util, sateletradilionale aveall reac!ii de adaptare prin deschidere fa{d deoferlele culturale externe. De remarcat cd in urma acestordeschideri nu-Ei schimbau specificul funcfionar, ci doar sereechilibrau ca existente sistemice.

I'diferent de starea sociala ori de calitdtile individuale ale

t66

Zonu Bicaz, Piatra Neamf,

t6l

Dumitru STAN

acestea adaugdm intrajutorarea la nivelul familiei extinse, la

nivelul vecinatifii qi chiar la nivelul intregii comunitali - deducem

in mod firesc faptul cd scopurile sdtenilor nu ieqeau din cadrele

normalitdlii socio-culturale gi, in consecinfi, erau realizabile.

c. Imperativul func{ional al integrlrii comunitare'Actiunile unui individ sau ale unei familii din satul tradilional

individuale sau familiale, cdt mai ales, in sprijinul comunitar.

,,intreg satul" reacliona compensatoriu, in mod aproape spontan,

atunci cAnd o catastrofE (decese, incendii, inundafii, pierderea

turmelor etc.) marca negativ modul de viala al indivizilor 9i

familiilor. Prin urmare, legea integrdrii sociale (A. Comte) se

gezitori, hore, nunfi, inmbrmintdri, sirbdtori, munci colective etc',

iar toate comunit[1ile sdtegti erau integrate intr-un spaliu etnic,

administrativ, politic mai larg.Integrarea comunitard era supravegheatd cu ajutorul unor

individuale sau colective. O dati descoperite cdile funclioniriioptime, ele erau utilizate mult timp gi, din acest motiv, comunitdlilesitegti au fost (gi sunt), in comparalie cu oragele, mult mai

conservatoare gi pdstrdtoare a tradiliilor.

Sociologiu rurul ului trtdilionul romdnesc

d. Imperativul funcfional al menfinerii latente ^sistemului. Tendinla satului tradifional de a respinge ceea ce nu-i

aparfinea se justifica prin faptul cd penetrdrile culturale externe au

provocat. cel pulin in faza iniliala de influenlare, mai multedisfunclii decdt funclii. Totodat[, schimbdrile pozitive produse cuajutorul unor structuri strdine prezentau inconvenientul de a nuoferi gi criterii de verificare a efectelor secundare antrenate de ele.

In planul vielii materiale, prehtdrile din alte spafii culturaleau fost mai numeroase intrucdt se putea renunla cu relativd ugurinldla ele - atunci cAnd nu satisfdceau expectanfele.

in privinla vielii spirituale, rcfuzurile erau categorice: erauadmise preludri doar dacd elementele culturale strdine prezentau

afinit51i cu cele locale. Frecventarea tdrgurilor, adoptarea unor

,jocuri orbgenegti", participarea la oaste, trimiterea copiilor lagcolile din alte spafii, acceptarea unor reJete alimentare specificealtor comuniteli, preluarea unor obiceiuri practicate de notabilitali(notar, primar, invd!6tor) etc. au fost cdi prin care tradilia locald afost ,,atacard"20. Dincolo de aceste pigmentdri alogene, satultradilional romdnesc se prezenta ca uq, spaliu axiotropicfundamentat pe un registru axiologic propriu''. Intrarile gi iegiriledin registrul axiologic erau supuse unor confruntf,ri cu principiilemorale, estetice gi religioase locale. Acestea erau capitaluriculturale incorporate de la inaintagi gi prezentau doud avantaje:fuseserd verificate in multe alte situafii aseminitoare gi garantau

menlinerea latentd a sistemului sdtesc in pofida ,,agresiunii" din

to N. Radu, C. Furlund. G. Jelea-Vancea, C. B6lan, Prelbceri socio-umane inRomania secolului XX. De la comunitatea trodilionald la societatea postcomunistd,Editura Fundaliei,,Romdnia de Mdine", Bucuregti, 1 996, pp. 1 30-l 3 l.2t Vezi gi I. Ionescu, D. Stan, Elemente de sociologie, vol.ll, Editura Universitilii,,A1. I. Cuza" lagi, 1999.

t68 169

Dumitru STAN

partea elementelor culturale aparlindnd altor spalii axiotropice.Din corelarea ceror patru imperative funclionare cu

structurile aferente acestora rezult6, in opinia noastrd, urmdtorulmodel al cadrului cultural din ruralul tradilional:

FAMILIE

Vatrd

AItlIV

-Morald-Religie-Educalie-Asistaresocial6

Locuintd _ -> Diviziune naturaldS- 9i sociald a muncii

" Yezi gi A. de Peretti, Organiser cle.sformationr, Hachette,

170

VIATAR(]ONOMICAProductivitatespecificd

4lIV

-Ciclul muncii9i al vielii

-Meteorologiepopulard

-Medicind gi

farmacopeepopulard

CorupoNerurePOZITIVISTE

ALE ACTIUNII

Justilie - --> Obiceiuri\-Onorne socrnlA

Fig.6 Reperele fundomentole ale catlrului culturaldin rurilul tradilional

scheme din perspectiva teorieiechilib al structurilor gi iunciiilor sistemuluisocial, rele constatdri:a. comunitatea rurald premodernd se prezenta fie sub forma

il.

III.IV.

S o c io I o g ia r ural ul ui trnd itrio nal ru mfr nes c

unei familii extinse, in care indivizii erau unili prin rudenie, fiesub forma unui grup de .fitmilii care se raportau la acelagi orizontspafial gi cultural. Existenfa oricdrui grup familial depindea inprimul rdnd de viata economicd pe care o practica. intrucdt indesfdgurarea activitelilor productive interveneau, adesea, momentede egec Ai contingenld, comunitarii au impus. treptat gi in modpreponderent empiric. serii de componente pozitiviste ale actiunii(fixarea unor rndsuri, tratarea unor boli, descifrarea semnelornaturii etc.). in consecinfd, pentru ei gansele creEterii confortuluiexistenlial sporeau, numai cd acesta nu trebuia oblinut cu oricepre!, ci numai in urma respectdrii normelor ordinii socisle: nu sevdna oricAnd, nu se frceau defiigdri din fbndul silvic comunpeste limita necesarului, erau respectate cu strictefe maximdsdrbdtorile religioase, se luau decizii in comun privind demarareaunor lucrf,ri de s'ezon etc. Prin aceste mininie precizdri privitoare lagrupul familial, viata economicI, componentele pozitiviste aleac{iunii gi ordinea social[ comunitard, nu am frcut altceva dec6t sddesemndm reperele fundamentale ale funcliondrii cadrului culturaldin satul romdnesc tradilional. Despre unele dintre aceste reperevom prezenta descrieri gi explicalii in capitolul urmdtor.

b. Orice familie traditionald normald trebuia sd aibd oIocuinld amplasati in vatra satului sau, oricum, ,,in locuri curate",,.aducdtoare de noroc"23. Membrii familiei exercitau roluri infunclie de apartenenta sexuale (barbafii impreuni cu fiii lor seocupau cu ,,pdstoritul", iar femeile gi fiicele acestora desfbguraumuncile de la vatra satului) sau in raport cu categoria de v6rstd pecare o reprezentau: copiii $i batranii realizau activitdti care nu

E. Bernea, CadreRomdneasc6, Bucuregti,

ale gdndirii populare romdneSti, Editura1985, p. 22 Si urm.Paris, 1991, p. 13.

t7l

Cartea

Dumitru STAN

presupuneau un efort prea. mare, iar persoanele ,,irr putere',infbptuiaLr ..muncile diflcile"2a.

In acelagi timp. la nivelul comunitdtii sdtegti exista gi odiviziune sociqlci a muncii intrucat unele persoane erall specializatepe fierarit. mordrit, oldrit, prelucrarea lemnului etc. deqi nu incetautotal sd practice gi restul activitdtilor specitice ruralului25.

De remarcat este gi faptul c[ intre calitalile spafiuluiamplasarii locuinlei gi diviziunea muncii exista o relafie decondifior-rare reciprocS: de reguld, caracteristicile spaliului rezidenfialii for{a pe indivizi sd aibd doar anumite profiluri ocupa}ionale, iarin func{ie de profunzimea participarii lor la diviziunea munciiaduceau ntodiflcari spafiuJr-ri gi mediulLri de locuit.

c. Viala economicd a sitenilor premoderni se prelungeaintr-o productivitete a nntncii relativ sc6znt6. cel pulin in cazulcelor care se ocupau cu agricultura, productivitatea era multinfbrioara celei oblinutd de ruralii actuali. Sd nu infelegem calaranii satului tradilional nu erau preocupafi de problema cregteriicantitative a rez\lrarelor activitdfii lor. cea mai mare parte aobiceiurilor de munca, atdt in satele de pastori cdt gi in cele deagricultori, vizau, intre altele. productivitate ,,ca niciodatd" gisdndtate pentru actanti. Acegtia din urmd, chiar daca erau indeplindtatea fbrlelor fizice, nu ajungeau la nivelul de produclieravnit fhra sd beneficieze gi de incuviinlarea divinitafi. Exceselede orice fel erau respinse de divinitate, iar acest precept iidetermina pe sdteni sd se multumeascd gi cu indici inferiori deproductivitate.

rr V ButurA, C'ultura spirituulci rontoneu;;cd, Editura Minerva,p. 375 qi urrn.

Bucureqti, I 992,

=' lden, Srrdt,echi miirturii cte civiliza!ie romoneascri, Editura $tiintifica $iEnciclopedicS, Bucuregti, 1989, pp. 315, 328, j38, 363.

Sociologio rurolului trartilionnt romiinesc

Dacd productivitatea rdnranea in continuare scdzutd, sdteniierau nevoiti sa-gi regleze dimensiunile consumului in aga fel incatrezervele sa le fle suficiente de la un ciclu cle produc,'ie la altul.Atunci cdnd sporu'.ire demog'afice au fost mai insem'ate, ldranultradi{ional a incercat sd-gi proiecteze o productivitate inaltd amuncii gi sd compenseze astfel deficitul de consllm. in acest sensgi-a amplificat ,,'yriinla ac!iunii" prin md.sururea rimpurui, prinstabilirea Llnor sernne de delimitare a momentelor zllei ii a fazeloranotimpurilor26, prin fixarea unor repere anticipative in raport cu/enomenele mereororogice, prin optimizarea capacitalii de muncd inurma apelului la diferite eremente cre mediccrtie s,i .farmacopre2Tori' pur pi simplu, prin delimitarea unor seturi de s;emne Jit.rte sinefuste. Astfel, in mentalita,toea populard, unele obiecte sau fiinfeera' .-semne prevestitoare"'o gi exercita' o prternicd ..violenlasimbolicd": albina, fluturele, Lrrslrr, cerbul, florile, ranurile, livezireetc. - prezente, intr-un f.er sar.r altur, in campur acfional - erauindicii cd actiunea inceputd se va finariza .ri ,.,"".r. in schimb,bnfnita. mistrelul, fulgerul, tunetul, cerul innoural. apatulbure etc.erau dovezi ale iminenfei egecurui. Despre toate aceste ,,mdsurdtori,,gi corelalii simbolice pe care le-au reahzat actorii ruraruluitradifional spunem cd formau cadrur pozitivisr al viefii ror, intrucatavealr la bazd, nu numai elemente specurative, ci ji reguraritaliderivate din observalii indelungate.

d. componentere pozitiviste are acfiunii sdteniror erauputernic modulate de credintele lor magice, mitice gi rerigioase.

"'Yezi gi L Ghinoiu, l/ar.stele timpului,E-' Yezi gi C. Dan Niculae, Lertc.uri Si ren thos& Axis Mundi. Bucuregri. 1994.'^ V. Vasilescu, Simholuri patrimoniale. turaEuropaNova. Bucuregti, 1997, pp 102_103.

172 t73

Dumitru STAN

Regularitilile validate de convingerile religioase se transmiteau de

la un individ la altul, de la o generafie la alta, pAnd cAnd deveneau

reprezentdri Si conceplii colec'tive; in planul acfiurtii concrete

acestea deveneau dcprinderi colective sau obiceiuri.Toate obiceiurile practicate de o comunitate sdteasci

fbrrnau, aldturi de lbndul pozitivist de observa[ie, conlinulul S'tiinleiucliunii. Obiceiurile controlau modul de derulare a viefii locuitorilorde la ir-rceputr-rl gi pAna la sfArgitul anului, de la demararea unuicicltr de muncd gi pAna la finalizarea lui, de la nagterea Lrnui individgi pana la rnoartea acestuia.

Scopurile prezenlei obiceiurilor in orice comunitate ruraldau fost, in prir-rcipal, doud: e.ficienlizarecr ucliunii prin ctlragarea

lbrlei ,vttct'ului de pcrrlect ucl(tnlilor $i ordonareu modului de

derulure u vielii sociule. Pentru un plus de ordine comunitarf,, infunclionarea sistemului social rural tradilional au fost utilizate,dupd cum am ardtat deja in capitolul anterior, nu numai obiceiurijuridice, ci gi pravile domnegti. Agadar, prima mare ,,breqd"produsi in modul de viafa tradilional din lara noastra a fostpozilit:urea iustilie i in sensul trecerii ei dupa principiilernodernitilii. Actul de jr-rsti1ie, chiar gi dupd rnodernizarea lui. a

pdstrat conota!ii tradifionale. Spre exemplu, indivizii practicadreptatea nu nurnai in cadrul institr-rfional al salilor de judecata ale

tribunalelor. ci, rnai mult, au tendinta de a rdspAndi dreptatea chiarde la vArsta copilariei, cAnd nu sunt rf,spunzdton fala de lege. Aqa

se face c5, in esenfa justitiei moderne se afli aspecte care fin de

obiceiuri, cutume, iar aceastd influenfi, credem noi. nu poate

disparea vreodatS.e. Bazele ordinii ,sociule (in sens de stabilitate structurald gi

tunclionald) se irnplineau in satul tradilional, intr-o prima etapd,prin elemenlele culturctle pe care le incorporau indivizii infamiliile

Sociologio ruralului rraclilionol romiinesc

I

cle prot,enienyci De la o vArsta fipirinfi, br-rnici, vecini, rude iratagamentului necondilionat fa1manifestarilor deviante: lene. fiverbala etc.

Dacd vatra casei reprezenta un spafir-r in care ,,zona deintimitate" a inciividurui era ibarte scazLrta2e, la niverur vetrei sategtizona de intimitate iqi sporea dimensiunire. Artfer ,pur, J'rt.-ur a.coduri relalionare apricate in famirie nu mai era utir, in totaritate, inalbra cadrLrlLri acesteia, iar rerafiile interindividuare se fbrmarizausau se artificializau treptat.Elementere de'dif-erenliere a naturii rerafiiror ra niver decomunitate sdteascd, fald de ceea ce se practica in comunitatealamiliald, puteau fi sursa .,no, uni-ozitaii int.e indiul;i gi restursdtenilor sau intre familii gi comunitatea sdteascd. pentru a evitad".grlrll:a funcfi,onala, saiur u i-pr. s,tructuri ins,titutionarizate:p'incipii de moraid, forme d.

"ctu.ur", Uirirf .",'"',,';;;: satului,,(opinia pubrica) etc. Dintre acestea, biserica a avut rorur hotdrdtordeoarece avea auloritate, statut cliera indispensabild existentei oricgolurile strurcturale atunci cdnd rdacd un individ nu beneficia de i

putea sd rdmdnd in sfera normalitoferi biser-ica: sfat, ajutor material, tntegrare comunitard etc.

. . l,n exemplu la fer trc evident in'privinta rorurLri bisericii estecel privitor la achrcurect /brmurci u ctpiiror.$coara a fost o institutierar i'tdl'ita i' satr-rr rom6'esc tradili,onar. Rorur invalatorurui;';;r;jucat, cel mai adesea, de preot. Absenfa mijloacelor necesare

Editura Pof irnark, Bucuregti, 1993, p.46.

175n4

t" Vezi Al. pease, Lintbctjul lrupului,

Dumitru STAN

desfEguririi procesului gcolar, cu r, a fEcut

ca popula(ia din ruralul tradilio totalitate,

analfabetd. in mod surprinzdtor. de carte"

(sau, poate, tocmai de aceea) satenii preluiau qcoala 9i avantajele

care dicurgeau din frecventarea ei. Ca atare, ei aveau convingeri de

genul: .,gcoala face omul om gi altoiul pomul Poffi", ,,unde gcoall

Je ivegte,'pamdntul se-mbogafeqte", ,,omul cu carte vede departe"'u

etc. Din aceste proverbe deducem nu numai respectul sdtenilor fa!6

de gcoala gi fala de educalia oferitd de aceasta, ci 9i faptul cd ea

rin impunerea de statute inferioare 9i statute

educalia gcolard era nesemnificativd ca pondere

atunci elementele educaJiei informale acfionau

compensatoriu astf-el incAt imperativul funclional al ordinii sociale

era satisfdcut.Pe ansamblu. echilibrul sistemului social din satul tradilional

era rezultatul convergenlei unui numdr de factori dintre care Se

detagau locuinfa, activitatea economic[, gtiinla acliunii 9i ordinea

sociald. La urma urmei, acestea nu erau altceva decdt structurile

cele mai importante din cadrul satului gi se bucurau de o pozilie

superioard pentru cd inlesneau producerea celor mai importante

functii ale sistemulti: subzistenfa, educarea, normalitatea socio-

culturald.

4. IZOMORFTSMUL COMUNITAITIOnTRADITIONALE ROMANE$TI

Dispuse in zone geografice diferite gi avind manifestdrietnografice specifice, satele tradilionale romdnegti ar pdrea, in urmaunei analize superficiale, cd au structuri gi funclii care le deosebescradical. In realitate, unitalile sociale rurale tradilionale suntcaractertzate printr-un izomorfism care, aga cum vom demonstra inpaginile urmitoare, se sprijind pe argumente foarte numeroase. Maimult, izomorfismul comunitdlilor rurale poate fi constatat nu numaila nivelul spafiului etnografic romdnesc, ci qi la nivelul fntregiiIumi sdteSti.

Se poate vorbi, agadar, de un izomorfism global sau de un,,ideal-tip" de sat care ar avea patru caracteristici principale32:

a. reprezintd un spaliu relativ restrdns, tn mare parteautonom in raport cu societatea din care face parte intrucAt arestructuri proprii de conducere, organizare, producfie, educalie;

b. are specificitate economicd - prin faptul cd predomindactivitelile agricole gi, implicit, o specificitate a consumului de bunwi;

c. gradul de intercunoa;rere la nivelul grupului comunitareste ridicat gi, in consecinfd, relaliile sociale locale sunt previzibile;

d. stabilitatea grupului gi a relaliilor intracomunitare sesprijina pe un fond de tradilii locale pe care toli locuitorii suntnevoili sd il respecte pentru a evita atragerea unor forme specificede sancliuni.

Aceste trisituri se intdlnesc, deci, atAt la satele rominegti

" M. Giacobbi, J. P. Roux, Imilation d lo sociologie. Les grandsmdthode, les grands sociologues, Hatier, Paris, 1990, pp.90-91.

to Cf. S. Stoian, P. Alexandru , Pedagogie si Jblclor, Editura

Pedagogictr, Bucuregti, 1978, p. 182.t' F. Mahler, Tinerelea in timp Si spaliu, Editura Albatros' 1986, pp'

Didactic6

I o7- I o8.

176 177

thimes, la

Dumitru STAN

cat $i la cele ale eschimogilor, tasmanienilor, siberienilor g.a.m.d.Omologia spaliilor rurale rezultd din funcliile vitale pe carerezidenlii trebuie sd le implineascd, iar acestea, la rAndul lor, derivddrn energia instinctelor care unificd naturo umand. De pild5, dupdN.C. Paulescu, instinctul de proprietate dezvolt[ omului rural untriplu impuls: a) de a-gi clddi o locuinld; b) de a-gi apropria unpdmdnt care sd-i producd substanlele organice - vegetale gi animale- necesare propriei nutrilii gi aceleia a familiei sale; c) de a seaproviziona, adicd de a pune in rezervd substanfe alimentare sauvalori echivalente pentru a putea satisface trebuinlele viitoare33.Agadar, ordinea din viala umand este generatd nu numai de factorisocio-culturali, ci gi de cei introdugi de caracteristicile specieibiologice, de predispunerea pentru formarea de grupuri familiale,de acceptare instinctivd a. ierarhiei, de delimitare natural5 aproprietatii etc.".

Un argument in plus in favoarea sus{inerii izomorfismuluirural global ar fi cel privitor la modul in care se formeazd. sdteanulca individualitate, dar gi ca personolitate sociald. Practic, oricelocuitor al satului beneficiazd de raportarea la doud comunitdli:comunitatea familiald gi comunitatea sdteasc[. Normalitateaindividului depinde de influenlele primite din partea ambelorinstanle comunitare numai cd, in timp ce familia ti oferd mai multdlibertate Si moi pulind coerciyie, comunitatea sdteascd inverseazdraportul: mai multd constrdngere ,ri mai pulind libertote.Receptivitatea individului fa![ de ofertele familiei gi ale comuniteflisdtegti poate fi judecati in funclie de stadiile dezvoltdrii cognitive gi

33 N.C. Paulescu, lnstincte, patimi Si Eonflicte, vol.l, Editura Anastasia,

Pucuregti, 1993, p.3l .

'" C. Portelli, Meta/izica istoriei, Casa de Editurd ,,Eolia", Bucuregti, 1994, pp.85-86.

Soc io logia r ural ul ui trndigio nal ro mdnesc

inorale la care ajunge in mod proporfional cu evolufia vArstei. Injurul vArstei de 10 ani individul este capabil sd realizeze selecfiiintre elementele culturale care ii sunt propuse pentru utilizare gipoate sd distingd intre ceea ce este personal gi ceea ce esteconvenlional", Dupd cdt de receptiv gi de selectiv este, oricemembru al comunitalii rurale se formeazd ca individualitate gi capersonalitate sociald. Acest proces poate fi sugerat in mod sintetizatde figura urm[toare:

rdsptrns ulect iv max int

s e cur itat e n econd i1 io n atd

obiSnuinle

educayie printard

individualizare

s iguran ld co nd iS ionat d

fuadilii

educalie permanentd

socializare

Houdd, J.L. Pedinielli, L'homme en developpement,

P erson a I i tate indiv i dual dPersonalitate sociald

Fig.7 Ofertele comunitare in formarea personalildyii rursle

i5 vezi 9i J. Bideaud, O.P.U.F.. Paris. 1993.

Sursele formlrii individului capersonalitate in mediul rural

Comunitatea familiald Comunitatea sdteascd

TIPURIde ot'erte

178 t79

Dumitru STAN

Cu puline exceplii, iar acestea sunt legate departicularitalile ofertelor familiilor anomice fald de copiil6, in toatespaliile rurale acest model de formare a personalitaii sateanului severificd. Nivelul aspiraliei, pozilia fala de educalie, religiozitatea,solidaritatea g.a.m.d. sunt calitdli pe care, in cazul in care lemdsurdm intensitatea, le identificdm la valori asemdndtoare in ceamai mare parte a ruralului global. Dacd din punctul de vedere alimperativelor funclionale putem vorbi de similitudini ruralegf obale, in privinJa structurilor realizatoare de funcfii existd marideosebiri de la o civilizafie la alta, de la un spatiu etnic la altul.

Aspectele globale ale izomorfismului rural sunt, evident,valabile gi in cazul in care compardm diferite tipuri de saterom6negti. Degi vorbim de regiuni, zone gi subzone etnografice, inspbliul etnic romanesc tradilional nu existau doar funclii izomorfe,ci Si structuri izomorfe. Este greu de acceptat cd un sat de cdmpieavea aceleagi structuri ca unul de munte sau de deal. Totugi, la oanalizd, mai profundd, gisim mult mai multe asemdniri decdtdeosebiri atunci cand compardm satele tradilionale romdneEti. Iatd,in continuare, cdteva exemple care justificd afirmatia noastrd.

a. Mitologia romflnI este de o bog[fie tematicd uimitoare,dar, pe ansamblu, satisface aceeagi funclie: aproprierea sacrului gitransformarea acestuia din ceva existent ,,in sine" in ceva manifestpentru oameni. Miturile romAnegti au apdrut qi s-au dezvoltat inprimul rdnd datoritd locuitorilor satului tradilional. varietateamiturilor, conotaliile regionale gi locale ale acestora nu auimpiedicat constituirea unor simboluri ale personajelor, faptelor,temelor mitice cu semnificalii aproape identice in toate zonele

t6 Vezi cap. ,,Cultura 9i personalitatea", in P.B. Horron & Ch.Mc. Graw Hill Book Company, Michigan, t980.

Sociologia ruralului traditional romfrnesc

etnografice romAnegti. De pild[, impdrlirea bestiarului mitologic3Tin animale ,,curate" gi ,,spurcate", ,,prietene" gi ,,dugmane", ,,carefac bine" gi ,,care fac rdu" etc. erau taxonomii practicate in modurisimilare in toate satele noastre tradilionale. De asemenea, nutrebuie sd uitdm cd miturile fundamentale - ,,Traian gi Dochia",,,Miori1a", ,,Megterul Manole" gi ,,Sburdto*1::38 - sunt rdspdndite intoate spatiile romdnegti gi oferd aceeagi identitate (etnicd gi/saunaJionala) tuturor locuitorilor acestei 1dri.

b. Cultura materiall pare a reprezenta aspectul structuralce a instituit cele mai mari diferenle intre satele tradilionaleromdnegti. in realitate, deosebirea esenfiald a satelor era introdusdnu de structurile materiale, ci de performanfele ingdduite de acesteaori modul de folosire a lor. Existau, spre exemplu, sate care utilizaunumai plugul cu brdzdar din lemn gi sate caie aveau gi pluguri cubrdzdar din fier. Structura, in aceste caztxi, era identicd, iardiferenlele se datorau unui aspect secundar: materialul din care seconJecliona unealta. Un alt aspect de culturd materiald sprijinaizomorfismul satelor tradilionale romdnegti: alimentafia. Hrana seoblinea din aceleagi structuri materiale (materii prime) numai cd seoblineau feluri de bucate diferite in funclie de zonA3e. Accesul laconsumul de alimente era gi el reglat de practici magice sau deapartenenla cregtini fapt care confirmd o datd in plusizomorfismul sdtesc.

c. Particularitlfile lingvistice oricdt ar fi fost de numeroase

tt M. Coman, Bestiarul milologic romdnesc, Editura Fundaliei CulturaleRomAne, Bucuregti, 1996, pp.5-8.tt G. Calinescu. Miturile fundamentale romdneSti, in vol. Frumosul romanesc inconcepyia Si viziunea poporului, Editura Eminescu, Bucuregti, 1977, pp. 183- M4.''' O. Vdduva. Pa;i spre .sacru. Din etnologia alimentaliei romdneSti, EdituraEncicfopedictr, Bucuregti, 1996,p.33 9i urm.

t80

Hunt, Sociolog4

t8r

Dumitru STAN

la nivelul regiunilor ori zonelor etnografice nu au constituitniciodath piedici in realizarea comunicdrii intre romdni. intot-

nord dar gi de cei din sud, de locuitorii zonelor montane ca gi de ceidin spa[iul de deal sau de cdr-npie etc. Dacd ,,lirnba este strdnslegatr de istoria populatiei care o vorbegte"4r, iar istoria romanilorse caracterizeazd. printr-o unitate incontestabild. atunci diferen-lierile lingvistice locale nu pot fi decdt mult prea pufine pi, in oricecaz, neproducdtoare de bariere radicale in relaliile interpersonalesau intercomunitare. Prin urmare, romdnii au beneficiat de unitatelingvistic[, fapt care a ugurat, a stimurat comunicarea dintre mem-brii satelor tradilionale gi, in acelagi timp, a favorizat angajareaunor relatii de transfer cultural. Pe aceastd cale nu numai ca s-auevitat tendinfele separatiste qi exagerat de autarhice, ci, dimpotrivd,izomorfismul ruralului tradilional s-a consolidat Ei mai mult.

Din a.gune'tele pe care le-am prezentaLpana aici desprindemdoui concluzii care ne confirmd paradigma construitd pentru analiza

: Yezi I. Popescu-Sireteanu, Cuvinte romdnesti .fitndantentare, EdituraBucovina, Iapi, 1995.'' Al' Graur, Etimoltgii romtinesti, Editura Acadernica, Bucuregti, 1963,p.7.

182t83

in Revi:sta de p:rihologie, Cluj -

Sociologiu rurol ului trndilionul romfrnesc

sistemicd a satelor trcrdilionale din spaJiul nostru etnic:a. fu'cfiile gi structurile acestui tip de comunitate erau

relativ identice in toate zonele etnografice;b. izomorfismul structural-funcJional a asigr.rrat natura

sistemicd a ruralului tradilional din perimetrul locuit de romani.Aceste concluzii, ca gi restul dezvoltdrilor teoretice rcalizate

" C.E. Marica, lnc'crcare cle deJinitie a salului,Sibiu, 1942, pp.39-40.

sATUL TRADtnoNAL RomAruesc.srRucrunA gi rurucTtoNALtrATE

l. ORTGINEA $I TIPOLOGIA SATELORTRADTTToNALE novrANngrr

Din cele prezentate in capitolele anterioare se detaSeazdconcluzia potrivit cdreia satul romanesc este o realitate socio-istorici gi etnograficd, agezatd intr-un cadru natural-geografic cu roldeterminant in privinla orientdrii locuitorilor in prohl ocupalional gicultural-spiritual. Prin structura lui complexd, prin sistemul deorganrzare - funclionare, de gdndire gi de acfiune, el a fostagezdmdntul fundamental al vielii statului timp de secole gi chiar demilenii'.

in accepliunea celor care il locuiau inainte de pdtrundereafactorilor modernitdlii, dar gi a celor care il populeazd actualmente,cuvAntul ,,sat" avea/are mai multe inlelesuri. intrucAt interesulnostru este de a descrie gi explica satul tradifional romdnesc, nevom opri asupra cdtorva dintre sensurile care se potrivesc acestuia2:

a. populafie bare locuia o ,rvatril,', adica un spaliu in careera dispus un grup compact de case la care se addugau teritoriilesituate in imediata apropiere azonei de reziden(d;

' P.P. Ursachi, Prolegomene la o esteticd a folclorului, EdituraRomdneascd, Bucuregti, 1980, p. 28.'Yezi qi H.H. Stahl, P.H. Stahl, Civilizalia vechilor sate romtineSti,$tiintifici, Bucuregti, 1968, pp. I l-12.

Caftea

Editura

I

l8s

Dumitru STAN

b. ,,moqie", in sensul de bunuri moqtenite. care provin de lanrogi gi de la strdmogi;

c. ,rhotar", respectiv o suprafald clar delimitat[ asupracdreia numai cei care o locuiau gi aveau sentimentul de apartenenldla ea puteau avea dreptul de proprietate sau de folosinfd gi, ingeneral, doar acegtia erau indreptalili sd beneficieze de structurile

9i funcliile ei;d. agezare omeneasci pufin populatl in care locuitorii igi

puteau produce alimentele de care aveau nevoie pentru consum gi

care putea continua sd existe inclusiv atunci c6nd nu comunica gi

nu schinrba produse cu alte agezdrii:e. unitate administrativ-teritoriali care formeaz1 o obqte

func(ionaf d in baza Llnor norme impuse de inaintagi gi care

respingea qb inilio intervenliile regulative externe, considerdnd cd

deciziile cele mai bune privitoare la derularea vielii ei specifice nuputeau aparline Llnor persoane din afara ei;

f. ,,gura satului" sau opinie publicd imposibil de

manipulat, care realtza judec.ali informale asupra faptelor deviantegi care stigmatiza fdrd iertare*;

g. ,rtovir[gie", cu semnificalia de asociafie realizata prinelemente puse in colnun, coparticipare la un mod de viafd asumat,cointeresare in privinfa evoluliei comunitdlii, speran!6 de altruismreciproc etc.

h. comunitate inferioarl mediului urban, atdt ca posibilita{i,cdt gi ca realizdri, intrucdt cuprindea o populalie necivilizatd,neinstruiti, lipsita de confort, cu un nivel de aspira{ie foarte scdzut(multd vreme s-a crezut cd doar oragul produce bunurile cele mai de

' Vezi A. Toynbee, Orasele in miscore, Editura Politicd, Bucuregti,- Vezi gi A. Sauvy, L'opinion publique, P.U.F., Paris, 1967, p. 6.

r86

1979

t87

Sociologitr rurol ului tradiyionul romdnesc

pre! create de omenire de-a lungul istoriei); din pdcate, aceastdprejudecata se menline, in mare parte, gi astdzi) etc.

i. loc pitoresc, nepoluat, locuit de oameni sindtogi carelucrau in agricultur[, care se bucurau de timp liber gi de unprogram nedirijat de instituliile formale ale statului etc.

Semantica termenului ,,sat" are accepliuni mai vechi gi mainoi, favorabile gi defavorabile, peiorative sau restrictive, maiapropiate de realitate ori idilice etc. Cert este, ins6, ci acest cuvAntigi are istoria lui dupa cum gi realitatea pe care o desemneazd igi arelstona el.

Originea termenului este din limba latinl in care fossatuminseamnd,,o ingridituri cu ganfi un cuprins de lume, o lume... ,,n,

ir-r ultimA instanfb o totalitate ,,pdtrunsA de identitate" prin simplulfapt ch este mdrginita de hotar. Ingriditura qi ganful, ca repere dedelimitare a spaliului satului tradifional fie au existat in realitatesub forma unor cursuri de apa ori a unor ,,copaci de hotar" fie, maicurAnd, erall reprezentate de un drept special al locuilorilor de astdpAni un teritoriu fala de care strdinii erau ,,ingrddi1i" gi nu-lputeau leza.

Dupa istoricul G. Childe, satul este o comunitate sedentardapirutd in neolitic gi care, in perioada de inceput a existenlei lui,cuprindea de la 6 pdna la 40 de familii'. In spafiul carpato-dundrean, aceasti unitate sociald este identificatd de izvoare incddin preajma anului 1000 i.H. sub forma unor grupuri de familiifixate intr-un teritoriu care le permitea s[ se ocupe cu practicarea

' G. Erdeli, l. tanog, Mari concentrdri urbttne ale lumii, Editura $tiintifica $iEnciclopedicd, Bucurepti. I 983, p.8.u C. Noica, Rostirea.filozoficd romdneascd, Editura $tiintificA, Bucuregti, 1970,o. 258.i G. Child., De la preistorie la istorie,Editura $tiintificd, Bucuregti, 1967, p. 18.

amintit mai sus s-ar deosebiurmdtoarele trlsdturi lo:

Dumitru STAN

asriculturiis.- in evolulia comunitdlilor sdtegti de pe teritoriul larii noastre

a existat o fazd arhaica in care, dup6 cum afirmd sociologul I.B5descu, s-a impus tipul ,,s5lbatic"e caracterizat prin:

a. volum demografic restrAns;

b. relafii reduse cu celelalte comunitaf gi limitate fie la troc(schimb de produse gi de daruri cu ocazia unor intAlniri), fie la rdzboi;

c. relafii intracomunitare reglementate in mod mecanic prinapartenenla la genealogie, vdrstf, gi sex;

d. importanfd foarte mare acordatd ritualului in desfbqurarea

relaliilor intracomunitare gi in realizarea controlului social;e. spirit comunitar puternic, indus de faptul cd nivelul

consumului de produse gi cel al siguranlei individuale depindeau

aproape in totalitate de forla colectivitdlii.Dupd aceastd fazd. a urmat etapa tradi{ionald sau feudali

a evolufiei ruralului romAnesc, intinsd de la momentul formdriipoporului rom6n gi a limbii romdne gi pdna la sfdrqitul secolului al

XVIII-lea. Satul aferent acestei perioade constituie obiectul anahzei

noastre, il numim ,,tradi1ional", iar in conceplia sociologului)

de restul tipurilor de sate prin

a. dependenld mare a locuitorilor fala de calit5lile mediuluinatural;

b. tendinla ldranului de a-gi fixa locuinla pe suprafaJa pe

care o avea in proprietate gi care era, in cea mai mare parte a ei, inafara vetrei satului (reducind distanla care il separa de pdmdntul

o Vezi gi V. Pdrvan, Dacia, Editura $tiintificd, Bucuregti, 1972.n l. BadescLr, Satul conlemporon si evolu[ia lui istoricd, Editura $tiin(ifica $i

Enciclopedic6, Bucuregti, 198 1, p.27 gi urm.t0 Ibidem, p. 18.

Sociologin ruralului tradilional romdnesc

sdu se indepdrta de vecinii sdi, iar prin strdngerea leglturilor cucdmpul siu le sldbea pe cele care il legau de ceilalli oameni.);

c. decuparea suprafelelor satelor pe loturi (gospodarii) qi agospoddriilor pe cicluri de muncd;

d. autarhie la nivelul existenfei comunitdlii sdtegti gi

autosubzistenld la nivelul comunitdlii familiale;e. gradul de stdpdnire gi de folosire profitabila a

proprietililor funciare depindea de numirul atelajelor, al animalelorde tracliune qi de numdrul braJelor de muncd;

f. distribuirea gi redistribuirea proprietdlilor funciare (gi nunumai) era o problemd a dreptului local, obignuielnic.

'Ne surprinde acest punct de vedere (preluat de I. Bidescu din conceptia lui H.Mendras) intrucdt, dacd rdmdnem in sfera lui de influen{d, nu mai gdsimargumente suficient de puternice favorabile justific[rii spiritului comunitar.Acest spirit era emblematic pentru satul tradilional, iar producerea lui nu s-ar fiputut realiza fhrd existen[a unei intense relele de relafii interindividuale,intracomunitare, Dacd distan(ele fizice dintre indivizi gi dintre familii ar ficrescut, cu sigurantd congtiinta comuniunii sdtegti s-ar fi erodat gi, implicit, ar fiscdzut intensitatea spiritului comunitar. Cel pulin in cazul satului tradilionalromdnesc, acest efect nu s-a manifestat din mai multe motive: a) pentru o mareperioadd a existenfei acestui tip de sat, proprietatea asupra terenurilor a fost informa devdlmdgiei, iar indivizii erau concentrali la ,,vatra satului" tocmai pentrua intdri pozilia de egalitate fald de toate suprafetele; b) chiar gi dupd momentulindividualizdrii proprietIlii sau al distribuirii terenurilor pe grupuri familiale au

rarlas spa{ii de folosin{d comund sau obgteasc6 spre care comunitarii aveau doaranumite cdi de acces pentru a nu incdlca proprietdlile private; c) suprafa{a satuluiera pulin intinsd, astfel cd nu distanlele fizice dintre familii determinau reducereadensitAtii relaliilor; d) pericolele care amenin{au satele erau, in cea mai mareparte a lor, din afara spaliului delinut de acestea, iar pentru a le putea depdgi maiugor sdtenii au recurs la reac{ii de ap[rare de genul concentririi vetrelor delocuire gi intrajutoririi. Daci la toate acestea adiugdm gi pericolul stigmatizdriicelor care se indepdrtau de comunitate, credem ci proprietatea tradilionald la noinu a cauzat scdderea spiritului comunitar.

r88 r89

Dumitru STAN

Asupra modului de formare a satelor tradilionale romdneqti

s-au conturat doud ipoteze.folcloricet l: ,,intemeierea din pustie" 9i

,,originea donativd".a. Intemeierea satului ,,din pustie" este varianta care

susline cd a fost posibila ocuparea liber[, nereglementat[ a unor

teritorii ldrd st[pAn, de citre un om sau de citre un grup de oameni

care gi-au stabilit ,,vetre de locuire" gi care sunt considerafi de

urmagii lor ,,strdmogi descdlecdtori". Strdmoqul satului, potrivitlegendelor, venit nu se gtie de unde, ,,bate parul", ,,se aEazd",

,,cuprinde" un spaliu frrd stdpAn Ei ,,face sat". Dup[ Nicolae Iorga,

astfel de sate sunt,,genealogice" intrucdt au crescut dintr-un autor,

iar spila de neam este baza juridic[ asupra proprietdlii: ,,to!ilocuitorii satului aveau drept la pamdnt, ceea ce era firesc, pentru

cd pamAntul fr,rsese. pentru a spune astfel, creat de strdmoqul

comull, care se a$ezase in mijlocul p[durii sau intr-o regiune

rnliqtinoasa ca s6-l transforme in pamdnt arabil. De fapt, el,

strdmoqul, era proprietar. Crea{iunea sa agratd devenea astfel o

forrnafie politici, autonomf, sub multe raporturi, ddinuind efectivcristalizatd in fa(a altor formafii analoage, datorate altor strdmoqi.

Pdrea ca fie viu gi imparfea pamAntul comun intre descendenfii sai,

dupd necesitdlile fiecarui qef, cap de familie qi alor sai, fiecare

dintre copiii Ei nepolii sii neavdnd decAt dreptul care Ie revenea

dupd gradul lor de descendenli. Aveau, deci, drept sd cultive ceea

ce le revenea pe baza arborelui genealogic; qi acest sistem s-a

pdstrat inca in comunitdlile de mogtenitori, cici acesta este sensul

cuvAntului rom6nesc <mogneni> (coproprietarii moqiei, ai mogte-

nirii bdtrAnegti) gi care aveau, pAnd in ultima vreme cAnd au fost

" H.H. Stahl, Contribulii la studiul satelor devdlmase

Academiei Rorn6ne, Bucureqti, p. 55 ;i urm.

