/ I ~

1 Fericitele perechi

N u demult, locuia la Londra o tinArA pereche de

ciini dalmaveni, proasp~lt . cisAtoriv, pe numele

lor Pongo ~i Missis Pongo. (DupA cislitorie, Missis

adAugase numele lui Pongo . la numele ei, dar mul\i ii

spuneau ind Missis.) Cei .doi dalmatieni aveau norocul

sli fie stApinii unei tinere perechi de oameni, domnul ~i

doamna Dearly, blinzi, ascultli.tori ~i surprinzlitor d~

inteligenti. Atit de inteligenV ci uneori nici n-ai fi zis ci

"'

8

sint oameni. Pricepeau inte1esu1 a numeroase Hltnlturi,

ca de pi1dli: ,,Vrem afad, vli rog!", ,,Sli ne-ntoarcem

acasli!", ,,Grlibiti-vli cu mincarea" sau ,,Ce-ati zice de o

p1imbare?" ~i chiar atunci cind nu inte1egeau, ghiceau ce

vrei sli spui - dadl ii priveai ruglitor sau ii atentionai

insistent cu llibuta. Asemeni majoritAtii oamenilor, ~i sotii Dearly credeau dl ei sint stlipinii perechii de

dalmatieni cind, de fapt, adevliratii lor stlipini erau

dalmatienii. Pongo ~i Missis g<lseau ideea amuzantA, ba

chiar induio~<ltoare, ~i ii llisau pe sotii Dearly sli creadli dl e adev<lrat.

Domnul Dearly avea biroul in centrul ora~ului, in *

City , ~i era foarte bun la matematidl. Colegii spuneau

despre el dl e _un adevArat vrlljitor al finantelor, ceea ce

nu e totuna cu a fi vrlijitor adevlirat, de~i - de multe ori

cele douli ocupatii se aseamlinli. La vremea cind incepe ' '

povestirea noastr<l, domnul Dearly devenise un om . c

neobi~nuitde bogat ca urmare a unei intimplliri la fel de

neobi~nuite. Adusese un mare serviciu Guvernului (ceva (t legat de rezolvarea datoriei externe) ~i, ca reconfpensli,

fusese scutit de impozite pe viaV1. ~i, mai mult decit atit,

Guvernul ii inchiriase o locuintli in apropiere de Regent

* The City - partea veche a ora~ului Londra, unde sint concentrate marile corpora\ii ~i institutii financiare ~i comerciale.

9

1·,11 k · o cll.sutli tocmai potrivitli pentru un Mrbat cu

11\l<I •11 cfini.

uufnto de clislltorie, domnul Dearly locuise

11 1pr0una cu Pongo intr-o garsonierll. sub ingrijirea lui

N11u 11y Butler, mult indrligita lui dMadl. La rindul ei,

tlouorna Dearly locuise ~i ea tot J'ntr-o garsonierll. (dlci

11 11 <.l.xlstli apartamente speciale pentru domni~oare

11tit·Matorite), impreunll. cu Missis ~i de ele avusese grijll.

Nanny Cook, mult indrAgita dMadl a doamnei Dearly.

P<.lrcchile se cunoscuserll. in acela~i timp ~i sArMtoriserA

o minunatA logodnA dublA. Dar ~i unii ~i al\ii se intreba­

sorll. la vremea respectivll. cum aveau sll. se impace cele

douA dll.dace. Situatia s-ar fi llimurit o datli cu venirea pe

lume a copiilor, mai ales dadl se intimpla ca primii sA

fie gemeni ~i fiecare dintre cele douli dMace primea in

grijli cite un copil. Dar pinli atunci, ce aveau sli facA?

Olci chiar dadl ~tiau sli pregliteasdl micul dejun ~i se

pricepeau sli serveasdl platouri cu gustliri frumos aran­

jate (a~a-numitele ,,imbudlturi la gura focului") nici una

dintre dMace nu ~tia cum sli tinli o cAsutA cochetA, cum

era cea de lingli Regent Park, unde so\ii Dearly sper~u

sa-~i poatA invita prietenii la masA.