190

romdneSti, vol. I, Editura

t9l

Sociobgio rurulul ui tradilional romfrnesc

ldsafi sd decadd complet spre folosul unor aventurieri strdini gi unorexploatatori bagtinagi, proprietatea munfilor locuili din vechime,,l2.

Rolurile genealogice jucate de fondatorul satului ,,dinpustie" erau foarte numeroase, insd doud dintre ele se detagau caimportanld: .stabilireo numelui comunitdlii si impunerea unui set dereguli de functionore a acesteia.

Referitor la primul dintre aceste roluri, iati ce spune $t.Meteq - unul dintre participanfii la cercetarea monograficd asuprasatului Drdgug: ,,intemeietorul satului a fost, desigJr, in timpuristrdvechi, un ldran inimos cu numele Drag sau Drdgug, care s-aa$ezar in mijlocr-rl cdrnpului, intre munte gi rdul cel mare din laraoltului. Cu familia lui, din ce in ce mai numeroasd gi ramificatd, ainceput sd scormoneascd pdmdntul, sd ldzuiascd pddurile, sd intinddpdgunile pentru turmele tot mai bogate ale obgtei ce s-a injghebat injurul mogiei strdmoqului Dragug de ra inceputul de mulie sute deani al satului"ll.

in privinla celui de al doilea rol este suficient sd spunem cdsatul devenea ..Lrrnbidtor pe batrdni". La un moment dat. neprecizatcu siguranla de istorici gi etnologi, ,,pdmantul arabil al satului,precum gi celelalte zone, au fost impirfite in pdrfi perfect egale,intre frafii descendenfi ai gintei intemeietoare; pa4ile egali senlrmesc baftani. Familiile coboratoare din fiecare dintre acegti fralisubimparJira, cll trecerea generafiilor, (betranii> lor in pa4iinegale, dupd numdrul copiiror mogtenitori, dar pdstrard fiecaretradilia bdtranului din care se trdgea. Astfel, cutare iat umbla pe l4bdtrdni, altul pe 45 de bdtrani, ce reprezintd parlile egale de la

l. I Prgl Ddveloppement de la que.stion rurale en Roumanie,lagi, 1917, apudH.H. Stahf. op. cir.,p.60.'_$t. Mete;, Drdgus - un sat din fara oltului. Trecutul fiirii oltutui, Editura

l.S.R., I943, p.143.

Dumitru STAN

prima impa(ire a pimdntului"la.Finalmente, o astfel de impdrfire instituia drepturi urmagilor

,,bdtrinilor" asupra tuturor zonelor economice ale satului - de la

munte pAn[ la ges. Aga se Ei explici de ce loturile lirdnegti dinzonele care nu au fost comasate prin procesul ,,cooperativizdriisocialiste" se prezinti sub forma unor fdqii lungi 9i inguste; inesenfi ele demonstreazd modurile de realizare a subimpdrlirilorgeneralionale a fiecdrui ,,betran" din structura economicd.

in mod surprinz[tor, ,,umblarea pe bdtrdni" a funclionat insatul devalmag chiar in condiliile in care proprietatea era colectivd.

Mai mult, acest tip de distribuire a proprietAlii sf,teqti a favotizatcreareade inegalitali gi ierarhii intracomunitare deoarece la fiecare

,,betran" se raportau cuantumuri diferite de urmaEi. Era posibil ca

de Ia un ,,batran" sf, se revendice descendenli de ordinul zecilor, iar

la altul - de ordinul sutelor. Atunci cdnd obgtea sdteascd oblinea un

avantaj (spre exemplu, bani, produse, servicii din instrainarea prin

arendi a unei suprafele din zona de islaz), acesta se impdrlea inmod egal ,,pe bdtrdni" gi nu pe numf,rul membrilor intregii comu-

nitati sate$ti.b. Originea donativl a satului. In perioada medievalf,,

domnitorii aveau drept absolut asupra teritoriului statului. Ca atate,

ei aveau libertatea de a decide asupra proprietafii in sensul ciputeau improprietiri sau, dimpotrivd, sd suprime dreptul de

proprietate in funcfie de diferite criterii. De pild6, etezia, nepiata

dirilor c[tre domnie, nesupunerea, trddarea etc. reprezentau motive

de confiscare a proprieta;ii. ln schimb, fidelitatea fala de

problemele domniei, participarea la luptele de apf,rare a statului,

'o P.P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romdneSti, Editura $tiintifica,Bucuregti, 1969, p. 162.

t92 193

Sociologia rurnlului trsditional romfrnesc

calitalile morale gi religioase etc. constituiau repere dupi caredomnitorul putea improprietdri prin donalie un individ sau un grupde indivizi.

Suprafafa astfel dobdndit[ se structura sub forma unei ,,mogii"aparfir-r6nd unei farnilii nucleare sau, aturci cAnd donalia viza un,,neam" sau un grup de familii, sub forma unei comunitdli sdtegti.Inilial aceasta avea dimensiuni demografice reduse, dar dupl cdtevagenerafii ea atingea cu adevf,rat dimensiunile unui satl5.

Unitatile rurale infiinlate in acest mod se bucurau de dreptulla proprietate in devilmdgie, iar membrii componenli aveaulibertate individuald. Istoricii consideri c6 in spaliul romdnesc, maiales in feudalismul timpuriu gi cel mijlociu. multe sate s-au fbrmatpe aceastd cale. Prin actele de donafie, domnitorii rezolvau situafiiireconciliabile apirute intre r-rnii boieri gi taranii de pe proprietatilelor sau din preajma acestora gi, totodatd, igi creau spalii in carepopulafia le era total atagatd ca reacfie de recunogtin{a fatd degcnerozitatea lor.

Potrivit culturii populare, ipotezele privitoare la formareasatelor romdnegti sunt, insd, mult mai numeroase. Iatd, in continuare,cAteva variante care delimiteazd comunitdflle sdteqti pomind de larnodurile in care acestea realizau alegerea locului de amplasare:

a. Sate constituite pe locul unde au avut loc vinltoriritualice. Dupd diferite legende, animalele sdlbatice precum zimbrul.cerbul. ursul, lupul etc., degi erau urmlrite pentru a fi vdnate, jucaurolul de cdlduze. Acolo unde ele deveneau victime ale vdndtorilorse punea temelia unei vetre de sat gi se considera cd era un locbinecuvdntat intrucdt divinitatea a favorizat succesul actiunii.

'' Yezi gi N. Dunire, Civilizapie tradipionald romdneascd in Curbura CarpaticdNordicd, Editura gtiintificA qi Enciclopedici, Bucuregti, 1984.

I

I

I

I

Dumitru STAN

Animalul vdnat nu rdmdnea o victimd oarecare, ci devenea unanimql or{tcol, un simbol al intemeierii comunitelii prinincuviintarea forlelor sacre. in plus, se considera cd trisdturileftzice gi simbolice ale acestor vieluitoare se transferau in calitatilelocuitorilor respectivului sat.

b. Agezarea satelor pe locuri indicate de animale.Varianta anterioard de intemeiere a comunitalii rurale era legatd deactivitatea de vdndtoare. Aceastd noud variantd este urmareavalorizdrii unei alte ocupalii fundamentale din spaliul romAnesc:pdstoritul. in urma observirii comportamentului animal, pdstorii auajuns la concluzia cd acestea au un accentuat instinct de conservareprobat de faptul ca igi aleg locurile cele mai bune qi mai eficientepentru adapostire. In consecinld, s-a apreciat cd acolo unde turmelepdstorilor gi-au stabilit culcuqul in mod neconstrdns se putea stabili..vatrd de locuire sdteasc6". Aga ne putem explica de ce, in cele maimulte informalii etnografice, intemeietorii satelor sunt ciobani,crescdtori de animale, pdstoril6.

c. intemeierea prin decizie spontanl ca urmare a oboselii,a constatdrii imposibilita$i de continuare a deplasdrii, datoritdinfluenlelor persuasive gi obsesive ale unor vise, revelagii etc.l7. incdutarea unui loc propice formirii r.rnei agezdri sdteqti, o familie sauun grup de familii des{dgura peregriniri pe spa}ii mari. Deceplianegasirii unui loc aferent expectanlelor lor i-a determinat pecdutdtori sd renunte la criteriile de alegere gi sd decidi ,,batereastdlpului" sau a,,ldrugului" ca dovadd de implantare teritoriald.

Tradilia intemeierii prin ,,baterea stdlpului" era foarte rdspdnditd

l6 V. Trebici, t. Ghinoiu, Demografie Si etnografie, Editura gtiintificaEnciclopedicd,Bucuregti, 1986, p. 3o4 9i urm." Yezi gi Gh. l. Britianu, Tradilia istoricd despre intemeierea statelorromdneSti, Editura Eminescu, Bucuregti, I 980.

194 195

Sociologia rural ului tradiyional romfinesc

gi dovedit[ de obiceiul de a invoca in sens negativ pe intemeietorpornind de la motivul cd acesta nu a ales un loc prielnic pentrua$ezare: ,,CAnd se intemeia un sat, cel dintAi om bdtea un par inpdmdnt, pe care il considera ca fundament sau temelie. in jurulparului se construiau casele gi gospodiriile gi aga lua fiinfi un nousat. Dacd satul are pozilie bund tofi il binecuvdnteazd., dacd. arcpozilie rea toli il blestemd"l8 - susline etnologul I. Ghinoiu.

Valentele sirnbolice ale st6lpului sunt nume.oasele, iardintre acestea amintim: .s'entn de proprielale, loc de mijloc saucentru al spaliului sdtesc, locul undi .forlele sacre devin conver-genle Si menlin srabilitatea comunitdlii, locul unde trebuieamplasat altarul bisericii, spaliu de iradiere a fertilitdlii etc.lnteresant este qi faptul cd despre cel care amplasa acest reper sespunea cd ,,nu mai trAie$te mult". in plus, el insugi anticipa gi igiasuma acest ^efect, iar gestul sdu apdrea ca o autosacrificareinle nte ieloure2o .

Toate aceste ipoteze privitoare la formarea satelor traditionaleromAnegti se regdsesc, mai mult sau mai pufin, in tipologia acestora.Etnografii, sociologii. geografii, istoricii S.a. au rcalizat demersurispeciale de clasificare a comunitafllor sategti de pe teritoriul tdriinoastre, apeldnd la numeroase criterii intre care au prevalat celeprivitoare la structura, morfologia qi viala lor economicd. in cele ceurmeazi evidenliem o parte dintre criteriile de clasificare qi tipurile des a te romdnerrll concordante exigenlelor criteriale.

l8 V. Trebici, l. Ghinoiu, op.cit., p. 305.l' Vezi R. Vulcdnescu, Coloana cerului, Editura Academiei Rom6ne, Bucuregti,1972.t" Vezi M. EIiade, Mesterul Manole, Editurp Junimea, Iaqi, 1992.

Dumilru STAN

a. Dupa criteriul istoric gi al vflrstelor culturale2l,comunitdlile rurale din spaliul nostru (la fel ca satele din toatdlumea) se impart in;

o arhuice sa:u primitive (datate pe toatd durata mileniului Ii.H. gi primele secole ale erei noastre) caraclerizate prin economienaturald sau inchis6, aplicarea principiului forfei in relatiileinterindividuale gi intergrupale, abundenld a actelor magice in toateipostazele existenfiale etc.

o tradiyionale (de la formarea poporului romdn gi pAnd lasfArgitul secolului al XVIII-lea) in care principiul forlei a fostinlocuit de morala religioasd, iar ordinea sociali era stabilita dedutini (structuri gi funclii impuse de destin gi divinitate) si obiceiuri(structuri gi funclii derivate din acliunile umane curente, darsubordonate voinJei divine);

. o moderne sau actuale (incepdnd cu secolul al XIX-lea) -caracterizate prin pozitivarea modelelor aclionale, sporireainfluenfei din partea mediului urban gi chiar dependenfa masivi deculttrra gi civilizatia acestuia, acceptarea rezewatd a unor avantajerezultate din industrializarea urband gi periurband, diminuareaprogresivd (dar nll anularea) a apelului la schema de viatapremodernd etc.

b. Dupa criteriul mlrimii teritoriale gi demografice,localitalile rurale traditionale romdnegti se deosebeau in :

o c'rdnguri" - formate din 2-3 familii gi gospoddriile lor,dispuse in zona platourilor montane: dacd pentru astfel de situatii inMuntii Apuseni se folosegte denumirea de ,,crdng", in alte zone

t' L Bddescu, Tintp Si cultura. Trei leme cle antropologie islorica, Editura$tiintifica 9i Enciclopedicd, Bucureqti, t988, p. 59." L. Apolzan, ,Sate - cranguri in Munlii Apuseni. Ob.servalii asupro asezdrii lorrurulc, Craiova, 1944, pp.8-9.

196 t97

Moldova, Editura Socec,

Sociologio rurslului lraditionol romiinesc

etnografice sunt utilizate denumirile ,,odaie" (Moldova gi Muntenia),,,poiatd" (fara O^agului), ,,sdlaq" (Banat);

o cdtune" - reprezentdnd comunitali rurare cu mai pulin de100 de familii gi gospodarii, foarte rdspdndite in feudalismulromdnesc cdnd rnai erau desemnate gi prin cuvdntul ,,cotund',;

' sqte propriu-zise - formate din peste r 00 de familii gigospoddrii.

c- Dupd criteriul genezei , (in completarea gi argumentareacelor doud genealogii: ,,intemeierea din pustie;, pi ,,origineadonativd" - descrise in paginile anterioare) satele tradilionaleromanegti pot fi clasificate in trei categorii: sate matcd, sate roi sisate de colonizare.

o satele matcd sunt pomenite in documentele vechi emise odatd cu aparilia statelor feudale romaneqti. o agezare ,,matcd,, nuera altceva decdt un nucleu centralizat de populafie, avand infi'unte un ,jude" sau ,.cneaz", o vatrd de locuire inconjuratd de,,crdnguri" gi ,,cdtllne". conducdtorul comunitdlii igi exercitaautoritatea, in special cea jLrridica, nu numai asupra satuiui propriu,ci gi asupra unitelilor teritoriale mai mici din preajma. batoritdunor calamiteli naturale sau sociale (secete, invazii etc.), satelematci igi schimbau vatra agezdrii, iar locul pdrdsit a cdpdtat, intimp, semnificalii magice, fiind numit de popoi,,loc r6u"24.

o satele roi25 au fost acele .o-unitali rurale intemeiate ..dinpustie". ,,Roirea" reprezenta acfiunea de separare a unei familii (saua tmui grup de familii) de satul ,,matcd", urmdnd ca ea s6 ocupe un

" l. f . Rusu, Elemente aulohlone in limba romand.E gucuregti, 1970.

.r5 cit., p.308.

B sdtenii Si stdpanii in

Subs tr atu I rom dno-al ban ez,

Dumitru STAN

teritoriu virgin, ,,un loc pustiu". ,,Roirea" s-a petrecut, probabil,atunci cdnd in cadrul unui sat matci s-a creat un surplusdemografic sau atunci cdnd o stare conflictuald din interiorulacestuia nu s-a putut rezolva decdt prin separarea totalf, a pdrlilor.Plrdsind un spaliu cultural, ,,roiul" a creat o nou[ vatrd sdteascd,

dar a utllizat pentru aceasta capitalul cultural al zonei de

provenienld. Pe aceastf, cale, modelul socio-cultural al unui sat se

extindea pe o suprafall mult mai mare.In multe cazuri, ,,roirea" s-a produs doar pdnd la limita

exterioard teritoriului satului matcd ori intr-o zond. izolatd ce

aparfinea tot satului matcA. in consecinfd, in asemenea situafii, pdnd

la momentul stabilirii hotarelor, satul roi gi satul matcf, rdmdneaulegate prin utilizarea in comun a unor structuri ale vechiului sat

devf,lmag: padure, islaz. iazuri etc. Ca urmare a cregteriidemografice gi a exploatf,rii extensive a pamdntului, satul roi s-a

transfbrmat, la rdndu-i in sat matc6, Din noua ipostazd, satul forlaproducerea unor noi roiri in amonte gi aval. Pe ansamblu, roireasatelor a condus la formarea de ,,sate noi" (atAt de intdlnite ca

denumire in zilele noastre), la concentrarea popullrii in anumitezone geografice Ei, mai ales, la similitudini in derularea modului de

viala rurald la nivelul unor supraf-efe insemnate.o Sate de colonizare26. in perioada existen{ei satului

tradilional romAnesc, locuitorii acestuia aveau fie statutul de ,,!draniliberi", fie cel de ,,!Irani dependenfi". Din secolul al XV-lea gi pdnlla jumdtatea secolului trecut, celor care erau dependenfi de boieri,de domnie, de mlnistiri - li s-a oferit prilejul de a-gi dob6ndilibertatea. in cazul in care satul, in intregimea lui, curma starea de

dependen![, acesta urma sd se dezvolte pe acelagi teritoriu; era

tu V. Tufescu , Ronania, Editura $tiintifica, Bucuregti, 1978,

198

p. 304

199

Sociologia ruralul ui tradilional romfrnesc

Prin combinarea ultimelor douf, criterii de tipologizare2' Vezi 9 u , Geogra/ia satului ronrdnesc, in vol. Sociologiantilitans, ficd, Bucuregti,1974." Apud, opulaliei si isezdrilor umane,Editura Didacticd giPedagogi .201.

Dumitru STAN

(particularitafile cadrului geografic de amplasare gi specificitatealocald a vietii economice) agezdrile sitegti au fost impdrlite in moddihotomic2e:

o sate de vale in cadrul cdrora locuitorii eraupreponderent cultivatori intrucdt beneficiau de avantajul de a fisituali pe soluri f-ertile, propice pentru diferite categorii de culturi;

t sate de platou dispuse in zonele montane gi

submontane, locuite in cea mai mare parte de crescdtori de animalecare, din cavza climei gi reliefului, erau prea pufin preocupafi de

cultivarea pdmAntului.f. Dupa criteriul morfologiei agezdrilor rurale tradifionale,

aplicat la noi de geografi (V, Mihailescu) gi etnografi (R. Vuia), a

rezultat o tipologie relativ extinsd. Iatd clasificarea la care ajungeR. Vuia, referindu-se in special la regiunea etnografici a

Transih, anieiso:. ,\'ate cu case izolate: se intdlneau in zonele montane unde

populafia se ocupa mai ales cu crepterea animalelor gi unde nu se

putea face distincfia clard intre ,,vaIrd" gi ,,mogie";. sate rds/irate - in care locuinlele erau dispuse pe terasele

zonelor deluroase gi care s-au format din concentrdri de locuire inprea.ima unor case tzolate;

. sale de vale - cu locuinle agezate in raport cu un curs deapi care strdbate spaliul depresionar de rezidenfI;

. sate ingrdmddite - se caracterizau prin dispunerea unuinumir mare de locuin(e pe un spafiu mic, accesul la acesteafdcdndu-se din drumuri inguste qi numeroase care se intretdiau in

to M D. Matei. E. Enrandi. Hubitatul ntetlieval rural din Vulea Moldoverbqzinul SoneSului Mare (Sec. XH'VII), Bucuregti, 1988, p. 69.to R. Vuia, Satul romdnesc din Transilvania Si Banal,Cluj, 1945,pp.9-94.

t'/

Sociologia rural ului traditional romfinesc

fbrme neregulate;o s'ate de-a lungul drumului - in care exista o singurd uli1i, iar

locuin{ele erau dispuse perpendicular pe aceasta, de o part+i de alta,. sqte dreptunghiulqre - cu forme geometrice regulate,parcelat qi cu drumuri drepte;

. ,\'ate compact adunare - cu o densitate a constructiilor atdtde mare incdt ldsau impresia existenlei unui tdrguqor:

o s'atul circular - in care locuinlele erau ingirate in formdde cerc pe rnai multe centuri concentrice, iar in mijlocul spafiuluicomunitar rezidential se afla, de reguld, biserica;

. s'ate radiale sau polip cu locuinfe dispuse pe ulile carepornesc radial din centrul aSezdrii.

Desigur, criteriile de clasificare a satelor romanegti pot fi gimai numeroase cu toate cd diferentele structural-functionale dintre

patru forme sunt valabile mai ales pentru clasificarea satelormoderne gi conten-rporane.

Locuitorul simplu din mediul rural actual, ca gi cel dinspatiul urban. nu stdpinegte date insemnate gi criterii de clasificare

Modul taxonomic in care gAndegte rezidentul ruralului dinzllele noastre era accesibil gi locuitorului din satul traditional.Acesta, nu numai cd igi compara propriul sat cu celelalte pe care le

a

20020

cuno$tea - gi, deci, opera clasificdri _ dar, mai mult, rcalizadelimitari pornind de la diferenlele existente numai in comunitatealui; de aceea, ,,in mod tradilional, in Romdnia, satele sunt divizate

doua variantd era, de fapt, mult mai importantd decdt primadeoarece introducea tipologii, valida pozilia locuitorilor fala de oaxd axiotropicd uzuald in epocd gi, mai ales, definea locul unui satin raport cu cele din vecindtatea lui. Aga ne explicdm de ce, insuficient de multe cazuri, modalitatea informald de denumire s-aoficializat gi s-a pastrat ca formd identitard unicd.

'' G. Kligman, Nunta mortului. Ritual, poeticd Si culturd populard inTrans.ilvania, Editura Polirom, laSi, 199g, p. 27.

Sociologia rural ul ui tradilional romilnesc

Degi constatau existenfa diferenfelor dintre zonele rurale,locuitorii satului tradilional ajungeau la doud concluzii care atenuautendinfele de ierarhizare valoricd a spafiilor culturale:

a. fiecare sat prezintd nu numai dezavantaje. ci gi avantajein raport cu alte sate (prin elementele care il particulariz eazd);

b. oricdte diferenfe ar fi intre sate, p6nd la urmd ele trebuie sdrezolve nevoi (func1ii) similare; omologia nevoilor determind o mareasemrnare a structurilor: locuinld, ocupalii, familii, imbracdmihte etc.

Dumitru STAN

202

2. LOCUINTA TRADITIONALA ROMANEASCA

2.1. TtPURI DE LoculNTE. Surprinzatoare prin varietatea

lor, locuinfele din satele tradilionale romdnegti au constituitunul dintre domeniile in care conceplia filosofico-religioasd,ingeniozitatea tehnicd, dorinla de o viala mai bun6, valorificareamogtenirii culturale gi talentul artistic s-au imbinat Ei completat de

o manierf, atAt de evidentd incdt pu{ine alte situalii existenliale. suporta comparafia. Aceastd afirrnalie este valabild nu numai atunci

cdnd ne referim la locuinlele de^suprctfulri, ci $i in cazul celor maipu!in pretenfioase: bordeiele". Atenfia acordatd de istorici gi

etnologici acestui ultirn tip de locuinld se datoreazd, in special

vechimii lui gi abia in al doilea rAnd gradului de extindere sau

modului rudimentar de realizare a construc{iei.Bordeiele sunt considerate cele mai vechi locuinle ale

romdnilor. Erau construite mai ales in zonele de cAmpie, sub

nivelul solului. (deci, nu trebuie sd le confundAm cu locuinfele. ll, .r I rsemiingropate"), prin cdptuqirea perelilor cu lemn de stejar (in

Oltenia) sau neutilii6nd deioc lemnul (in zona limitrofb Dunarii)ra.Faptul practicarii locuirii intr-un spaliu atAt de diferit de cel

aflat astdzi la indemdnd ar putea sd pard, pentru mul1i, o dovada de

'" Yezi pi Gr. lonescu, Arhitectura pe leritoriul Romaniei tle-a lungul veacttilor,

Pucureqti, 1982.'''' V. Neanrtu, Borclei ;i semibordei Mctd cle locuire in vremeo fbuclalisntuluitintpuritr, in Civilizalie meclievalci ;i noclernd romaneascd, EditLrra Dacia, Cluj-Napoca, 1985,p.68.

" H.H. Stahl, P.H. Stahl, Crvilsayia vechilor sate romdnestr, Editura $tiin!ifica,Bucureqti, 1968, p. 50 pi urm.

Sociologiu rurnl ul ui tradilionul ntmfrnesc

netdgaduit asupra primitivismului locuitorilor. prin urmare,bordeiele nu ar fi altceva decat o formd evoluatd a grotelor, utilizateca locuinfe imediat dupd procesul de antropogen ezd,. in realitate,insd. intre aceste doud tipuri de locuin!6 existau diferente foartemari. De pilda, planul construcliei unui bordei era destul decomplicat gi, in orice caz, comparativ cu grota, mult mai pulindependent de caracteristicile locului geografic: la intrare avea oprima incdpere, dispusd in pantd, numitd gdrlici, de unde se coborape nigte trepte la nivelul celorlalte incdperi. Prima dintre acesteincaperi era numitd ,,cu soba" intrucAt partea cea mai importantadin acest spatiu era reprezentatd de vatrd. Pentru evacuareafumului, aceasta era prevdzutd cu un co$ piramidal care seprelungea pdnd in afara acoperigului.

Din inciperea care cuprindea vatra se deschideau spatiilaterale utilizate pentru locuit, pentru depozitarea proviziilor gichiar pentru adbpostirea animalelor. De menfionat este faptul cd,,odaia de locuit" se incllzea printr-o ,,sobd oarbA" in sensul cd gurade alimentare cu combustibil se afla tot in incdperea cu vatrd. Unurdintre perelii acestei camere era chiar o parte a corpului sobei gi,din acest motiv, intregul spafiul era identificat prin expresia ,,lasobd". Paturile erau agezate pe l6nga perelii acestei incdperi, purtaunumele de ,,laviti", iar, in funclie de numdrul membrilor familiei,ele rnai puteau fi dispuse gi in spaliul unde se afla vatra sau chiar inalte camere cu rol de dormitor. Aspectele planimetrice ale bordeielorerau variabile: existau bordeie mici, mijlocii gi mari, cu o singurdincapere sau mai multe. dar toate aveau formd de dreptunghi, cucolluri rotunjite gi acoperig suslinut de pari.

Pe ansamblu, existenfa acestui tip de locuinld s-a datorat nu

205

Dumitru STAN

atat saraciei', lipsei materialelor de construclie ori comoditdlii qi

negtiinlei sitenilor, ci unor imprejurdri istorice defavorabile: satele

erau atacate des de navdlitorii de la sud de Dundre, iar in cazul in

care addposturile le erau distruse (ceea ce de altfel, se qi intdrnpla),

relacerea lor dura pulin $i collsta aproape numai in ridicarea unui

nou acoperig (din paie gi pamdnt).

Locuin{ele de suprafafi se inscriu intr-o tipologie ceva

mai largd: case cu foigor, case cu cerdac, case mansardate, case cu

pivnile etc. Pentru perioada tradilional[ a satului rominesc cele mai

multe dintre locuintele de suprafald erau formate din tindd".camera de locuil (utilizat6, eventual, numai in perioada de iarna) 9i

cdmara (pentru depozitarea rezervelor alimentare care nu puteau fildsate in tinda).

in anotimpul cdlduros mulli membri ai familiei erau nevoilisd locuiascn in spajii din afara casei (,,sllage") in funclie de seg-

mentul diviziunii muncii la care participau. Prin urmare, densitatea

fiind mai mici, locuirea se fbcea aproape numai in tindi. Dup[

' Actualmente, locuirea in bordeie este foarte rari gi constituie un indiciu

reprezentativ al sdraciei. Mai mult, sunt numite bordeie inclusiv unele locuin{e

de suprafafd care sunt mici gi ofer6 un confort mult prea redus. in perioada

tradilionalfl, bordeiele, mai ales in cazul celor cdptugite cu lemn de stejar, erau

chiar mai costisitoare decdt locuinfele de suprafald." Un spatiu de marirnea unei canrere de locuit sau de dimensiuni mai mici din

care se realiza trecerea spre restul incdperilor. in unele zone etnografice, tinda

era o camerd rece, intrucdt nu avea o instala{ie de incdlzit, 9i un loc de depozitare

a alimentelor gi/sau uneltelor. in alte zone, tinda cuprindea cuptorul sau, mai

mult, vatra de la care porneau gurile sobelor oarbe pentru incdperile invecinate.

Acolo unde tinda includea vatra, spatiul ei se transforma in incdpere locuitlpermanent; era mai pufin confortabi16 decdt celelalte incdperi, insd, era utili din

nurneroase puncte de vedere: favoriza ptrstrarea curdleniei in restul incdperilor,

aprofunda spiritul comunitar, stimula comunicarea intre membrii farniliei etc.

206 207

Socplogia rurul ului trodiyional romfrnesc.

ldsarea frigului se reintregea grupul familial, in odaia de locuitincepea sa fie utilizatd din ce in ce mai des sau chiar constant.

Spre sfargitul perioadei tradilionale, locuinta tirdneascd a

,,oddi" rezultd gi din faptul cd nu era folositd in mod curent, cinumai cu ocazia unor evenimente familiale (botezuri, nunfi,priveghiuri etc.) sau pentru primirea oaspefilor.

acfionat gi in acest domeniu: satenii qi-au imbogdfit interiorul cunoi tipuri de piese ge mobilier, au recurs ra deplasarea sobei inraport cu anotimpul- (cald sau rece) sau au construit sobe in toateincdperile, au adecvat mdrimea gi utilizarea spaliului de locuit lanumdrul membrilor familiei etc.

Principalele_ elemente componente ale od[ilor vechilor caseromAnegti au lbst'-': vatra, patul, lavilele, masa, scaunele, lada dezestre, culmea sau ruda, blidarul, dulapul scund, scoartele,ldicerele, piesele ornamentale (cerarnici, sculpturi, cusdturi etc.),icoanele. Toate acestea erau dispuse in aga fei incdt locuinta aveao structurd unitard gi, implicit, o functionalitate sistemicd.-

in anotimpul cald era utilizatd soba din tinda, iar in anotimpul rece era folositdsoba din odaia de dormit.r5 | vladuliu, Etnogra.fia romaneascd, Editura $tiintifica, Bucuregti, r973, p.179 9i urm.

Dumitru STAN

I cr I TighiliLr, Sctcietate si menroritore in !'ara Romaneascd s,i, Mordova.lre lo

l ll e,X.\X L' il. Editura pa ide i a, B u c u reg ri, 1 99 8, pp. 7 3, 7 4.r. EVooKlrl0v, Rugdciunea in Biserica de Riis'drit, Editura porirorn ragi, lgg6,p.28.

Sociologiu rurul ul ui traditionul romiinesc

De pildd. in Moldova, existau cuptoarere cu vatrii careocupau caln o patrime din suprafafa ,,oddii de locuit". Ne-am puteaintreba: la ce bun o asemenea construcfie? daca funclia ar fi putut firezolvatd intr-o manierd mult mai facild. in realitate, in acest cazavantajele prevaleazd, in raport cu dezavantajul pierderii de spatiu. Defapt, nici acest dezavantaj nu era in intregime intrucdt se crea unsector al camerei numit,,pe cuptor',, ,,dup6 cuptor" sau,,dupd sobd',.

Acest spatiu, situat oarecum izolat de restul camerei. eralocr-rl unde dormeau copiii. Printr-o astfel de distribuire a spaliuluise evita starea de promiscuitate: era ca qi cum ar fi existat camere

ternperaturd suficient de ridicata pentru a-i feri pe copii de pericoluldobAndirii unor boli specifice sezonului.

Locuinfa fdranilor din ruralul tradilional trebuia sd satisfacdo serie de func{ii de bazil: sd reuneasca zilnic ori periodic pe tolimernbrii familiei. sd garanteze acestora o stare minimi de confortexistenfial, sf, produci atagamentul, asocierea spontand a tuturor

aceasta sd includi nigte repere axiologice minimel8 pentru a obtine

tt Vezi Gr. Ceorgiu, Naliune, culturd, iclenrirate,1997, p.340.

Editura Diogene, BucureEti,

#

Dumitru STAN

calificativul social: ,,ca lumea". Spre acest obiectiv, locuitorulsatului tradilional se indrepta inca din momentul desfrgurdrii unorpractici ritualice privitoare la construirea casei.

2.2. ostciluRr pRIVtToARE LA coNSTRUIREA cASEt.oricc Iocuin{i premodernd trebLria sd fie construitd intr-unperimetru care sd satisfacd o serie de exigente de naturd pragmaticagi, in acelagi timp, sd corespundd unor coordonate magico-reli-gioase. Pentru locuitorii satului traditional romdnesc, .urlu

".u n,

doar un simplu addpost, ci constituia gi locul unde se elaborau

construirea unei case incepea din momentul aleeerii loculuigi se incheia abia atunci c6nd se rcariza,,intrarea in cas=a noud". in

vetre de casd, s-au restrdns treptat. pe aceastd cale s-auafiul satului, de-a lungul mai multor generafii, gruptriii sau c'ase pe neamuri.

'n M. Budig, Microcosntourl go.spoclat.esc practicicrpdrare, Editura Paideia, BLrcuregti, 199g, p.25.

Sociologia rurdului trndilional romfrnesc

Alegerea locului gi a materialului necesar pentru construireaunei case noi. dotarea corespunzdtoare qi organizarea unei noigospoddrii erau probleme care antrenau dificultali atdt de ordineconomic, cat gi de ordin spiritual. La acestea trebuiau sd gdseascdsolugii nu numai beneficiarii locuinfei, ci gi rudele acestora: ,,tineriise cdsdtoreau, dar sarcir-rile pentru construirea casei le reveneau, deobicei. pdrinlilor gi bunicilor, prin care s-au transmis din moqi-strar-'ogi randuielile pentru durarea .i'r40 - spune etnograful v.Butur6.

Potrivit tradiliilor poporului romdn nu era deroc intamplatorunde, cand gi din ce se construia o casd noud, cum era orientatdcasa pentru a o feri de spiritele malefice din preajma ei, cine aveadreptul sa ridice o construcfie pentru a fi durabild, cum trebuiaprocedat pentru a atrage sporul, norocul. sindtatea in spa(iul delocuit etc. Prin urmare, obiectivul construirii unei locuinte trebuiasa fini cont de numeroase exigenfe structurale gi functionale carepot fi grupate gi corelate in raport cu suita operatiilor de realizare acladirii. Acestea, repetate in timp, au intrat in componenfa unorobiceiuri. Aga dupa cum rezultd gi din rdndurile urmdtoare.

a. Materialul pentru construcfii era ales in strAnsddeper-rclenfd de ceea ce oferea mediul geografic in care era a]ezarsatul. Pentru cea mai mare parte a locuintelor traditionale setrtlliza, ca principal material de constrLrctie, remnul aflat dinabundenfd in aproape toate parfile ruralului romdnesc: brad - inzonele montane. stejar, gorlrn, fag - in zonele de deal gi de cdmpie.Era evitati fblosirea lemnului de carpen, intrucat se considera ci inacesta ar avea ascunzig ,,necuratul", dupd cum nu trebuia sd existe

a0 v. Butule, Cttlturd spirihtald rontanectscd, Editura Minerva, Bucuregti, 1992,p. 267 9i urrn.

210

ntagiL'e,ti religioa.sc lc

2tl

Dumilru STAN

locuinld fbra a avea in componenla ei lemn de tei (protector contravrajilor. fulgerului, grindinii)ar.

obiceiul mai cerea ca tdierea lemnelor pentru casi sd sefacd numai in zilele considerate faste gi in anumite faze ale lunii,pentru cd numai in urma respectdrii acestor condilii se puteau implinidorinlele celor care Llrmau sd locuiascd in ea. pe ansamblu. erarecomandat ca o astfel de acliune sd fie demaratd lunea intrucat ..totIucrul inceput lunea merge bine, cu spor gi tine mult, e trainic,,42.

b. Alegerea locului. pe tot cuprinsul saturui erau ,,locuribune" gi ,,locuri rele". Era un mare pericol construirea casei inlocuri ,,blestemate", p€ ,,haturi,', pe locuri unde existau vetreparasite-, pe sLrprafefe oblinute prin abuz ori prin jurdmdnt fals. Deasemenea, nu trebuiau ridicate construcfii in locuri unde au fostepidemii care alr provocat decese nllneroase, in locuri pangariteprin crime gi sinucideri, ,,spurcate" prin aruncarea gi depozitareaunor reziduuri sau in spafii in care au fost atrase ,,for{ele reului', decdtre persoane care au desfdgurat acte de vrajitoriea3.

Stabilirea amplasamentului casei nu se realiza numai prinevitarea ,,locurilor rele" recunoscute, ci se solicita pdmdntuluiinsugi sa indice in ce mdsurd alegerea a fost bine efectuaia. in acest

rtYezi S. Fl. Marian, Legende tre.spre.frctri, insecte, pdsdri,Editura Trans pres,

Sibiu, 1996.

212?r?

d cd, in unele zone, in locul ales pentrua aSezat, la ldsarea serii, un vas cu apdde dimineafa, daca se cbnstata cre$tereaa interpretat ca ,,semn bun,, sau ca dovadd

de e fe cre r e s ec etei, 0.. ".#l:"o .,llL:"H' .""::f:f tli lt'"li;dimpotrivd, niverur apei din uu, .ru mai scdzut, atunci existaindiciul ca locur nu este propice pentru construirea rocuinlei qi cdnesocotirea acestui avertisment ar aduce familiei mai multesuferinle qi prejudicii decdt avantaje. Din toate aceste condiliondrigi direc{iondri in alegerea adecvata a locurui de casd sesizdm

afla langa drllm"45 .deoarece prin acest element de legdturd seoblinear"r integrarea gi participarla comunitard.

c' construirea temeriei. inainte de toate trebuie sdmenliondrn cd munca de construire a unei case nu era incredinlatdo'icdrei persoane: erau alegi megteri cunoscdtori gi aparatori aistatutului marital, renumifi prin iscusinfd, harnicie, d;. $i;.in *O[altruiste, moraritate_gi piogenie. Despre acegtia se credea nu numaic5 gtiu sd ,,inalte" o rocuinfd, dar gr cd sunt inzestrafi cu harur de aconstrui in aga fer incat rezultatur sd fie deosebit de durabil. i; pr;;''A..Gorovei , Credinli orului romdn, Editura Grai gi Suflet_ Cultura Nalionald, Bu

" Al. Popescu, Tradilii pli, Editura gtiintificd gi Encictopedici,Bucuregti, 1986, p. 206.

Dumitru STAN

proprietarii locuin{elor rcalizate de astfel de megteri erau convingicd odatd cu finalizarea cl5dirii li se transfera o parte din conlinutulpriceperii gi harului constructorilor.

Pentru durabilitatea casei, temelia era consideratd parteacea mai insemnatd. De modul cum era reahzatd aceasta gi de sumainstituirilor simbolice invocate cu acest prilej, depindea, in moddirect proporlior-ral, starea farniliei care urma si foloseascd locuinfa.Din acest motiv, in momentul purcederii temeliei erau desfbgurate

ac{iuni legate de cultul cregtin (slujba religioasl speciald, stropireacu apd sfinlita) ca acte de purificare, dar gi de oblinere a acceptuluidivinitalii pentru ridicarea construcliei intr-un anumit loc. Laacestea se addugau gi alte forme de invocare a sacrului - de

provenienld precregtinf,: sacrificarea unor animale (de reguli. un

cocog) gi stropirea locului cu sAngele acestora, punerea la temelie aunor obiecte de mare importanfa simbolica - pdine, sare, grdu,

metale, flori etc. - in speranla c[ acestea igi vor extinde atributeleasupra p[rinlilor gi copiilor din acea casaa6.

In comentariile realizate asupra mitului ,,Megterul Manole",Mircea Eliade a dezvoltat ,,tema sacrificiului" ca demers magic de

asigurare a durabilitIlii construcfiei. Astfel, in mentalitatea tradi-

fionala, un corp arhitectonic devenea trainic numai dacd se produ-

" O enrrnrerare a obiectelor.,interneietoare" face etnologLrl Al. Popescu (op. cit.,p. 2ll): ,,apd sfin1it6, bani, semin{e, pdine, untdelemn sfin1it, vin, [uic6, zahdr,

sare. flori, ou, tdnt6ie, potcoavd /o bucati de fier, piatrd, cap de cocog, gdind, pui,

cap de berbec,miel, pene de gdind (pdsiri), pdr de animale, oase de animale,pdsdri, pui (r.rneori vii), cdine, pisicd, un inscris cu numele proprietarului, anul

construcIiei". Aceste obiceiuri erau rdsp6ndite pe intreg teritoriul !6rii, iar

obiectele pe care locuitorii le mobilizau in desfbgurarea lor aveau o atdt de rnare

forld simbolicd incAt acopereau in Inare parte registrul aspiraliilor gi

expectantelor lor.tt' l. Talog, loc.cit., p. 24o.

214 215

romdnesc

cea .,insuflefirea rui printr-o jertli" incorporatd in zid gi, mai ares,in temelie. Degi locuintere tardnegti nu erau monumentale, gesturiresacrificiale erau sdvdrgite, in mod normar, de to{i cei care ridicau oconstr'clie. in urtimd instanfd, rocuinfere se asemdnau foarte murt,in special la nivel local gi zonal.

Este de cd exista gi o anumitd constanld infl:]l]i,:9ltil, meieroare. Bineinfeles cd diferenfeletnrel'tlldtvtdualc- materiale, de grad de congtientizarea necesitdlii s naturi a scopurilor vizate princonstrucfie etc. puteau sd fie cauze care sd determine o diversificaremult rnai accentuatd.a tipuriror de jertfe. or. din simpra inventarierea acestora ajungem la concruzia cd rituarur sacrificiar era nu numainecesar. ci gi rerativ accesibir tuturor rocuitoriror ruraluruitradifional romdnesc. Acest fapt dovedeqte pe a. o furt. egalitateastatutard a indiviziror in raporturire cu divinitatea,'iu, pe de altdparte existen{a unei strategii de obtinere a generozitalii divinitatiiprin jertfa neimpovdrdtoare gi neinspdimdntdtoare. i

Dacd in satur romdnesc premodern ar fi existat convingereacd mdrimea jertfei determina direct proporlionar mdrimea froteclieisacrale, atunci cu sigurantd s-ar fi practicat curent sacrificiire umaneintemeitoa.e. or, religia cregtina a interzis practicarea sacrificiilorumane gi animale in desfhg ie. Totugi,prelungiri simbolice ale continuatinclusiv dupa pitrunderea vorba desubstituirea jertfirii trupu alente ceputeau fi incorporate in temelia locuintei ldra a deranja divinitatea:simularea zidirii umbrei unui om. pllnerea intre materiarere de rabaza construcliei a ,,mdsurii" ori a ibtografiei unuia dintre batraniifamiliei extinse etc. au devenit nu doar substitute, ci sacrificii,,reale" prin efectele lor.

Dumitru STAN

O datd parcurse aceste momente de pregatire gi de agezare atemeliei, adic[ de anuntare a intr[rii familiei in circuitul socialprintr-un spaliu identitar (casa), activitatea megterilor trebuia sf, se

desfrgoare fhrd intreruperi mari gi cu largul sprijin al comunitarilor(de reguld, rude) atagali intereselor beneficiarilor. intdrziereafinalizdrii construcliei gi, cu deosebire, nelocuirea casei erau gregelide care sdtenii se fereau. in caz contrar, spiritele nefaste ocupaulocuinfa noud ,,inainte de mutarea proprietarilor"4T.

d. Intrarea in casa noui reprezenta un prilej de marebucurie pentru familie gi, in acelagi timp, un serios motiv de teamd.Acesta provenea din suspiciunea potrivit cireia casa, in pofidaactelor sacrificiale prealabile, igi va lua suflet de la prima persoandcare va pqi peste prag. Pentru a preintdmpina un astfel dedeznoddmdnt, proprietarii casei aveau grijd, ca aceasta s[ fie sfintitd"printr-un ritual religios special: ,,preotul impreuni cu dascdlul, urmatde intreaga familie, inconjurau casa de trei ori, dupd care ridicaumasa de trei ori, exact ca la pomenirea mortilor"48.

Se credea cd numai in urma acestor acte ritualice, locuinta

'' M. Budig, op.cir. p.6t.' ,,Sfin1irea casei" se ficea in mai multe etape in func{ie de fazele ridiciriiconstrucfiei. Astfel, ritualul era manifest in momentele de alegere a loculuipentru casd, de incepere arealizdrii temeliei, de finalizare aziddriei, de execuliea v6ruitului gi, bineinleles, in momentul mutdrii familiei in casa nou6. Suntemsurpringi de frecvenfa prezen{ei preotului din satul tradilional pentru efectuarearitualului cregtin la intemeierea casei, iar surprinderea noastr[ este cu atdt maimare cu cdt, actualmente, acesta nu mai este solicitat deloc sau, eventual, doar laultimul din rnomentele enumerate. Pentru perioada premodernd, ins6, ne spuneM. Budig, slujbele de sfinlire a casei reprezentau ,,o regulf, de la care nu se

abdtea absolut nimeni in mediul rural, indiferent de statut socio-economig sauintelectual" (op. c it., p.60).ot lbidem, pp. 60-61.

Sociologia rumlului traditriond romfrnesc

Bunastarea gi veselia exprimate in aceastd sdrbdtoaredeveneau. prin extensie, caracteristici ale tuturor celor care Llrmall

Privite din perspectiva temporalitalii, casele membrilorsatului tradilional concentrau trei orizonturi cle locuire:

a) miilociu - reprezentat de cei care foloseau locuinla Ia unmoment datfdrd, ca ei ingigi sd o fi construit;

216

*" V Butrrra. op cit ,p.277

217

Dumitru STAN

b) superior - constituit din generaliile care succed grupuluifamilial mijlociu;

c) inferior - alcatuit din generaliile care au precedatexistenla grupului familial mijlociu.

Pornind de la aceste etape de locuire, putem compara,simbolic, locuinla tradilionala cu un arbore uriag a carui tulpind(familia orizontului temporal mijlociu) f-ace legdtura intre raddcinigi ramtrri reprezentAnd, in primul caz, generaJiile care au fost gi inal doilea caz, generatiile care se vor nagte in spaliul eis0.

Agadar, ca element structural al sistemului social rural,locuinfa s-a p[strat in aceeagi forrni timp de multe generafii. Dacastructurile rurale privitoare Ia locuire au fost atat de conservatoare,atunci, indubitabil, func{iile lor au avut, la r6ndu-le, aceeagicaracteristicd numai ci de o profunzime mai mare. in capitoleleanterioare afirmam cd structurile, intr-un sistem care se reproduce,sunt mult mai ugor de schimbat decAt funcfiile; in mod normal,pentru o funclie a sistemului rural tradi{ional erau mobil izate maimulte structuri. De pild6, pentru funclia de subzistenld au foslcreate structuri ocupalionale relativ variate (pdstoritul, agricultura,viticultura, vdndtoarea etc.; pentru .funclia educativd erau activestructuri precum biserica, gcoala (mai rar), opinia publicd, cetele,qezatorile etc. Inclusiv .funclia atdt de importantd de optimizare aSans'elor de viatd prin apelul la sacru antrena ac{iunea mai multorstructuri: magia, mitul, biserica, troifa g.a.m.d.

Destul de puline au fost situatiile in care o structuri aruralului tradifional a satisfbcut mai multe func{ii, intre acestecazuri se afla locuinla gi, chiar mai mult, un element al structuriiacesteia: valra. Dacd insistdm asupra funcliilor purtate de aceastd

r0 V. Trebici, L Ghinoiu, op.cit., p. 300.

218

Sociologia ruralului trudilional romfrnesc

parte, nu facem altceva decAt sd evidenliem o serie dintre funcfiilestructurii care o subordoneazd (casa). Iatd cdteva dintre rolurilejucate de ,,vatra casei" in satul premodern romAn - in concepfiaetnologului R. Vulclnescu: ,,loclrl unde se gategte, se incdlzegte, se

descdnta, se vrdjea, unde se colindi in sdrbatorile solstiliului de

iarn6...". ,,spafiul sacru din cas6, in care se linea focul mereuaprins (micar cu tdciuni ascungi sub cenugd), unde se gdteaupomenile de sAmbetele morlilor..."; ,,altarul pe care femeile oficiauintdi riturile domestice legate de ciclul viefii (nagtere, nuntd,moarte) gi de ceremoniile festive corespunzatoare. Pe vatra caseindgteau ugor ferneile care nu puteau nagte pe pam6nt. Pe vatrd se

jurau sau se blestemau gospodarii intre ei. Pe vatrd de Anul Nou se

invocau mogii qi strimogii pentru apdrarea mogiei, gospoddriei,casei, de niprazne. potop, cutremure, trisnete. Pe vatri se imbaiauin copii cu ierburi tdmdduitoare sau intiritoare copiii sldbdnogi...Tot la vatrd doftoroaiele gi vracii, igi preparau, elixirurile, licorilegi leacurile"5r. Nu am fi insistat atAt de mult asupra enumer[riiacestor roluri dacd nu am fi constatat, la actorul ruraluluitradilional. o adevdratd obsesie a vetrei in exprimarea puterii gi

aLrtoritdfii lui. Astfel, in ir-rteriorul comunitSlii sdtegti, forfa acestuiase legitima, in mare parte, prin valra casei proprll, unde se simfeastdpAn sprijinit de drepturi civile qi divine. Atunci cAnd ieqea dinperimetrul localitalii, sursa identitarb generatoare de siguranladevenea vatra sotului de provenienld, iar atunci cdnd igi explicaapartenenla etnicd, insugi spaliul ,,la-yii " sau al statului, delimitat degranile, devenea o vatri ocrotitoare". Chiar dacd acest ultim tip de

" R. VLrlcanescu, Mitologie rontctnd, Editura Acaderniei R.S.R., Bucuregti, 1985,o.1 8.32 Yezi pi V T. Cretu, Existenta ca intenteiere. Perspecliva etnologicd, EdituraFacla, Timigoara, I 988.

a

219

Dumitru STAN

vatrd avea dimensiuni imense, el genera locuitorilor sentimentul cise af'la,,acasd" la fbl de mult ca ipostazele precedente.

, Practic, prin aceste accepfiuni ale vetrei se rearizaudelimitari ale spafir,rlui, se fixau interese gi drepturi, se ordonaulegaturile dintre unitalile teritoriale, dintre instituliile centrale gicele locale etc. findndu-se cont de principiur suborrJonarii siincluziunii sistemice a unitdliror .sociaie. conform acestuia, vatrastatului. avand extensiunea cea mai mare, dirija din anumite centreale ei, activitatea vetrelor comunitalilor sategti; acestea, la rdndullor' includeau vetrele caselor familiare gi stabileau exigenjelesosiale ale tuncfiondrii grupale gi personale. profunzimea triirilorlocuitorilor in raport cu tipurile de vatrd era, insd, in orcline inversdrelatiei de incluziune'. nu respingeau gi nu neglijau comuniuneastatala, dar starea lor cotidiand era afectatd direct de ceea ce seintdmpla la nivelul satului gi, mai ales, in spajiul locuinfei familiale.Aga se gi explica multitudinea funcliilor casei gi rigoarea cu care secduta implinirea acestora.

,.Cladirea umbroasd cu feregti mici, pridvor pe stAlpi gi cubogatd grddina imprejur"-tl - adica locuinla sateanului roman dinperioada tradilionali - era nu numai un spaliu de locuit, ci gi unadevdrat centru din care sdteanul se indrepta spre lume.

l,

I'

I

ll

j

I

I

I

I

i

I

i

" N. forga, lstoria ronttinilor in chipuri si icoane, Editura Rarnuri, craiova,I 921 . o.5l .

220221

Dumitru STAN

3.1. pERSpECTTVA ETNo-socrolocrcA DE ANALIzA AFAMtLIEI. Asupra complementaritalii etnologiei gi sociologiei neputem pronunta, ldri sa gregim, pornind chiar de la modul in careele fac dir-r farnilie o parte a obiectului lor de studiu. Astfel, in timpce sociologii au insistat in teoriile gi cercetirile lor asupraproblemelor ,,manifeste" ale familiei - condiliile materiale deexisten!5. rela!iile spirituale gi biologice derivate din cdsdtorie.stabilitatea legaturilor de sdnge, raporturile acestui grup cu restulgrupurilor sociale etc. - etnologii au vizat aproximativ aceleagiaspecte, numai ci aserliunile lor sunt valabile pentru comunitalilefamiliale arhaice gi traditionale.

Perspectiva etno-sociologicd asupra fenomenelor sociale, ingeneral, gi asupra familiei, in special, se dovedegte a fi deosebit deutili din cel ptrfin doud puncte de vedere . in primul rdnd, pentru cd,,omul primitiv este, intr-un anumit sens, contemporanul nostru gipentru cd existd incd oameni pe care ii putem socoti mult maiapropiali de primitivi decAt de noi."s4 ta atare. necunoscAndtrecutul matrimonial al omenirii nu putem infelege corectparticularitalile manifestirilor prezente ale acestui fapt social gi,mai mult, nll-putem evita ori rezolva unele situalii de dificultatefunclionala. In al doileo rand. o asemenea perspectivd asuprafamiliei este avantajoasd pentru cd ne ajutd sd infelegem pondereafactorilor de ordin biologic gi a celor de ordin socio-cultural inconstituirea gi functionarea ei. De altfel, aceste dou6 categorii defactori s-au inpus ca structuri paradigmatice in demersurile etno-sociologice de studiere a farniliei gi au condus la formularea unorconstante- -.

'u S. Freud, Totem si tabu,Edttura $tiintificd, Bucuregti, 199 l, p. l355 V. Trebici, L Ghinoiu , Demografie Si etnografie, Ediiura $tiintificd $iEnciclopedicd, Bucuregti, 1986, p. 127.

Soc'iologiu rurolului trulilionol romfrnesc.

i a rdmas peste timp aproxi_xercitarea df cdtre pdrinli aa copiilor. in schimb, laiura

:ntatd de morald, educafie, econo_remarcat prin flexibilitate, adapta_

b. pe misurd .. o-.ni.?;T':T::#,1'll u...urr mdsurd.grpul. famitial a progresar de ra p..ao-inunju'i;.r;;ilI- naturar-biologici la pozilii cvasiprioritara'a factorilor socio-culturari. Dinacest motiv, interpretdrile actuale (R. Mc. Iver, W. A. garre, p.W.Mousegravg. l.a.) care suprariciteazFt.rorul reraliei biorogice incadrul familiei sunr din ce in ce mai izorate gi -ui irii" *."pru,..

a$a cum este infeles astdzi,:i qi funcfii, altele decdt cele alerem. astfel, confirmarea evolutieiem provocarea pentru a reahza. In acelagi timp, insd, suntemmilial,, deoarece nu ne_am puteai etnologii au ajuns la definiriSpre exemplu, pentru etnologul

milie reprezintd orice grupu..-d.:le condiliit6.

a. igi are originea in cdsdtorie:b. este

. compusd

. din sof, sofie, copii rezultali din relatiamatrimoniala gi, in anumite situalii, p".roun. ., ,"^"fi g.lT

de rudenie;c. este unitd prin

. drepturi gi obligalii morale,

economlce, sexuale, religioase gi sociale.juridice,

Pentru sociologii E. Burgess gr n. rocte familia este o unitate de

i6 cf' N' Darnian, sr-tc'iorctgia/amiriei, rJniversitatea Bucur esti, 1972, p. 57.

223222

1f

mare de caracteristici ale acestuia:

a. existenla unui numdr de persoane inrudite;

b. reunirea lor este urmarea actului de cisatorie;

Dumitru STAN

c. Iintre membrii grupului familial exist6 un ansamblu deintre membrii grupului f-amtltal ext:

drepturi qi obligalii garantate juridic;

d. relatiile interpersonale sunt de ordin biologic, psihologic

f.

gi morallansamblu de norme 9i reguli privind conduita membrilor

care il alcdtuiesc;organrzare structurald cu o anumitd distribulie a

rolurilor gi sarcinilor familiale;

tt N. Mitrofarr, I. Mitrofan. FantiliQ cte lo A la Z, Editura $tiintifica' Bucureqtt'

1991, p. 144.

1.' A

Sociologia rurul ului tradilional romiinesc

anterioare gi anume cea dintre arhaic, tradilional gi modern sau

actual - ca repere temporale nodale ale evoluliei umanitSlii.

Acceptarea acestei distinc{ii ne ingdduie sb obfinem informa{ii

legate de originea f'amiliei, stadiile istorice ale acesteia, regulile de

realizarc a chsdtoriei. sistemele relafiilor de rudenie q.a.m.d. inair-rte

de a ne indrepta analiza spre o parte dintre aceste probleme,'trebuie

sd facem cdteva pre cizciri.a. Familia ca institufie socio-culturald s-a impus de timpuriu,

dar ca rnodel pozitiv de via{a umand s-a definitivat gi stabilizat

treptat. Aproape in unanimitate, teoreticienii apreciazd, cf, familia a

ap[rut pe scheletul primei forme de comunitate umand (ceata sau

hoarda), intr-un moment greu de ptecizat gi pe care ne-am obignuit

sa-l definim ca ,,arhaic", ,,indepirtat", ,,vechi", ,,strdvechi" etc.

Tipul arhaic sau primitiv de familie s-a intins pe un interval

imens de timp, care a cuprins perioadele paleoliticului, mezoli-

ticului, neoliticului gi cea mai mare patle a epocii metalelor. A inceput

prin a se asemdna foarte mult cu comportamentul qi organizarea

gregard a antropoidelor, a continllat cu etape fluctuante de organizare

l'regemonicd in fui-rc{ie de sex (matriarhat, patriarhat), pentru a se

sintetiza intr-o formd stabila de familie (in partea finald a epocii

r-rretalelor) bazalh pe legea subordondrii vArstelor (gerontocra{ia) Ei a

sexelor (rolul privilegiat revenindu-i bdrbatului).

b. Cregterea numericd a membrilor comunitifilor arhaice a

condus la delimitarea qi reglementarea sferelor grupale pentru care

indivizii aveau libertatea desfEgurbrii relatiilor sexuale. Prin

Llrmare, s-au constituit, progresiv, forme speciale de condilionare 9i

organrzare a acestor relafii in urma stabilirii situaliilor de incest.

Regula interdicfiei incestului a atras dupa sine modalitdli de

control social. care erau exercitate in primul rdnd Ia nivel

microsocial (farnilia nucleard sau simpld). Coercilia provocatd de

225

Dumitru STAN

aceastd regulh a afecrat, ulterior, nu numai microsocialul, ci 9i

macrosocialul arhaic: ginta sau clanul (familia extinsd), fratria(constituitd dintr-un numdr de 2-5 gin!i), tribul (format din doud

fratrii), satul, oragul - stat etc.

c. Tipul arhaic de familie, atdt de bulversat 9i de

inconsecvent, s-a reordonat q;i stabilizat in urma presiunilor unor

instan{e conexe: religie, molald, educalie etc. A rezultat astfel, un

nou model familial care a rezistat ca structurd qi functionalitatepAnd la inceputul epocii moderne. Denumit de etnologi 9i sociologica ,,model de mijloc" sau model tratliyionul de familie, el este

caracteristic in primul rAnd pentru perioada medievald, dar maipoate fi intdlnit chiar gi ir-r zilele noastre in zonele rurale ,,pure".

Fomilia tradilionald, prin importanla pe care o acorda

consaguinitaili $i rudeniei de orice fel, prin a;ezarea raporturilorintragrupal e pe baze afective gi pe altruism reciproc necondilionat,prin climatul de solidaritate pe care il cultiva nu numai in interiorulei, ci gi la nivelul comunitalii sateqti (prin armonia gi echilibrul pe

care le degaja), asigura normalitatea funcfion_drii socialului 9i, din

acest motiv. este amintitd adesea cu nostalgie.toInvocarea familiei tradilionale este stimulata qi de faptul ci

familia oclttald, prin noLrtdlile pe care le aduce: cregterea bugetuluide tirnp petrecut de individ in mediul extrafamilial, diminuareaaccentului patriarhal in raporturile dintre sexe, cre$terea indepen-

denlei economice a f'emeilor, sporirea spectaculoasi a ratei divorfurilorgi a recisitoriilor. agravarea dependenlei familiei de structurileeconomice extrafamiliale gi extracomunitare, inversarea unor roluriale membrilor cuplului familial, modificarea substanliald a raportu-

rilor dintre pdrinti gi copii g.a.m.d. - pare sd neglijeze condilia

58 F. Trinnies. Cottttnunauld et sctcidtd, Retz, Paris, 1977.

226

Sociologitr rurulului tradilional rominesc

potrivit cdreia ,,noul sd nu se indeparleze prea mult de vechi, ca

viitorul sd se lege bine de trecut"". Suprimarea unor atribute ale

familiei traditionale s-a repercutat, de regull, in amplificarea

disfunclionalitalilor sociale gi chiar in confundarea nolrnalului cu

patologicul. Drept consecin{6. acesta din urma, patologicul. a ajuns sd

se impund ca ul1 nou model sau valoare (!) sociald.

,.Cei care incearci suprimarea tradiliei, aceia ori creeazd

altele, ori desfiinleazdvra\agi raporturile sociale animalizAnd pe om",

spune E. Speranfia60. Aceasti afirmafie este confirmatd de multitu-dinea formelor actuale de deviantd intrafamiliald: anomizarea stdrii

genera!iei .,sandwich"*. anularea gerontocra!iei, desconsiderarea

bdtrAnilor pe rnotiv cd nu mai fac fala ritmului schimbarilor sociale,

acceptarea ugoari a soluliei divorlului, abandonul familial corelat cu

recisdtoria facila, diminuarea moralitalii Ei a responsabiliteiigrupului tamilial etc.

Precizdrile efectuate pdn[ in acest moment ne permit sd

conchidem urmitoarele :

a. Familia, ca microcomunitate, are o istorie in care

aspectele de ordin socio-cultural s-au impus treptat in fala celor de

ordin biologic. Tendinla procesuald, obiectivd, a acestor aspecte a

fbst/este, in ultima instanfd, de fixare a grupului familial intr-unmodel de mare regularitate qi stabilitate funcfionala.

t" G. Ern. Marica, Fenontenul lradiliei, Tipografia ,,Cartea Rom6neascd", Cluj'1946, p.40."u E. Speranlia, Tradiliu Si rolul ei social, Oradea, 1929.-

Generatia inteflnediard. numitd de sociologi gi generafie,,sandwich", iicuprinde pe pdrin{ii care sunt suprasolicitali intrucAt trebuie sd intre{ind pirinliiproprii care irnbdtrAnesc i copiii proprii care rdtnAn in categoria populaliei

pasive pArid la firralizarea studiilor.

221

Dumitru STAN

b. Modelul actual de familie are la bazd modelul tradilional,care la rdndu-i sinrerizeazd trisdturi, elemente. mecanisme familialearhaice.

c. Pe mdsurd ce ne indreptam intenliile cognitive asuprafamiliei delafaza actuald cdtre faza traditionala ori cea arhaic[ dinistoria acestni grup, in aceeagi mdsurd gi in aceeagi ordine,regresivd, cunogtintele noastre sunt mai nesigure, iar sursele dedocumentare sunt insuficiente. Asupra tipului contemporan defamilie, demersurile de cunoagtere sunt foafte numeroase, iarprivitor la familia tradi1ionala aborddrile sunt relativ multe; inschimb, studiile asupra familiei arhaice sunt cele mai pufine gi maicontroversate.

,,Moartea primitivului", desconsiderarea gi respingereatradiliilor, modernizarea coloniilor, disparilia treptatd a satului aucondus la o diminuare continud a sferei obiectului de studiu aletnologuluit" $i, in acelagi timp, l-au determinat pe acesta sd-giindrepte demersurile fie spre .,etnologia oragului", fie spreconsemnarea acelor aspecte ale societdlii care sunt pe cale s6dispara, au dispimt deja sau reprezintd exotisme gi curiozitati. or,in aceastd ultimd ipostazd, activitatea investigativd a etnologului seaseamdnd mult cu aceea a sociologului. Multe dintre metodelesociologiei sunt valabile gi pentru etnologie, iar o mare parte dintreconceptele gi teoriile acestor doud qtiinte fie sunt comune, fie sesuslin reciproc. A$a se explici gi apelurile consistente alesociologului la ofertele etnologiei - incepdnd cu raportarea laformele istorice de familie, la regulile de constituire a relaliilormatrimoniale, la principiile gi sistemele rudeniei etc. gi incheind cu

"' I. Mihdilescu (coord.),,,Teme gi problerne de etnologie urban6", in Cercetiirisoc'iale nr. I I 1994. p. 7 l.

Sociologio rurulul ui trodiyionnl romdnesc

analizele asupra criteriilor (mai vechi sau mai noi) de alegere apartenerului/partenerei pentru cdsdtorie, asupra importanlei pe careo acordd grupul familial fondului cultural tradi{ional etc. Acestlbnd problematic, pe care il identificam cu relativd r,rgurinld atdt insociologie, cdt gi in etnologie. ne intdregte convingerea cd perspectivaetno-sociologicd este rnai profitabila decdt recuzarea adevdruluiinLerpenetrari i acestor $l.iinte.

3.2. FoRME rsroRtcE ALE EvoLUTtEt FAMtLtEt. inrandurile anterioare aminteam o serie de probleme cercetate deetno-sociologia familiei. De asemenea, mai spuneam cd, analizeleasupra tipului contemporan de familie au o pondere mult mai mareclecdt referirile la celelalte tipuri considerate istorice. Scopullucrarii noastre este de a descrie gi explica modul de viala dinruralul tradilional, inclusiv in privinfa grupului familial. Or, maiales in delimitarea problemelor referitoare la acest grup avemtendinla de a ne orienta exclusiv din perspectiva culturii giciviliza{iei contemporane cdrora aparlinem.

Pentru a evita aceastd gregeald. am considerat cd este utild otrecere in revistd a principalelor etape ale evolufiei familiei, ingeneral. Finalmente, cunoscand caracteristicile tipurilor istorice delamilie, vom putea spune cum a fost familia tradilionala romdneascd.ln plus, spunem noi, cuantumul erorilor se reduce simtitor dacdraportim trdsdturile familiei tradilionale la grupul din care ea aapdrut (familia arhaicd) gi nu la tipul contemporan de familie incare ea s-a erodat gi metamorfozal.

ln anul 1877, etnologul L. Morgan publica lucrarea La.\ocidtd urhui'que62, in care propunea o periodizare a evoluliei

" Yezi L. Morgan, La Sociltd archai'c1ue, Anthropos, Paris, 197 l.

229228

Dumitru STAN

societdfii in trei epoci: sf,lbdticia, barbaria 9i civilizafia. pentrufiecare dintre aceste epoci, autorul a realizat detalieri pe trepte deprofunzime: de jos, de mijloc si de sus, pornind de la mai multecriterii: tipurile de unelte, tipurile de activitdli dominante, mo.durilede alcdtuire gi organizare a grllpurilor q.a.m.d. Un criteriu esenlialde interpretare a evoluliei societalii era. pentru L. Morgan, tipul defamilie manifest in aceste perioade, plecand de la tipurile decdsitorie realizate. concluzia etnologului era aceea ca au existattrei forme principale de cdsdtorie care au condus la tot atdtea tipuride familie. Astfel, ,,sdlbaticiei ii corespunde cdsdtoria pe grupe,barbariei - cisdtoria pereche, civilizafiei - monogamia..ul.

Asemenea clasificari au realizat mulli alli ganditori intrecare ii amintim pe J.J. Bachofen, J.F. Mc. Lennan, H. Spencer sau.mai recent. R. cresswell. G. Balandier. p.p.warnier g.a. Deoarecescopul acestor clasificdri este surprinderea evoluliei istorice afamiliei, apreciem cd rezultatul ar putea fi gi mai relevant in cazulin care pornim de la urmdtoarele premise explicative:

a. In orice societate a existat un sistem de ordonare arelaliilor matrimoniale, adicd de stimulare a unei forme de cdsdtoriegi, implicit, de constituire a unui anumit tip de familie.

b. Degi sunt diferente de ra un spaliu cultural la artulprivitoare la cdsdtorie gi familie, pe ansamblul umanitd{ii constatdmconvergenfa manifestdrilor spre ceea ce am numit ,,etern familial".Acesta este dovedit de exprimdrile matrimoniale foarte asemdndtoare- pentru anumite perioade istorice gi pentru spalii insemnate - fapt cea provocat pe etnologi sd,realizeze clasificdri gi tipologii.

lt 9f tr Engels, originea Janti/iei, a proprieta!ii private si a .statttlui, EdiruraPoliticd, Bucuregti, 1987, p. 77.

Sociologitr rurd ului trrutilionol romilnesc

c. O analizd. _etno_sociologica extinsd asupra grupului

familial nlr ar plltea fi rearizat1t cu seriozitate dacd, iufa.u.n u-arnintit deja, nu se direcfioneazd, cdtre aspectele definitorii aleacestuia: tipurile de cdsdtorie gi ceremonialul aferent, sistemelerelafiilor de rudenie, regurile care stau ra baza funclionrriicasdtoriei gi familiei, r'aporturile dintre membrii familiei, raporturiletamiliei cu comunitatea sdteascd, mitologia legata

'de famirie

q.a.m.d. Or, toate aceste probleme nu vedem *_ u, putea fianalizate in mod corect fdr1, a purcede de la formele istorice alecvoluliei familiei.. o asemenea optica ar ingddui evidentiereaprofunzimii setului de aspecte definitorii pentiu fiecare fazd, d,ecvolulie a g'upului maritar, efectuarea de ctmparalii intre tipurilede familii gi conchiderii asupra ritmulr,ri dezvoltarii calitative aonrenirii prin lamil ie.

Deqi analiza noastrd nu este una de tip extensiv, adoptdmt'ulea i'rrtris'rti pentru_a dovedi faptur cd ./ttmitia tradirionarat'omdneos'crl nu poate fi consideratd una de tip primitiv sau, mairrult, cd este mai apropiatd de /amiria zileror noqstre crecat de

rimare ale evoluliei lui istorice.icative, etno_sociologia familieionantul inventar de problemei la doua intrebari fundamentale:

A r gum ente l e c e l o r c are au r^" r, " :i {: K';i:;^' :3i: r:'#::W,

clivergente. Pentru prima- intrebare, spre exemplu, sunt infdligateclemente -iustificative de ordin biologic, economic, rerigios,Psihologic etc., dar rdspunsul cel mai bun pu.. a fi cer dat de('laude Ldvi-Strauss:,,unirea maritara intdreqte interdependentele

230 z)l

Dumitru STAN

sociale"64 qi, in acelagi timp, sporegte gansele de existenld prin.,legarea" celor care nu sunt consanguini.

Cea de a doua intrebare impune un rdspuns mai larg gi operspectivd analiticd asupra formelor familiale arhaice. ,,Familiaomului primitiv ... trebuie sd fi avut o formd intermediard intrefamilia antropoidelor qi aceea a celor mai inapoiate grupuri deoameni de azi"o'. spune N. Petrescu. De altfel, considerdm cdtipurile de familie au fost propuse in totalitate in perioada arhaicd,iar celelalte perioade istorice nu au fdcut altceva decAt sdestompeze sau sd aprofundeze dezvoltarea culturald a unuia saur

altuia dintre tipurile arhaice. Prin urmare, in evolufia istorica afamiliei s-au impus trei rnari tipuri pe care incercim sd le schitdmin cele ce urmeazd.

a. Familia de scurti durati din faza comunismului sexual.Era caracterizatd, inainte de toate, prin starea de promiscuitate (inlat. prctmiscars inseamnd comun, accesibil tuturor). In aceastdsituafie, toli barbatii dintr-o comunitate (ceata sau hoardd) aveaudrepturi conjugale asupra tuturor femeilor din acea grllpare umana.Relalia sexual[ avea loc fbrd respectarea de reguli sau interdiclii gi

netindndr-r-se cont de gradr-rl de rudenie. Copiii rezultali dintr-oaselnenea formd de funclionare a grupului foloseau apelativul de

,,Iatd" pentru toti barbalii din ceatd, se considerau frali gi surori,degi nu

^erau ndscufi de aceeagi mamd.

In mod normal, ar trebui sd considerdm aceastd, fazd, careprezentAnd preistoria familiei pentru cd, ne spune Ch.Letourneau in lucrarea Evolutia cdsiitoriei ,si familieioo. relatiile

"" Cl. Ldvi-Strauss, Antropologia structurald, Editura Politica, Bucuregti, 1978.ut N. Petrescu . Primitivii, Editura Casei $coalelor, Bucuregti, 1944, p. 133."' Cf. Fr. Engels, op cit., pp.34-36.

Sociologia ruralului traclilional romiinesc

sexuale cornplet nereglementate ar fi specifice treptelor animale dedezvoltare. In plus, sentimentul geloziei este foarte puternic lavertebratele superioare (implicit la om). incdt, in afara unormomente sexuale orgiastice cu caracter ritualic (promiscuitaliocazionale), este greu de crezut cd rnanifesterile de promiscuitateau funclionat salr cd au fost chiar permanente. Dacd.a existat efectivo fazd a comunismului sexual, atunci aceasta s-a impus, probabil,in momentele de dezechilibru demografic, cdnd specia umand,cornunitilile erau ameninlate cu disparilia. Chiar gi in aceste situaliilimita credem cd. au existat forme timide de reglementare arelaliilo^r matrimoniale, valabile pentru intervale scurte de timp.

Intrucdt acceptdm ideea ca in faza comunismului sexual se

formau farnilii, atunci trebuie sd acceptdm gi faptul cd aveau loccdsdtorii. Ordonarea relaliilor sexuale se infbptuia prin ,,cdsitoriaextinsS" sall ,,de grup", iar familiile rezultate erau ,,monogamii defbarte scurtd duratd" (un ciclu de un an pAnd la nagterea unui copil,dupa care, partea maritali era schimbatd). Totodata, este depresupus ca acest tip de familie, in special datoritd unor presiuni gi

disfunclii de ordin biologic, a instituit treptat interdicjii: excluderearelatiilor sexuale dintre pnrinfi gi copii, dintre frali gi surori -echivalate ca situalii incestuoase. Se frcea, astfel, tranzilia spre unnou tip de familie.

Inilial, ceata sau hoarda funcjiona exclusiv pe bazaconsanguinitilii intrucAt cuprindea un numdr de ,,p6rinli-fra1i" gi de

..copii-fralf '. cAt gi prin reproducere incestuoasi. Prohibiliaincestuluio' a fost suslinutd, pentru inceput, de instituirea totemuluica mijloc de stabilire a rudeniei gi de limitare a posibilitalilor derealizare a cdsdtoriei. Ca atare. se outeau casdtori intre ele numai

(,1 ^ -' S.Freud. Totetn Si tabu, ed. cit., pp. l3-20.

aaaz))232

Dumitru STAN

persoanele care aveau apartenenfe totemice diferite. Totugi, infunclie de modul de atribuire a totemului exista posibilitatea ca uncopil sa primeascd la nagtere un alt totem decdt cel al parinlilor gilrafilor lui. Din acest motiv. el ajungea sd nu fie considerat rudd cuconsanguinii sai, avea libertatea sd incheie cisitorii cr-r acegtia fEr6ca relafia sd fie declaratd incestuoasd. De asemenea, in situafia incare primea totemul pdrinfilor. iar acelagi totem era delinut gi dealte persoane din hoardd, consanguinitatea nu oferea motive in plusde diferenJiere a gradului de rudenie (copilul avea acelagi grad derudenie cu toli cei care, consanguini sau nu, aveall acelagi totem).

Stabilirea registrului situaliilor incestuoase gi urmdrireaacerbh a respectdrii interdicliei incestului s-au fEcut, spune Cl.Ldvi-Strauss, nu din rnotive morale, ci din rajiuni de ,,beneficiusocial"68. Pentru a verifica aceastd ipotezd., cercetdtoarea americandM. Mead a realizar o cercetare de teren avdnd ca subiecti bdstinasiidin Noua caledonie. in opinia acestora, dezavantajele unei cisatoiiiincestuoase sunt evidente: .,sd te cdsdtoregti cu sora ta? Ce oblii?Nu vrei sa ai cumnali? Nu intelegi deci cI daca te cdsatoregti cusora altui om gi dacd alt bdrbat se cdsdtoregte cu sora ta ai avea celpufin doi cunnafi qi daci te cdsdtoreqti cu propria sord. nu ai nicitmul? $i cu cine o sd rnergi la vAndtoare? Cu cine o sd faciplantdrile? Pe cine o sd vizitezl?"6e .

.Prohibilia incestului a fondat societatea, sus{in teoreticieniprecum Durkheim, Lowie, Freud, StraussT0, intrucdt, pe de o parte aredus posibilitalile de realizare a cdsdtoriei, iar, pe de alt6 parte, a

t'* Cf .Ldvi-Strauss, le,r slntL,tures lldmentrrires cle la paren/1, Mouton, paris,

1967. o.550.t'' N.constantinescu, Relaliile de ruclenie in .socieralile trctdiyionale, EdituraAcaderniei Rorndne, Bucuregti, lr981 , p, 63.t" Cl. Ldvi-Strauss, o/r. cil., p. 550.

Sociologin rurulul ui tradilional romdnesc

obligat indivizii sd respecte regula exogamiei gi sd rcahzezecoaguliri grupale pe spajii insemnate. De acum cdsitoria devenea o

adeviratd probd la care nu oricine avea acces gi care era dep[gitaprin indepdrrarea exigen{elor riturilor de iniliere, prin dovedirealipsei incestului gi prin parcurgerea unui ceremonial specific.

b. Familia poligami sau pluralh rezultatil din cisitoriamultipli. In mod cLlrent se utilizeazd termenul de poligamie pentrua desemna familia rezultati in urma cdsdtoriei unui bdrbat cu mairnulte fernei in acelas'i timp. Accepfiunea corectf, a termenuluipoligamie, spune R. Lowie, desemneazd, insd, deopotrivd, ,,relafiarnatrimoniald concomitentd a unui bdrbat cu mai multe pafienere(poliginie) sau a unei femei cu mai mulfi parteneri (poliandrie)"71.Analiza etno-sociologicd asupra familiei trebuie sd surprinddmotivele care au condus la cisf,toria poliandricd sau poliginicd,qtiut fiind c[. in special ultima, a avut o pondere foarte mare inr eahzar ea rela!iei maritale.

PoliandriaTt, sp.e exemplu, practicatd intr-o mdsuri mairnic[ decdt poliginia, se justifica prin numdrul redus de femei inraport cu cel al bdrbafilor, prin pozilra privilegiata a femeilor -clerivata din faptul cd ndgteau copiii (,,producdtoare a

producatorilor"), prin dreptul acestora la infanticid (din ca:uza

insurficienlei mijloacelor rnateriale), dar gi prin tendinfa de a

prelungi o conduita intdlnita in faza cornunismului sexual:respingerea monogamiei gi posedarea femeilor de un numar maimare de bdrbati. In cazul poliandriei, aceasti ultima situalie era,

totugi. reglementatd; nu se inscria in totalitate in caracteristicile

t' R

'rRLowie, Traitd de sociologie prinrilive, Payot, Paris, 1969, p. 47.

Delidge, Anthropologie de la parentd,, A.Colin, Paris, 1996, p. I I I gi unn.

234235

Dumilru STAN Sociologiu rurolului trncliyiond romiinesc

comunismului sexuirl intrucdt partenerii de relatie matrimoniald nuerau frafii femeii gi, deci, am putea spune cd se respe cta,laun nivelminim de profunzime, regula interdictiei incestului.

Poliginia, celdlalt tip de cdsdtorie multipld, este intdlnitd giin prezent pe spatii foarte mari, insd pufi'e elemente mai suntpdstrate ca in etapa arhaicd. in momentul apariliei, poliginiaconsemna suprema{ia barbatului din epoca metalelor, dezechilibrulnumeric dintre barbali gi femei (primii fiind decimali mai ales derlzboaie), sustinerea prestigiului social gi politic al bdrbatului prindelinerea unui numdr cat mai mare de solii. poliginia actuald, la felca in cazul celei arhaice, presupune din partea bdrbatuluiposibilitnli economice de a-gi intrefine, material, fartenerele cu careeste cdsdtorit. Totodata, ea justificd statutul social inferior al femeii,dependenla prea mare a acesteia de so!, precLlm gi orgoliulpatriarhal, spiritul dominator al barbatului.

Un tip aparte de familie plurali a fost poliginandria _rezultatd din cisatoria de grup a mai multor barbali cu mai multefemei. in astfel de situatii (foarte rare), fiecare barbat era solul tuturorfemeilor din familie, iar fiecare femeie era solia tuturor bdrbafilorparlicipanti la relafia matrimoniala. Aceastd fonnd de familie a fost,probabil, cea mai apropiata de starea de prorniscuitate caracteristicaetapei comunismului sexual, o incercare de limitare a sferei relaliilorsexuale {dra, insd, a renunta total la liberratea acestora.

Familia plurald, indiferent de tip, a insemnat un mareprogres fala de faza anrerioard prin faptul cd a reugit, de teamaincestului, sd impund reguli fundamentale de realizare a cdsdtoriei.

a. Re gul a exogamie i. Interzicea incheierea relafiei matrimonialeintre membrii consanguinii ai familiei nucleare, intre membriiaceluiagi clan sau ai aceluiagi trib, intre cei care aveau acelasi totemetc. ajungdnd p6nd Ia a face imposibild cdsdtoria intre cei care

aveau acelaqi nume. Aceste interdictii aveau particularitdli locale,care, in general. lineau cont de o ,.ri. de dificurtali in practicareaexogamiei: distanlele spafiale mari dintre comunitali, ingreuiereacomunicdrii din cauza diferenlelor ringvistice,

'diferenle de

apartenenli religioasd - care, dacd erau menlinute dup6 cdsdtorie,ar fi atras represalii divine asupra grupurui familial - prejudecdliprivitoare la striini etc.

b. Regula endogamiei. obriga individul sd-gi caute parlenerapentru cdsdtorie in i'teriorul comunitatii, dar fErd sd incalce regulainterdicliei incestului. Scopurile urmdrite prin aplicarea acestei

'egr-rli erau numeroase: pdstrarea averilor in interiorul comunitdlii

sdtegti, evitarea alterarii puritalii sdngelui, conservarea apartenen{eireligioase, evitarea deficienlelor de integrare intr-un mediu strdinctc. Aplicarea cll maximd strictele a acestei reguli ar fi condus, inrnulte situatii, la blocaje matrimoniale gi, treptat, la disparitiacomunitatii. Din acest motiv, chiar cele mai rigide grupari umaneall recurs la forme de relaxare endogamicd, adicd la mdrirea sfereispa{iului de selecfie maritald. A$a au apdrut ,,zonele deendogamie", iar, in acest sens, M. pop, referindu_se la spafiulsatului tradilional romAnesc men1iona73.. zona endogamicd a unuisat, zona e'dogamici a unui sat gi a sateror vecine Iui, zonacndogamicd a linutului sau a regiunii. prin urmare, cdsdtoria se;rutea realiza intr-un mediu suficient de extins, dar, care, in acelagitimp, permitea verificarea tuturor variantelor de incdlcare a reguliii nterdictiei incestului.