Chiar atunci ihsli se intimplA ca lucrurile sli se aran­

jeze singure, ca prin minune. Nanny Butler o intilni pe

Nanny Cook ~i, dupA ce se studiarA citeva momente cu

10

adinca suspiciune, se plilcurll mult una pe cealaltil. ~i cit

haz au filcut de numele pe care le aveau! *

, - Ce pllcat ca nu sintem nici una nici bucatar ~i nici majordom! exclamil Nanny Cook

- Ai dreptate! Mare nevoie ar fi acum de a~a ni~te ' persoane, adaugil Nanny Butler.

~i zicind acestea le veni Marea Idee: Nanny Cook se

va instrui sil devihil un adevilrat bucatar, iar Nanny Butler,

un adevilrat majordom. Zis ~i filcut! Cele d,ouil dlldace se

hotllriril ' sil inceapil chiar de a doua zi, ca sil aiM timp suficient pinil la nuntil.

- Tu n-ai putea sil devii tot~i decit o cameristll, ii zise Nanny Cook Jui Nanny Butler.

- Nici nu mil gindesc! rilspunse aceasta. , N-am eu

figuril de cameristil. Dae-am spus majordom, majprdom

mil fac, ~i voi avea grijil de doninul Dearly a~a cum am

avut din ziua in cares-a nilscut.

~i astfel, atunci cind familiile Dearly ~i Pongo se

i'napoiaril din luna de miere petrecutll., impreunil, le glisiril

pc Nanny Cook ~i pe Nanny Butler bine instruite ~i prcgiltite sil-i primeasca in cilsuta ce dlidea spre Regent Purk.

• ('ook .. buciitar, buciitiireasii;Butler =majordom (engl.).

11

Furil insil pu\in surprin~i de faptul ca Nanny Butler ' .

purta pantaloni.

- N-ar fi fost mai bine o rochi\il neagril ~i un ~or\

·u volilna~e? indrilzni doamna Dearly, putin temiltoare,

dcoarece Nanny Butler nu fusese niciodatll dlldaca ei.

- Nu po\i fi majordom adevilrat daca nu porV pan­

taloni, ii rllspunse Nanny Butler ferm, dar de miine imi

pun ~i un ~or( cu volane ~i-am sil fiu ~i mai originalll.

Inutil sil mai spunem ca~ a ~i fllcut ~i a fost intr-adevlir

originalil!

Cele douil dAdace ii mai anun\aril de asemenea ca nu

mai doresc sil li se spunil Nanny, ci doresc sil fie strigate

cu numele potrivite noilor lor funqii. Acum e adevllrat

ca uneori te po\i adr~sa unui bucatar strigindu-1 pur ~i

simplu ,,Bucatar!", dar acela~i lucru nu-1 poti face ~i

unui majordom, a~a incit, pinl:l la urmil, celor doull * dlldace li se spuse tot ca pinil atunci, ,,Nanny, dragll" .

La ci:teva sllptllmini dupll inapoierea celor doull familii

din fericita lor lunll de miere, avu, Joe un eveniment inca

~i mai fericit. intr-o zi, doamna Dearly ii duse pe Pongo

~i pe Missis dincolo de pare, la St John's Wood, in vizitll "'

la prietenul lor, Minunatul Medic Veterinar, de unde se

* Nanny - apelativ folosit de copii sau de piirin\i pentru diidaca sau bona care ingrij~te de copii intr-o familie (engl.).