Corelative problemelor endogamieitoare la relaliile matrimoniale intre rude:

sunt gi regulile privi-leviratul (atunci cdnd

' ' M.Pop, obiceiuri tracli\ionare romiinesti, Editura Meridiane, Bucuregti, r976.z)o

237

Dumilru STAN

vdduva era mogtenita $i luata in cf,sdtorie de fratele sofului decedat)

qi sororatul (in situalia in care bdrbatul vdduv primea pentru

cdsdtorie pe sora soJiei decedate). Existenfa acestor variante de

reahzare a c6sf,toriei in perioadele cele mai indepdrtate ale istorieiomenirii demonstreaza in primul rdnd faptul c[ incest insemna doarrelafia sexuald dintre parinli gi copiii lor gi dintre copiii aceloragi

parinfi. La acestea se mai addugau puline interdicfii de ordin socio-

cultural. in rest, rela{ia de acest tip era ingdduitd, degi nu

intotdeauna ea func{iona de facto: leviratul, de pildd, era doarfbrrna prin care se asigura protecfia vdduvei qi a nepofilor orfani, omodalitate de a prelungi statutul marital al vdduvei - fArE ca

aceasta sd coabiteze. neapdrat, cu fratele fostului ei sof.

c. Familia monogami reprezintd rezultatul relafiei matri-moniale dintre un singur bdrbat gi o singura femeie. Intre familiaplurala gi familia monogamd, dupd L. Morgan, s-ar fi interpus

,,familia pereche" care permitea existenla unei solii principale, incazul poliginiei. gi a unui sof principal, in cazul poliandriei. Dinacest moment a inceput redefinirea situafiilor de incest, fiindstabilite. treptat, restriclii in exercitarea relaliei sexuale pdnd la al

treilea sau al patrulea grad de rudenie.

Monogamia este apreciatd de etnologi ca ultima formd de

evolutie a institufiei familiei, degi incd din epoca metalelor a

cunoscut o puternicd extindere. Ea a coexistat, de altfel, cu celelalte

forme de evolulie a familie, iar faptul de a fi devenit predominantd,

spune R. Lowie. nu ar f-r dovada incontestabili a progresului moralsau a dezvoltarii sociale, ci rnai mult o dovadd a incapacitdliibdrbatului de a se impune mai multor femei sau a neputinleieconomice a acestuia.

Sociologio ruralului trotligionol romfrnesc

Eventualele neajunsuri ale familiei monogame sunteclipsate cu ugurinld de marile avantaje pe care aceasta le impune gipe care le-a evidenfiat F. T6nnies: familia permite exprimarea..celor mai naturale" gi a ..celor mai umane" raporturi posibile,realizeazd, unitatea socio-afectivd a membrilor ei (prin consanguinitateqi prin existenfa proprietalilor, problemelor, obiectelor comune)chiar ir.r conjunctura aqezdrii lor in spalii fizice diferiteTa.

Raportate la aceste forme istorice ale evoluliei maritale,familia traditionald romaneascd esre de esen{d cres,tind pentru cds-a impus concomitent cu extinderea religiei cregtine in spaliulnostru. Aceasta inseamnd cd. ea s-a constituit pe baza cdtorvaprincipii noi de structurare gi funclionare.

a. ,,Nu este bine sI fie omul singur" (Facerea, 2,lg).implinirea oricirei fiinle umane se face prin alteritate gi,

implicit, prin complementaritate cu sexur opus. or, beneficierea decalitalile celeilalte parfi este fireascd doar in cadrul familieirealizate prin cdsdtorie. De aceea, intotdeauna ,,va ldsa omul petatdl sau gi pe mama sa gi se va uni cu femeia sa gi vor fi amdndoirrn trup" (Facerea, 2,22-24).

Agadar, ,,unirea trupeascd" in afara farniliei, chiar dacipoate procura individului o satisfaclie oarecare, nu oferd acestuia gicsenta existenlei lui terestre: uniunea nesimulatd gi intrarea netrun-chiatd in sensul pentru care divinitatea l-a creat.

b. ,,Ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul si nudespartS" (Matei, 19, 6).

Legdtura matrimoniala incuviintatd de divinitate nu este una

I F Tcinrries, Contnnrnrnrtd et socidte, Retz - C.E.p.L.,

238 239

Paris, 1977, pp.56, 61, 67.

I

Dumilru STAN

oarecare in viafa omului; este, probabil, a doua ca importanfa dupd

relafia cu divinitatea (prin intermediul bisericii). ,,Desfacerea"

casatoriei in imprqurari mdrunte echivaleazi cu discreditarea acordului

divin sau cu o impietate. Totugi, in situaliile in care familia nu mai

poate funcfiona datorita adulterului qi, in general, ,,pentru a se evita

fdradelegi mai mari"75, anularea cdsdtoriei este posibild-.

c. ,,Cregtefi gi vI inmulfifi, umplefi plmdntul $i-lstlpinifi" (Facerea, l, 28).

Cregterea dimensiunilor demografice ale speciei umane,

conform primelor doud principii, este posibill doar in cadrul

organizat al familiei. Cu cit copiii rezultali dintr-o relalie maritald

sunt mai mul1i, cu atAt familia este mai puternici (fizic ai spiritual),

cu atAt ea este mai pldcutd divinitalii intrucAt cuplul barbat-femeie a

aclionat in sensul poruncii dumnezeiegti. Aqa se explicd dorinfa

familiilor cregtine premoderne de a avea un numir mare de membri.

,,O datd cu aducerea pe lume a copiilor, familia devine o bisericit

micd, aSa cum a numit-o Sfdntul ioan Guri de Aur, pentru cd aga

curn Biserica mare se dezvoltd continuu Ei se intaregte prin aducerea

la sdnul ei a noi qi noi oameni care, prin Botez devin fiii ei, tot aga

copiii intdresc viala de familie gi amplifica iubirea dintre so1i"76.

d. Obligativitatea sofilor de a rimine monogami.

tt Pr. M. Vizitiu, Familia in invdldtura Mdntuitorului si a Sfinlilor Apostoli, invol. Familia creStind a;i, Editura Trinitas, lagi, 1995, pp. 29-30.' Se gtie cd nu toate variantele cregtinismului acceptd desfacerea cdsdtoriei degi,

pdnd la marea schismd, faptul era realizabil. Asupra acestei probleme nu este

cazul sd insistdm aici, rnai ales cd locuitorii satelor tradilionale romdnegti au fost

in cea mai mare parte a lor ortodocgi, iar ortodoxia a fost de acord cu aceast6

mdsurd extrema.76 Ibidem, p.32.

Sociologiu rurul ul ui trsclitional romfinesc

Poliginia gi poliandria sunt dovezi de nesocotire a ceea ceeste hotdrat in ,,ordinea creatiei" ca birbatul gi femeia si formeze osingurd unitate trupeascd. cas[toriile plurale. adulterul. sau coabi-tarea in fbrma .,comunismului sexual" nu ar fi altceva decAtaglutiniri for{ate_care, in ultimd instanfd, nu numai cd nu inseamndunitate comunitard, ci, dimpotrivd, reprezintd surse de discordie qi

de vulnerabilitate individuald gi / sau colectivf,.e. Distributia rolurilor in sensul complementaritl{ii gi

unitifii grupale.Dogma cregtind susfine cd ,,dacd cineva nu poartd de grija de

ai sai gi, mai ales, de casnicii s[i, s-a lepadat de credinld gi este maildtr decAt un necredincios" (Timolei, 5,8). Prin urrnare, reprezintdmare pdcat a nu ajuta pe cel neputincios, mai ales dacd este unmembru al familiei simple sau ldrgite, dupd cum tot picat este caindividul si nu actioneze, in raporl cu fo(ele de care dispune, insensul imbunatatirii modului sdu de viafa Ei al familiei lui.

Familia tradi{ionall. in general, gi-a mobilizat membrii spreactivitdti aferente nevoiloi grupale presante, capacitdlii de muncdclclinute de acegtia. etapei de varstb in care se aflau gi, in special, inlirnclie de apartenenta sexuala. Urrndrind distribufia pe sexe aactivitdlilor economice, G. P. Murdock arealizat o cercetare asuprar 244 de societafi a stabilit urmdtoarele diferenle intre barbali gi1'cmei in practicarea diviziunii tradilionale a munciiTT:

" G.P.Mudock, ,,Cornparative on the Divisionl:rtrces, nr. 15, 1935, pp. 55 l-553. Vezi 9i C.l:conornicd, Bucuregti, 1999, pp. 150-151.

of LaborySch ifirne1,

by Sex", in SocialSociologie, Editura

24'l

Iipul de activitate

Numirul societllilor gi apartenenfa sexuall apersoanelor care a realizat activitatea

Exclusivbnrbati

De regulSbdrbati

Indiferentde sex

De regu16femei

Exclusivfemei

l. Vdndtoare 166 IJ 0 0 02. Prindereaanimalelor mici

t28 IJ AI z

3. Pistoritul 38 8 4 0.1. Pescuitul 98 i4 9 J 45. Ingrij ireaterenului agricol 13 22 ll 5 t3

6. Prelucrarealaptelui t'7 A 3 't3

7. Pregdtirea gi

insdrnAntarea solului3l ZJ JJ 20 )t

8. Ridicarea 9idenrontareaaddpostulu i

4 2 5 o 22

9. Strdngereareco ltei l0 15 35 )V 44

I 0. Transportareasreutati lor 2 6 35 20 57

I l. Prelucrareametalelor 78 0 0 0 0

12. Construirea debdrci 9l q̂ A 0 I

I 3. Prelucrareapretrel 68 J ) 0 2

14. Construirea de

cosurl25 J l0 6 82

15. Tesatorie 9 2 z 6 6716, Confectionare gi

reDararea hainelort2 J 8 9 95

Dumitru STAN Sociologia rurulului trudilionnl romAnesc

Modelul tradifional romanesc de familie, cu mici exceptii(vezi tipurile de activitafi cu numerele 7,8, 10), se inscrie intendinla de functionare economicd evidentiata de G.P. Murdock.Predispunerile existenfei grupului familial tradifional erau, de fapt,mult mai numeroase gi pot fi considerate instituiri din etapeleanterioare ale evoluliei acestui grup. De pildA, evitarea incestului,aplicarea Lmei reguli (endogamia sau exogamia, dupd caz) inleaiizarea cisitoriei. pozilta p[rinfilor fala de copii, tipurile derelatii dintre soti, natura relaliilor dintre sexe etc. sunt aspecte cares-au ordonat, inilial, in cadrul familiei arhaice gi pe care familiacregtind tradilionald romdneascf, le-a aplicat. Nu a fost o sirnpldpreluare a modelului arhaic de familie, ci o adaptare a lui laspecificul unei societdli creEtine care trebuia sA respecte principiileamintite anterior. Astf-el, sfera relatiilor etichetate ca incestuoase se

cxtindea. ritul de trecere numit cisdtorie trebuia validat de cea maiirnportantd institutie a comunitdlii (Biserica), copiii gi femeile nurnai aveau statutul de sclavi ai tafilor, respectiv solilor - chiar dacdrdmAneau ,,in ascultare" fald de acegtia $.a.m.d.

Toate aceste schimbdri dovedesc faptul cd familia tradilionalarom6neascd nu a fost una ,,sdlbaticd" sau ,,primitivd", cd a dezvoltatLm model socio-cultr,rral micro-grupal cre$tin gi cd o pLltemconsidera ca fiind rnai aproape de structurile gi funcfiile actuale alelzrmiliei romAnegti decAt de cele ale familiei arhaice.

Desigur, o anahzd etno-sociologica extinsd asupra familiei,pentru a fi satisfrcAtoare, trebuie sd surprinda qi alte probleme,precum: diferenJele structural-funclionale dintre familia simpla gi

larnilia extinsA, deosebirea dintre cdsdtoria prin rdpire gi cdsdtoriaprin cumpirare, diferenlele dir-rtre matriarhat gi patriarhat.nratrilocal gi patrilocal, principiile gi sistemele relafiilor de rudenie,tlrnamica rolurilor sexelor in funclionarea familiei etc. Indiferent,

141 ''rA1

Dumitru STAN

insi. de cat de multe aspecte ne-am propllne sd eviden{iem, credemca infelegerea evolufiei istorice a familiei, in general, este ocondilie prealabild qi esenliald a inlelegerii modului de structuraregi funclion are a acesteia in perioada tradifionard. prin urmare,plusul de informare asllpra istoriei familiei nu este redundant. ci.dimpotriva, instrumental pentru analiza etno-sociologicd a familieitradilior-rale rorndneEti.

3.3. soclnLtzAREA pREMARtTnlA. VArsta pubertdlii afost intotdeauna o perioadd relativ dificild din viafa unui individ. Eacoincide cu o serie de transformdri spectaculoase, mai ales de ordinbiologic, iar acestea se repercuteazd, intre altele, in deficien{e deordin relalional. De reguld, individul aflat la vdrsta premaritalaconstatd deosebirile dintre modelul cultural propriu (valori,aspirafii, acfiuni etc.) gi cel pus la dispozilia rui de cdtre mecliulsocio-cultural in care se afld. Atitudinea individului in cauzd devineerce siv de critica gi. in consecintd. apare pericolul perturbariiordinii sociale prin respingerea ofertei venite din partea celor careau vArsta maturitAlii ori senectulii.

In satul tradilional romAnesc, atenuarea incomfatibititdliirela!ionale ale indivizilor de varsta puberd era posibird, prinatragerea lor la activitatea anumitor grupuri gi prin intensificareaparticipdrii lor la tipuri speciale de relalii sociale. Daca pdna laaccastd vdrstr sf'era rela!ionala gi stilul de derulare a relatiilor erauimpuse de cei de vArste superioare, dupd aceastd datd, cdmpul gimodelul relalional nu mai erau exterioare grupului de vdrstd, ciproveneau aproape exclusiv de la cei care il alcdtuiau. Existau,agadar, o,.vdrstd a feciorilor" gi o,,vdrsta a fetelor,,, care coincideaucu perioada premaritald. Pe ansamblu, aceasti perioada definepte ovarstd vulnerabild confruntatd cu situalii problematice. a cdror

rtl

tl

tl

tl

il

il

ti

il

li

ll

lli

iil

li

I

L

I

Sociologiu ruralului trndiyionol romfrnesc

rezolvare trebuia sd aibd drept consecinfa fundarnentald pregdtireade indivizi apli pentru cdsdtorie.

244245

Dumitru STAN

mare parte a lor, astfel de momente se asociau in plan simbolic cu

frumusefea qi vigoarea tinerelii. V. Bdncila considerd ca sdrbdtorilereprezinll. momente de traire spirituald maximd cu virtufi curativeimpotriva angoaselor existenfiale gi in rezolvarea agresiunilortimpului asupra persoanei: ,,ceea ce arealizat poporul prin sdrbdtorie incomensurabil. Nu e uqor sd corectezi timpul care duce lar-rimicnicie toate dorinlele noastre sall sa-1i faci despre ele alte

concep{ii. Dar tocmai acest lucru l-a realizal poporul .,. Jiranul a

acceptat trecerea timpului, insf, o trdiegte vital gi armonios, fiindcaa fdcut din viatd o punte de sarbitori. Prin crearea qi traireaputernicd a sdrbdtorii, poporul a invins gi glorificat timpul"78. Nunumai la sdtenii din ruralul tradilional romAnesc sd,rbdtoarea

slrrvenea cll lnomente de ceremonial. cu dansuri, mr,rzic6, mese,

chefuli gi alte tipuri de extravaganle, ci, intotdeauna gi in toata

lumea, in clipele de sdrbatoare ,,via!a obignuita este suspen datd"Te .

Din ciclul sdrbatorilor gi din densitatea lor in anumite perioade din an

deducem cu ugurinfd faptul cd omul se punea de acord cu natura, maiexact cu ciclul anual vegetal gi animal de regenerare a viefii.

O relalie matrimoniald incepe printr-o sdrbdtoare gi se

inscrie intr-un ciclu natural de perpetuare a vielii. Ca atare, tineriidin satul tradilional rom6nesc trebuiau sa se pregateascd din vremepentru a accede la o asemenea cinstire, respectiv Ia trecerea de lastatutul de copil, adolescent la acela de ,.cdsdtorit", intrat in flr-rxul

de reproducere a comunitSlii sategti qi a neamului (in sens de

extensie a rudeniei intr-un arbore genealogic puternic ramificat).Intrarea in ceatd pornea de la factorul vdrstd qi anur-ne de Ia

distinctia dintre copii, fldcai (,,feciori", ,juni"), fete de m[ritat,

78 V. BAncila, Duhul siirbdtorii; Editura Anastasia, Bucr-rregti, 1996, p. 56.tn J. Huizinga, Hottto luclens, Editura Univers, Bucuregti, 1971, p. 6l .

insurdlei (cei de curand casatori!i). ln toate localitalile era permisdintrarea in ceatd numai la o anumita vdrstd (de reguld, cel pulin 15ani) gi se pdstra apartenenla la aceasta pdna la cdsdtorie, dar nu maitdrziu de 25 de ani (cAnd se depagea intervalr_rl premaritalsoci al rnente atestat).

Etnograful I. Chelcea apreciazd cd ,,tinerii insur[tei nu orupeau brusc cu covdrstnicii. Acest fapt dovedegte ideea cItovarbgiile sau cetele erau in principal grllpe de vdrstd in caredimensiunea demograficd se impletea organic cu cea sociald,'8O.Totuqi, in cea mai mare parte a cazurilor, in ceati nu intrau decAtcei aflali in postura de dir-raintea relaliei matrimoniale. ,,buni deinsurat" sau, in cazul fbtelor. ..bune de mdritat".

in esen15. o ceatd insemna cleta$ureu de Jamitie gi intrareamembrilor ei in alte ritmuri funclionale pentru a putea deveni, larAndul lor, intemeietori de .lamilie. Dupd M. Pop, ,,la momentulstabilit de tradilie, copilul era scos din mediul social in care a trditin mediul familiei, din rAndul copiilor ... gi introdus intr-un mediunou, care nu era numai de vArstd, ci, uneori, gi de profesie. prinaceasta el dobandea o serie de drepturi, de prerogarive (subl.ns.):putea merge la tArg. putea lua fetele la joc, putea sd-qi lase barba.In cadrul ceremonialului de trecere ... tdndrul trebuia sd treacd oserie de probe de putere gi de barbalie, pentru a dovedi cd estecapabil sd facd fald indatoririlor care il agteaptd in noua stare. ceicare au trecut in noua stare purtau uneori semne distinctive, la noi,mai cu seamd la fete. Ele veneau la hor6 cu capul descoperit, cuparul impletit in cunund sau chiar cu cunund de flori pe cap,'81.

t" s clhelcea, Persr,tnalirate.fi s'ocieta!e in tranzilie, Editura Societatea Stiinta &'fehnicd, BLrcuregti, 1996, p. 153."' M. Pop, Obiceiuri tradilionale romcineSti,l.C.E.D., Bucuregti, 1976,p. 139.

247

Dumitru STAN

Se cuvine in acest moment al argumentaliei noastre sd facem oprecizare: ceata premaritala cuprindea numai pretendenlii la cdsdtoriegi nu tofi indivizii care fbceau parte dintr-un grup extrafamilialpremarital. Spre exemplu, toate categoriile de copii se aflau inperioada premaritald, dar numai unele dintre acestea indeplineaucondilia varstei minime (15 ani) de intrare in ceatd. in mod concret,este vorba despre grupurile rezultate prin practicarea obiceiului..insurdtitului" sau ..infartatitului". Acesta antrelra copiii cu varstacuprinsd intre 7 gi 15 ani gi avea ca scopuri principale integrarea gisocializarea acestora (nicidecum anticiparea relaliei maritale).

Fonnarea individualitalii umane in satul romdnesc tradilionalpresupunea delimitarea clari a caracteristicilor membrilor sii infunclie de apartenenta sexuald. Educa{ia femir-rizanti a baiefilor oricomportamentul ,,bdie!esc" al fetelor erau respinse de comunitategi. in perspectivd. se reduceau Eansele de relatie maritald a celor incauzd,. Mai mult, exista riscul de a primi un stigrnat social la ovarstd lipsita de maturitate care se regdsea inclusiv in faptul de a nuli prirnit in ceata premaritali. Dar iata in ce consta apartenenJa lagrupurile socializatoare ale copiilor din zona Sibiului82:

a. copiii cu vdrste de pAna la 15 ani se adunau la o ,,gazdd,'unde urmau ,,sd se prindd veri gi vdrute";

b. rolul de gazdd il aveau plrinfii unuia dintre copiiiparticipanfi la ceremonial, iar pentru aceastd calitate ei aveau giresponsabilitatea de a supraveghea derularea obiceiului;

c. prinderea de veri gi varufe se realiza in urma aplicariicdtorva criterii: v6rstd, sex, vecindtate, prietenie (intr-un singur satputeau si existe pdnitla 4-5 grupuri de cAte 10-20 membri fiecare);

d. ceremonialul era marcat prin consumarea unor bucate

tt Cf. V. Trebici, I. ChinoiLr, op.cit , pp.253-254

Sociologia rurnlului truditrional romiinesc

special pregdtite pentru aceastd zi, prin imbrdcdmintea desdrbdtoare pe care o purtau participanlii, prin hora jucatd in jurulunui pom etc. gi se finaliza intr-un spirit profund ludic, respectiv uncarnaval al copiilor din intreg spafiul sdtesc.

e. esenta obiceiului era, in ultima instan{d, jurdmAntulrostit in fala ,,pomurlui" qi in fata celorlalli participanti la .,hodditat,,gi care presupunea ca toli cei care sunt veri gi vdrule sd-gi acordereciproc ajutor, sd manifeste sinceritate relalionald totala, sd nupf,riseascd grupul, sa parlicipe la aceleagi gezf,tori (dacd erauacceptafi) etc.

Aceste grupuri atingeau o stare de solidaritate mare inc6t sepistrau gi dupa atingerea vdrstei de intrare in ceata de biieli sauccata de fete.

Ceata masculinl reprezintd un fenomen general, rdspdnditatdt la popoarele primitive, cdt gi la popoarele europene civilizate,gi se constituie, in toate cazurile, in organizalii care ascundrelicvele unor vechi rituri de ini1iere83. in spatiul satului tradilionalromdnesc, potrivit cercetdrilor realizale de T. Herseni8a. acestegrupari premaritale constau in:

a. adunarea f-eciorilor in numdr de 4-20 de persoane cuvdrste cuprinse intre 15-16 ani pi pAna la2l ani (pentru cei careintarziau sd se cdsitoreasc[, limita maximd de includere in ceatdcra de 25 de ani);

b. momentul constituirii cetei era, de reguld, data de 6decembrie, adic[ de s[rbdtoarea SfAntului Nicolae, gi, deci, inpreajrna rnarilor sdrbdtori din intervalul cosmogonic 24 decembrie

*r Vezi gi A. Van Geneep, Riturile cle trecere, Editura polirom, Iapi, 1996.n' T. Herseni , Forme ,strdvechi cle culturd poporand romdneascd, Editura Dacia,Cluj-Napoca,I9ll, p. 125 giurrn.

249

I

248

Dumitru STAN

(sdrbatoarea Ajunului crdciunului) 7 ianuarie (sdrb6toareaSfdntului Ioan Botezatorul);

c. dintre persoanele care intrau in ceatd se alegeauconducdtorii (vataful mare, vdtaful mic, stegarul, cordcerul,crdgmarul, casierul, jucatorul mdqtii g.a.);

d. stabilirea unui loc de intrunire care, in mod normal,trebuia sd fie la locuinla unLri bdrbat v6duv, cu multd experien{a inprivinfa stilului de desldgurare a activitatilor economice locale. catgi in cunoagterea ceremonialului aferent fiecarei sdrbatori in parte;

e. parlicipanlii la ceatd foloseau intre ei apelativul ,,frate',,iar fatd de gazda lor pe cel de ,,taId",

f. in intervalul 6 - 24 decembrie, ,,cetagii" invalau colinde,angajau lautari, confeclionau mdgti, procurau lemne pentru foc, igipregdteau vestimentalia pentru sdrbdtori, frecventau gezatorile;

g. in intervalul 25 decembrie - 7 ianuarie, participanfii laceatd locuiau efectiv la gazda lor, in regim absolut comunitar. inacest interval ei sarbatoreall Sfinlii $tefan (27 decembrie), vasile (lianuarie). Ioan (7 ianuarie), desligr-rrau colindatul gi uratul (folosindtexte adecvate farniliilor pe care le vizitau), hotdrau momentul deincepere gi de incheiere a horelor, stabileau ,,bd,garea fetelor tinerela joc" (invitarea lor si participe pentru prima oari la hord),primeau de la gazdd infornalii privind modul de desfbgurare aunor munci etc.

Pomind de la aceste elemente descriptive referitoare la ,.ceatafeciorilor" din satul tradifional romanesc, deducem o serie de concluiide mare insemndtate in justificarea existenJei acestui grup.

a, Membrii componenli formau o colectivitate cu aparenleesoterice intrucdt ldsau impresia ci se indepdrteazd de restulcomunitdlii sau cd functioneazd in cerc inchis. in realitate. ei nuftceau altceva decdt sa se instruiascd pentru a se deschide spre

Sociologitt ruralului traclilional romfrnesc

lume in moduri cAt mai potrivite pentru aceasta qi, implicit, pentruci ingiqi.

b. Relaliile dintre ,,cetaqi" erau organizate in aga fel inc6tsa echivaleze unor simuldri sau experienle pilot: se stabileauierarhii intragrupale, erau judecate faptele individuale, atunci cdndse impunea erau fixate pedepse, insd acestea aveau doar un caractersimbolic etc. Pe ansamblu, ceata exersa responsabilitatea la scarf,

redusd urmdnd ca membrii ei sd fie pregdtifi pentru asumareaintegrald a responsabilitatii abia dupa cdsitorie.

c. Fluxul intreg de acte la card tinerii participau ar putea fidefinit ca serii de silualii problemd care angajau individul intr-un

;rronunfat exerciliu ludic. De aceea, intrarea in ceati nu era

infricoqatoare, ci. dimpotriva. agteptati cu nerdbdare. Cel care se

clovedea a nu fi suficient de receptiv sau de adaptabil la presiunilelbrmative ale cetei era sprijinit de restul co-participanlilor aidomaLrnor persoane de care ar fi fost legat prin rudenie. Mai mult, intreggrupul beneficia de demonstralia gi sfatul unui personaj matur,inlelept gi dispus sd transmitd cdile de oblinere a binelui qi de

cvitare a riului.Datoritd favoriz1trii ludicului in raport cu sobrietatea, marele

interval cosmogonic (6 decembrie - 7 ianuarie) permitea mai multrlecdt oricare perioadd a anului exprimarea ironiei prin cofinde gi

rrrdturi, prin derularea jocului m[gtilor la trecerea dintre ani, printlcsligurarea de iocuri ale tinerilor la gezdtori sau prin dansuri cucf-ccte comice etc. Prin toate aceste alternative, cuprinse intr-ostrategie de acliune de cdtre ceata de feciori, fiecare component alrrcesteia sesiza diferenlele dintre ceea ce era inacceptabil pentrue omunitate gi ceea ce aceasta aprecia sau era dispusa sd accepte. Inrrltimd instanfd, individul inv6!a, inclusiv pe aceastd cale, modul de

r rrscriere in sfera normalitdlii socio-culturale.250

251

Dumitru STAN

Fara sa determine stari extatice. participarea la ceatdechivala cLl un ceremonial reiterat de cateva ori di-a lungul uneiperioade de c61iva ani. pentru orice individ normal, participantconsecvent la ceatd, implinirea vdrstei de 2l ani. trebuia sa ilgdseascd dincolo de faza premaritald.

ceata femininr, spre deosebire de ceata feciorilor. era maipulin activa i' inilierea modului de desfbgurare a sarbdtorilorspecifice perioadei. ,,Fetele de maritat" se adunau la casa uneifemei, renumitd in comunitate pentru faptele sdvdrgite, undeprimeau sfaturi in legdtura cu muncile specifice femeiloi in cadrulfarniliei, cu modul cum trebuie alcf,tuitd zestrea, cum trebuie alespartenerul de relafie matrimoniald, ce trebuie ftcut in timpulceremonialului de nuntd gi dupa acesta, cum trebuie sd se comnortela horele din proxima perioadd g.a.m.d.

Intalnirile aveau Lln rol iniJiatic ai, mai ales. unursocializator intrucat f-recare ,,fatd de miritat" infelegea cdnormalitatea individuald nu putea fi pastrata in afara cadruluisocial. ca arare, toate participantele la ceatd aclionau sub presiunearezonanlei comunitare a faptelor personale. Ele gtiau ci le suntevaluate comportamentele, vestimentafia, vrednicia, istelimea,religiozitatea etc. or, pentru a primi un atestat favorabil gi pentru aspera la o cdsitorie reugitd, tinerele fete trebuiau sd Lrtilizeze toatevariantele in care gi-ar fi putut dezvdlui calitalile. Intrarea in ceatdera Lrna dintre ocaziile in care puteau fi probate atdt calitdlileminimale specifice generafiei, cdt gi calitdlile speciale, delimitateprin efectuarea de comparalii intre participante. Mai ales aceastdultima categorie de calitali introducea diferenfieri de ganse inrealizarea relaliei matrimoniale; ele erall cunoscute mai inprofunzime de restul comunitarilor doar in urma parliciparii fetelor

S oc i olog ia r urul ul ui troclilionol romfr nesc

'' Yezi I. conea, Din etnogra/ia istoricd si untand a Carpaliror Nedei, pastori,r.r.trnte cle ntunli, Editura Socec, Bucuregti, 1973. p. 59." Vezi O. Birlea, Eseu clespre donrut popi*tn, rontdne,sc, Editura Carteal(ornAneascd, Bucuregti, 19g2, p. 10.

l'' criinberg, M Miroiu. Gen si socierare, Editura Arternative, Bucuregtr,l ()<)7

, p. 20 .

252253

Dumitu STAN

Sociologia rurolului tradilionil romfrnesc

multe secole, biserica a eclipsat celelalte institulii civile gi a

constituit in spaliul romdnesc singura instanld de validare a

casdtoriei pAnd in a doua jumdtate a secolului nostru'.a. Criteriul virstei de realizare a cisltorieise. Normele

tradilionale impuneau niqte repere temporale privitoare la perioadaoplintd de incheiere a cdsdtoriei, la ,,nevArsta" accederii la aceastd

taind gi la intervalul de indulgenld sa:u de realizare tardiva a uniriimaritale. Astfel, tinerilor li se cultiva ideea cd perioada de virstdadecvati pentru cdsdtorie trebuie sd fie: intre l4 gi 18 ani - in cazulf-etelor gi intre 18 9i 2l (25) de ani - in cazul baie]ilor. Vdrstapropusd de tradiJie coincidea cu maturizarea biologica gi social-cconomich a aspiranlilor la cdsdtorie. Aceasta insemna ca incepdndcu lirnitele inf-erioare ale intervalelor temporale menlionate ei aveaucapacitatea de procreare, dar gi forta f-rzico-materiald de a intrelineLrn grup familial propriu.

Traditia privitoare la cisdtorie stabilea qi cadrele ieSirii din

lrcrioctda optimii. Ca atare, in cazul fetelor nu trebuia sd se angajezerclatii matrimoniale mai devreme de vArsta de 12 ani, dar nici sd se

tlcpigeascd ^vdrsta

de 20 de ani (cAnd deja erau considerate ,,feteIriitrdne"). In cazul persoanelor aparlindnd sexului bdrbdtesc,..nevdrsta" Ia cdsdtorie era atunci cAnd acest act era sivdrgit maitlcvrerne de vArsta de l4 ani; intervalul de indulgenld se prelungeapcntru barbali pAnd spre vdrsta de 30 de ani, dupd care eraur'lichetali ca nepotrivili pentru cdsdtorie.

Acei membri ai comunitalii care nll reu$eau sd se

r iisdtoreasci intr-un timp normal gi. deci, nu se implineau din punct

'\etualrnente. biserica este institulia care nu mai condilioneazd cdsdtoria in modl,rrrrral: ea are doar rol consultativ. iar cununia religioasd este actul care rhmdneL r libera alegere a celor care incheie un contract civil de cdsdtorie.' Vczi V. Trebici, t. Ghinoiu, op cit., p. 233 9i urrn.

obligalii speciale fa!1de solie 9i col-

Oricite diferenle ar exista

urmari ale unor prejudecali' In rea

.docratie' Prin urmare' socializarea

n u tuid""lierii poziliei privilegiate

rmorfismului'

3.4. ontBNTAREA MARITALA' Potr.ivit, religiei :T$1*:-ljustiliei cutumiare. tradilionale' familia trebuia si se intemeleze prrn

cdsitorie. ln satut;;;"tt premodern' momentul cisdtoriei era

validat de comuritate nu prin contracte gi acte de stare civill,. ci

prin ctrnunia religioasa

manifestarea bucuriei Prrn PelrCreqtinismul, ca urffIare z

(gi, implicit, familiei), considerd c

u...d"i. la un dar nevitzut' Penl

ununia de cdtre un Preot

religia creqtind au fost

satisfrcute dup6 alte crit ilional fala de criteriile

aplicate in satul romdnesc

in rAndurile urm

pregdtire 9i realizare a cdsdtorie

care. dac[ erau respectate' astgut

care aceasta fdcea Parte' De m

*t R. Linton, oP. cit',P'83

254

255

Dumitru STAN

de vedere -ut.i*oniul, ajungeau sd fre tolerali pe lAngi familiile de

origine sau ale unor rude, sh reprezinte alternative pentrueventualele recdsdtorii ale vdduvelor sau ale vaduvilor (dupa caz) gi

sd fie profund desconsiderali din punct de vedere social.Pentru a nu-gi vedea copiii ajungi in situalia de nerealizare

matrimoniali, pirinlii aveau grijI si grdbeascd actul c[sdtoriei, sf,-ipregdteascf, pe acegtia pentru ,,a iegi la hor[", sd le pregateascdzestrea etc. Din momentul in care se producea ieqirea la hord,pentru intreaga comunitate exista indiciul ci persoanele in cauzdpot incheia, oricdnd, relalii matrimoniale. Cu alte cuvinte, stadiulcopildriei era depaqit, comportamentele ludice nu mai erau admisede comrrnitate (in afara momentelor de participare la ceatd),

imbrdcdmintea gi pieptdndtura trebuiau sd marcheze faptulmaturizdrii qi aspirafia la cdsdtorie.

In privinta bdietilor. dupd cum spune S. Fl. Marian. acegtiatrebuiau sd l'ie ori ..prea urA1i". ori .,prea pretcn{iogi"'l/{' ca sd trurealizeze actul cisdtoriei. Dificultatea mare era in cazul fetelor care

l1u aveau posibilitatea gi libertatea moral[ de a inilia actul

,,pe1itului" qi, deci, erau nevoite sd aqtepte cererea in cds[torie. inconsecinld, ,,teana de a nu rdmAne nemdritate" le determina pe fetesd accepte cdsdtorii de la vArste timpurii. O ultimd menfiune:diferen{a de vArst5 intre cei care se cisitoreau, potrivit tradiliei, nutrebuia sd fie mai rnare de 5-6 ani in favoarea barbatului; totugi,chiar dacl nu se respecta acest interval, trebuia oricum respectatdexigenla potrivit c[reia vArsta bbrbatului sa fie mai mare decdtaceea a femeii.

b. Criteriul validirii intenfiei de cisitorie. Dorinlapretendentilor la cisdtorie, in satul tradilional romAnesc, nu era

'u S. Fl. Marian, Trilogia vieyii. Nunla la romdni, vol. l, Editura Grai gi Suflet -

Cuftura Nafiorrala, Bucureqti, 1995, pp. 21 ,14.

Sociologia rurolului trtdilionil romfrnesc

satisfrcutd imediat. Ea trebuia validatd prin supunerea celor in cauzila o serie de canoane de verificare iar, in urma acestui fapt,comunitatea sdteascf, infirma sau confirma intenlia de cdsdtorie. cearlai importantd exigenld verificatd de citre sdteni era aceeaprivitoare la neinrudirea aspirantilor la cdsdtorie. in aceastdproblemi, rolul preotului gi al batranilor satului devenea hotdrdtor:primul avea obligalia de a anunfa in bisericd proiectata cdsdtorietimp de trei duminici la rdnd, iar cei din urmd pronunlau sentintallnala -- gi erau indreptafifi sd o facd - intrucdt erau buni cunoscitoriai arborelui genealogic al familiilor din care proveneau aspirantii.Dacd rdspunsul era afirmativ, preotul rostea in biserica faptul cd ,,auiegit strigarile" gi cd se putea merge mai departe cu pregatirile pentrucununie gi nunta. Neinrudirea trebuia sd se verifice p6na la algaptelea grad de rudenie pentru cd.,in caz contrar, familia se intemeia..in picat" gi egua din punct de vedere funcfional.

O a doua exigenla urrndritd de catre sdteni era respectarearegulii strdmoSeS'ti de cas'atorie; in cea mai mare pafte a satelortradilionale romAnegti se aplica regula endogamiei. ,,A te uita pestesat" sau ,,a umbla prin gapte sate" nu era altceva decdt o instriinareregretabil[ gi o pierdere a ider-rtitdlii sociale cdci ,,dragosteledintr-alt sat nu sunt parcd dragoste adevirate gi bune; p6nd gi hulaclin satul tdu este mai bund decdt lauda din sat strdin"el.

Casdtoria in alt sat era dezaprobatd intrucdt se diminuavolumul demografic al satului, tinerii intdmpinau dificultati deadaptare la noile obiceiuri din spa{iul adoptiv, iar pdrfi ale averiisatului se instriinau sub formd de ..zestre".

Ca urmare a imperativului evitdrii disfunctiilor matrimoniale

'" Constantin Noica, Rostirea ./iloso/icd romdneascd, Editura $tiin1ifica,llucuregti, 1 97 0, p. 258.

256 257

Dumitru STAN

(de genul dezechilibrului numeric dintre membrii sexelor, inrudiriicelor care alcf,tuiau satul, rezolvarii tardive a problemei maritaleetc.) erau acceptate gi cds'dtoriile exogame. Satul care pierdea unmembru prin cisdtoria acestuia (de regula, era o persoand de sexfeminin) inilia un ritual de negociere care se finaliza cu ,,platavulpii"e2. in acest sens, tinerilor care continuau sa rdmdna in sat gi

rnai ales coparticipanlilor la ceata premaritald in care s-a formatpersoana care pdrdsea spaliul satului le erau daruite o serie de

bunuri sau de echivalente simbolice.Aga dupd cum am mai ardtat, pentru ca aplicarea exclusivd

a regulii endogamiei sd nu genereze disfunclii pi, totodatd, s[ nu se

renunte la aceastd regula au create, in timp, zone de endogamie lanivelul unui grup de satee3. intre acestea se produceau curentschirnburi matrimoniale, iar regretele privind instrdinarea de

comunitatea de origir-re erau foafte mici sau, mai mult, simple simuldri.O alta sursd importantd pentru infirnarea sau confirmarea

unei cdsdtorii era reprezentatd de oblinerea cons'imldmantulttipdrinlilor. Tinerii aparlin6nd ambelor sexe trebuiau sd primeasciir-rcuviinlarea pirinlilor pentru cd,,in caz contrar, cdsdtoria lor s-ar firealizal sub povara unor blesteme. Teama de a nu fi renegali de

parinli gi de comunitate i-a determinat pe tineri sd solicite acordulgi s[ se supund deciziilor pdrin{ilor asupra partenerului/partenereide rela{ie matrimoniald. Flacaii aflali in intervalul optim de

cdsdtorie erau inclinali sd respinga hotarArile parinlilor gi sd

urmdreascd planuli maritale personale; fetele in schimb, se

resemnau, adesea, qi acceptau dirijismul paternal.-l

crtirgi, inainte de a se cdsdtori, fala avea, prin uzanfa

" S. Fl. Marian, op cit.,p.426.nr Vezi 9i M. Pop, op. cit.,p.146

S oc i o I o g i u r urul ul ui trndili o nal rtt mfi nesc

obiceiului, dreptul formal de a-gi exprima sau nu acordul in privinfapartenerului. In unele zone, spre exemplu, atunci cdnd avea loc

.,pe[irea". aspiran{ii la cdsdtorie erau agezafi la o mash pe care se

al'la o farfurie. Pe farfurie, fldcaul ageza un inel, iar fata o basma:

..Dacd igi pliceau unul altr.ria, atunci fiecare lua de pe farfurietrbiectul celLrilalt: it't caz contrar. rdspunsul era. evident. negativ"el.