I

12

in~poiara cu extraordinara· veste ca· Pongo §i Missis

~veau sa devina in curind parinti. Puii urmau sa se nasca

intr-o luna. La aflare,a ve§tii, cele dou<l dadace ii servira

lui Missis un prinz; copios ca sa prinda putere. Nici

Pongo nu fu .uitat, .. ci primi §i el o portie dubla ca sa nu ' '., r ··. . '

se simta neglijat (a§a cum se intimpla ades,ea cu vii~orii . · tati) .. 'Apoi ce{ doi dalma9eni t.rasera un puf de s9mn

. sfra§nic,, intin§i pe cea ma.i bun~ dintre canapelele· din

casa, in' ~afel · incit, cind domnul Dearly semtoar~ de la

lucru, Se trezisera deja §i een§m Sa fie SCO§i la plim~are, ...;.._ Hai sa iesim cu totii ca sa sarbatorim

eveJ i1Deritul, propu~e •domnul Deafly aflind vest~a cea I j '

buna. Nanny Cook fu de parere ca mai era timp suficient '·, ·:.•.. .. '. ·./: /• I

plna la cina, iar Nanny Butler zise ca nu i-ar strica nipca

mi~care, a§a ln\it plequa cu totji sa faca un tur de pare. i( .I,· . i

Do1Dnul §i doamna Dearly mergeau inainte,, doamna I ,

Dearly eleganta, iritr-un costum tai~r verde din trusoul

ei, iar 'domnul Dearly intr-ojacheta .de tweed, apreciata

de cunoscatori ca fiind ce'~ ma~ potri~ita imbracaminte

. pentru o plimbare cu ciinele .. (Domnul Dearly nu,.era uii ' . '

barbat frumos, i:nsa avea unul din :;icele chipu~i de care

nu te plictiSe§ti niciodata.) In spatele lor venea familia

Pongo, pa~ind cu un aer foarte nobil. Atit Pongo, cit ~i Missis. ar fi putut fi campioni, daca domnul Dearly nu,

considera expozitiile · canine teribil de pltctieoase a tit

13

pentru el insu§i, ch ~i pentru ei. ·Cei d0i .dalmaVenf

aveau trasaturi frumoase, piepturi late, picioare

puternice ~i cozi foarte drepte. Petele de pe oorp er.au .

negre ca taciunele §i, in majoritatea lor, ~e ,marime,a , '

unei mone<le de doi ~ilingi, iar pe cap, pe. pi~ioare ~i pe

cozi aveau pete de <;litnensiuni mai'mici. Nasul ~i cortti:i-. .

rurile ochilor le .erau de ,asemenea negre. Missis avea o

expresie dintre cele mai in<?tntatoare, iar Pongo, cu toate

ca era facut ~ slf'coman,cte; avea o lumini1i1 jucau§a 1in

privifi. P~e.au . unul linga altul cu. mare <;!emnitate, ! ~ J : I '

punindu-le zgarda domnuh~i ~i doanme,i Dearly numai la

trecerile de pietoni. La ~rmll ve~eau Nanny Cook I ' :'.

(plilrnta), intr-un pardesiu aib, ~i . Nanny Butler ('incli ~i '

mai P1,fnu1i1), intr-un frac bi~e or9it ~i pantaloni .peste .

care 1~i puses~ un cochet §Ort .cu volane,

.Era o minunata dupll-amiaza ,tirzie de septembrie.

Nu adia. fir de vint ~i totu! irnprejur era extra<;>rdinar de, · lini~tit. Parcul ~i casele din jurul sau, case vechi, vliruitc;

in crem, erau acum inundate de lumina aurie a sqarelui

la a pus. Aerul zumzaia de sunete, dar , nu se auzea nici

mi zgomot. Strigatele copiilor la joaca ~i uruitul traficl,!­

lui. londonez . pllreau mai lini~tite decit de obiCei,

inmuiate parca de dulceata serii. Pasarile l~i ciripeau

ultimul cintec al ·zilei ~i ecva mai departe, in casa in 6ire

locuia un mare compozitor, cineva cinta la pian.

14

- N-am sli uit niciodatli seara asta minunatli, spuse domnul Dearly.