Cazurile cele mai numeroase rdmdn, insf,, acelea in care

liinrilia fetei, din teama ca aceasta si nu rdmAnd nemdritatd, angajatratative rnaritale peste opliunea celei care constituia ,,obiectul"rregocierilor. Acest neajuns se transforma, de reguli, in supunere

lafd de voinla pdrinlilor. iar alteori se rezolva prin ,,fuga" fetei dupa

pzrrtenerul care corespundea aspirafiilor ei. Iu aceastd ultim[variantd. consimfdmantul parinlilor era obfinut ulterior 9i reprezenta

o condilie obligatorie pentru ca preotul sd poatd oficia cununiarnirilor. in mod normal, pnrinlii nll se mai impotriveatr de aceastd

tlata gi cloar atunci cdnd nu era respectald,regtlo orclinei la cd.vdtorie*

a fetelor unei familii, relafia matrimoniald nu se putea realiza.

Desigur, mai erau urmdrite gi alte exigen{e care. insi, aveau

o importanll rnai redusd, iar incdlcarea lor nu atrdgea sancliuniireparabile. Intre acestea arnintitn respectarea anului de doliu (incazul vdduvelor), conditia aceleiagi apartenenfe etnice, religioase gi

sociale a pretendentilor la cdsdtorie, structura zestrei etc.

p. Criteriul selec{iei maritale. Sub presiunea perspectiveic;ecului matrimonial, tineretul din satul tradilional romAnesc nurcaliza casatorii inbaza unldrii consecvente a unor criterii clare de

sclectie. Nur trebr-rie sb in(elegem. insd, din aceastd afirmalie cd

'" I Vladugiu , o1:t. cit., pp.40lr-402.' I'etele trebr,riaLr sA se casatoreascd in ordinear'ra incdlcatd. fhta ,,saritA de rdnd" risca sd

,lcvenea stigrnatizatd de comunitate.

259

nagterii lor. Daca aceastd ordineruu se rlai cds6toreascd intrucdt

258

Dumitru STAN

aspiranlii la cdsdtorie nu aveau criterii orientative. Cu siguranlaacestea existau - gi, inci, destul de multe - dar nu puteau fiurmirite intocmai. Mai mult, in mentalitatea sdteanului existaconvingerea cd partenerul/partenera de cdsdtorie exprima voinlaursitelor gi cd, in viala individuald, interveneau mornente (de pilda,,,sdptdmdna chioard" sau ,,oarbd" - care nu se putea finaliza decAtcu incheierea cdsdtoriei) cAnd criteriile de seleclie nu mai aveaunici o utilitate.

Ideal-tipul partenerului/partenerei pentru cdsdtorie trebuia.in general. sd corespunda urmdtoarelor exigen{e: neprihanirea gi

frumuselea (in special, in cazul fetelor), for[a fizic1t starea socialdgi hdrnicia (mai ales in cazul bnielilor). Pe ldnga aceste criterii,oarecum specializate, erau uzuale gi altele care obligau in egaldmdsurd pe cei care se clsdtoreau: mdrimea zestrei, infelepciunea,prestigiul familiei de provenienfd, faptele sdvdrgite in perioadapremaritald, gradul de sociabilitate etc. Dup[ sociologul P. Ilu1.seleclia maritala ,,inseamnd gi rnari costuri: costuri de tirnp, costuride bani, costuri psihologice, intr-un cuvAnt, costuri informalionale"e5.In comunitatea tradilionald, cu cAt un individ era mai presat (fie dininterior, fie din exterior, fie din ambele direcfii) sd realjzezecdsdtoria, cu atdt costurile la care ajungea eran mai mari gi cu atdtftcea un rabat mai mare in aplicarea criteriilor de selectare a pdrfiiconjugale. Chiar gi in aceste condi{ii, multe dintre exigenfeletradilionale s-au conservat astfel cd ele au ajuns sa fie funclionaleinclusiv in secolele XIX gi XX. Spre exemplu, in deceniul trecut -alirmd Fr. Singly pornind de Ia rezultatele cercetirii anunturilormatrimoniale - dimensiunea esteticd era aspectul cel mai invocatde bnrbafi in alegerea femeilor (62%) pentru a ajunge la incheierea

Sociologio rurul ul ui tradiyionil romfrnesc

cirsdtoriei; in acelagi scop, femeile vizau frumuse{ea bdrbafilorrrumai in proporlie de 7%o, iar criteriul cel mai important pentru elee:ra starea sociald (76%)e6. Cu alte cuvinte, stabilitatea familiei castructurd sociald presllpune nu numai dinamica gi adecvarea acestuislLrp la dificultalile curente, ci gi recursul la criterii func{ionale maivcchi, sedimentate genetic gi mai ales mental.

Multe dintre problemele etno-sociologiei familiei prezentatepand in acest moment ne conduc la doud concluzii care justificdrrtAt paradigma structural-funclionald de analizd a satului romdnesc,precum gi ipoteza acestei lucr6ri:

a) Modelul tradilional de realizare maritald cuprindea oscrie de aspecte care reprezinld exotisme pentru o mare parte asocietdlii zilelor noastre. In acelagi timp, insb, alte aspecte(irr{elegerea cdsdtoriei ca tain6, modalitalile de evitare a incestului,rnoralitatea criteriilor de selec{ie etc.) ar putea constitui resurse

ltcnlru evitarea unor disfuncyii in cazul familiilor actuale(irnoralitatea relaliei dintre pdrin{i gi copii, raporturile deficitaretlintre so{i, divorlialitatea ridicata etc.).

b) Familia este parte a sistemului social care, prinstabilitatea gi funclionalitatea ei, face ca un spaliu socio-cultural sdrr;rard ca echilibrat sau, oricum. ca avAnd surse suficiente de, rLrtoreglare.

3.5. oercsruRr DESnRE cAsAroRtE $r NUNTA. Nu ne-am

l)11)pus si aborddrn separat problema obiceiurilor tradi!ionalerornAnegti, degi varietatea gi complexitatea lor ne-ar fi indrept[lit sd

le includem intr-un capitol special al lucrhrii noastre. Am pornit delrr premisa cd un obicei nu esle ahceva decdt o structurd inclusd

'" P. Ilu1, SociologiaJarriiiel, Cluj-Napoca, 1994, p. 158. ('f . lbidem, p. 159

261

Dumitru STAN

trnei qlte s'trttcturi din net,oicr speciulizdrii Si ctplimiziirii funclionalea acesteia din ttrmd. In plus, credem cd totalitatea obiceiurilordintr-un spafiu socio-cultural joaca doud funclii fundamentalepentru orice comunitate.

Prima dintre ele o numim de conservare gi reproductibilitateminimali. Aceasta inseamnd cd. datoritd unui singur obicei sau,

prin analogie, datoritd intregului complex de obiceiuri comunitare,actorii care le practici rell$esc sd-gi phstreze schema de viafd gi sa

oblina efecte la niveluri de profunzime identice sau foarte apropiatecu cele ob(inute de ir-raintagii lor. Nu excludern posibilitatea ca inurma respectdrii cu maximd fidelitate a unui obicei s[ se oblindprofituri sau rezullate peste limitele anticipate. O astfel de

consecinld intdregte cotu cJe credibilitate a acelui obicei 9i, ca atare,

invocarea lui urmeazd sd se producd peste densitatea curentd.Totuqi. apelurile la confinuturile unui obicei se fac nu pentru aceste

cregteri spectaculoase, ci pentru ca actanfii sd aiba garanJia ci voratinge un nivel satisfrc[tor de subzistenld pentru fiecare in parte,precum gi pentru comunitatea in care sunt cupringi.

Nr-r putem omite faptul cd ir-r derularea obiceiului se

realizeazd instituiri teleologice cu tendinfe maximizante: sindtate

,,de fier". copii numerogi, recolte de griu cu bobul ,,cAt vrabia" etc.

Asemenea exagerdri sunt autosugestiondri ale practicantilor sau,

poate, doar exercitii ludice de apropiere a idealului comunitar.Dacd nu ar fi aga, atunci distanla dintre ceea ce se doregte Ei ceea ce

se obline efectiv ar fi mult prea lnare, iar consecin{a fireascd ar fiaceea a anuldrii efbrtului de uzitare a obiceiurilor. Or. cel pufin incomunitatea tradilionald acestea se repetau cu rnultd consecvenli de

Ia o etapd la alta, de parca practicanfii igi propuneau periodic sd-qi

reaminteascd modul ,,cum ar trebui sd fie" existenfa. Chiar daci se

apropiau mult prea pufin fafa de acest model ideal prefigurat de

obicei, sdtenii nu renegau ceea ce oblineau in mod concret; era ca qi

cllm ar fi solicitat foarte mult de la ceea ce apdrea ,,ca dat" in cadrulobiceiului, pentru a primi atat cat le era strici necesar.

cea de a doua funclie a obiceiuriror este de integrare ap ractican{ilor in sfera no rmalitrfii socio-cultu rale. Sdteniiactuali,aidoma celor din satul tradiIional, beneficiazd de prescripliilepractice ale unui numdr de obiceiuri. Multitudinea obiceiurilordiferd de la o comunitate la alta, de la o etapa Ia alta a evolufieiaceleiagi comunitdli, de religiozitatea locuitoiilor, de fidelitatea girespectul acestora fala de batrani gi/sau strdmogi, de profunzimeaproblemelor gi disfunctiilor comunitdtii, de mdrimea intarzieriiaparifiei solutiilor noi gi optime etc. Fald de membrii satuluitradilional. rnulli dintre ruralii de astazi reclug la forla celor mairnulte dintre obiceiuri numai atunci cand variantele moderne deactitrne egueazd. Acest apel. disperat in esenfa lui, probeazdtocmailLrnctia descrisd anterior, dar. in aceragi timp, ionstituie gi unargument indubitabil privitor la nevoia de normalitate.

Daca in satul tradilional normalitatea insemna exclusivinscrierea individului in modelul socio-cultural validat gi exersat deirrtreaga comunitate - pe parcursul unui interval mare de timp (currult peste durata medie de viafa) - in satul actual aceasta a cdpdtatconfinr"rturi noi gi o noud dinamica. Datoritd deplasdrilor numeroaseir alte spalii, comunicdrii dense cu zonere apropiate ori indepartate,yrresiunii mass-media etc. seteanul din zileie noastre igi evalueazd,rrpartenenla la normalitate in functie de un spaliu mult mai largrlccdt acela al comunitalii de aparienentd. Toiodata. el adauga incontinuturile normalitd{ii inclusiv elemente de provenienld urband1i reiu(ec1, completeaza, de cdteva ori pe parcursul t,ielii lui,L',rileriile de atestare a normalitdlii.

S-a ajuns pdna acolo incdt, la nivelul reprezentdrii colective,rrn sitean sa fie etichetat ca normal, iar el insugi sd nu recunoascdrrceasta intrucat gi-a trasat propria lui sferd de normalitate. Am

262 263

Dumitru STAN

propus acest exemplu nu pentru a diminua ceva din importanfaatingerii normalitalii sociale. ci pentru a sublinia relalivitqteacriteriilor de fixare individuald gi/sau colectivd in sferanormalitalii. Este posibil ca un individ sd fie normal din punct devedere politic, economic, educafional etc., dar anormal din punct devedere moral sau religios. Consecinlele antrenate in astfel de

cazuri, in mod surprinzdtor, nu sunt unitare: in unele sate, actoriiaflali in asemenea situalii ar putea obline confirmarea normalitalii,in timp ce. in alte sate, ei ar putea fi declara(i anormali.

. Dincolo de astfel de variante aclionale personale, generatoarede efecte negative in raport cu sfera normalitalii sociale, se aflatoate categoriile de obiceiuri. I ac{iona conform unui obiceipracticcrt Si recunoscul curenl, tnseamnd a .siivdrSi ./apte care nusunl condamnabile. La prima vedere, obiceiul este la fel ca un dreptfala de care indivizii au libeitatea de a acfiona sau nu in sensulindus de el. Practic, ins6, aceasta libertate este mult mai mare asLdzi

decAt in satul tradifional: spre exemplu, in cazul unei seceteprelungite, sdteanul contemporan este preocupat, individual, multmai mult de activarea unor refele de irigalii decdt de invocareaobiceiurilor acestor imprejurdri (,,Caloianul",,,Paparuda" etc.); insatul premodern, individul care ar fi refuzat participarea ladesftgurarea unui asemenea obicei risca oprobriul public gi igiasuma vinovafia de a menline calamitatea respectivd asupraspaliului intregii comunitali.

Totugi. atAt in ruralul actual, cdt qi in cel traditional, o seriede obiceiuri sunt/erau de neevitat. De pild[, in paradigma mentald a

oricdrui individ normal din satul actual se face asocierea dintreexistenfa persoanei gi consecinlele derivate din participarea eiobligatorie la obiceiurile privitoare la nagtere, cds[torie, nuntd,moarte. Ocolirea implic[rii in calitate de beneficiar principal alaceslor obiceiuri, in pofida atingerii standardului comunitar din

Sociologia rural ului lrdilionul romdnesc

;runct de vedere politic, economi,c, estetic etc. inseamnd atragerearrnui stigmat gi acceptarea apartenenJei la anormalitatea socio-cr-rlturald.

Daci presiunea acestor obiceiuri este mare gi in prezent. iaralirmafia este valabila atdt pentru mediul urban, cdt gi pentru celrural, atunci ne ddm seama de importanla cruciald pe care acestea o

rveau in satul traditional:a) erau momente fundamentale ale orichrei existenle

individuale Ei, din acest motiv, erau marcate prin festivitAli,ceremonii specifice;

b) instituiau starea existenliala (postexistenliala - in cazulobiceiurilor de inmormdntare) pentru intervale foarte mari de timp:

c) nu puteau lipsi din experienla vietii individuale decit prinirsr.unarc-a unor urari prinrejdii gi a unor sancfiuni comunitare gi divine.

In suita obiceiurilor privitoare la ciclul viefii, cele carevizau modul de constituire a familiei par a fi mult mai numeroase

;i cu varialii destul de rnari de la o zond etnograficd la alta.l)rezentdm, in continuare, doar cdteva obiceiuri tradilionale dinruceasti categorie pe care le considerdn-r drept cele mai active inaproape toate spaliile rurale premoderne romdneEti (in forme relativschimbate ele se mai intdlnesc, inch, in satele aflate, de reguld. laclistanfe mari de mediul urban).

a) ,,Atragerea ursilttlzi" consta intr-o serie de acte magice(descAntece) sau in r.rtilizarea unor plante cu puteri magice in scopulgrabirii momentului cdsdtoriei gi a intAlnirii faste cu cel (cea)rrrsit(a). Obiceiul era practicat mai ales de tinerele fete aspirante lacisdtorie cu speranfa de a-gi identifica ,,ursitul" gi, mai ales, de aconvinge ursitoarele ca partenerul ,,hdrdzit" si coincidd cu cel dorit.

Pe ldnga actele concrete de magie (formule verbale,ir-rcantafii, gesturi etc.), atragerea ursitului era inleleasa carealizabild gi printr-o formd mai pulin agresivd: purtarea in

Dumitru STAN

imbracdrnintea de sdrbdtoare a u.

aibd in brAu busuioc cle dragoste gide ' ' ' izbuteEte sd puie u'ui flacd, in brau sau in pdr o crengufd dinacest busuioc, de bund seand c_are s_o indrageascd,,. Mai mult.tinerii aflafi inrr-o astfer de situafie ajung ,,ta i."ga ""rl ;; ;i*i,cum trage busuiocul cu dragoste u;te7 . '

. Actele magice rerative la obiceiur atragerii ursiturui erauapreciate de sdtenii premoderni dForta acestora era evaluatd ca Iputeau anula hotarArile ursitoarelrcdsatoriile,.nepotrivite" dintre fligi fete bdtrdne, dintre bdrbali gi fet

b) Obiceiul-,,stdros.tiei" Si at. ,,pelirii,,. ,,St6rostia,, gi,'pefirea" erau doui momente ale aceruiagi' obicei"de ainainteanuntii gi presupuneau cererea ir-r cds'torie, rnai intdi in absenlaaspirantulr-ri gi, in a doua fazd,. it't prezenta acestuia. ..Fecjorr,rl...voi'd a se cdsdtori, igi cearcd norocur ba la o a,a, uu-r" alta, sdvadd daca va voi si se. mdrite dupa dansui"t{-*ir.,i.i a evitaumilinla produsd in cazur unui refuz direct, p..,.no.niui apera raserviciile unui ,,staroste". Acesta juca un ror insemnat in mi jrocirearelaliei motrimonictre gi, ca ata'L, trebuia sd aiba murte caritdti:capacitate oratoricd, put:r: de convingere, cliscre!i., ;;;;;;'#i;

de proiectul pretendentului etc, !^!! qrqvqrrr

Demersul starostelui se orienta dupa doud scopuri. in1n'imul rand. trebuia si obtina.informafii in legaturd cu intenfialiuliliei de a clsdtori sau a ..instrdina" una dintr. fii.. intrucdt ar firrvLlt.,,vdrsta potrivita" gi ,,zestrea pregatita"; aceste detalii erauJrrealabile pronunfdrii numelui celLri care aspira la relatiarrratrinroniala gi care solicitase intervenfia starosteiui. in at doit'eardnd.- trebr-ria sd provoace o asemenea anrbianfa in diarogul cu..gazdele" incdt acestea sd fie de acord cu numele pretendentr.rlui;rtunci cdnd. in sldrpit. acesla era rostrt.

Acest rn.nrert era tensionant pentru arnbele p[rfi: starostele*ia sd convingi asLlpra consistentei ,,ofertei,' lui, iar parinlii feteirr;teptau ur solicitant.cAt rnai reugit. Daca pbrfil. ,.r^. impdcau,,,irclicd erau satisfEcute in raport cr-r agteptdrile'lor, se putea trece, inscurt timp. la actul ..pefirii" - degi era vehiculatd ideea ca e bine ,,sdnu primegti pelitorii Ia tocrneald nici intaia nici a doua oard, cilocmai a treia. cdci, atr,'rci logodna e mai cu trdi'icie gi vialar'rrsnici rrrai lunga"l

Dincolo de particr-rraritetile locale, pe{irea constituia unrroment 1u'cfio'al condilionat de un accept prealabil. Astfel,'cf

atia dintre parfi nu numai cd decurge a fdrd, ri,r"op., dar era gi unbLrn prilej de petrecere in care tinerii puteau discuta i.rp." viitorullamiliei lor' iar parin(ii acestora ruau decizii asupra zestrei girr;r-rtorului pe care il puteall oferi celor care ,.n u, sd se

Sociologiu rurulului trodigionul romhnesc

e rsdtoreascd. PA'a la cununia religioas[. tinerii cor-rti|, rc t i asc a I a c asa p"i Llll]' !ill ffiHT t" ::':'ft

';::11#':ji",:;iar relatia

e7 T. Parnfile. Dragoslect in clotinctBucuregti, 1998. p. lj." lhir/e,,r, p. 200 gi urrn."' S. Ff . Marian, Nunta lo romani.Grai gi Suflet - Cultura Nationald.

tineretltlui romtin, Editura Saeculum I.O..

S I tt cl i u i s t o r i c o- e t n qir ct/i c c o m p ct r u t iv, Ed ituraBrrcureqti, lr995, p. 32.

266

()r era cunoscr-rti gi apreciata de intreaga "omurritate

sdteascd.'lntoarcerea logodnei"r"r trebuia evitatd pentru cd era deldimdtoare

krr era cunoscr-rti gi apreciata de intreaga "omurritate

sdteascd.'1,,r^^-^^..^^ t^.-^:,--:.rl0l'

pcntru ambele pdr{i.

""'A, Gorovei, Creclinti si .supers'riyii nre poporului rctntcin,Editura Grai gi SufletCultula Nationala. Bucuregti, 1995, p. 192.

" ll',iJent.p. I2j.

:ol

Dumitru STAN Sociologia rural ului trodilionnl romfrnesc

Pentru a nu.rdmdne cu impresia c5 aceste efecte sunt doarsimple presupuneri/interpretdri etno-sociorogice $i ; i; mod realacestea nu s-au produs vreodatdelemente descriptive ale unor ,

.,bdrbierul mirelui', s-a impustradilionale tocmai pentru u ui.n

nct de vedere fizic ai intelectual (gi.meze gi sa_gi ocroteascd propriulpoziliilor mirilor era demonstratd

:a miresei,',,,pregdtirea steagului,,ii erau ridica{i in rol cu mulipesteeajmd de parcd ar fi fost realmente

Lrm sunt men{iona{i in unele oratii

nuntii,, c6nd trebuia probara H#:'#,lJi;ii*i,T'l;"lftr,lilconditie a unirii maritare gi ci ultimd piedica in dezlanluireapetrecerii nuntagiror. Dacd mireasa nu era fecioard, se sistadesfdgurarea nuntii gi, in plus.apropiafi cbrora le ardta cd si_aaduceau pentru ea cea mai stricatdin locul cailor pe pdrinfii ei gi_i siacasd. Nimanui nu-i era inedduit r

;;i daca cineva ar fi culezat-sd slopedepsit nu numai cu bataia. ci si

Clriar gi din aceste cdtevanuntii ne ddm seama nu numai decxercitatd de ele asupra comunitart)aca unul sau altul dintre obi

'espectat, apdreau suspiciuni asllpra tinerii familii, ajungand chiarpdnd la stigmatizarea acesteia. prin urmare, scenariul nuntii trebuia.

"" Cf. S. Fl. Marian, op. ctt

't" I. Evseev, Dictionctr cle mctgie, dentonologie si ntitologie rontrinea.scii,EdituraAmacord, Tinrigoara, 1997, p.3lg.

268269

Dumitru STAN

urmat intocmai dupa geometria tradifionall. iar cele mai multedintre obiceiuri erau slructuri vitale in interiorul acestuia.

b) Obiceiuri de dupa nuntd. Obiceiurile uzuale in aceastdfazd, erau incomparabil n-rai puline decat in primele doua etape. inesen!d ele rdspundeau unei singure functii: responsabilizarealinerilor cds'cilorili in raport cu noile sarcini de rol. in acest sens,amintim faptul cd, timp de o saptdmAnd dupd nuntd, tdndra sofie nuavea voie sd pdriseasca dorniciliul gi si intdlneascd alte persoane inafard de soful ei. Nu era vorba de o interdicfie instituita de acesta,ci de o exigentd impusd de un obicei vechi. de al cdrui continut eaera aviz-atd de.ja.

sdptamAnd Llrma ,,scosul la bisericd" pentru purificare, dar gi pentrua pitrunde in grupul persoanelor cu acelagi statut marital. Abia inurma acestui obicei era praticat cel numit ,,cale primard', gi care sedesliqura fie sub forma unei prime vizite la pirintii tinerei femei.fie prin intdlnirea nagilor gi cuscrilor la casa tinerilor casdtorifi.

Pe ansamblu, densitatea relaliilor cuplului abia constituit cuparin{ii familiilor de provenienfd devenea mai micd, se incerca o

degrabh". tinerii trebuiau sa ducd nunilor ..doud perechi de colacica semn de recunogtinta gi multumitd ca i-au cununat',104.

Sociologia rural ului trucliionol romfrnesc

l"t *.O.Obburn, C. Tibbits, The Fantil.l, ctncl her Func.tion.s,Mc Craw_Hil, NewYork. p. 37.

"'n N. coodm an, Introcluc'et'e in.sr.tci.l.gie, Editura Lider, Bucuregti, r99g, p. 250."t^T' Rorariu, p' IrLrt (coord.), soiiuiugir, Eaitura Mesagerur, Cruj-Napoca,1996, pp, 217-218.

)-7 |

t0a lbidem. p. 536

270

4. ASISTAREA SoCIAI,A iN CoMUNITATII,nTRADTTToNALB noruANn gu

O data cu extinderea civllizatiei industriale, cu exodulpopulafiei de la sat la orag, cu aparilia marilor concentrdri urbaneg.a.m.d. - problemele care fineau de resortul asisten{ei sociale s-auinmullit considerabil. Pericolul pierderii norrnalitilii socio-culturalede cdtre unele categorii de populalie era mult prea mare, iar stareade subnormalitate. prin eforturile speciale presupuse de acfiunea decontracarare, tindea sa devind o grea povard (mai ales in cadrulcomunithlilor sdrace).

Pentru cel care incearcd sa-gi explice evolufia formelor gifenomenelor asistenlei sociale, apare fireasc[ intrebarea: cum serealiza asistarea situaliilor deviante, a cazurilor defavorizate insocie tdtile traditionale ?

Rdspunsul adecvat la o asemenea intrebare este directionatde cdteva aspecte evidente.

a. Degi nu beneficiau de servicii specializate, societdliletradilionale infdptuiau un tip de asistenfd sociald deosebit deeficient; abaterile de la normalitate erau mai puline, iar demersurilede prevenire, compensare gi recuperare-restituire erau sprijinite deresorturile profunde ale datinilor, obiceiurilor, tradiliilor, religiei.

b. Multe probleme ale asistenlei sociale din societdtiletradifionale s-au transferat in societdlile moderne. Dupd mbmentelede transfer s-au produs cregteri spectaculoase ale amplitudiniimanifestarilor deviante gi, implicit, ingreuierea procedurii deintervenlie. diminuarea ganselor de recuperare.

a. salbdticie - barbarie - civilizafie sau ,,drumul civilizdrii',propus de L. Morgan- (1g77);

b. perioade. ale devenirii gi perfecfionarii tehnologice:cotehnica, paleotehnica, neotehnica.' (R. Berger, A. Leroi-Gourhan, J.Fourastie, A. Sauvy, I. Bddescu g.a.);

c. epgci istorice: veche, medievald, moderndcontemporana***;

ln etapa,,salbaticiei" asistarea sociald a avut forma unor reacgii naturale deillutorare pentru ca, o datd cu trecerea la,,civilizalie',, aceasta s6 devind ra{ionald5i socialmente recunoscut6." Modernizarea tehnicd.s-a concretizat in cregteri ale productivitatii muncii $i,irnplicit, in disponibilititi materiale necesare asist6rii categoriilor defavorizate.

l recerea de ra o epoc5 la alta a insemnat schimbarea nivelului de viaticconomicS. rnodificarea principiilor de realizare a conducerii politice, inlocuirea

$l

273

Dumitru STAN

d. delimitari cronologice gi culturale operate de sociologie,antropologie gi etnologie intre perioadele arhaice, tradi{ionale gimoderne sau actuale ale evoluliei societalii.

Considerim ca in special distincliile realtzate de sociologi,antropologi gi etnologi ne permit surprinderea diferentelor dintreasistarea sociald tradilionald gi asistenla sociald actual6. intrucatintenliondm sd evidenliem aspectele legate de asistarea swialdtradilionalS, trebuie sd ne precizdm cadrele de referinld: timpul saumomentul producerii ei (cind?), spafiul in care a actionat (unde?),realizatorul (cine?), destinatarul (cui? sau pentru cine?) gimotivalia (de ce?).

4.I. DIN PUNcTUL DE VEDERE AL MoMENTULUI in caTes-a manifestat asistarea social5 tradilionald (pastrand dimensiuniletemporale menlionate in primul capitol al prezentei lucrdri), nuputem sd spllnem decdt cd ea a acoperit perioada istoricdmedievala gi s-a prelungit in prima parle din epoca modernd.Cealalta parte a epocii moderne gi in intregime epocacontenrporand ar figura preponderent sub semnul asistenfeisociale organizate gi controlate de stat. Consideram c6 este vorbadoar de .,preponderentd" deoarece forme ale asistenfei socialetradilionale sunt utilizate gi in prezent cu efecte pozitive innumeroase cazuri. Totodatd, trebuie sd acceptdm ideea cdrecurgerea la tradilie (ca ordine instituita) este asiguratoare de

registrelor axiologice g.a.rn.d., dar gi reagezarea formelor de asistare sociald.Contemporaneitatea a irnpus, cel pu(in ca principiu, cel mai avansat sistem deasistentd sociald. Eficienla acestuia este, insd, redus6 intrucdt mijloacele deasistare nu se coreleazd satisfdcdtor cu multitudinea problemelor de rezolvat gi curndrimea populafiei de asistat.

Sociologia ruralului tradilional romdnesc

libertate atdt timp c6t aceaita,,nu este antiprogresisti"l08.,,Umanitatea este formatd nu numai din vii, ci gi din mor!i".

splrnea A. Comte gi, gAndind in sensul indus de aceastd afirmafie.infelegem de ce C. Rddulescu-Motru aprecia cd ,,invenfia fdr6.tradilie este un simplu jo."'on. Prin urmare, aspecte ale asistiriisociale tradilionale au ajuns in mod necesar s[ fie cuprinse insistemele moderne gi contemporane de asistenfd.

Dacd pornim gi de la ideea cA iladilii pier gi se nasc mereu,rrjr:ngem la un alt sens al termenului ,,tradilional", respectiv acelatlc fapt ,.fixat", atestat ca reguli gi valoare printr-o indelungatarcpetare. Urmarind aceastd linie explicativd, putem vorbi delirrme tradilionale ale asistenfei socialq gtiinlifice, chiar dacarrspectele pe care le desemndm in acestb cazuri aparfin, strict.e ontemporaneitAfii-.

Dacd privim momentul survenirii asistirii sociale in mediul

"' G Enr Marica, Fenontenul trutliliei, Tipografia Cartea RornAneasca, Cluj,1946. o.40.""' C. RAdtrlescu-Motru, Rontdnismul, Bucuregti, 1936, p.8l.'

l'oate faptele sociale pot sA se tradilionalizeze dacd sunt conservate $i repetatepc parcursul vietii rnai rnultor genera(ii. Cu alte cuvinte, ele se transform6,lrcptat, in obignuinle, obiceiuri gi devin corxponente flxe ale schernei de viat6 sar.rtladilii. Astf'el de rnetallorfoze s-au petrecut in toate etapele existenteirrrnauitdtii, ceea ce denota atdt irnprecizia conIinutului conceptului de traditie, cdt'''i extensia fbarte nrale a fenourenului social nurnit traditie. Pentru a depdqi aceste,rrnbigLritali f'acenr rnentiunea cd noi utilizim termenul de,,tradilie" pentru atlcsemna toate faptele socio-culturale pdstrate de-a lungul evului rnediu gi cele( rre alr rhrnas nealterate pdrrd in zilele noastre. Prin urmare, tradilionalizirile,uporlate de faptele socio-culturale ale perioadelor moderne gi contemporane, inrrlrinia noastrd, nu devin traditii veritabile, ci tradipionalrsrze. Diferentele dintretladitii gi tradilionalisrne sunt numeroase, dar cea mai importantd dintre ele pare,r fl aceea cd prinrele sunt vitale pentru existenta nonnald a actanfilor, pe cAndsccLrndele sunt conjuncturale, predorrrinant ra{ionale. Yezi gi Ed. Shils, Tradition,I lre University Chicago Press. Chicago, l98l .

274 275

Dumitru STANromfrnesc

tradilional romanesc din perspectiva orientdrii acesteia pe profiruri.scopuri, atunci putem spune cd intervenliile erau poriuii. pe totparcursul anului calendaristic in cazul intereselo, ,rntrotu p,comttnirure (eventual societate). in cazur inreres,eror centrure peindivizi. intervenliile erau rnai probabire pentru persoanere devdrstd micd Si inaintatd.

Totugi, cu ocazia unor evenimente din existenla individuruigi a familiei acestuia, cum ar fi nuntd, inmormantare, construirea decase, inldturarea efectelor unor calamitdli etc., nu se mai linea contde vdrsta in acordarea ajutorului.

Pe ansamblu, constatdm cd ./brmere de asistare soc.iurd,precum gi registrul cazuistic din societalile tradilio nale au rdmastimp de multe secole aproximativ acerectsi. De aceea, ere nici nu aumai fost percepute ca aspecte de asistare sociald, ci mai curdnd, cahubitus-uri colective ale modului de viatd.

4.2. iN pRtvtNTA spATtuLUt soctAl- ACopERrr DEASlSTAREA,sociald traditionspecial vizal era cel comuniasemenea, evidenliam gi faptulin raport cu individul, acesia dgrupului pentrll a putea beneficia c

Tr,- . Inn literatura sociologicd s_a impus, incepdnd cu F.r onnres' "' . analtza societdlii in opozilie cu comunit atea. La aceastadelimitare.conceptuald au subs..i, nu-. de mare rezonanld dinistoria sociologiei, (Max weber, G. Gurvitch, T. parsons gi allii)incdt p'tem spune cd F. Tcinnies a introdus o adevdrata faraaigmain analiza fbrmaliunilor grupale.

Pentru cei mai murli sociologi, societatea este definita ca un

rl0 F. Tdnnies. Commttnautd et socidtd, Retz, paris. 1977.

276277

Dumitru STAN

mai umane raporturi posibile"). in consecinld, cel pufin pentru

comunitatea familial[ traditionald romdneasc5. atunci cdnd un

din spaliul comunitar.Sintetizlm. in continuare, cdteva caracteristici ale structurilor

comunitare tradilionale pentru a putea conchide asllpra modurilorin care acestea realizau asistarea sociald:

Familia traditionali Satul traditionalMediu optirn de inlbPtuire a

r.rrnanizdrii, de obtinere a socialitdliigi, deci, de leglare a instinctelor (lavdrsta copilariei).

Mediu de validare a .sociqlitdlii ti de

stimulare a gradului de sociabilitate.

ReuniLtne de indivizr ,.in ,iurul vetrei

;i al nresei" (F. Tonnies).Reuniune de familii in.iurul unorinterese, valori, bunuri, instituliicornune.

Pondere dernografici de cel multcAteva zeci de indivizi (in cazulfamiliei extinse).

Pondere denrograficd de ordinul sutelorde indivizi (cel pulin).

Cadru de ohtinet'e a rdsPunsulu i

afectiv. de oferire a securitdliiimediate gi pe tertrren lung.

Cadrrr de garontere a securitdliiirnediate gi pe termen lung pentru toliindivizii recunoscufi ca aparfin6nd, de

drept. comunitdtii.

278 279

Sociologin runil ul ui trodigionul romfrnesc

c

l)

IL

(l

(l

Activitriti econctmice tlomestice giobgtegti; proprietatea thmiliala seexercita asupra bunurilor rnogtenitesau obtinute prin muncd.

Ec'onontie nutLtald ,\au inchisa gicomplementara la nivelul gospoddriilorfamiliale; terenuri de folosin(d familiald,dar gi comunitard.

I omuntcqre clireclai .;i parlicipurea/ectiv-rez itlualii la problernele vietiide larnilie: dificultaiea unui rnenrbiual familiei reprezenta o preocuparepentru toti ceilalli mernbri.

Comunicare directd, dar ,si prinintermecliari; participarea afectivd laviata obgtii, nu era anulatl. dar eraestompata gi rnodelatd de responsabilitate9i rationalitate.

vornta grupulut familial devenea'eguld 1i normd de actiune pentrulecare membru al ei.

Vointa cornunitdlii obgtegti devenealege morala gi principiu juridic nunumai pentru familiile prezente, ci gipentru cele viitoare.

structura grupald nevoitd sdcunoascd, sd aplice gi sh deterrninernodificarea principiilor norrnalitAtii:ocio-cultulale pentru a evilapnmlrea urror sanctiuni din parteacontLrn itati i satesti.

Generator al cadrelor norrnalitdliisocio-culturale (prin aplicarea unorcriterii economice, juridice, morale,religioase etc. tuturor rnernbrilor sdi).iar in continutul norrtralitd{ii era fixatd.in rrod obligatoriu, conduita altruista.(de aceea asistarea sociald se produceaca un flux natural).

Asistare intragrLrpald spontand,rreconditionath, inpusd fiziologic girr{'ectiv; disponibilitdti atdt in sensulde a acorda ajutor (la nivelLrl familiei;i al satLrlui de apartenenfd), cat gi de,, accepta ajutor de la restulcomunitarilor.

Asistarea sociald era determinatd decon{inutul traditiilor pe care Ierespectau indivizii, de religia deapartenenta. de natura relaliilor pe caregrupul le avea cu cei care trebuiauasrstatl etc.

'/t1tl0le ;soctatcl .\emiQulonomii $i,rneori, chiar inchisa, expLrsd risculuirierderii norrnalitdtii socio-culturale,i a forrnelor de asistare sociala inonditiile in care nu se realiza olcnsitate rela{ionala rninimd in cadrul0munitdtiisdtesti.

Unitate socialii relutiv autarhd, crldeschideri prudente 9i de micd duratdfala de alte comunitali, av6nd ?n

interior suficiente pdrghii de echilibraregi reechilibrare.

Dumitru STAN: t. i.:

Bineinfeles cA numerul caracteristicilor celor doud structuricomunitare este mult mai mare, iar abordarea comparativd:ar fi rnai

reu$itA daci fiecare dintre cele doui forme ar fi raportate gi la alte

tipuri de grupdri umane: grup de muncA, orag, etnie, natiune etc.

Am recurs la aceastd modalitate de sintetizare tocmai pentru

a evidenlia faptul cd diferen{ele dintre familie Si sat erau

neglijabile in mediul rurul tradilional. Satul. de altfel, reprezenta o

cuprindere de familii sau chiar o ./amilie mai mare, intrucAt

indivizii care il fbnnau f-re se inrudeau prin raportarea la acelaqi

strdmoS eponim, fie respectau un sistem extins de rudenie prinrecunoagterea acesteia p6na la al gaptelea sau al noudlea grad.

Relativa rzolare in care se afla satul qi neacceptarea cdilormasive de imprumut cultural l-au pdstrat neatins de unele vicii orideficienfe ,,de import", pe de o parte, iar, pe de alti parte, i-au

impus adoptarea unor fortne profunde de solidaritate umand qi de

asistare sociali. Orice individ ,,era solidar cu spafiul in care trlia,cum era cu sine insuEi, cu sdngele slu gi cu morfii sei"lll.

Ca atare, toate problemele gi disfunciiile sociale active inspafiul farnilial sau in cel s[tesc provocau obligalii $i atitudini de

respingere a acestora nu numai rudelor celor afectali, ci qi

comunitalii sdtegti in ansamblul ei. De fapt, ins[9i esenla

comunitblii (unitate sociald bazatd pe ceva comun tuturormembrilor ei) consta in asumarea colectivd a avantajelor, dar 9i adezavantilelor de citre toli cei integrali spatiului comunitar.

Chiar dacd termenul de comunitate comportd numeroase

sensuritt2 grupdri determinate de pozilia asemdndtoare inproduclia sociala (clase, categorii, stari sociale), grupari formate

"' L. Blaga, Spaliul mioritic, Editura Oficiul de Librdrii Bucureqti, 1936,p.21 .

"2 T. Bugrrariu, ,,Comunit51i istorice umane", in Revista de.filosofie nr.711966,p.940

Sociologia ruralului traditional rominesc

prin adeziuni individuale (partide, asociatii profesionale. religioasectc.). grupdri formate prin adeziune colectivd (comunitatea tdrilor),grupari formate prin insugi faptul nagterii (familia, ginta, tribul);.a.m.d. - in cercetarea asistenlei sociale tradifionale trebuie sd-ircclrnoagtern un s'enJ' specictl. Acesta credem cd a fost conturat de J.

iliMaritain"': grupare care funcfioneazd aidoma unui subsistemnutural , avdnd componente (familia gi satul) care reac{ioneazd,inprirnul rAnd, sub presiunea instinctului, ereditdlii Ei, ulterior,rlatoritl moralei pi ratiunii.

4.3. in pRtvtNTA REALtzAToRtLoR ASrsrARu soctALE,putern spune ci orice individ din cornunitdtile tradilionale era in agalcl fbrmat incAt, pentrll a nu fi etichetat de semeni ca,,rf,u",..zgArcit". ..egoist". ,.anormal" p.a.m.d., adopta forme altruiste dee omportare. Teama de a nu fi supugi ,,strigf,rii peste sat", de a nu filudecali de,.gura satului" sau de preot, ii modela chiar gi pe cei mailcfiactari indivizi in sensul ca ii forta sd congtientizeze avantajelerntegrdrii sociale qi ale orientarii dupd deziderabilitatea sociala...I)rima grija a sufletului omenesc este fixarea lumii externe"ll4 -spLlnea C. Rddulescu-Motru. Judecat din aceastd perspectivd,t'onchidem cd individul din satul tradilional ajungea de timpuriu sdyrrefuiascd mediul social gi, mai ales, sa-gi dea seama de',rrperioritatea acestuia in raport cu propriile forfe.

Admiralia gi nevoia fafa de ceea ce se intdmpla in afara lui

"'J Maritain. L'Hontnre et l'Etat, P.U.F., Paris, 1965, p. 2 9i urrn.l'e ansamblu, definim comunitatea tradi{ionald ca un sistem al sisternului social,

, u o structura echilibrata gi o lunclionalitate relativ inchisd, suficienta siegi, inr ilre s€ realizau deschideri funcgionale extracomunitare doar in cazuri extremer rlzboaie, secetd prelungita etc.).' ' ' C. RAdulescu-Motru, Puterea st(leteoscd, Editura Moldova, Iagi, 1995, p.2 19.

280 281

Dumitru STANSociologia ruralului traclilionot romfrnesc

gi in afara famildintre scopuriledeafipeplaculsupunere, solicitudine, moralitrizol.are. violenld. fariseism, indiferenld fa{a de problemere spaliuruisocio-natural. Un cordon ombilical nevdzut il pdstra in stare dedependenfa, il obriga sd fie obedient, sd aiba atitudini, .o-portuln.nt.solidare cu restur comunitarilor intrucdt, finalmente, 'adevaraturbeneficiar al acestora devenea el insugi; pri-.u 'ain

parteacomunitllii prestigiu,.respect gi ajutor prompt, adica o poziliesociald prin care se legitima.

. Numerogi teoreticieni au pornit in in dela ipoteza ,,reo" asupra umanului definind I o;seleclia naturald ca legi obiective ale vielii J;omul are, mai cur6nd, o naturd altruistd decdt una egoisti, numaicd, pe mdsurd ce acesta trece din cadrul ,o*rnitifi ,piu ,rt otsocietdrii, are loc o schimbare a raportului: devin pr$onderentecomportomente're egoiste fn defavoarea ceror artruiite.'Se inlelegeastfel, de ce societdlire tradilionare, la nivelul ,.gn,.n,Jor comu-nitare, nu aveau nevoie de un serviciu speciarlzat de asistenlasociald. Membrii comunitdlii se asistau reciproc, exercitand oenergie qltruistd anc-estrard, intrelinutd gi ed^ucata p"ntru u ..manifesta optim doar la acest nivel.

Intr-un mediu cu o srilrnaximizeazi potenfiald imJdirciiderii din normalitate.. Indivi:

Ar fi absurd sd negdm faptur cd egoismur existd ca instincti'orice fiinfd umand,.insd,_la fel de gregit ar fi dacd am respingeitleea cd nu sunt mai profitabile atiiudinile gi ";p;;iu-enteleopuse egoismului. Aceastd afirm

rnai ales dacd o judecdm din pers;i conflictelor din/dintre societAtirru putem sd nu ne intrebdm: supsau nu, cauzd a dezintegrdrii grupconcrelizeazd,. mai devreme iuu mai tdrziu, intr_un impasIunctional? ce se intdmpla cu indivizii ale ca.or .o-portu-.nt"cgoiste egueazd? Chiar dacd acesre interogafi ;i ;;unsurilerrfbrente lor ar putea fi speculate gi prinse intr--un .*...r1ii sofisticrrult mai larg, am ajunge ra aceeagi constatare finald: egoismur esteo componentd naturala a firii umane care, de u....i.u, in modnatural (gi, mai ales, rafional), provoac[ produce rea artruismurui.

Acesta din urmd garunteazd miximizarea potentialului desupraviefuire un timp inderungat deoarece indlvidui gtie cd,rrcordand asistenfa ceror care au nevoie, intrd intr-un flux de acliuni;i .relafii cu alli indivizi care, ra rdndur ror, dacd va fr cazur, ir vorrrsista sub forma reciprocitrlii. Este posibil ca el sf, nu u;unga in

Orice- individ (grup), cel pulin ca tendin!6, cautd sdt i t i r a f ii' i''ho,i,i't",, i .Am fi 1a-+^+i ^: ^,-r -Am fi tentafi sd credem ca maximizurea Lr-fr;;;;i';;;J;:r;i

::ff:i"T,:rtului egoist. Aceeaqi finalitate, insd, poate fi oblinutd

::::::::".1:: o:.

1:r'.'it altruiste, dob6ndindu_r. in "..r"ii ,i_p,consideralie, afestatul apartenenlei la nor*otitrrti rl)rritotr,

solidqritate comunitord in cazur unor situalii defavorizare etc).lntr-un rnediu sociar burv_ersat este posibi16 o rdsturnare radicar6 a varoriror,irrc6t egoisrnul ajunge sd defineascd noirnaritatea, iar artruismur _ anormaritatea.

282283

Dumitru STAN

dificultate niciodatd, dar conduita altruistd trebuie, oricum,exercitatd - atat ca pret pentru consideralia primitd, pentru atestareaincadririi lui in exigenlele normalitalii socio-culturale, cAt gi caformf, reziduald de conservare a speciei umane.

Pornind de la exernplul unor specii animale care pdsfieazd,exemplarele mai pulin reugite din punct de vedere fizic (in pofidaIuptei pentru existen!6) sall care fac dovada atagamentuluiemo{ional fala de semenill5, geneticianul american W.D. Hamiltona formulat,,tpoteza potenfialului inclusiv"ll6. Potrivit acesteia,altruismul are bazd geneticd: se produce in primul rdnd asupraurmagilor direcli gi asupra rudelor intrucdt existd gene in comun.Tot din punct de vedere genetic, populalia unei specii este obligatdsd aclioneze in mod altruist gi cooperator nu numai la nivelulconsanguinilor. ci gi in afara legiturilor de sdnge. Acestecomportamente se produc, spune Hamilton, pentru cd seleclianaturald favorizeazd in primul rAnd acele exemplare care se ajutdintre ele gi coopereaza dobdndind, astfel, un plus de gansd de viala.

In privinfa speciei umane, condi!ionarea genetica a

exprimdrii altruiste este amplificatd sau diminuatd de diferiteipostaze socio-spirituale la care se raporteazd indivizii: clasdsociald. religie, nrediu de rezidenld, conceplie despre lume qi vialaetc. Aceasta din urml, spre exemplu, poate sd fie intr-atAt deradicald la unii indivizi, incdt acegtia triiesc doar pentru a-i puteaajuta pe ceilalli.

La fel de puternicd este aceastd determinare, dar, de aceastddat6, in sens negativ, in cazurile in care indivizii vad in ceilalli

'15 P. Char.rch ard, Soc'idti animule, socittd humctine, Paris, 1956.I l6 apud l. Ungureanu , Parutligme ale cunoa,sterii societdtii, Editura Humanitas,Bucurepti. I 990, pp. 25,67.

Sociologit rurul ului troditional romfrnesc

rloar mijloace pentru infdptuirea, in exclusivitate, a propriilorscopuri. Aceste considerente de ordin teoretic ne conduc lar rnndtoarele concluzii :

a. altruismul qi egoismul reprezintd, intre anumite limite,l'cnomene (naturale gi socio-culturale) normale;

b. comportamentul altruist este diferenliat ca intensitatelLrand o traiectorie regresivi la nivelul urmdtoarelor structurigrLrpale: familie, rudenie (mai mult decdt primul grad), sat, zond,societate nalionala. intreaga omenire - iar. in aceeagi ordine,rrivelul egoismului are tendinld progresiva (evident, nu excludemcxcepliile pentru ambele situalii);

c. dincolo de dimensiunile comunitdtii, asisten{a socialdtraclilionala a avut ponderi gi eficien{e reduse, cu o evolutie in doudctape:

. etqpa lucrdtorilor voluntqrillT l,,Settlement" - ceea ce arirrsemna ,,a te ddrui din bundtate excesivd"), c6nd tineri curfi -rrrcdici. actrife. profesori g.a. - desligurau demersuri pentru a( unoolle ,yi u aiutct categoriile defavorizate ale marilor ora;e.l'cntru aceasta ei aclionau in multiple situalii concrete-. strangeaurlonatii. ingrijeau bolnavii la domiciliu, curdfau mizeriadin cartiere,rrlfirbetizau, distribuiau gratuit lapte pentru copii etc. Numdrulr oluntarilor cu intenlii atat de nobile era mic, iar efectele provocatesc rdsfrangeaLl asupra unui procent nesemnificativ din populafia( ure avea nevoie de asemenea intervenfii;

. etupa ,s:pecialistilor in asistenlci (,,Social Work,') sau etaparrctuald cand munca de asistare este planificatd, orientatd gtiinfific,,lcslzguratd de oameni pregatifi in acest scop gi controlatd de stat.

Incercdnd o nominalizare a instan{elor cqre acordau

"'V. Bdrbat, Dinamism cultttal, Editura Librbriei Lepage, Cluj, 192g.

284 28s

Dumitru STAN

asisten;d sociqld in mediul rural tradilional romdnesc, in afara

faptului cd orice persoand normali era obligatd moral 9i religios s[acorde ajutor celor aflali in dificultate, mai putem menfiona:

4.3.1. coruuNITATEA PRIN REPREZENTANTTI El. Administraliagi personalitaflle locale reprezentate de, primar, ,,sfatul bdtr6nilor",dar gi de preot. dascdl, invdldtor, boier (nobil) q.a. stabileau o sumd

de probleme prioritare Si de interes pentru toli membrii: partici-parea la unele munci comune (amenajarea unor drumuri, indiguiri,impdduriri etc.), distribuirea de loturi din terenurile de folosinld

comuni unor familii nou constituite, stabilirea obligatiilor fafd de

administralia centrald gi egalonarea lor pe familii (in funclie de

posibilitalile acestora), acordarea de ajutor celor care au suferit

diferite prejudicii, organizarea unor forme de judecare gi pedepsire

pentru cei care se abdteau de la normalitate ;.a'm.d'La acest nivel (elitar) exista o perceplie globala asupra

comunitdlii, cdt Si asupra situaliilor particulare favorabile oridefavorabile existente in cadrul acesteia. Status-ul gi rolul acestor

autoritdli erau mult apreciate de comunitari intrucdt erau surse de

decizie cu efecte individuale gi colective gi, rnai ales, pentru gradul

de sigurunla pe care il garantaLl. Manifestarea 9i chiar simpla

prezen\d a personalitdtilor satului reprezentau modele de acfiune

pentru restul comunitarilor, instanf e de .supervizare Si delimitare a

cqdrelor normalitdpii socio-culturale locale qi, mai presus de toate,

asigurarea stabilita{ii, continuitdlii comunitdlii.Din enumerarea acestor atribuite deducem cu uqurinfd

firescul atitudinii de supunere a membrilor obignuili ai comunitAlii

fala de membrii marcanfi ai acesteia. Totodati, ne explicdm 9i de ce

individului obignuit i se ierta cu relativd ugurinla abaterea de la

norma grupului (in funcfie de gravitatea faptei), in timp ce fapta

Sociologia rurul ul ui tracli1ional romdnesc

reprobabild a unei autoritdli - chiar atunci cand avea o amplitudinernai rnica decdt fapta de acelagi tip sdvdrgita de o persoand din afaracorpului elitar cdpdta sancliuni morale radicale. sporireacuantumului sancliunii se producea pentru cd, in astfel de cazuri,e lita punea in pericol ,,norma, regula jocului,'ll8 gi determinaschimbarea conlinutului reprezentdrii colective asupra normalit[1ii.Altfel spus, ea destabiliza comunitatea gi o indrepta spre o noudidentitate, neagreati gi cu efecte imprevizibile.

4.3,2. RUDELE - respectiv persoanele cu care individul saugrupul aflat in dificultate avea legdturi de consangvinitate sau,lianle spirituale echivalate rudeniei. Relafia de rudenie erairpreciati ca ,,sfantd" pentru cd era expresia unor intdmpldrirrnterioare voinlei indivizilor considera{i rude gi pentru cd oferea ocalitate care nu mai putea fi revocatd. Un individ putea fi ostracizat,rnutilat. deposedat de bunuri gi de titluri etc., dar nu i se putea luagradul de rudenie.

Rudenia s-a impus in onaleprin probabilitatea mare a co e apdnlr se face"!). Osmoza gi ruditirrcfiona dincolo de resentimente sau animozitali, datoritd raportdriila aceiagi stramogi gi datorita utilizdrii unor norme morale gitrridice mult mai flexibile decdt cele vehiculate cu restule onrunit6lii rurale.

"'J. Huizinga, Homo ludens,Ed. Univers, Bucuregti, 19g5.

286 287

Lowie, Tt'uite tle sociologie primitive, paris, payot, 1969.Freud, Totem Si tabu, in Opere vol. l, Ed. gtiintificd, Bucuregti, t99 | .

Sociologia rurolului trodilional rominesc

r)u-$i exercitau rolurile Ei obligaliile specifice rudelor: acordarea derr jutor, ocrotirea gi asistarea consanguinilor.

operafi.'ea de asistare realizatd, in funcfie de legdtura denrdenie avea. agadar, valenfe diferite:

o pe de o parte, cel aflat in dificultate veclea in rudalpropiatd sursa principala de ajutor gi, in plus, se simfea indreptafitsh agtepte ajutorul ori sd il solicite;

o pe de altf, parte, ruda solicitatd nu numai cd nu erasurprinsd de apel, dar considera o datorie gi o obligalie sd acorde;rjul"orLrl - chiar peste lirnitcle proprii de solvabilitate.

In mediul societal, spre deosebire de cel comunitar, relaliacle rudenie rdmdne o parghie importantd de asistare, dar cu efecter'ult mai reduse, inclusiv la nivelul primului grad de rudeniel2l.

P6'6 gi forma de desemnare a gradului de rudenie (existentasau absenfa terminologiei aferente) sau posibiliteflle de urmdrire a..arborelui inrudirii" constituie dovezi ale respectului acordatrucestei probleme in difblite laze istorice gi in diferite zone de peglob. Spre exemplu. in satul romd.nesc tradilional erau cunoscuterudele pAna la al ,gaptelea sau al noudlea grad; pentru aceeagiperioadd, la chinezit2t .ruu cunoscute rudele de graaul o suti-(!).

In marea majoritate a spaliilor socio-culturale tradilionale,primele grade de rudenie rdmaneau hotdrdtoare in sivdrsirea actelorcle asistare.

E. Du'kheint, Despre sinuciclere, Editura lnstitutului European, Ia9i, 1993.N. Constantinescu, Relagiile de rudenie in societdpile tradiyionale, Editura

Acadelniei, Bucuregti, | 987.Trebuie, insd, sd acceptdrn faptul cd interesul pentru cunoagterea exactd a

gradului de rudenie, Ia noi ca gi in alte plrti ale lumii, se justificr in primul rdndprin nevoia evitarii situatiilor rnaritale incestuoase gi abia in al doilea rdnd prindorinta identificdrii surselor poten(iale de asistare.

Dumitru STAN

suficiente millouce solvabile cazurilor de asistat.c. cu cdt gradul de rudenie fala de cazur care revendica

asistarea era mai mare, cLr atdr asteptarea socialii a produceriiajutorului era mai mare gi cu at6t forma de sancfionare moraleurma a fi mai mare in situatia neproducerii lui.

o asemenea percepfie asupra misiunii individului normal

a. sporeau gansele de abstragere a rudelor din intervalul desubnormalitate gi trecerea lor in spaliul normalitdfii socio-culturale;

b. se evita cregterea intervalului de subnormalitate prinpreintdmpinarea pdtrunderii in cadrul acestuia a acelor indivizi care

ileR

'ro s.

288 289

Dumitru STAN

I

!o, ig! oS n r ural ul ui trattilio nal ro mfr nes c4.3.3. pnnorul. Marcat de cotidian, perisabilitate, insuficiente

ftzjce. intelectuale, aclionale etc,, omur u Qs.u, din proiecii" ;-"-r"p;;existenlei, modelul ,,ireductibilurui rear"l23. in acest moder er aconstruit forma de optimizare a condiliei proprii prin:

a. apelul la cdi de invocare q sacrului: totemismul,aninti smul, feti Eisrnul. miturile, religia;

b. demersuri de prorejare institutionard ,ri organizareregularri a procedurii de invocare a sacrurui. De aceea, ii funcliede religie, au apdrut templele, moscheele, sinagogile, bisericile, darqi actorul principal al acestora -preotul.In simbolistica traditionald. bisericaaccepliuni foarte diferite I 24:

.rr hctipale ale sfinlilor).

r rcclinciogi, iar membrii satului tradilional nu puteau si nu aibd,rt'castd calitate, a nesocoti aceste condifionari echivaleazd, cu ort volti inr.rtila fafa de divinitate sau chiar cu o negare a naturiiI ntane.

cele doua parfi ale relatiei aparlin unor naturi diferite:t/(tlrrr(r credincios'ului este de a fi sllpLls gi increzdtor in ceea ce-il)ropune biserica, iar natura bisericii este de a reprezenta divinitatearr plan terestru, de a oferi oamenilor protectie, ajutor gi siguranla,.r,licd de a-i asista pe cei ce au aderat la ea.

In credinfa cregtini, misiunea bisericii de a realiza asistarea'',,ciald este originatd in faptele exemplare sdvdrEite de Iisusll'istos: iertarea celor mai aborni'abile gdnduri gi infhptuiri,

l) Popescu, orlorloxie ;i contentporaneitate, Editura Diogene, Bucuregti,| ')96, p. 163.

era rcprezentatd in

a. corabie pregdtitd. pentru pdstrarea vie{ii sau navd ce oferdsecuritate intr-o lungd gi dificild traversarel

b.^r,ila de vie care fixeazd locul, evitd alunecarea terenului(Simnell25 considera biseiica drept punct de rotalie in funclie decare se producea ordinea spaliald gi relalionald in comunitate, iar L.Blaga ajtrngea sd I in funclie de locul sfantreprezentat de biser co un clopot ce are in centrubi.sericct,5'i turla iar le asezate pe jocul strdmoSilor);

c. rurn cioplit dintr-un singur bloc de piatrd lnearierat deconrponente alogene) prevdzut cu respirdri prinferestre cdtre toatepunctele cardinale, inconjurat cu flacdri de aur (puritatea simliriicredinciogilor) gi impodobit cu pietre prelioase lraptete exemplare,

'tt M. Ef iade, I.stnria *1d!n11r-or si ideiror rerigioase,vor.t, Editura gtiinlific6 9iEnciclopedici. Bucuregti. I9g l.'-' J' chevalier gi corab.. Dicrionar de .simboruri, Editura Arlemis, Bucuregti,1994, pp.196,364.'" Yezi c, Sinrmel, Les probrimes de ra phirosophie cre r'histoire, pUF, paris,| 984.

290291

Dumitru STAN

vindecarea cazurilor lipsite de orice speranfd, ajutorarea, recupe-rarea gi redarea in sfera normalitalii a indivizilor degenerali,sfrtuire gi indrumare pentru gasirea ,,cdii drepte,' g.a.m.d.

Exemplare gi, deci, demne de urmat, au fost, de asemenea,crc'lele oontenilor obismrili /hlci tte lisus Hri.s'tos', pentru care auprimit recunogtinfa gi binecuvdntarea lui Dumnezeu: ..am fldmdnzitgi mi-a1i dat de mdncat; am insetar gi mi-afi dat de baut; strdin amfost gi nr-ati primit; gol gi m-a[i imbrdcat; bolnav am fost Ei m-a!i

Chiar gi din aceastd perspectivd mercantild, ca sd nu maivorbim de presiunea concep!iilor gi sentimentelor religioase,credinciosul era indemnat si asiste pe cei neputinciogi, sd nurdmdna indiferent fafa de dificultalile acestora, inclusiv atunci c6ndnu avea posibilitali de intervenJie eficienta.

In mediul tradilional se credea cd oricine pune la baza

Avdnd convingerea cd dincolo de puterile lumegti se aflaputerea divina. care traseazd omului cadrele normalitalii socio-culturale,cd este /iicut dupd chipul si asemdnarea Domnurui, cd biserica estelocul sfrnt turde se comturica cu divinitatea prin intermediul preotului,cd numai faptele pozitive sunt pldcute lui Dumezeu g.a.m.d., indiviziidin comuritafile tradifionale erau determinali, in functie de tipul deapartenenta religioasd, sit ridice iubirea la rang de virrute, sdinfdptu i n.; c ci b ine I e de z in I er e s ct t S i ne c o ndi t i o na t.

conduita altruistd a credinciogilor era direclionatd nu numairlt' mesajele dogmelor religioase. ci qi de dovezile .concrete der'('ncrozitate, bundtate gi de interven!iile salvatoare ale bisericii

lii.,;erica.7i problentele sociale, Tipografia ca(ilor bisericegti, 1933, p.

293292

235.

Dumitru STAN

a) tn copildrie - prin organizarca dobdndirii ,,gtiinfei decarte" (gcoala era intr-o anexd a bisericii, iar preotul era, inmajoritatea cazurilor, cel care desftgura procesul instructiv-educativ. Pentru locurile mai izolate ..diecii m[ndstirilor veneau invremea iernii s[-i invefe carte pe copii fiind finuli de siteni pecheltuiala lor"r28; qi prin inilierea (morald. religioasd, estetica eti.)tinerei genera!ii in vederea inscrierii ei in cadrele normalitdliisocio-culturale;

b) in perioada de dupd copildrie Si pdnd la sfarSitul vieliipreotul gi, implicit, biserica erau prezenfele cele mai de seami lamomentele importante din familie (nagteri, cdsdtorii, decese), dinan (Sf. Pagti, Crdciun, Boboteazd etc), ajungAnd pdni lacondiyionctrea acordcirii euhoristiei de absenfa litigiilor cu ceilalgimembri ai parohiei.

Aceste exemplificari sunt, in opinia noastrd, deosebit desemnificative pentru a putea trage concluzia cd, preotul comunitdliirurale tradifionale romdnegti ocupa Si pozilia de asistent social.Degi gtim ci aceastd pozilie nu figura intr-un nomenilator oficial alprof-esiilor, facem aceastd afirmatie intrucit preotul eracuuoscatorul ..istoriei sociale" a familiilor, indivizilor gi, mai ales,era definatorul celei mai curative pdrghii de asistare: modelareaspirituall. De altfel, preceptul de bazd, al preotului era acela cd,,biserica trebuie sd impiedice. trupul de a trai fbrd suflet gi sufletulde a tdri trupul in pierzare"tz''. Ca sd transpund in practicf, aceastdmisiune a instituliei pe care o reprezinta, preotul a trebuit,intotdeaur-ra, sf, se simtd implicat in toate problemele comunitdlii gi,chiar mai mult, responsabil de modul cum aceasta evolueaz6.

lr8 Cronicaruf Cremene, Cum trdiau,strdmoSii noStri, Edituravof . l, Bucuresti, 1927, p. 64.t2e Biserica si problemele sociale. Tipografia cdrlilor bisericegti,

294

Casei $coalelor,

1933, p.246.

Sociologin ruralului tradiyionol romfrnesc

295

Dumitru STAN

4.3.4. vEcINll. Dacd celelalte instanle de asistare sociali(mai pulin rudenia) pornesc de la o cunoaqtere aproximativd a

cazurilor de asistat, vecindtatea, prin densitatea relaliilor pe care le

presupune. asigura o centrare a intervenliei in.func{ie de urgenld Si

importanld Aceastd situalie este rezultatul faptului c[ intre vecini

se produc interacliuni intenlionate gi neintenfionate intr-un timp

indelungat, deoarece ir-rdivizii, familiile nu-9i schimba spaliile

locuite decdt rareori gi cu mare greutate.

Spaliul social al individului din mediul rural (,'umplut de

relalii" - G. Simmel) este definit treptat de ceea ce rezultd din

relafiile cu pdrinlii, cu fralii, cu vecinii, cu celelalte rude,'cu ceilallisdteni. Din toate aceste alternative, relalia de vecindtate ocupa un

loc special deoarece, in mentalitatea tradifionala, se considera cd

..vecinii trebuie sa se aiba ca fia1ii". Se subinlelege din aceastd

accepfiune faptul cd gospoddriile erau agezate, cel mai adesea, dupd

s truc turct .famil ie i extinse gi prin respectarea r e gulii patr i localizdrii'in acest mod, vecinii ar fi fost in primul rind fraJi, avdnd raporturi

centrate preponderent de impulsuri, instincte 9i afectivitate.

Treptat, Iocul.fratelui vecin a fost luat, din diverse motive

(strategia obgtei de populare a teritoriului, impdrlirea pirndntului de

cf,tre pdrinli la fiii mogtenitori gi risipirea lor pe ,,loturi de moqie",

insuficienfa pamAntului in raport cu volumul demografic familial,aqezareaca venetic etc.), de vecinul care linea loc defrate.

De multe ori relafiile de vecin[tate se dovedeau a fi chiar

mai profunde gi mai intense decit relaliile de rudenie (mai ales

atunci cfind, acestea din urmd, erar'r diminuate 9i de un spaliu fizicinsemnat: rudele locuiau in alte sate sau intr-o zond oarecum

indepdrtati a aceluiaqi sat). Daci judecam relalia de vecindtate din

cadrul satului tradilional romdnesc prin prisma unei scale de

Sociologia rural ul ui troditional romiinesc

rrrodulare a normalitiliil33, respectiv clasificarea comluritarilor intrei intervale de apartenenli socio-culturald: supranormalitate,ttorntalitufe qi suhnormalitote, atunci ajurngem sa evidenfiemr rnndtoarele situa[ii :

a. Intre vecinii care apar,tineau intervalului de subnormalitatesc produceau asocieri gi solidarizdri care le crea iluzia normalitdtrii(chiar gi atunci cdnd asocierea era fdcutd pentru sdvArgirea unor;rcte socialmente reprobabile);

b. Intre vecinii care aparfineau intervalului de normalitate.rclafiile erau de reciprocitate, echilibrate, eficiente gi cu scopul de alliln orice irnprejurare care ar fi condus la pierdereu normalitdyii.Aceastd motivafie relational5 a fost cea mai intdlnita in ruralultrirdifional - unde solidarizarea intre egali avea o pondere deosebittlc mare. dar se apela la ea numai in cazuri de urgenfa. in acest modsc evita uzarea relafiei gi se pdstra siguranfa reciprocitllii asupraI rloxim italii aj utorului.

De altfel, intre vecinii de aceeagi stare socio-culturald,solicitarea gi, respectiv, acordarea ajutorului erau condilionate detlou5. criterii: irnprtrtanla ujutoruh.ri (nu trebuiau solicitate elementer'rlre ar fi creat mari dezechilibre celui care le acorda) Si gravitateasitttu{iei de dificultate (cu cdt dificultatea avea un grad mai mare,( u atat intervenfia era mai consistenti - chiar cu riscul nerespectf,rii1r'inrului criteriu).

c. Intre vecinii care apa(ineau intervah-rlui de supranormalitatet'xistau, mai degrabd, relalii tJe rit,alitate decat de tnlraiutorare.in,rcceptiunea tradi{ionald, in sat figurau cu statut special boierul sau

"'Vezi D. Stan, Scala de modulare a nnrmalitdyil, in vol. V. Miftode (coord.),| )irnensiuni ale asistenlei sociale, Eidos, Botogani, 1995, pp.76-91 .

296 297

Dumitru STANSociologia ruralului tradifionnt romfrnesc

nobilul, unii dregdtori ai domniei sau ai curfilor boieregti gi, parfial,indivizii ,,cu patru o*i',^_ preotul gi invdfdtorul, supranumili astfelpentru superioritatea lor in ,,gtiinta de carte,,.Rela{ia de vecindtqte era tn cea mqi mare parre circumscrisd

, condilionata de acesta." Ei erau evitate, pe cdtintrucAt in aceste situatiise produceau aspecte de supraordonare, subordonar., ;i;;;prestigiului, umilire etc.

Evident cd intervalul de normalitate fiind cer mai extins,relafiile de la acest nivel dddeau gi ,epr.ren;;;;;.;;i, urupruf,trescului relaliei de.vecindtate. Agadar, era normal ca vecinii sdljute yu sd fie ajutafi.la unere capitore pe care nu re puteau rezorvadacd functionau total separati: r

pentru a finaliza unele acfiuni in 1

produse sau bani, acordarea de s

ajutor in cregterea copiilor, imorlilor, apdrarea reciprocd a intereselor etc.

Dacd asociem aceste forme de intervenlie a veciniror cufaptul cd sfera reraliilor de implicare reciprocd avea o extensiedispusa. intr-un spectru foarte rarg (construcfii, inmormdntdri,botezuri, nunfi etc.). ne ddnr ,.u.nu" de ce u..indtut"u urigu.u oin_tercunoagtere detaliatd gi de ce se regdsea in forme cu adevdrateficiente de asistare.Relafiile intense gi atdt de diverse fbceau ca aspectelereferitoare la individuahzare, formalizare, separare ori cere secretesd rdmdn[ rerativ puline. Asemenea situ;tii runclionare erauposibile in satul tradilional romdnesc gi pentru cd intre vecini semanifesta aga-zisul ,,drept la indiscrelie,,, adici fiqr4_arJLrr ,,urspr ra lnqlscrette.., adtcd fiecare gtia despreceldlalt mai mult decdt acesta ii permiiea sd afle. V Miftode. Teorie Si metocld in

r,r1r. 1995. p.92.ctsistenla sociald, Editura Fundafiei Axis,

299298

Dumitru STAN

exemple.a. femeile sterile erau repudiate, iar

se bucurau de multa consideralie in familieb. nou ndsculii care aveau defect

e (spartani), fie ldsafi sd moard (eschimogi), fieale pedepsei divine (romAni). fie judecaii cadivinitatea verifica altruismul oamenilor (la

c. na$terea ugoard, starea fttului gi a mamei, evoluliaacestora pe perioade mari de timp erau apreciateproprietdlile magice ale locului und. ,. disfbsurapdmAnt, fAn etc.), de vigilen(a bdrbatilor caie trpaza acelr"ri spafiu pent^r a nu ldsa sd se apropie spiritele malefice,de persoanele care asistau Ia nagtere g.a.m.d.

Di' acest urtim p'nct de vecrere, in rurarur tradi{ionalromdnesc. cea -li avizatd persoand era moaga, iar tradiliarevendica..q ,,continuitate in aregerea moa$ei pentru mai multegenera1ii"r35. Se ajungea, astfel: i; o anumitd specializare ins.upravegherea gi ajutarea desftgurdrii nagterilor' gi---rhiu, tudesemnarea (recunoagterea) unei ,,moage de neam,,. De reguld,aceasta trebuia sa fre cea mai batrdnd femeie dintre rudele de sdngeale tatdlui genitor sau, in ripsa ei, nora acesteia - ,,stdp6nd in casabdtrAneascd".

_ Treptat, obrigativitatea inmdirii dinrre moaqd gi familia in carese nastea m copil a dispdrut, caritafile unor moage locare au fostdeosebit de apreciate, qtfel cd acestea igi exercitau rolul at6t in familiilerudelor. cdt pi i'cazur farniliiror cu .u..i..', avea. legdturi de nrdenie.

Pe ansamblu. putem spune cd moaga a exercitat in satul

tr.dilional romdnesc un comprex de roruri pe care r-am puteaIczutna in urntdtoarele aspecte:a. ror de s/tinintr ,/ incrrumdtor - dovedit de indicaliile pecare le didea viitoarei mame in flrrouou in care u".u.,u punus,rcina. in legatu'a cu structura regimurui ar;meniar; iipurite derrctivitdli care ii era.u perniise pentri a nu dduna fdturui, cum sd.cac{ioneze in cazur diferiteror simptome, reordonarea reraliirorscxuale etc.;b' rol de oh'tetrician deoarece ddcrea ajutor efectiv femeiicare ndgtea, nou-ndscuturui - in primere zile de iupa nugirre, cat girnamei - in perioada de lduzie;c. rol de ,,moaSd de buric,,, prin faptul cd tdia gi legac'rdonur ombiricar oferind, astfer, ganse reare dezvortdrii unei noiliinfe umane;d. rol de nasci intrucdt asigura, impreund cu solulsttpranumrt ,,flo$" sau ,,mogoi,', nd$io ie botez jr ,ro de-cununie.lr{elegem astfel rorul esenliar jucat de moagd in intreaga evorulie aeclui pe care l-a ,,mogit". in timp, moa$a a cedat misiu-nea de nagd,tlur a pdstrat cererarte roruri pa'a i' momentur extinderii asistenfei

r r rcdicale or ganizate.e' ror de [uman in momentur organizdrii unor acfiuni care sdlrurifice mediur in care rocuiau nou-nd"scutur gi rehuza sau care sdrrtragd asupra ror forfa unor spirite benefice: curalirea camerei,ir'bdierea rituald, agezarea mesLi p.n,ru

"..]a.r.*,'i"J.lrrur a.rrrrbunare a trrsitoarelorlST etc.

Sociologin ruralului trndilional romiinesc

f. rol de conJident Si educator in perioada postnatalitalii,"' V. Trebici. I. Chinoiu,

lemogra/ie Si etnografie. Editura gtiinlifici 9iI nciclopedic6. BLrcuregri, 19g6, p. 26a.

,,_,l.ur,.tnescu, Mitoktgie rimdnd, Editura Acaderniei, Bucuregti, 19g5, p.

ti5,, ^l\. Lonstantf nescu, op.cit., p.90.

300301

Duminru STAN

deoarece urmlrea relafia mamei cu copilul, cu soful, frcearecomanddri mamei privitoare la momentul reludrii rela{iei sexuale,la alimentafia acesteia gi a copilului etc.

chiar dacd intervenliile moasei se intindeau atdt peperioada prenatalitdyii, c6tt si in 'perioada postnatalitdlii, parteacea mai consistentd in care se solicita imperativ prezen[a ei eramomentul efectiv al. naqterii. prus o perioadd de cdteva zile dupdaceasta. Timp de trei-cinci zile, moaga devenea autoritatea cea maiinsemnatd gi intdlnita aproape permanent la casa unde avusese locnagterea unui copil. Decidea asupra multor probleme ale familiei,pentru a nu cauza prejudicii lehuzei gi nou-ndscutului: trimiteacopiii mai mici la rude sau vecini, distribuia copiilor mai mari gisofului o parte din rolurile rnamei, diagnostica starea de sdndtate aldtului gi urgenta, dupd caz. momentul botezului, veghea larespectarea condifiilor de vizitare, stabilea diferite categorii deinterdiclii g.a.m.d.

Multe dintre aceste aspecte lehuza gi familia ei le cunogteaufie din auzite, fie dintr-o experienfa proprie anterioard. Totugi,rolurile moagei erau respectate gi parcurse de fiecare datd ca unadevdrat ritual, existdnd convingerea cd, in acele prime zile, sehotira destinul noului ndscut.

intrucdt prin acfiunile ei moaga se implica destul de mult inproblemele esenfiale ale unei famirii, s-a ajuns la recunoagterea eica persoand de ,supraordonore ce a.sigura asistarea tuturor fomitiilorgi acorda aceleagi ganse tuturor nou-ndscufilor. prin prerogativelecomplexe pe care Ie indeplinea, moaga, dincolo de mogirea fhtului,contribuia la funclionalitatea comunitlfii rurale deoarece:

a. introducea ordine, organizue in familiile pe care le asista;b. provoca manifestdri de solidarizare inire cei asistali de

ea la nagtere;

Sociologio ruralului trndilionol romilnesc

c. executa o rerativd asistare medicard, in speciar pentru varstacrpildriei, veghind astfer ra sdndtatea tinerei g.n.ruiii u ,uiurui.Pentru cate atribulii de asistare avea gi pentru c6te efecteJ,zitive provoca, mo!$l - personaj centrar in-saiul tradilionar - alirst, din pdcate, insuficient anahzita de etnorogi, sociorogi sau detcoria asistenlei sociale.

4.3.6- NAgrf. Starea de vurnerabilitate poate sd survind inviata individului sau grupului in orice moment din cauza unorcvenimente neprevdzute siu datoritd nerespectdrii ori neindepriniriicondiliilor de normalitate.

. Dlca grupul se afld in dificurtate, acea'sta ar fi urmareaLrnor insuficienfe corective sau individuare (care afectiazi epidemictrn numdr considerabil de indivi zi), de sorginte "",.ra g.upurui saurnternd acestuia.

in comunitdlile..tradilionale, presiunile grupului asuprairdividului erau deosebit de mari deoarece se intuia pericorurrrbaterii de la normaritate a acestuia din urm6, iar prin aceasta,crodarea treptatd a normalitdlii intregii colectivitdli. De aceea, oriceindivid trebuia asistatin.cel pufin ioua momente speciale sau det,ecere, considerate a fi gi cere mai critice: na$tereo si cdsdtoria.Ambere momente, esenliare in viala inairiJiui,*tiuuiuu ,alie puse sub protecfia unor persoane cu mare influenla gi probitates,cio-culturard, care purtau numere de nagi. In mentaritateatradilionala se aprecia cd nasii constituie o trubrare a pdrinlirorruturali numai cd, spre deosebire de parinfii gr;ii;i, carerlcteminau caracteristicire fizice are tinerei ;#dii,'"i eraurnodelatorii principari ai trdsaturilor spirituare are acesteia.

- Altfel spus, nagii deveneau ,,pdrinfii spirituali,, aiindividului. iar acest efeciera posibil aou, i'urma impricdrii lor in

302303

Dumitru STAN

desftgurare a ritualurilor de botez Si de cununie. in functie deaceste dou[ situalii se frcea (gi se mai face inca) distinctia statutar-institulionala intre ndsia de botez gi nd.;ia de cununie gi se

delimitau cu claritate obligafiile celor pentru care se desfrguraurittralurile. Aceqtia din urma se nllmeall Jini, rdmdneau dependenlitoatd viafa atdt fald. de parinlii genitori. cdt gi fa{a de ,,parinliispirituali", iar multe dintre succesele ori insuccesele lor erauexplicate ca derivalii sau consecinfe ale naturii relafiilor cu ambeleclase de pdrin[i.

Pentru membrii satului tradifional, neparcurgerea acestordoud momente (botezul Ei cununia) era de neconceput; individulaflat intr-o aselnenea situalie era, de fapt, in ipostaza de a purta infata celorlalli r.rn stigmat mai puternic dec6t lipsa integritatii fizicesau inapoierea mintald. Mai mult, cazurile de acest gen erauechivalate unor irnpietdfi gi considerate ca pericole nu numaipentru existenfa individuala, ci gi pentru cea a comunitAtii care leaccepta. Pentru a evita asemenea momente neplf,cute, comunitateaii supunea supliciilor marginalizitrii pe cei nebotezafi, necununafi,nu le oferea asistenfd, in ultimd instan!6 ii forfa gi pe aceastd cale sIintre in spafiul sferei normalitetii socio-culturale locale. Chiar dacIritualurile de botez Ei de cununie ne sunt cunoscute, intrucAt le-amtr[it noi ingine gi /sau le-am vdzutla allii, prezentdm. in continuare,cAteva aspecte ale relaliei de nigie ca gesturi gi simboluri implicatein asistarea sociald comunitard. Facem aceasta pentru ci suntemconvingi de veridicitatea afirmaliei lui Hegel: ,,nu tot ceea ce neeste familiar, este totodatd gi cunoscut".

Botezul reprezintd Lln moment intdlnit in aproape toatereligiile lumii. El sugereazd purificare, lepddare de demon,exorcizare prin mdrturisirea pdcatelor gi stropire (atunci cAnd areloc la o vdrsti inaintatd) sau imersiune, cufundare de trei ori in apd

slinlita pentru a i se ierta nou-ndscutului pacatele strdmoge$ti'38.[-a cregtir-ri. boteztrl se desligoari. de regula. la cdteva zile

rlr-rpd nagtere gi echivaleazd cLl obfinerea dreptului divin deexistenti ..in aceastd lume" salr cLl un demers de marcare arlcspdrfirii litului de faza anterioard, intrauterind . Introducerea inIrtme. crestinurea sau,.lumirea" esteJdcutd de nasi si consemnatdPrin acordarea unui nume, pe de o parte, iar, pe de altd parte, prinirts'lituirea unor legdturi de rudenie care oblig[ la respectarea unuisistem de obligafii de cdtre nagi gi fini: ,,nagii aveau obligafia de a-icLulllna pe finii pe care i-au botezat; parlicipau la inmormantaretlacd ace$tia decedau inaintea lor. La rdndul lor, finii aveau,bligalia de a face vizite protocolare nagilor in anumite zile alerrnului, ducdndu-le daruri speciale; ii ajutau la anumite munci,participaur la ceremoniile familiei nagilor. c6nd nagul murea, finulii finea lumdnarea, a$a cum acesta i-a dat h-rmind la botez. c6ndlinul murea inaintea implinirii varstei de un an nagul ii pl[tea toateeheltuielile de inmormantaLe"lie. in cazul in care finul ramanea,rf-an, nagul era cel care se oclrpa de cregterea qi educalia lui, ca gie urn i-ar fl fbst fiu natural.

Pe lAnga faptul de a-l asista pe fin gi a-l indruma din puncttle vedere spiritual. urrndrindu-i manifestdrile gi intervenindc:orectiv ori de cate ori era nevoie, nagul punea in funcliune, spuneIL Stalrl, doud forme speciale de inrLrdiret*0: rudenia spiriruald printtti.fie (o Iegdtura de rudenie care, in comunitdlile tradilionale

'crrnAnegti. era consideratd mai puternicd decdt cea bazatd, pe

consanguinitate) gi rudenia spiritualci derivatd din niisie (inrudire

l.: I M Stoian, Diclionnr religios,EdituraCararnond, Bucuregti, 1994,p. 42.'t'' N. Constantinescu. op.cit., pp. 87-88." H. Stahl, Contributii lq studiul .tatelor deviilmase romanesti, Editura

Acaderniei, Bucuregti. 1959, vol. I-lll.