Chiar atunci insli, linis,tea fu spartli de sunetul foarte

strident al unui claxon de mas,inli s,i din fatli apliru o

enormli !imuzinli. Mas,ina opri lingli o casli situatli in

drumul lor si pe treptele de la intrare apiiru s!Jueta unei , - -------..) '--., °'

femei inalte. Purta o rocbie strimtii de satlli~d~ culoarea

smaraldului, la git ii atirnau mai multe ~iraguri de

rubine, iar de umeri era agiitatll o pelerini':i de vizon alb,

simp!u, . care-i atingea tocurile inalte ale pantofilor de un

ros,u rubiniu. Femeia avea o piele inchisli la culoare,

ochi negri cu nuante de ros,u ~i u.n nas foarte ascutit.

Piirul drept era piept~nat cu o clirare impecabilii pe

mijloc s,i, lucru neobis,nuit, era jumlitate alb, jumiitate negru.

- Dar aceasta-i Cruella de Vil! exclamii doamna

Dearly. Am fost colege de s,coalA. A fost exmatriculatli

pentru cli a bliut cer.nealli.

-- Nu ti se pare putin cam extravagantli? o intrebli l

domnul Dearly, care ar fi fl'icut bucuros cale intoarsii

dacA femeia cea inalta nu ar fi zlirit-o deja pe doamna

Dearly s,i nu cobora acum treptele indreptindu-se spre

ea. Doamna Dearly fu deci nevoitii sit i-1 prezinte pe domnul Dearly.

15'

Intra\i sil vi-I prezint s,i eu pe so\\Il meu, ii invitil

femeia cea inaltii.

- Dar te pregiiteai parcli sil pleci, ii spuse doainha

Dearly, uitindu~se la s,oferul care . as,tepta in' pic~oare

llngii portiera deschisii a limuzinei, care, am uitat sii vii '11

spun, era vopsitii strident, in dungi albe s,i negre.

- Nu mii griibesc. Insist sil intrati.

Cele douii dildace ziserii cli ele se intorc acasil sii·

pregiiteascl cina s,i iau s,i dalmaVenii cu ele .. Dar femeia

cea inaltii insistil ca Pongo s,i Missis sii rilminil. . . -'---: Sunt atit de frumosi! exclamii ea. Vreau sil-i vadii

' . i

s,i sotul meu.

- Care e numele tiiu dupii clisiitorie, Cruella? o intreb'ii doamn,a . Dearly, in timp ce traversau un hol d.e

marmurii verde s,i intrau intr-un salon de marmuril ros,ie.

~. Mil numesc inca de Vil, rlispunse Cruella. S'mt ultima

din familia mea~ as,a inctt I-am determinat pe so\ul meu

sii-mi ia numele cind ne-am rasiitorit. 1

Chiar atunci pelerina de vizon alb, simplu; ii alunecii ' ~

de pe umeri. Domnul Dearly se aplecli s,i i-o ridicii, de I

jos.

Ce pelerinli frumoasii, spuse el: Dar o sii vii fie

prea cald cu ea in seara asta.

1'1

16

Niciodata nu mi-e prea cald, ii rlispunse Cruella.

Port bllinuri tot timpul anului. Am chiar ~i cea~afuri

din blanli de herminli.

- Ce drligu\, spuse doamna Dearly politicos. Se

spalli u~or?

Cruella nu pliru sli audli intrebarea.

- Ador bllinurile, continuli ea. Trliiesc pentru

bllinuri! De aceea m-am ~i mliritat cu un bllinar!

Chiar atunci i~i flicu apari\ia ~i domnul de Vil. Era

un omule\ scund, cu un aer ingrijorat, ~i care nu aducea

decit a bllinar. Cruella flicu prezentlirile, apoi intreM:

- Unde sint ciinii aceia minunaV?

Pongo ~i Missis se lungiserli sub pian. Le era foame.

Pere\ii de marmurli ro~ie ii duceau cu gindul la felii de

came crudli.

- ~teaptli pui! exclamli doamna Dearly fericitli.

- A, da? Excelent! exclamli la rindul ei Cruella. la

veni\i incoace, cli\eilor! ;

Pongo ~i Missis se ridicarli ~i inaintarli politico~i.

- Nu-i a~a cli ar ie~i ni~te haine minunate din blana

lor? i se adresli Cruella so\ului ei. De purtat primlivara

peste un taior negru. Nu ne-am gindit pinli acum sli

facem haine din blanli de ciine.

17

La auzul acestor cuvinte, Pongo dMu un llitrat scurt,

1menin\litor. - A fost numai o glumli, Pongo dragli, il lini~ti

doamna Dearly, mingiindu-1 u~or. Uneori am impresia

cli in\eleg tot ce vorbim, se intoarse ea spre Cruella.

Spuse asta flirli insli sli fie prea convinsli. N-avea de

unde ~ti cli era perfect adevlirat.

Era adevlirat, eel pu\in pentru Pongo. Missis nu

cuno~tea tot atit de multe cuvinte ca so\ul ei, dar ~tia

totu~i suficiente ca sli in\eleagli gluma flicutli de Cruella

~i sli o considere foarte proastli. Cit despre Pongo ... ce sli

mai vorbim! Era furios din cale-afarli! Ce lucru mon­

struos sli spui in fata soVei sale care-~i a~tepta primii ei

pui! Era bucuros sli vadli cli Missis nu era prea tulburatli

de cuvintele Cruellei.

- Trebuie neaplirat sli lua\i masa cu noi, simMta

viitoare, ii spuse Cruella doamnei Dearly.

~i cum doamna Dearly nu glisi nici o scuzli potrivitli

(nu-i pllicea sli mintli), fu nevoitli sa accepte. Spuse apoi

cli nu mai doreau sli-i retina pe so\ii de Vil. "'

in timp ce traversau holul spre i~ire, o superM

pisicli persanli \i~ni pe lingli ei ~i o lua in sus pe scari.

Doamna Dearly privi dupa ea admirativ.

Nu \in in mod deosebit la ea, spuse Cruella. ~ ineca-o dacii n-ar fi atit de valoroasl1.

Pisica se rllsuci pe trepte ~i se infoie fµrioasl1

scuipind, nu neapllrat in direqia lui Pongo ~i a lui. Missis, cum s-ar putea crede.

- Vreau sl1-mi auziti claxonul eel nou, le spuse

Cruella in timp ce coborau treptele de la intrare. E eel mai puternic claxon din intreaga Anglie!

fl dMu la o parte pe ~Ofer ~i apl1sl1 cu putere claxo­

nul. fl tinu a~a mult timp. Pongo ~i Missis furl1 aproape asurziti de zgomot.

19 .

- Frumo~ilor! Frumo~ilor! Ii se adresl1 Cruella

suindu-se in limuzina sa vllrgatll in alb ~i negru. V-ati

potrivi atit de bine cu ma~ina mea - ~i cu pllrul meu

jumlltate alb, jumlltate negru.

~oferul ii intinse apoi o pllturl1 de zibelinll peste

genunchi ~i porni motorul.

- M~ina asta aratll ca o trecere de pietoni, comentll

domnul Dearly, apoi intreM: C'md era la ~coalll, prietena

ta avea pllrul tot ~a - jumlltate alb, jumlltate negru?

- Nu era prietenll cu mine; mi-era teamll de ea, ii

rllspunse doamna Dearly. Jar pllrul, da, il avea la fel -- o

coditll impletitll albll ~i una neagrll.

Domnul Dearly se gindi cit fusese de norocos cii se

ciislltorise cu doamna Dearly ~i nu cu Cruella de Vil. fi

pllrea rllu pentru sotul acesteia. Lui Pongo ~i lui Missis

le pllrea rllu de pisica cea albll.