304 305

Dumitru STAN

cu tofi afinii celeilalte pdrli).Incheierea r"rnor relafii matrimoniale prin nesocotirea acestor

rnorald pentru laptele reprobabile comise, de recomanddrileprivind participarea adecvatd vdrstei I categoriide cete - ale bdiegilor, ale fetelor, riti - desugestiile privind alegerea partenerul viitoarerelalie matrimoniald, de consimlirea de a adduga la calitatea denagi de botez gi pe aceea de nagi de cununie etc. in cazul in carefinul de botez, prin actele pe care le sdvArgea, nu respectaindicaliile nagilor sau cauza defbimarea prestigiului acesrora, seanula obligaJia nagilor de a acorda asistenfa finului in timpulcisdtoriei gi dupa aceasta.

Exigenlele privitoare la alegere puteau fi formulate nunumai de citre nagii de botez, ci gi din partea finiror atunci cdnd igiexprimau preferinla pentru anumili nagi de cununie. ca atare.acegtia trebuiau s[ fie ,,oameni de frunte, de vazd,in sat... gi cu darede mdna ca sd poatd ajuta in orice imprejurare tAndra pereche,'141.

rn faza de evolulie a vdrstei in care individul era apt sd secunune qi, deci, sd, realizeze relalia matrimoniald, starea lui devulnerabilitate era mai scdzutd in comparalie cu cea din momentuldesftgur[rii botezului. chiar in aceste conditii, nevoia de asistareera un imperativ manifest la ambii membri ai cuplului proaspdt

Hr

-1. geulean, Poezia populard de nuntd, Editura Minerva, Bucuregti, r9g5, p.

208.

S oc iolog ia r ural ul ui tradilio nal romfrnesc

' ()nstituit - in special in momentele cununiei religioase, in perioada

rrrrcdiat urmdtoare cdsdtoriei pi in validarea sociald a statutului

rrrrrr-ital. in acest sens, amintim o serie de dificultali prezente inrrrr.alul romAnesc tradilional care, pentru a fi depdgite, revendicau

lrrczenla gi intervenlia nagilor: insuficienta cunoagtere prealabild a

t.ur respectatd vdrsta optimd pentru cdsdtorie), nostalgia dupd rolulrr statutul antemarital, limitarea exageratd a numdrului contactelor

t)c care tdndra proaspdt casatoritd le mai putea avea cu familia de

1rrovenienfd q.a.m.d.

Toate aceste situafii 9i multe altele puteau fi aplanate, in

lrrimul rdnd, prin faptul cd tdndrul so! adopta in mod spontan

r trnrportamentul aferent capului familiei, iar tAnara solie trecea de

Itt .subordonarea f'a;a de tatd gi de la supunerea oarbd fa![ de

Jrroblemele grupului familial de origine. /a de

rol Ei idolatrizarea acestuia. Pentru tinerii d i!i,sc schimbau doar personajele 9i o parte din iul

socio-cultural igi pdstra caracteristicile 9i dup[ casdtorie, fapt care

l'avorrza, in marea majoritate a cazurilor, tealtzarea unei adapt[ri

rcciproce rapide.in al doilea rdnd, nepotrivirile, stirile de crrzd puteau fi

tlcpagite de noul cuplu prin respectarea recomanddrilor primite de

la nagi in momentele de consiliere sau de .iudecata reparatorie

Irsupra unor litigii intrafamiliale (neradicale). Aqadar, stabilitatea,

Irrmonia, succesele tinerei familii din satul tradifional depindeau, in

rrrare parte, de oportunitatea Si gradul de implicare a nasilor sau de

cxemplul pe care acegtia il ofereau. Legat de aceastd idee, I'

306 307

Dumitru STAN Sociologia rurulalui tradilional romilnesc

rrrrSi"t 9i f-in: dacd in primul caz justificarea pornea tot de la nevoia'le asistare gi pregatire a tineriror casatori{i pentru o r.tu1i. sexuard,rrrr.r.nroasd. cea de-a doua sitr"ralle era condamnata gi echivalatd carrrccstuoasd- fiind rnentionatd in fbrcrorul nostru mai murt in scopl)te \'clttlv.

o varietate murt mai mare de aspecte are rerafiei dintre fini,i nagi ar putea fi evicrenfiate craca am porni de ra modaritatirelr rgilIs, zonale saLl regionare are rlanifestarii acestei reratii.'\scrnenea demersuri au fost realizate in speciar o.

"tnog.ui,';it'lrrologi; di'colo de inventarierea variitelor inldfigari aleIt'giiturilor di'tre nagi gi fini, in privinla prezenlei urir,a.ii socialenrtlc aceste pirtiputem conchide astt-el;a. relafia de nagie constituia, pe ansamblu, o relalie de

'rsrstare bazatd pe principitrr reciprocircirii potenyiare: nagii asistau,rrrrinte de toate, din altruism. considerente morale, religioase, dar gitrcntru a fi, la nevoie, ajuta{i de fini;

b' scopur fundamentar ar asistdrii in ambere momente(l,tcz. cLrnunie) era dat de nevoia intrarii i' .or-marit a;te (,,cr ./i caItrrrtau "). Normalitatea. fii'd rezultatul unur proces, era ,,marcatd.,'rr. declangata de cele doud momente ,,de trecere" dar, in a.etagitrrrp. solicita un travaliu indelungat; de aceea faptele de asistare al'ilor de cdtre nagi se intindeau, in mod obignuit, pe toatd duratavrctrr acestora din urmd.

c. fbrd institurlia ndgiei, p

lrecifice normalitalii socio_cultuirrr li tbst. probabil, mai restrdnsd.

, rc$terea segmentului de subnorm

'tr I. geulean , op cit., p. 20g.

' rIlicatia exacta a acestuia. ceea ce putem afirma fbrd teama de a gregi este ciI jl,::':1"._:":'::l,i,irl^"_nrd".r. rotal nesenrnificativd i" ,prtirr ioilan"r" ei,

'rr t orrsecin[d, nu trebuie considerat ca fiindu_ne specific.308

309

Dumitru STAN

continud a func{ionalitalii sociale.

4-3.7. sArnA.Nrr. Dacd judecdm vdrstele gi rorul ror socialdupa criteriile funcfionale din etapa actuald a d,ezvoltdrii socio_L'nane, ceea ce vom afirrna despre vdrsta a treia din ruralultradifional. va apdrea cer pu{in ca un aspect pitoresc - daci nuchiar imposibil sa fi existaicu adevdrat.

vir labile pentru perioadele anticeti1 nu este inleleasd ca o etapd de

':,19u: elogii qi i se fac apologi:pilda, intr-un text in limbi latinrrrrcntionate. gapte etape de,v6rstd: ,,copildria, adicd v6rst a pd.n't la 7;rrri, puerilia, care dureazd pdnd la'14 ani; uaot"rl.niu, care seirrtinde pdnd la 2r,28 sau 35 de ani; tir.;.,;;;G;;lfilou,ru

"r,.merge pdna la 45 de ani (,,aceastaLtru forla pe care o are de a se aiutaristotel',); maturitatea, care .rta lu(,,in care persoana capdtd greutate,,c6nd omul nu mai este tAnar. darl. care dweazd, pdna la 70 de ani;ectutea,',',. Ultima gi mai ales

etape au fost .supraevaluate in perioadele

i' r e I e p ci u n i i " e i c h i ar - " I'i [1T'", ;,T i l,11".i::,, Jl Hl,:iii! ?f I

i *Istoricii, etnologii gi antroporo gii apreciaza .a g"-niocralia a

l'""p,J..rt- funcfioneze cu muri tirip inaintea etffi-truoilionut.lprobabil, incepand cu perioada paleoliticului mrjrocil-am- evorulia,rnenirii), s-a impus in mod naturar in aproape toate spaliile, iar carrrgumente indubitabile in acest sens sunt dovezile ,.ru.iio-. r a cultulrtrdmosilor, cultul bdtrdnilor, iconografia, rrprrrriiirri sociatetlaspre zei ca oameni cu pdrul atO, 4et'ep1i ti Ui[rriii;i'e;';.

Nici in satul tradilional .o-inlr., "Uarranrpo' n, eratt's'ociatd cu neputinla; dimpotrivd,, ea avea o ascendentd clard in

Sociologitr rurolului trocliyiond romfrnesc

logie, Editura gtiintificd gi enciclopedicd,

lt.riticlues cle vieipe,sse,pUF, paris, ,nru"n du social. .formarion et crise des

310311

Dumitru STAN

raport cu celelalte varste. cumuldnd calitali gi atribulii atAt de

insemnatc incdt asigura asistarea funcfionhrii intregii cornunitdli.Mai mult. grupul oumenilor buni ;i hiiffAni eclipsa, prin experienfigi prestigiu. inclusiv atribufiile adunarii obptegti gi lua hotarAri

decisive privitoare la: .,patrimoniul obgtii. organizarea muncilor

agricole (pastorale). relaliile de larnilie, organizarea gi intrefinerea

cultului. incheierea Llnor angajamente, rezolvarea conflictelor

etc."l46. Datorita acestor roluri. batrAnii erau venerali ca adevdrafi

s/in1i ai sutului, iar dacf, se iveau dificultEli in functionarea

comunitdlii rurale se considera cd acestea ar fr urmiri ale faptului

cd nu existau in interiorul ei biitrani verilobili (de unde, probabil, gi

zicala:,,cine nu are bdtrdr-ri, sa qi-i cr-ulpere"!/.

Gerontocralia era reprezentatd, aEadar. de o ceald abilrAnilor alcatuita clin oameni in vdrstd cle aproximativ 60-70 ani,

din membri recunosct-tfi ca fiind in{elepli, imparfiali, cei mai buni

cunoscdtori ai istoriei gi problemelor satului, definltori ai

controlului asllpra activitatii celorlalte cete (,.ceata profesionald"

sau a,,oafirenilor zdraveni" gi ,,ceata fl6c6ilor"la7) g.a.m.d.

Pluralitatea atribufiilor (morale. juridice, organizatorice,

religioase etc.) cetei de b[trdni justificd asocierea gerontocraliei cu

pirghiile cele mai insemnate de asistare sociala intracomunitari(inclusiv prin bitrAnii care nu erau cupringi in ceata conducltoare,

dar care. in familiile lor extinse. aveau rol consultativ gi/sau

decizional).

'to M. Dvoracek, l,storiu clreptului rontdnesc, Editura Funda{iei Chemarea, lagi,

1992. o.96.'t7 Romulus Vulcdnescu, Etnologie iuricticd, 1970.

Sociologia rurul ul rti trnditionil romiinesc

Satul tradilional rorndnesc ..firncfiona ca un stat foane mic.liind or-eanizat dr,rph necrnt Si tmblqre pe bcifriini"las. Pontind de larrceste apafienenle se stabileau obligatiile sau avantajele indivizilor innporturile lor cu institLrliile centrale. cu intreaga comLrnitate sdteasca

\llr cLl alte persoane pafiictrlar.. it't fixarea nivelului obligafiilor gi

,rrantajclor se linea cont nu numai cie,,cuvenitele neamului", ci gi de

posibilitalile personale ori far-niliale, de obiectivele de interes general,

tlc impre.jurarile speciale (foarnete. rizboaie. epidernii) pe care le traiaconrlmitatc'a etc. Se prociucea. astf-el. un sistem cornplex de asistare intrrrc bitrdnii satLrlui congtientizaLr. primii. tipurile de vulnerabilitati(individuale sau comuritare) gi recomandau fonnele cele mai adecvate,lc clcpitgirc a dilLctrltitilor.

Mdsurile de asistale propllse de aceqtia erall acceptate fdrdczitare intrLrcAt satenii apreciau cd:

a. batrAnii sr,u'rt pr-rrtitorii calitalilor strdmogegti gi

crrnoscdtori ai solr-rliilol optirne, c'onfirntcrte in timp prin repetilie;b. batrdnii sunt mai aproape de origini. de incepr-rturi sau de

e eea ce s-a petrecllt exenrplar ,.in illo tempore"llerc. birtriurii slutt ntai apl'oape de Dumnezeu prin fazele de

purificare pe care le-au depagit pAna la vArsta venerabild Ia care aurrjLrr-rs qi, ca atare. sunl mui putin predispusi greS'elilor. Probele.incercdrile dificite pe care le-ar fl parcurs gi calitatea rdspunsurilorl)e care le-au gdsit ii indreptafeau pe acegtia sa delind conducereacornunitdlii. Calitalile deosebite ale bdtrdnilor erau confirmate qi

sustinute, in r"rltintd instantd. de istoria pe care ei o trdisera gi de

"'Il. Stahl, P. H. Stahl, Civili:utria vec,hilor.s'ute romuneSli, Editura $tiinrifica,llrrcureqti. 1968, pp.34-40.'" M Eliade. lllc.yterul MctnLtle, Editura Junirnea. Iasi. 1992.

3t2 iri

Dumitru STAN

renumele pe care f-iecare in parte gi-l capitaser50.Pornind de la astfel de considerente fald de bdtrdni, in saturtradilional romAnesc erau acceptate urmdtoarele forme de inter_venfie socialS din parlea membrilor acestei categorii de vdrstd:

^' Rezolvarea priciniror de hotar prin faptui ca eraucunoscdtori ai semneror vechi sau aveau gtiinfa aesp.e documenre,infelegeri, convenfii legate de stdpdnireaindividuald sau colectivd. in asemenea siprin ei inS'iSi dovezi, ntdrturii consistentordonare a vielii pentru contunitatea dinpentru comunitdtile invecinate.

'to N. Petresc u, printitivii. Editura Casei $coalelor, Bucuregti, 1944, p. 155

ar A)t4

Sociologin rurolului trutlilionul romfrnesc

Am trecut in revisti cateva insta'te realizatoare aleprocesului de asistare sociala in satul romdnesc tradilional:pcrsonalitalile locale. rudele. preotlll, vecinii, moaga, nagii gibatranii. Fiecare dintre aceste instan{e ar merita o abordare etno-sociologicd extinsd pentru a infelege foarte bine faza natural-liluntropicti din istoria manif-estarii ocrotirii sociale. Ne-am reztJmat,ins[. doar la descrieri, explicafii sumare gi enumerdri, iar listarcalizatorilor actelor de asistare ar putea fi in continuare completatd.Ar putea fi amintite. in acelagi sens, alte figuri importante ale.Lrralului tradifional - dascdlul. invdf[torul, qamanul, vraciul $.a. - $ichiar aspectele istoriei gi culturii locale care aveau efecte curativecvidente: legende, proverbe, pilde, norrne functionale in cazuriextreme etc.

Pentru a evita unele confuzii, se cuvin a fi fdcute doudlrrecizdri care si aiba gi rolul de concluzii in problema realizatoruluit r,s' is le n te i s'oc i cr Ie I rudili ona le :

a. S-ar putea crede din cele enunfate anterior cd ne_amorientat demersul spre evidenfierea unor faze istorice ale asistenteirnedicale, asistenfei religioase. asistenfeijuridice etc. gi ci nu ar fi'orba de forme tradilionale de asistare sociali. in realitate,

b. Supravegherea (alaturi de bisericd)a regulii interdic{iei incestului (confirmau sauincheierii unei relafii nratrimoniale).

c. consilierea parlilor aflate in conflict ra niverul familieisau al comunitdlii sategti.

d. oferirea de sfaturi gi indrumdri aceror indivizi care eraun! 9at9 de a infEptui un act de mare imporranfd 1rpr. .""_ptu,cdsdtoria in alt sat, plecarea la oaste etc.).e. Umrarirea respectdrii curtului rerigios gi a puritalii morare arnernbrilor conunitdlii, ludnd deciz ii de lapictar.e sau exclucrere dincomunilate aturci c6nd derictere erau grave; cdnd o deficienta era pecale de a se agrava, ut.lionuu prrruiti, pr,, pr"r"rrrri,'ludecdrii

morale, upeluncl la procedet,rl ,,.rtiigcirii pe.\,te sat,, .f' stabilirea- de prioritafi in acordarea de ajutoare cdtreindrvizii afla1i in dificultate gi urmdreau modul in care comunitateaigi indeplinea obligaliile revenite in acest sens etc.Exemplele privitoare la rorur bdtrdniror gi ar gerontocrafiei

modului de respectareinfirmau posibilitatea

3t5

Dumitru STAN

aspectele rnedicale. religioase. juliclice etc. erau subordonate. in

ruralnl tradilior-ral, unui scop esenlial pentru procesul de asistare:

a s i g,ur ctr e u nor m ul i t ci 1i i S i ur m o n i e i s o c i q I e.

Un asemenea scop este, evident, intAlnit Ei astazi, numai c6,

spre deosebire de mediul tradilional, unde intervenfia de asistare

era o dctlorie cu sens de dulinti. in societatea actuald asistarea este

rezultatul unei conduite pozitive. premeditate. Spre exemplu. incomunitatea tradilionala, individul marcat de infrrmitate fizicd sau

intelectuald reprezenta o incercare originatd in voinla divinitalii, o

petleupsd coleclit,d pentru familia extinsd (neam) sau chiar pentru

intregul sat. in astfel de situalii, intervenlia grupului comunitar se

caracteriza prin asistare rnultidirecfionatd (medicald, religioasd,

educalionala, juridicd etc.), obligativitate. r'alionalitate limitatd 9i

printr-o derulare de comportamente care sd fie acceptate qi pldcute

nu atAt de cei celor asistafi, cAt, mai ales, de divinitate'in societatea actual6. stdrile de dificultate reprezinld' cqzuri

f-atA de care se ttrhzeazd fbrme gtiinlifice de intervenlie, conduse de

organizalii speciale. originate mai pulin in grija fala de individ 9i

nrult mai mult in intere,sul de a nu oveu ceea ce numim ,,problemes'ociule ".

b. Efortul de asistare sociald in comunitalile tradilionaletrebuia desftgurat, dupd cum am ardtat deja, de toli membrii valiziai acestora. in tirnp, rolurile irnpoftante ale unor indivizi (nagi,

rnoagd, bitrdni, vecinietc.) s-au fixat in modele stabile din punct de

vedere funcfional - adicd s-au institttfionalizat. De aceea, inasistarea sociala tradi{ionala erau implicate in mod special

institutiile: biserica, geronlocruliu, moSitttl Si ndSia, vecincitatea,

rttde n ict,,y c' o al a, pr imdr i u b t c.

Fiecare dintre aceste institulii dezvolta relalii specifice' iar

ir-r funclie de tipurile gi gradele de dificultate manifeste in cadrul

comunitalii. indivizii resintleau .fbrmele de inleryentie ale unui

nttmdr mai ntic suu mui mare dintre inslilt't[iile uminlile.

4.4: DESTINATIA ACTIUNILOR DE ASISTARE SOCIALA' in

cca mai llare parte a ei. aceastd probler-nd din analiza fenomenului

asistarii tradilionale este cunoscutd; f-acenl aceastd afirmalie

cleoarece Starile actuale de vulnerabilitate sunt atdt achizilii stricte

ale contemporaneitalii. cdt gi prelungiri sau ad6ugiri la diferite

stadii de dificultate ale comuniutii traditionale. Prin urmare. dacd

identificarn destinatarii actuali ai asisten(ei sociale, atunci ne dimseama. cel pulin in parte, pe cine viza asistarea sociald tradilionald.

CLr alte cuvinte, este relativ ugor sd SIin cine lrebuiu as'islal,

clar, in acelagi timp, ne ddm seama cd avem mai puline informaliidespre modul in care erau delimitate, atestate categoriile defavorizate

san despre atitudinea fald de acestea in ruralul tradilional. Pentru

ldmurirea acestor aspecte neclare, dar definitorii, trebuie sd pornim,

in primul rand, de la legea morqld nuturald prezentd in orice fiinfa

umand gi. in al doilea rAnd, de la recomanjdrile derivale din(tpctrlenenlu reIigioosd a comunilurilor.

Prirna dintre aceste doud orientari principiale ale asistdrii

sociale ne conduce la ideea cd acordarea ajutorului se justificd dinptrnct tle t,edere biologic: speciile, inclusiv cea uman6, au tendinla

de a-gi conserva rnembrii. Ca atare, reacfia de ajutorare in mediile

socio-umane se poate indrepta asupra oricdrei persoane indiferent

cle caracteristicile fizice, etnice, sociale etc. ale acesteia.

Naturalelea asistdrii se verificd nu numai prin promptitudinea

interventiilor comunitarilor, ci gi prin formele prin care aceqtia

intervin. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de manifestdri

alc asistdrii fbarte asemdndtoare sau chiar identice in spafii

cLrlturale cu caracteristici foarte diferite. Concluzia la care ajungem

317

r unil ul tti t rod ili o nul romAnesc

36

Dumitru STAN

urmirind aceste premise este cd tofi oarnenii. prin natura lorbiologica gi prin rnoralitatea instinctivd pe care o posedf,, suntpredispugi. pe de o parte sa-gi asiste semenii, iar pe de altd parte s6a$tepte asistarea din partea acestora.

Cea de a doua orientare principiald a asistarii socialeemerge din sf-era socio-culturalitefii gi, mai ales, pentru locuitoriisatelor tradilionale rom6negti, din particLrlaritalile religiei la careacegtia subscriau. Spafiul romAnesc a fost (gi este) unul alortodoxiei, iar acolo unde a cuprins gi alte apartenente religioase,acestea au fost variante ale cregtinismului. Doctrina religioas6cregtind, in esenfa ei. este un indemn perm4nent la generozitate gila acordare necondilionatd de ajutor: ,, sd nu lagi pe cel sdrac lipsitde hrand..., sufletul fldmdnd sd nu-l intristezi gi sd nu urgisegti peom cdnd are lipsd. Inima necdjitb nu o tulbura pi nu intdrzia a dacelui lipsit. Rugdciunea celui necajit nu o lepdda gi nu-ti intoarcefa\ata de la cel sarac... Pleaca sdracului urechea ta gi cr-r blAndeterdspunde-i cele de pace. Scoate pe cel nap6stuit din mAnia celui ce-lndpistuiegte qi sa nu fii slab de inger cand judeci. Fii celor orfani caun tatd.

Totugi, individul, ca gi grupul comunitar, avea posibilitalilirnitate de acordare a ajutorului gi, din aceastd ca:uud., credem cd aufbst stabilite, in timp, criterii dupd care se frcea selecfia celor careber-reficiau de asistare sociald. In consecintd, ajutorul era directionatcdtre persoanele def-avorizate. in rnod diferentiat, in funclie de tipulde handicap, categoria de vdrsti, sexul persoanei, gradul dereceptivitate la demersr-rrile de recllperare. starea sociald g.a.m.d. pe dealth parte. se finea cont gi de sursele inductoare de vulnerabilitate:voinla divin[, grupul de apartenenfi, relaliile extracomunitare,

''' Ct. Episcop Vasile Tirgovigteanul, ,,Opera caritativd a Bisericiiveacuri cregtine", in rev. Orlodoxia, nr.2ll99l, p. 144.

individul insugi prin comportamente autostigmat jzante etc.Por'ind de la aceste cadre de clasificare a tipurilor de

dificultali, instanfele de asistare sociald giseau formele cele maipotrivite sall, mdcar, cele mai utile de intervenlie. in comunitateatradi{ionald romaneascd s-au impus, treptat, cdteva tendinle deacordare a a.jr.rtortrlr-ri dupd cum urmeazd.

a. Erau asistate intr-o mdsurd mai mica persoanele carea)/:au un hundicap din nastere decdt cele care aveau un handicapdobandit. Despre primele se credea cd ispdgeau o pedeapsdetichetata de la inceput ca avand origine divind, iai zidiritedumnezeies'ti nu mai puteau /i revocqte; secundele erau apreciate caliind semne ale greselilor ,seru sldbiciunilor lumesti gi ca, prinacfiuni adecvate, s-ar putea reveni la starea normald, initiald.

b. Erau as'istate mai curand ins'uficienlele cctre afbctctu un

,qrup mure de persoane dec:dt cele care priveuu un .singur indivirJ;interesele gi neajunsurile acestuia din unnd treceau in pian secund,in raport cu interesele gi neajunsurile grupului, deoirece sateniiaveau mai mult obligalia qi dorinla de a asista decat posibilitalireale de asistare. chiar atunci cdnd se efectua interventia de asistareasupra unui individ, se considera, de fapt, c6 era asistatdcomunitatea din care acesta fhcea parte (familie, breasld, etnie etc.).

c. Erau asistate i. mod prevalent caregoriile preclispusevulnerabilitarii - copiii, batrariii. f-erneile, vdduvile, orfiniils2'- girnai puJin persoanele marcate de vulnerabilitate, care aveauposibilitali proprii de evitare ori de iegire din aceastd stare (spreexemplu: vagabonzii, alcoolicii, prostituatele, shracii lenegi etc.).

d. Primeau asisten[i toate categoriile defavorizate, daruiutorul se diferenlia treptat o data cu constatareq efbctelortlamcr,s'trilor da raL'uperure. Inclivizii care rdmdneau in sfera

'5r vezi gi M. Marshall, A.si.srettto ,vociald penrru bdrrdni, Editura Alternative,llucuregti, 1993.

r u nil ul tt i t rncl itio nnl ro mfi nesc

38

in primele

3t9

Dumitru STAN

subnormalitalii socio_culturale. <

empirice recuperatorii ale comusau de pernralreutizarea asistdacfiunile recuperatorii erau 1je iz$l slstatl, parfial sau total, de la ft

exlstall sall nu rude care sd se pre,f'. in cazLrl in care incliviz

pLlneau in pericol insagi existe

ln legislatia fiancezb nredievald se prevedeau rnasuri radicare impotriva ceror;: :;i:l il"llT:i:'if :)::i': " *ll;f " ; :*:; "i:]'::lt

#' r: upar e,

sd fle .. rrrsd care nu vrea sau nu va voi sa lucreze,culll s .. pentru ca acolo... sd fie pedepsitd dupd,t-,

E.

300_3 tirii. Editura pacifica, Bucuregti, 1994, pp.

oricat ar fi fost de dure, mdsurile amintite aveau un caracter

i'ccuperabili. fie recuperabili. intr-o oarecare mdsurd, dar numaiprin reorientarea for{ati a comportamentului lor.

rt'latiile intracomunitare ar fi avut o pondere mult mai insemnatd,;rsrstarea sociala ar f-r avut efecte mult mai reduse, coeziuneacomunitard ar fi fost conjuncturala gi insuficientd g.a.m.d. Acestet'l.ecte nu s-all produs. in special datoritd Bisericii. ca institulieIundamentald a satului romanesc traditional, aceasta a intervenit

Amintim numai cateva forme in care biserica asista familia:sti,qmotizorea infidelitdlij coniugale (in limrcaIt rncilor). neadntilereu decat in rare caz sau ctrt't'ii,sdloriei, criticareu situaliilor fn care iid de

"' Bi'erica si problemele sociole, Tipografia c6rlilor bisericegti, 1933,p.239.aa,JZ I

r urul ul ui traditional romiinesc

320

mentlx'ii ci clee'eelu!i, sultr.crt,cgltcreu nornutlircilii rclcrriei dinrreb:i,,,,,nni ,yi rincri. trrmurircu ri:;pcc'titt.ii ohrigurivitiilii p,e'ritntlei 4e(/(r/i1l S.il.nt.r'1.

b. G'iiu ftttii da 'druc.i

corstituia al cloilea obiectiv ese'tialal bisericii - primul fiincl acela al p.opoual'i;lt ;l ;;;;;;;credinfei. ..De Ia i'cepu_t_o'icc. a cle!i'ut biserica a tbst consideratproprietate a saracilor"'r" astfbl ca, actele de

'iilostenie patronate

de aceasta institufie erau lbarte lrLlmeroase: in flecare cir-rnrinica. ooata de cdtc ori era nevoie. Biserica organizaospdt lectuarea de colecte in favoarea lor gi seangaj acestor probreme prin contribu{ii materiareProPr enarea credinciogilor ei.AcfiLrnea de a.jutorare di

acestela consta. in Llltinta instantZin doua mari categoriil5(': ./u1tta tfldmdnzi. a adapa pe cei inseiati, a

cer gor-. a.cerccta pe cei bornavi. a cerceta pe cei care se afrd innecaztrri pi nevoi. a.i'gropa'rortii sdraci gr iara ruaej-Ei-/itpte aremilei 's4letcs'ti (a indrepta pe cer pdcdtos. ainvala p. ."t negtiutor ginepriccput. a da slat cerui carc'are trebLrinla de er. a ierta f...i .ur.ne-alr gregrt' a

'ra'gdia pe cer intristat, a nll ne rizbuna pe

aproapelc' nostfLr pentru rdur care ni r-a fbcut, u n. ,.rrgu pentrLlaproapele nostru).

Din enllnrerarea acestor se'rii de lapte coordonate :;irecomandatc cle biserica. intreziirim cu u;u'nfa stertutLrl ei cleveritabila institulie de asistare socialr pentru comunitatea traclilionala.Mai

'r-rlt. ea a reugit sa convir-rgd inti-o asemenea mdstrd. incat. in

mentalitatea rnembrilor satlllLli tradifional, nrt (ff fi exis.tut .srore cle

Dumitru STAN

1," 9n1."0 Vasile Tirsovigteanul, loc.c,ir..p. l4g.

-., ,'.rl ,Zus'.u''r. AI.rtru c're'srind, hrditura rrstituturui Bibric, Bucuregti, 1974,

Sociologia rurdul ui trudilionul roniinesc

tlalic'ienlci c'ure nu or./i ltutut.fi contrucorald de hi.seric:ir.

Aga ne explicinr de ce fbrmele de asistare. chiar atunci cAndnLr eralr realizatc'de biserica, ci de indivizi separafi gi intr-un alts;ra(iu decat cel al bisericii. trimiteau in subsidiar tot la sacrr-r Ei lapatronaj Lrl bisericesc.

Daci anl idcr-rt aceste precizdr.i privitoare la extensiarolurilor sociale ale bisericii gi la credibilitatea de care se bucurdrrceastd institr-rtie''. considerdm ca exenrplificarile noastre pot fiprezentate nrai departe cu mai pufine plecaLrfii gi. totodatb. pot fiinfelese mai bine.

c. .lsi.sturau coltiil,r' ,t.funi - se ficea in virtutea legaturiisilcrc. nristerioasc care ar fl existat intre pdrinlii decedati ai acestora5i satenii crr car-e fiecventaserd aceeagi biserica. Preotul hotara. incazul in care rllr existau rucle - sau dacf, existau ele nu aveausuficiente lbrte de asistare, care persoane sd se ocllpe deintre{inerea gi educagia copiilor orfani. Aceasti decizie de marere sponsabilitate revenea preoturlLri in virtutea faptului ca eraeonsiclcrat ..pdlintclc" conrunitalii. dar gi enoriagilor sii care see onsicleraLr ..lra{i". oricum. r'eprezenta un mare pacat - pentru rude.vecini qi pentrr-r credincio;ii comunitdtii'sategti - lipsirea orf-anilordc cele necesarc uuei existente norrlalel5T.

Iu prezent. indicele de incredere in instituliile societdtii rornAnegti este insci<lere accetltuati. Doar'-biselica gi arnrata nrai pdstreaza caracteristiciletraditiorrale ale aLrtoritatii. irr sorrdajele de dupd 1990, gradul de incledere inIliserica nLr a scazut rriciodata sLrb 809,o gi. din acest rnotiv. ea rdrn6ne inl'cprezentarea colectivi tru nunrai,.inrLrna" la tluctLraliile vietiipolitice din 1ard, ci;i principala spelanth de t'eaSezare firnctiorrald sau de revenire la norntalitateastrcio-culttrraln. Vczi alte detalii in acest sens in vol. Fetele:;chinhcirii. Rotncinii1i prot,octirile !run=itiei, Editura Nenrira. Bucuregti. 1999. pp. 166-175.' ' Vezi gi Gh. Soare. Bi:;et'it,tt.yi usistentu sociuld, Bucuresti. 1948.

322

Dumitru STAN

d. A'sistarea vdduvelor se producea, in mod normal. atuncicand acestea avealr o vhrstd venerabild gi nu locuiau impreund cuunul dintre frii lor. Ajutorul era of-erit in diverse forme: stutirea dedari (acestea fiind redistriburite celorlalli sdteni), clacd (in raport cumuncile de sezon), ingrijire (in momente de neputin{d fizicd),proteclie in fata unor eventllale abuzuri etc.

Vaduvia era etichetatd ca o stare de tulnerabilitute prinsingurdtcrre, iar aceastd deficienld era depagitd gi prin intervenliabisericii care revendica prezenla permanenti a vdduvelor lalitrrrghie (pentrLr depagirea izoldrii. cat gi ca o formd de exprimare afidelitalii fala de soful decedat) 9i implicarea lor in actele deasistare a altor persoane. ca atare, vdduvele erau mobilizare inaducerea orfanilor pentru a beneficia de ajutorul bisericii, ingdzduirea strainilor. in ajutorarea celor din inchisori, in acordareade sfaturi pentru ca tinerele mame sa-gi poata educa in mod corectcopiii etc.l58 Era. spunem noi. o formd deosebit de eficientd deasistare, intrucdt vdduvelor li se forrna convingerea cd nu auneapdratd nevoie de ajutor extern, ci. mai mult, ele insele aveaucapacitatea de a-i asista pe al1ii.

e. Asistcrrea ruturor per.toanelor, grupurilor care sufbriserddin cauzct unor cqlamitci!i: incendii, inundalii, epidemii, iazboaieetc' in asemenea imprejurdri difrcire, solidaritatea umand sesubordona idealurilor largi ale bisericii gi religiei: crcordare deujutor utunci cdnd eru c'eu mui mcu.e nevoie de el si ofbrireaaiutorului in mod .rponron ca urmare a naturii altruiste a omului ginu ca rezultat al unor calcule preliminare.

Actele de caritate erau, in astfer de situatii, mult mai

r5'v. Tirgovi$teanr,,,opera caritativd a Bisericii in primele veacuri cregtine,,, inrev. Ortodoxia, XLltl, 199 I, pp. 143-153.

324

cea mai mare grija a bisericii era, insd, in cazurile extreme

cazn' am prezenta, nu trebuie sd uitam .spiritttl omeniei qi alrnorulei c're,ytine care stdteau la baza flnctionarii ruraluluilradilional romdnesc.

'''' N. Margineanu, Slrb sennul omeniei. Editura pentru literatr.rrd, Bucuregti,

325

Dumitru STAN

sau ..ur1 cre$tin". Facem aceastd adaugire deoarece, credem cdirr faza tradiIionald a evolufiei spiritualititii ronranepti. cdndreligiozitatea a cLlnoscut protirnzimea cea mai nlare. ideea c6..Dumnezeu a creat din iubire gi pe.tru iubire" sau altfel spus cd ,.ellulr a creat altceva decat ir-rbirea gi clile.i"l60 era lllr numaiin(eleasi. ci ;i aplicatd cle oricare creptin nornral. prin urmare.iubirea nu rinranea doar un principiu al religiei. ci se concrerizainacte creptine cle omenie. Se ajunsese pand acolo inc6t a a-iuta sau aasista intr'-un f'el saLr altLrI pe ceilalli. constituier 1brna cle.justificarea individului fata de clivinitate. Omenia reprezenta ceva curent inexprimarea ornului Ei abia in monrenturl erodarii religiozitdtii ea acf,patat statutul de valoare ideala.

Biserica a devenit gi. rnai ales, s-a pdstrat drept instituf ia cucea mai mare credibilitate tocmai pentru ci a cr.rltivat aceastivaloare. a aparat-o atunci carid ea a regresat qi a introdLrs criter.ii clecvaluare a intensitalii ei. Aga se gi cxplich de ce. cele mai apreciatefapte cle cdtre biserica cregtir-rd au fost gi sunt iubireu uproultclui ;,irrfttlureu (,, onrenireu " ) t'elor cflcrli in .rtlbrintii

4.5. MortvATlA ACTrvtrATn DE AstsrARE soctALA.Producerea asistarii sociale in mediul tradilional avea justificarinurlrefoase qi. din aceastd cauzd. ele sLrnl greu de sistematizat.Dificultatea principala ar deriva din faptLrl cd ltrnnele tr,adilionale <ieintenventie devin explicite. din perspectiva rrnalitatii, doar- dacd lerapoftanr Ia o serie dc aspecte precum: indivizii carc Ie realizau,irnprc'iurdrile carc le impuneaLr. prezeuta sau absenfa interesLrlui inasistare, justificarile locale corelate cu scopurile unor. r-riveluri ale

.Fayard, Paris. 1966. p. 106

Jio

&tciologiu runil ul ui truditional ntmhnesc

i

196e, p. 138.

't"'S. weil. Ailente tle Dteu

J: I

Dumitru STAN

fornrele de asistare tradilionald era net:oia indivirJului cle cr se .fttceutil si de a denonstra cd are o pozilie active, insemnatd in

o.lapta bunii dedicatii strdmoSilor oricll Lur r aflati in dificultate, dar care avea, insubsid

Irr ultirni insta.!d. putem spune cd religict a pus, in miscareun adevdrat s'i,s'rem de asi,s'tore sociald:.erp"Ctul fafa de stramo$idetermina declangarea procedurii de asistare a celor care aveaunevoie de ajutor gi, in acelagi timp, se oblineau garanfii pentru cei

328

Sociologiu rural ul ui trodilionnl romiinesc

('are acordau ajutorul. in sensul cd erau la rAndul lor, asistafi de,lir initate gi stranrogi.

e. Mai exista o nrotivalie care. raportata la individ gi lalar-r-rilia din care el licea parte, constituia un mobil extrem deeonsistent: i.sltti,f ireu pdt:ulelor proprii Si ule .s'lrcimoS'ilor /hmilieiIn sourunitatca traclilionalir sc prodr"rcea o reprezentare tbarte exactdirslrpra zr ceea ce era pemlls q;l asLlpra a ceea ce era interzis. inrucceptiunea obignuitd, incdlcarea unor interdicfii, chiar dacd nu erasanclionatd de semeni, nu putea sh scape de sancliunea divind. Deirceea, se incerca incluplecurcu clivinildlii prir-r fbrme radicale de

..cain!a": retragerea in singurdtate. expLrnerea benevol[ 1a diferitesLrplicii. abandonarea obiectivelor personale qi dedicarea totaldscopurilor colectivitdlii g.a.n.d.

Pentru delicte rninore. ispagirea lua gi forma instrdindriirrnor bunnri cdtre cei nevoiaEi in scop cle uulosonclictncrre. inaceastd sitr-ratie. bunurile reprezentau ajutoare doar pentru cei carebcneficiau de ele. in timp ce pentru cel care le oferea, ele aveaufbrma trnui cost care se reperctrta in benefic'ii multiple: iertareapicatelor. dobdndirea nornralitalii comunitare, sdndtate Ei spor inliunrlie. inclLtplecarea generozititii divine etc. De aceastd datd,acorclarea ajutorLrlLri era rczultatul interesulLri. intr-o mdrsurd multrnai nrare decdt in restul situatiilor infhtigate.

Indif'erent. insa. de rnotivalia susfindtoare, putem conchideca interven{iile asllpra categoriilor defavorizate ale satuluitradifional romdnesc erall nLlmeroase, deosebit de eficiente gi multeclintre disfturc!iile satului actual ar dispirea salr s-ar diminua dacdir-rtervenfiile intracomunitare specifice ar mai avea intensitatea deodinioara.

3?9

ir.t loc DE coNcLuztl

I. PROBLEMO SOCIALE ALEACULTURATIE I II.URAL -URBANE

..Rr.rralurl poate fr obiect de studiu pentlu toate gtiin[elesociale"' aflrmd FL Mendras. insd ttn demers aparte realizeazd

r'tnologizt gi sociologia lulali. CAnd aborcleazd problelttelc siltului,rcLual. sociologul prolncgtc. aga tiupa cLlnr cnr ntai precizat. dc lalrlcrnisir cd crplit'uliu trttui fil1tl .sociul .sc gti.sc.;te inloldeuunu inLutta('a(lanlclc ltri. Astl'el. sociologia trebr,rie sa apelcze la etr-rologie

irrtrucAt bazele satului actual se regdsesc in stalile satului tradi-tional. Mai mult. satul contemporan beneficiazd de un paralelismstructtrral-f unctional mult nrai eficient decdt cel din mediul urban:eincl rdspunsurile culturale pe care le utilizeaza in mod cut'ent nu

nrai proclr.rc satislactie. intcrvin compensatoriLr. solLrfiile culturaletraclitionale - atlate in slerrc latentd: cdncl rittnul urodernizdlii este

l)r'ca accelcrat. lbnclul traclilional .joaca rol ordonator. inliibaschimbarea ;i creazd in-rpre-ir-rrdrile necesare gestafiei qi consolidlriilirndLrlui cultural existent.

f:xcrnple care sd dovedeascd velidicitatea afimafiilor dc maisrrs sLrut extrenr cje nutleroase: tehnologiile avansate din agriculturdsunt dr-rblate de obiceiuri de rnuncd vechi cle sr.rte de ani. rnedicilra qi

lirlnracopeeer nroderna a.lun-u. in unele sitLralii. sa Ile depagite ca

' ll Mendras. |i'uite le sttiolt1qie. (coord. G. Gurvitch), vol. l, Paris, PUF, p.31,5

JJ

Dumitru STAN

perfbrmanld de Lrnele procedee tradi{ionale qi chiar arhaice; sarbatorilelaice sr-rnt imbogalite pri' raportarea lor la un ,,patron creqtin,, saucl-riar la elernente ale ruror sarbdtori pagAne g.a.n-r.d.

Actualmcnte, rumea rurala este percepr-rtd de cei di. afara eica ,.locul unde se perpetueazd valorire arl-raice gi retrograde',, degiprocesele co'tc'nrpora.e precLlm: indr-rstrializarea. iecanizarea,lurbanizare.. cultura de nrarsd, centralismul cle stat, birocratia etc. oafecteazi gi o transformd profu'cr. in for'rd autenticd, saturtraditional romanesc nu mai existd, ci putem vorbi doar de spafii incare se pdstreazd. rnai mr-rlt salr mai pulin, fondul culturaltradilional in clauna fbndLrlui cultural modern.

Et.ologLrl. clc la ca.e se agteaptd explicarea ..antecedentelor,,satrrlLri actual. se orienteazit. in prirnul rar-rcl, cdtre locurile gilucrurile retardate; satul mocrern ori oragul ir preocupd mai pufindeoarece fbndul cultural traditional in aceste nredii este folosit mairar qi, mai ales, mai dih-rat. in co'diliile in care satul este pe cale dedisparilie fhcancl tot mai nrr.rrt roc oragLrrui. u'ii sociologi (M.Yor-rr-rg. P. willnrott. cr. pettonnet g.a.) apreciazEr cd trebuie sdcercetdrn ..satul in ora;;" (lu t,illuga dun.s. lu t,ille). or. in aceastdsit'atie a.iLurgem sa def-ininr o realitate sociald atdt de particulardprecllm satLrl cluph criterii nespecifice gi, mai ales, neesen'tiale. Spreexemplu, criterii precLlm g'adul de confort, varietatea institulionald,prestigir-rl pe'forman{elor etc. sunt aplicabile mai curdnd la oa'alizi asLrpra

'edi'lui urban decat i' definirea ^rralului.Porni'd de la reperere f,ndarnentale are deh'irii rurarr-rrui

tradifio'al ronrdnesc (obiceiLrri. dati'i. locuinta, familie, asistaresocialI etc.). ne plltem cla seanra de multe dif-erenfe prin care el sesepard de satul actual. Totugi, distanfa culturald dintre aceste doudtipuri de sate este numai i. aparenfd atdt de radicald. Daca ranivelul cornunitdlii rurale actuare unele manifestdri precum datinile.

obiceiLrrile. tradif iile, riturile cLl participare colectivd s-aunretamorfbzat sau au scdzut in intensitate, la nivelul familiei dinsatul contemporan aceste acte sunt, incd, de referinfd. De aceea, inmediLrl familial ..tdranul are o viziune aparte despre viafd pentru cdtanje;te la atingerea ordinii traditionale ca ler o ordine naturala.Legiitr.u'a lbarte pr:lernica cu Dunrnezeu face clin opera fdranulr.riromAn o realizare in sensul lucrdrilor divine"2.

caracteristicile satului tradilional s-au pierdLrt. mai ales inprivir-rla cr-rlturii materiale qi se mai pdstreazd, in satul modern in

In rnod paradoxal. fiecare dintre cele doua parli considerd cd,,cealaltdpafte" este cauza fenontenelor disruptive din societate.

b. Probleme sociale legate de specificitatea structuriigrupale qi profunzimea relafiilor sociale fundamentale. incadrul oragului. cea mai mare parte a rerafiilor manifeste se bazeazdpe interese qi conc'ren{d inc6t, in pofida densitatii numerice

Soc'iologirt rurol ului trudilionul romiinesc

t E. Bernea, L' it,i l i:rtlie romoneascd .sdt eascit, Bucuregti, 1944, p. 25.

333))l

DuniTru STAN

ridicate. ..indivizii rimdn organic separafi" alcdtLrind o .,mul1imeinsingurata". Raporturile dintre indivizi in comunitatea siteascd -degi lelativ diverse qi. uneori. deficitare - sunt influenfate esenlialde consanguinitate. vecinatate, moraritate. religie. af-ectivitate etc..aclica de instarrtc iutelnc care constrang Ia unitate gi Ia evitareasitualiilor ladicale. Problemele sociale in cadrul satuir.ri igi gasescrezolvari rapicle :;i ,,natLu'ale" prin interventia ruclelor, bisericii.naqilor g.a.. in timp ce. in nrediul urban solu[ionarea lor revendici.ceI r-nai adcsea- lbrnre oficializate q;i institLrlior-ralizate (cantipasdracilor. oficii ale fbrtelor de muncd. case de copii etc.). Asttel dedif'ercnte l-au deternrinat pc.1. Maritainl sir afirnie ca..satul este un-qrLrp cafe s-a constitr-rit 5i funclioneazd. pe baza instinctulLri, pe candoragul este o opera a ratiunii". De aceea satul apare ca o grllpaferelativ staticd. ial oragul ca una dinamicd. de aceea nrediul ruralpare a avea mai pLrfine probleme sociale (in indelungata lui istorie aplobat ;;i fixat solLrfiile optime). iar mediLrl urban ur.r numdr uraimare (clatorita marinrii grLrpulLri. eterogenitatii acestuia gidepenclentei sporite de elemente exteme).

c. Probleme socialc regate de acurturatie. contactul,dialogul. transf-erul cr-rltural dintre sat gi oraq au condus, in diverseconjuncturi istorice. fre la ..urbanizarea ruralului", fie la..ruralizarea urbanr-ilui". IJibridarea cultur.ald reciproci a acestordoLra meclii sociale reprezinti. in ultinrd instanld. o necesitate. nraiales in pcrioadele de trar-rzilie cand cuantr.rnrul problemelor socialecstc nrai ridicat. Deoarcce intre sat gi orag existd dilerenfe decantitate anomicd csLe de prcsupus cd. in demersul de echilibrare.oragul a apelat rnasiv la resursele of'erite de sat, in timp ce acestadin urnrd. chiar in condilii disfunclionale. lasd impresia cd igi este

'J. Maritain. [,'llomne et I'Etut. paris, pUF. l965.o.2.

suficient siegi.

o Distanfa spafiar[. oraqere au reprezentat. inca din

o Distanta culturard. oragere, ca Ei satere, sllnt cacrre demanit-estare a unor sisteme dc valori culturale. crealii proprii sauimprumutate. valorile culturale ale acestora sunt destinatenrobilitatii - lle pe orizor.rtald. fre pe verticaldl. in ambele cazuri.tra'sf'er'l cste

'roclulat dc -eradLrl cle cor'rpatibilitate gi afi'itate al

culturilor aflate in contact. cu cat sistemele culturale situate indialog. ca totalitati salr ca elemente separate. sunt mai apropiate capreocupdri pi pelfbrnranta. cu atdt valorile mediului r-,ibun devinconrp.lementare celor din mediul rural - gi i'vers. De reguli,oraEele. incepd.d cu epoca nrodernd gi nrai ares in epocaccrntenrporand. gi-aur organizat fiurclionarea prin raportarea la zona

Sociologiu rurulul ui trudititttttrl romiinesc

'l). So|okin. (ornntenr lu t:ilili.stttiotl ,\e trunsfbmrr,, Librairie M. Riviere, parist96.1.

33433-5

Dumitru STAN

rLlrala arondatd. De aceca. in spa{iul romAnesc. distanta culturalddintle rr-rral gi urbau nu a fbsl r-ricioclata prea mare: oragul a apdrutin urma ..creEterii urr-rui sat"; satul transfbrrnat treptat in oraq, oricatde dinamic s-ar fl exprimat. a perpetuat p[rfi din modelul culturaloriginar (spre exemplu. atitLrdinea citadinilor fatd de biserica gisdrbdtori. rcspectarea de citre accqtia a Luror datini qi obiceiuri.adoptarea raporturi lor intral-am i I ial e tradi ti onale etc. ).

o Raportul dintre mlrimea costurilor gi mirimeabeneficiilor. Prezervarea echilibrulLri qi a autonomiei interneconstituie obiectul prioritar atAt la nivelul satului, cdt gi al ora;ulr-ri.in nrasura in care,.ri, upo. dislirnctii. cele dor-rh tipuri cie comunitatenLr f-ac altceva decAt sd reproducd formele capitah-rrilor culturale pecare le de1in. .,Noutatea experien{ei" gi ,.securitatea pe termen lung"reprezintl dor-rd trebr-rinfe care, pentru a fi satislicute, reclanrdcu necesitate denrersuri de preluare a Luror valori culturale externe.in acest scop oragul se onentc-azi spre alte orage gi/sau sateleir-rvccinate. In anrbele sitLralii sunt ef-ectuate .,cheltuieli" pentrucle;rlasare. pcntru stabilire de contacte. investitii etc.. scorrtandu-sepe oblinerea Luror ,,beneficii". Cu cAt ,,beneflciile" sLrnt mai mari inraport cu cheltuielile ef-ectuate, cu atdl relafia de aculturafie secxtinde; cAnd nu se oblin beneficii sau cle sunt prea mici, atuncirelatia de aculturafie este fie intrerupti. fie rnenfinutd pdna lagdsirea unui nou partener.

In cazul raportului dintre sat gi oraE costurile se pot solda.cleopotrivi. cu beneficii rnari (de pilda. cre$terea duratei degcolarizare. construirea de locr,rinfe cu confort sporit etc. - in cazulsdtenilor sau. in privin{a ordgenilor - abr-urden{a de produse pe piafacitadina. adoptarea unor tehnologii domestice rurale traditionaleetc.). cAt pi cu ..eIecte pen,erse" (spre exemplu. industrializareazonelor suburbane a realizat, nu numai bunuri de consum. ci si

Sociologiu rurul ul ui truililittrtul romfrnesc

poluare. atituclirri cle suprimare a traditiilor etc.).e Raportul dintre mlrimea cererii gi mlrimea ofertei.

f)eoalecc ale o strLlcturd nrai amplir gi mai eterogeni decAt satul.oragul va produce intotclcaLrna nrai mult gi nrai variat. ca atare gi

olL'r'ta licLrtfi de accster ra ll nrai rnarc. Nunrirrul populatiei E;i alproblcnrelor socialc clin nrecliLrl urban flind. de asemenea. nrainrzu'c. r'czLr ltir cir ploxirlitatczl lcz.olvzrrii angajcaza t'r ..cclerc tnale".lnvcrsAnd direclia de cercetalc a raportlllui. realitatea a dovedit cdsntul r-uanil'csta o cerere rnica fata dc of-erta ficLrti de orar; qi oot'e rta relativ urare (daca o raportdut la nunrdrul celor carer ealiz,eaz.ir e I enr en tc I c o f-eltci ).

..Se ol-era" ciisponibilitaf i r;i ..se cer" procluse. lapte. ac{iLrnipcntnr acoperirca unor cle llcitc. In arccst sens. atdt satul. c6t gi

oragul ili construiesc clenrentelc pentru clcctuarea rclatiei deschinrb. aclica ir;i multiplica anumite categorii de valori.

Olice rnodcl sau elcnrcnt cultural multiplicat dc un uunrirmale de ori pi clifuzat catre receptorii irrtercsafi. a,junge sd se

cxtindir atdt de mult incdt sa fle adoptat cu rapiditatc cle cdtre o

culluri prinritoare. Ceea ce se preia. insa. din cultura parteneruluintt constittric o sinrpld transnrutatie. ci estc supus unui proces dcasinrilarc treptatd. Dtrci sunt ..irnportatc" valoli culturale ce rellzaaclaptzrrca gi irrtcgrareer la caracteristicilc specifice ..inrportatorulr.ri".Irlrrrrci clc rtrl li trcptirt l'ccuzntc si.lu vor rcu;;i sii sc inrpunir priuviolentalca fbnclLrlr-ri cultulal local. S-a constatat cd elemetrtelecr-rltr-rrii r-nateliale sunt asiniilate cLl ntai mare uqr-rrintd atAt de sat cdt

;i clc oraq. irr tirrp ce clertrerrtele cr"rltr-rrii spirituale sr-rnt indelungconlparaLc sau pliurite cu sr-rspicir-rnet.

o Formele dc penctrarc intcrculturald. Semnelc culturale

'Vez-i 5i A lVloles. Sot'irtlinumit'tr culturii, Editula $tiintitica. tlucLrlegti. I974

336 337

Duntitru STANSociologitt rurulul ui tnulitittrrtrl ronilinesc

urbane stlllt mrllt nrai mobile fali.de cele ale nrecliului nrralna. ete sunl ersociate confbrtului.De aceea. se vorbegte mai ntultrai pu!iry'deloc despre ruralizarealre salr de participare a citaclinilorratie le vom judeca dupd. c,riteriullunz i nt i i e/b t. t e / or astfel :

Iunci c6nc.l valorile cuiturale alerlaseazii (orizontal saLl vertical)e. ietr efbrturile de asirnilar. ,urri

rare este. in acest caz. lbarte mareiind'. devine atdt cie fantiliara inc6tnu se ntar conqtienlizeazd locul cle

exenrplisutlt presdteanul

I

sc deplaseazi cle Ia un nrediu cu

:1-ll"..u :op1:irarea cie asinrilare definura de mediul care Iep'nregte. ..lnghi1irea" srrucrurara gi ftrnclionara d; ;;;;. ora$ ateritoriilor .rrarc in'ecinate. scrrirnb.rire conrerciare intense,nrigraJiile. ;;i re'iigrafiire, unere .unur.-rurs-nrecria6 sunt cdteva din

:T$:Xt[,1,:,::"oere nrasi'd a valorilor cultLrrale J. ru*rut ,p..

{jind afbctate atdt elementelc frzice. nrateriale (locr,rinfi. ,.imaginimateriale" ale oragr.rh.ri gi satului implicand Ei o funclie simbolica,aparate casnice. mobila etc.). cdt Ei elenreute spirituale desuprastructurf, (opinii. atitLrdini. comportamente. rnentalitali,rnoduri de r,'ia{a gi nraniere de a gindi gi de a sirnti). Cele dor_rdniveluri alc aculturatie',i pot li f1'eTcntate clescriptiv in rrrnrdtoareledo1111 5L'[jj dc clerrrcntct:

a. SemneJizice oleruralului Si urbonului

- tipul de locuirrti;- tipul c'le rnoLrila;- telev izor:- afa-qaz:

- fiigicler':- rtragilta de spAlat:- autornobil.

b. S e mne c ult u rol-s p ir ituol enle ruralului Si urbanului

- bibl ioteca persorrala:- tipul de abonaltrent (ziare. reviste);- tiprrl de spcctacolc viziorrate:- rratura discutiilor la care participa:- concediiarruale irr alte zone:- rveekend. excursii:- discuri. belrzi. casete. filnre ctc.

. Aculturafia rural_urband este,matllnzare'. preponclerent ecologic.i

" o aborda.c- erli'sa a acc.stor.pr.brerrc poale fi ^gasita

in v. Miftode , Aligrutiiresi dc:rolturetr trrbund,lagi. Editura .lrni,.rr"u,'iSZg, p. 194_2 10.' ct D Sandu. .'A'ii culturale gi proble,rre ro.iate,,, ir.r Ret,is.ttt dc c.e,c:e!clri.,;ot'iulc. nr-.2, I99-5, p. 15.

in lirnclie de nivelul ei clesau preponderent cr-rlturald.

Seria indicatorilor celor cloua 'redii sociale este mai lungd

pentrlr ci trebr.rie sa inclLrda gi inclicatorii de la nivelr_rl habitatului(canerlizare, $osea asfaltata. servicii specifice etc.), alli inclicatori dela ri'elul loctrintei (instalaIii sanitare irrterioare. i.cdlzire centraldctc.) f i. in thal. dc la rrivclul individului (imbracaminte, petrecereatimpul r.r r li ber. relaliil e inter.i nclir,,icluale etc.).

Intre sen,rele materiale gi cele curturare existd relalii deintcrciepcudenfei. uneori llindu-ne apl.oape inrposibil sa diagnosticdmlun anumit elenrc'nt clrept nrate|ial sau spiritual, sd-l trecem in moddefinitiv i'tr-o anurnitd categorie - datorita coexistentei r-urei naturipur fizicc cr-r o firncfie pul spirituala (T'V. discoteca. fiLroteca.

' v. Mitiode, ,lligt'trtiu ,1i tlc:rolrurcu urhunti- Editura Junirrrea, lapi. 197g.338

339

Dumitru STAN Sttcioltryiu runilului trudilionol rominesc

bibliotcca. unele luc'r.rri personale etc. a cdror trasdlurd simbolicapoate pre'\ala ir

'aport cr cea rirncticlnala). privite clin mecliul

urbeur. celc clouir tip'ri c.lc selnre apar ca prezente nornare: absenlalor rcprczintir cauzc pr-rtr.u clircrse tipuri d.l dislirnctionalitati.P.i'ite- i'sa. cii. pc'rspecti'. nrecriLrlui rural. acc,srea s'ntgcneratoare aie' unor,.viole'fe sinrbolice" decla'gd'd deopotrivd,firnctii gi c'lisfunctii.

Dacd por'inr de Ia caraclcristicile specirice indiviziror czlrelbrmeazd ora;;ul gi satul

'onr -ursi ra acegtia valori. atitudi'i sicol-llporlamentc care denronstreaza dif'eren!e nrari de participare laprocesul cle aculturafic: unii clintre cei c'liclrc.tagi ca oraqeni sa 1le. infhpt. sriteni. iar unii dintre locuitorii rr-rrali sa clefi'a ,Llnreroasecaracteristici speciflce nrediului urban. Cu cat structurile antrenatein procesttl de acttltttralie satislac firnctiile unui ntecliu reziclential.:-r' atdt iiccst proces arc tendinta cre a-$i prerungi acliu'ea.Deocamdatd. i' acultruaf ia rLrrar-urbana asistinr ia peneirari rnasivealc stnrctu.ilor.rirqencq;ti in nrediul sdtcsc qi la simuldri dc-resplll-t]eft'stttt cic irrclif'erc'ntit ale citadinilor fhti cle olcrta rLrrald. i'realitate. nLr cstc r,'orbu cic altcera clccat cle aroganta oriigeanuluicAre nl'nr,.azi nutonOnria in rap.rt cu ruralul qi cle catrtari alesiteanului clc a-qi rea$eza str.ucturile tirnctionale .

l' spzr{iLrl occiclerrt,l. irrt^rcat satele ;i oragcle be'eficiazade aproxinrati' aceleagi st.rctr-rri gi inflptuierc a.el.agi f-enonrc.nescrcio-culturale. clil'crenticrca intre rLrral gi urbau se ct'ectLrcaz.d, ntainrult clin ratiuni adnrinistrati'e. i,-, schir-nb. satelc gi orayeleronrdncati actuale sc dcosebesc, incd. clin nrultc puncte cje veclere:tip.urilc' de rcsursc proprii. r-rora'Lrri. obign'intc. strLrctur.i. f'ncIii.r.'aIoli clonrinante. Ienttrlene anontice c,tc.

Dc;;i procesul cle urbanizare s-a accenluat gi rasi i'presia cdlcprezintir un lapt obiectir'. inflrrentcle ruralitatii asLrpra oiiqenilor

rdmdn. in continuare. puternice. In anii '70-'80. datorita industria-lizdrii ercesive clin tarer noerstrd. s-au produs nrigrafii extinse alepopulatici de la sat la oraq. Or. citaclinizarea este un procesindelungat ;i. ca atare. incepAr-rc'l abia cu a patra generalie derez,iclen{ir urbanir constantd se poate atinge, probabil, stadiul derrrbirnizare contpletd. In ultintul clcceniu. din caLtza egecurilorindustriei - $i a meditrlui urban. in general - distanfa dintre acesteclor,ra nreclii reziclentiale nll pare si se mai nricgoreze: aculturalia nurrai conclucc. clcocantrlati. la urbanizare.

StLrclicrea nteclitrlui rurral sau a mecliultri ru'btrn pare a fi. inaceste inrprc'jurari. o sirripla chestiune de constatare qi descriere a

..liniilol cle convergen[a" manif'este in plan local, intrucdt cauzelernultortr clirilre f.enomenele gi procesele sociale locale se alla interitoriile inconjuratoare - adicir Ia nivelul ,,ansamblulni zoual".

('omplexul taritoriul zonul. prin eclectisntLrl lui (cuprindelocalitali ruralc. localitnti urbane. cliferenfe in manifestareaproblenrelor sociale, dif-erenle de potenfial geografic, economic.clenrogralrc. spiritLral etc.). nu este doar cadrr"rl unde se desfbgoaraacLrlturatia. ci. nriri nrult. este chiar cauza producerii ei. Ef'ectelegcncrate dc o astl'cl cle cauza sunt nunteroase, ciar cele maiinsenrnetlc sllt-lt. potrivit teoriilor aculturaliei rural-urbane,,'lct'gct'cLt tr'trptuld u difarcntclor dintre unittitile terittyiulei tt t t'tt :t t t ttt I t, Si tt r hu 17 i -11 1'r' r1.

hrtrucdt cca nrai mare parte a populaliei urbane dinRonrarria constitLrie r.rn t'apt realizal in Lrltimele doud generafii.putem conchir.'lc. lira a gregi. ca modelul culturerl nrral este prezentllc in fornri rnanif'estir, fle in lbnni latenth - in desfEsllrareacurcnti a vietii urbane.

I)cocltrnclatit. ulbanizareer reald (gi nu declarativa) a rura-lului clin tara noastrd nu poate fi apreciatd ca radicald. cici nu s-a

3.10 j.l I

Dumiqru STAN

Itnalizar complet procesul cle citadinizare a ruralilor pdtrungi deja inspafiul urban. De aceea af-rrmam in primul capitol ca este mai plinde invi{drlinle sa ddm socoteala de fircn'ul rzvor (satul) decdt dehtil 1 i I e c'e I c mur i (oraEele).

2. ARGUMENT POST FACTAM

A.r abordat cdteva elemente socio-culturale ale satulLliromanesc tradif ional, incercdnd sd f'acem abstractie de stareaacestora in ruralul contemporan. Nu a fbst Ll$or Lul astfbl de demersin conditiile in care caracteristicile mediuh-ri sdtesc premodern nunrai rcplczinta o realitate extinsd. ci nrai pot fi identificate doar sublbnna unor prelungiri retardate. surprinzitoare gi, chiar. enigmatice.

l)eta$area ori dezinteresul fali de aspectele structural -firncfionale ale conrunitatilor rurale actuale, ori c6t de mult amincerca. nur pot fl realizate ir-r totalitate. De fapt. intenfia noastrdinainte de a incepe redactarea acestei lucrdri a tbst aceea de a stabilitipurilc de prol:lcma .yi tli.s:liutc,lii .s'oc,iulc din .s'atul conternporctn ;icle a gasi unele lenreclii la acestea. Constatdncl ca. in zilele noastre.cele mai nrulte clintre fbmrele deticituh-ri din rnediul rural sunt deorigine gi influenfa urband. ne-arr pr-rs, in n'rod logic, intrebarea:cum funcfiona satul romflnesc in perioada cflnd, relatia pe careel o avea cu ora;ul era fie evitati, fie nesemnificativr in privinfaefectelor?

Pe masura ce ni se contul'aLl variantele de rdspr,rns la aceastdinterogafic. in aceear;i m[sura ne-am dat sezrma ca ilescrierile qiexplicatiile asLrpra satului tradifional sunt profitabile pentrLr actoriisatului contcmporan. Altt'el spus, prezentul ar putea imprumuta.

Sttciologiu rurul ului trodi1ionul ntmiinesc

inva(a sr"rlicient de rnulte gi cu consecinle benefice. dir-r experienlatrecutului. Mai nrr-rlt. am constat cd la nivelul mentalr,rlui ruralluctual. in cea nrai male parte a lui, este prezervatf, o stare de

nostalgie tafa de ceea ce, la vremea respectivd. mediul tradilional a

of-erit cu generozitate'. orcline localci, echilibru contporlumenlul,tut'nuiilttlc .soc'io-c'ultttrttld, continuilutc t'omunilurd, ontenie,

tr trl ottttnt ie lir nc'! i o ru | d ctc.Desigur. aceste rezultate trebr.rie infelese ca avAnd valori

;rrcvarlentc. derivale cle ansarmblul ale vietii sategti traditionale gi nuca rcalizhri absc'rlr-rte la nivelul f-iecirui comunitar. Ruralii actualicompara in mod curent calitalile realitalii pe care o trdiesc cu celellxate in reprezentarea colectivd despre satul nealterat de

r.noclernitate qi cu imaginea idilica (de foarte multe ori) conturata inr,echile legende. povestiri ori in anrintirile selective gi reziduale alebatrinilor.

Problenrele ;;i disfuncliile sociale pe care sdtenii din zilelenoastre lc cunosc in nrod direct sau despre care afld din diversesurse de infbrmare. li se par achizilii strict conten'lporane gi, deci,imposibil ca ele sa fi existat in contextul sittrafional tradilional.'['otodati. ei av lcnelinlu dc u usot'iu indcptirlureo de ntodelul soc'irt-

t'trlttrrul trudilionul c'u clintinuorcu polcnliulului lor exislen!ictl:panrAntul - ca principal mi.iloc de prodLrc!ie - a devenit insuf-rcientirr raport cu numhrul populaliei; religia nu ntai are influenta gi fbrfaordonatoare de altadata; n-rediLrl natural este deosebit de poluat gi

cauzeaz.ra degradarea starii de sdnf,tate a locuitorilor; moravttrilel-rizeazd degdnlarea intrucAt nu mai existd teama de stigrnatizare;clepender-rta satului lala de ora$ este prea mare: hibridarea continuia sdteanului plin receptivitate excesivd a acestuia fald de

l'enomenele nrondene: desconsiderarea qi cl-riar laicizareasdrb6torilor relisioase s.a.m.d.

342 i43

Dumilru STAN

co'tinr-rtur u'ei astfer cre enumerdr-i este. cu siguranfi, multmai larg qi ne conduce la o concruzie. care. oriidt 'ar fi desurprinzdtoare. este verificabila: ce(t mat mrt.e parre ct ,s,ituatiilrtrinclezirubile din .s'ttfttl c'()nrcr?tpor(tn esre urn.t(tre(r ubundontit.ii, voire.s'utt nettoire, u motlelului tr.uditi,rul cle ttictlci. De pilde. ruralii carereu$esc sd se inrpuni i. i'rpre.iurdrire aricre ale prezenturuic..sicle'ir cir ar li pLrtr-rt a.iu.ge la succese nrult mai insemnate dacdar 1i bencfrciat .lc elenrentele tradilionale ale sistem,lui social, iarcei care e;;ueazd in cremersurire ror. apr.eciaza cd nu ar fi ajunsniciodati in asernenea stdri defh',,orabile daci societatea ror ar maifi pastrat din pdrghiile existentiale prenroderne.

Desprc .''arii de astazi pLrtcnr spune cd reproduc. i' pranatitr'rcli'al q;i rre'tal. un paradox: pe dc o partc au nostargia fafr deschema tradifionari cre

'iatr gi regreti arterarea acesteia, iar pe dealtd parte nu resping inovatiile gi nu revin, decit in parte, la

componentele curturii tradifionare pe care re apreciaz d atitde murt.Acest paradox. clevine mai ugor cre i'1eres dacd aperarn ra

ceea ce spLlne. in nrocl 'retafbric.

p. Bruck'er: ..pe acopeiigr-rl Lrneicabine de vapor- u' bdrbat st6 la soare. Deodata un var de spuma illo'egte. il acopera cLr picdt'ri de apa. ii rasr in piere o senzatieplacLrta de fur'icaturi. El se $terge. fira sa clea n.,are ;;il;intd'rplarii. Pufin mai t6r'zir,r, uaga ae seami cd a scdzut cativacentimet'i. Medicur consultant ii face un exarnerr compret, nudescopcra 'ici o anomarie. mdrtu'segte ci 'u i,rt.l.g. onrulcontrnud s6 se micqoreze pe zi ce trece. Fiirrfere din.ir.r"rur rui semdresc... El se micgoreazd lira'rila, ajunge cAt o plpr-r;a. cdt unsoldat. de plunrb- p6na

.ca'cr se trezegtc in tata p.oi.i.i firi.i. unpisoi d'agala; preschirnbat in tigru cu ochi inrenqi,.or. i,rtinde spr.el o laba cu gheare ascutite. Mai t6rziu. ascLurs in piv'iga casei. are

Sociolttgin rurulul ui trodilionul romftnesc

de infruntat uu-r paianjen monstruos. . . "'.Sindromul micSordrii progresive este general-uman gi

provoacd o reacfie fireasci. de conservare a stdrii detinute la unnronrent dat pentru a nu ajunge intr-o ipostazd gi mai degradata. incazul sdtenilor actuali, micgorarea ganselor existenfiale ,,pe zi cetrece" trebuie inleleasi din doul perspective: fie ca pierdere deobilitati - in sensul cd nu mai stdpAnesc structr.rrile culturriitradilionale (tehnologia economic[, medicafia. metebrologia etc.).fie ca dintinucu'e o capacitiitii de e rdspunde e/icient latnultiturlinea de prohleme Si dis.funclii noi; in prima variantd, sateniisunt din ce in ce mai vulnerabili. intrucAt nu izbutesc sd depdEeasc[dificultiti care in perioada premodernd comportau solulii accesibiletr-rturor comunitarilor, iar in cea de a doua se simt neputinciopideoarece numdrul rezolvdrilor pe care trebuie sa le gdseascd estemr-rlt prea mare gi, mai ales, nu existd ,,caztJti precedente",suficiente pentru a institui o reguld de rezolvare.

Starea et-ectiva de inf-erioritate Ei iminenta inf-eriorizariil-au fdcut pe sdtean sI adopte un comportament filistin Ei, deci, sdpdstreze ceea ce este (stra)vechi ir-r cultrua de apartenenfi, atdt timpcAt acesta ii garanteazd, vn nivel minim de reugitd existenliala. inacelagi timp, comunitarul rural nu reftrzd, innoirea, cocheteazf, cu eadacd intuiegte prin aceasta o cregtere a ganselor lui de viala. Totugi,orice inovatie presupule riscuri. perturbari de diferite genuri.profunzimi qi pentru a atenua gocurile provocate de acestea, elementelecr-rltr,rrii tradilionale sunt pdstrate ca sfrttctut'i potenlial-ulile, chiar gi incazul celor mai pufin conservatoare comr-uritali gi societlti.

Pdna la glsirea variantelor superlative de acfiune qi

pdr-rd la implenrentarea lor in confinutul curent al faptelor gi

' P. Bruckner, Tentalia inocenlei, Editura Nernira, 1998, p. I | .

J+1

Dumitru STAN

comportamentelor sociale, fondur tradilional al oricdrei curturiindeplinepte o funcfie salvatoare pentru cd reproduce reactiv seriacadrelor normaritdlii socio-curturare. Aga se intAmprd gi in cazur'scrtultri. uc'rtrul: proble'rere gi disfunctiile sociale din interiorulacestrria tind sa fle rezolvate dupa ntoclelul rrutlilionul (asistaresocialh spontand. respectarea orrea$ezarea ierarhica a acestei insrlocale. apelul disperat la ve(orientarea activitetjlor. specifi ce ianotimpurilor. de presiunea unor datini Ei obiceiuri etc.).

PAna cd'd satur actuar va iegi crin starea de crizd in care sealla (la l-cl ca intregLrl sistcr.r social ronr6nesc) gi pdna ca'd sdte'iivo' dobd'di din 'ou abilitatea naturald cle a imbina inovafia gi

confbrnrismul. recursul la fondul cultural al satului tradilionaltrebuie apreciat ca o reac{ie obiectiva. pentru ca acest recurs sdgenereze o reechilibrare reard, de durat5. gi nu doar unaconjuncturald, se imprme ca actorii rurari din zirere noastre sicunoascd in detalir cum a fost satul tradifio'al, iar i' urma uneicunoa;teri col'ecle sa decida asLlpra a ccea ce nreritd a fi valorizat.repus in func{iLrne clin mogtenirea culturald.

De aseurenea, toli cei care pot inlltrenfa sau ajr-rta in vreunfel..modul de viata ciin mediul r,rar (ne gdndim ri guvernanti,politicieni. sociologi, biroc'a(i g.a.), credenr cd ar trebui sd seinformeze i' legaturd cu antecedentere tradilionale ale acestuia; incaz contrar. politicienii riscd sd fie co'siderali demagogi,guvernanlir lasa impresia ca nu cunosc deloc realitatea sau cdacfioneazd fE'a sd lind cont de voirfa ceror guver'ali, iar sociologiise afu'dd in teorii axate, de reguld. asupra nrodului ,,cur1 al-trebuisd fie" socirtatea qi nu asupra cailor prin care aceasta ar iegi dintr_ttn impas fr"rnclional.

Soc'ittkryiu rurul ul ui trudigionul roniinesc

Lucrarea noastri se adreseaz[ in special acestor categoriisocio-profesionale gi. in general. nesdtenilor actuali, care evalueazilLrrnea satr,rlr-ri cu superficialitate: fac reguli defavorabile privitoarela viala rurald pomind de Ia experienfe personale nereugite, iicticheteazi pe sdteni ca needucafi pentru simplurl fapt cd acegtia auparcurs mai pu{ine trepte de qcolaritate. fac din relativLrl conforturban Lrn argument pentru a-qi atribui o superficialitate vanitoasa gi

netd fati de starea materiald din rnedir.rl rural. asociazd pr.r[initateainstitutiilor sategti cu prinritivismul etc.

ln acclagi tinrp. nu neg.fun {apturl cd ne-am proiectat lucrareagAndindr-r-ne gi la cdt de bine ar fi ca descrierile, explicafiile noastresd fie apropriate cognitiv de ingiEi locditorii rurali. In acest sens,ne-am raportat la trei categorii de sateni care, in prezent, suntlelativ r,rgor de ider-rtificat.

a. Slteni filourbani sau urbano-centriqti. Acegtia suntadmiratori ai oragelor, iar motivele nemigrarii lor in mediul urbansunt. ir-r primul rdnd. de ordin material: irnposibilitatea procurariirunei locr-rinfe. insuficienla veniturilor, nesigr"rran!a locurilor demuncd etc. Dacd nu relr$esc sd pdrdseasc[ spaliul rural. atunci eiincearcd sd imprumute sau sd irnite modelul rezidenfial urban.Aceastd orientare rdzbate din rnodul in care iSi construiescloctrinfele, din fbrrnulele lingvistice pe care le utrlizeazd. dinatitr"rdinile pe care le aLr fafi de dif-erite sitr-ratii. din imbracdrninteape care o poarta. din tehnologiile Ia care recLu'g pentrLl a-gi lucrapirndntr"rl. din pref-erinfa pentru ocLrpafii neagricole g.a.m.d. Sestrhdr,riesc sa ob{ina micar pentru copiii lor flxarea rezidenliald inoraqe gi. in acest scop. sprijind continuarea gcolarizarii acestora ininstitufiile urbane de invd{arndnt qi le cultivd aspira{ia spre mediulcitadin. pornind de la premisa cd numai in acesta pot devenipersonalitdfi sau. oricum. pot evita egecurile funclionale.

346347

Dumitru STAN

Pe ansamblu, cu cdt satenii ajung la o bazdcomunitarS mairedusd (dirninuarea cantitativdreducerea numdrului rudelor in ssuperficiald a relafiei de rudenie

ah-rlui gi cu at6t mai mult fac dinctivd ale existenfei lor.pi/sau ambivalenti. Despre ruraliiisd anterior se mai poat; spune cdau o pondere numeric^d micd, dar gi cd sunt deosebit de hotarafi.motiva{i. perseverenli h alegerea Ei urmarirea scopurui ror. cei maimulli dintre sdtenii actuali se afld.

o parte ar accepta oferta cultreproducerea modelr"rlui cultural nrialtd parte trdiesc cu teama cA nu porgi' mai mult. cd ar plltea pierde .."u .. ,,de bine, de rdu,, tradilia legaranteazd la r,rn niver. minimal. Dispunerea majoritalii sateniror inaserrenea situalii ambivalente este, finalme'L, rodnica. Facemaceastd afirmafie gd'dindu-ne la faptur ca indecizia ror in adoptareainovafiilor nu este altceva decdt prudenld fireasca in fulu uno.variante noi de acfiune; cle asemenea, credem cd atunci cand ei ausuficiente arqllmente favorabire cooptarii de elemente curturare noi.

teze ceea ce este dejanzdlor. satenii de acestali. sunt deschigi spre

ceea ce Ie propune rnediur urbar ;:liltttJJ::;:lf ::acesta etc.

in esenla. acegtia rimdn, totugi, atagafi modurui de viafdtradif ional intrr-rcdt fac din tratritie cel pr.rtin o sursd tre

Sociologit rurul ului trotlitionul romfrnesc

:upravieluire gi, implicit. un motiv pentru o ,,erernd retnloarcere".Formand marea masd a hrmii sategti gi exersdnd cu folos joculalternativelor, ei conduc la echilibrarea gi reechilibrarea sistemuluisocial rulal intr-un ritm mult mai lent decat cel constatat in lumeaoragului.

c. Srteni traditionaligti. Reprezintd, probabil, cea mai micdparte a locuitorilor satelor actuale romdnegti. Trdiesc intr-olldelitate totald fafa de bisericd, respectd toate sdrbdtorile, evitdciependenla fagd de ceea ce este modern gi, mai mult, sunt

Lrnarea unor realitdli greu de contracarat precum situarea satului

conrruritalilor. dificLrltatea satenilor de a realiza comunicarea cu altecomunitdli gi de a prelua din cultura acestora etc.

Pentru primele doud categorii de actori rurali contemporani,cunoagterea modelului tradilional de existen{a este avantajoasdpentru cd reprezintd o alternativa viabila in orice imprejurare . Filo-trrbunii. de pilda. la fel ca locuitorii propriu-zigi ai oragului, atunci

mai repede decdt urbano-centriqtii intrucat nu sunt marcati de

348349

Dumitru STAN

"' c Noica, ll'rtclerur curtut'ur err.ope(tn, Editura Humanitas, I993, p. r6g.

Socitilogiu runil ului trotlilionul romilnescpre-iudecafi in a apela la confinuturire acestnia. Mai mult, ei adu'd,in timp- o experie'fd destul de bogatd i' privi'fa reraliei'deficitarecu factorii

'rodernitdtii gi de fieca* dati reuEesc aplanarea egecurui

prin reveniri la paradig'ra tradilionald a stabilitdfii socio-culturale.Lucrarea noastri ar putea fi utira acestoi doLra categorii de

sateni. in sensur cd ar constitui u'indemn i'prus ca ei sd recurga.fEra renrugcdri. la ceea ce re-au risat i.aintagii ca mogte.ire. cu artecur,'inte.

'rai ales in nromentele critice actuale pe care re traver.seazd

satul ronrduesc- orice incercare de genur cerei rearizate de noi, i-ari'drepta pe site'i spre o concruzie di'amizatoare: rezorvrrile raproblemele gi disfuncfiire sociare nu trebuie agteptate din afaracomunitrtii rurale, iar prima cale de contracarare rezonabilr aacestor dificultiti ar fi valorizarea fondului cultural traditional.cdt privegte cea de a treia categode de rwali, rratriti.naristii,

rd'dLrrile noastre sunt. uneori. adnrirative fala de acegtia fi on, ur.usd le si'terizitt't in urniatoarea sLrgestle: nu trebuie sr se simtrstigmatizafi qi nici st'njeni{i p.nt.u opfiunea ror, iar fafi deceilalti actori ai spatiurui nafionar nu trebuie si aibisentimentur inferioritrfii deoar.ece tofi acegtia sunt, saLl devin,intr-o oal'ccare mhsurd, traditionaligti.

Pentru cei care neagd predispunerea reziduald a omului cdtret.adifionalizarea'ietii rLri. re arnintirn principiile .,termodinamiciispiritr-rl'i" proplrse de constanti' Noicar') gi re sugera,; ;;i. apricein mod congtient:

a) nu putem decdt cdEtiga;b) nu avem nimic de pierclut:c) merit[ sd incercirn.

Apadzrr. ..meriti sd incerc'm" sd cnnoa$tem gi sd apricarnlirrnrele traclilio.ale de curturd gi civirizatie. moderate inderung de

'ultc generatii de actori rurari pentru cd .,nu avem nimic depierdut". chiar dacd ceea ce oblinem din astfel de clemersuri nuconcordd cu instituirire expectan{eror noastre, ne afrdnr, totupi, incaqtig - cel putin in planul cunoagterii.

Acelora care, actualmente, rcfuzd. cLl indArjire sd serapofieze la mediul rr-rral gi la tradiliile acestuia le spunem doaratat: nu alr cllm sd iasa de sub actiunea ceror trei p.in.ipii gi, deci.nu pot si nu devind beneficiarii unor structuri qi functiidescinse din satul tradifional romf,nesc.

351350