Apusul de soare auriu se stinsese ~i lllsase loc unui

amurg albllstrui. Parcul era aproape gol ~i de undeva de

departe se auzea, stins, glasul paznicului strigind: ,,Ora

inchiderii! Ora inchiderii!" fo aer plutea un miros de fin

de la iarba pirjolitll de soare, iar dinspre lac se ridica un

miros de apll ~i de plante de baltll. Toate casele din jurul

parcului in care funqionau birouri guvernamentale erau

acum inchise pentru noapte, iar geamurile erau intunecate.

"'

20

Pe ferestrele casei lor insll, se revllrsa o luminll caldll ~i

primitoare: Apropiindu-se, Pongo ~i Missis prinserll a

adulmeca in aer mirosul imbietor al cinei, miros care nu

scllpil nici sotilor Dearly.

Ajun~i in dreptul casei, se oprinl sll priveascll-n jos,

prin grilajul' de fier al gardului, inspre buclltllrie. Cu

toate cl1 situatil la detnisol, buclltllria nu era intunecoasll.

Avea o u~il ~i douil ferestre mari, care se deschideau

spre una din acele mici cuqi pavate ~i strimte, situate

mai jos .de nivelul strilzii, care se · gllsesc adesea in fa\a

vechilor caSe londoneze ~i sint cunoscute in general sub

numele de curti interioare. Citeva trepte · inguste . urcau

din curte la stradll.

Cele douil familii, Dearly ~i Pongo, i~i ziserll cl1

buclltllria lor, a~a putemic luminatll, arllta deosebit de

caldll ~i primitoare. Avea peretii albi, . linoleu ro~u pe podea ~i un bufet mare, pe care erau rinduite farfurii de

portelan cu picll\ele albastre. Pentru glltit exista un

aragaz modem, electric, dar ~i o plitA veche de buclHllrie,

care era bucuria celor doull dlldace. De afarll le puteau

vedea pe acestea trebllluind. Nanny Cook turna sos

· peste ceva pus la cuptor, in timp ce Nanny Butler aranja

farfurii pe un mon~arj care urma sll le urce direct in

sufragerie asemeni unui lift din eel pe care-I vezi la

teatrul de pllpu~i. Lingel plitil erau a~ezate co~urile dal-

.21

matienilor, tapetate cu perne, ~i alilturi, in doull cas­

troane bine lustruite, ii ~~tepta deja mincarea. - Sper cl1 n-am obosit-o prea mult pe Missis, spµse

domnul Dearly in timp ce descuia u~a de la intrare.

Missis ar fi dorit sll le spunli cll ·nicicind nu se simtise

mai bine, dar cum nu putea vorbi, incercll sli le arate. cA

nu era obositil, dind puternic din coadli ~i zbughind-o

inspre buclltlirie. Fu urmatli de Pongo, la fel ~e '.'.·'

nerlibdlitor sli cineze ~i sli tragli un somn bine meritat, la

cllldurli, allituri de scumpa lui Mi~sis.

- Ce n-a~ da sli fi avut ~i noi cozi! zise domrtul

Dearly.

""

2 Se nasc puii

Cina data de Cruella de Vil fu servita pe o masa

de marmura alba, intr-o incapere cu peretii de

marmura neagra. Mincarea era, ca sa spunem a~a, oare­cum neobi~nuita.

Supa era de culoare mov inchis ~i avea gust de ... ? Piper!

P~tele era de un verde deschis ~i avea gust de ... ? Piper!

Carnea era de un bleu pal. Iar gustul...? De piper! ,,_,,)

23

Totul avea gust de piper, pina ~i inghetata - care, pina una-alta, era de culoare neagra.

Nu mai fusesera alti invitati la cina. Dupa terminarea mesei, domnul ~i doanma Dearly se ridicara ~i, tragintl

puternic aer in piept, se mutara in salonul cu peretii din matmura ro~ie. In camin ard~a acum un foe imens. Pina '

~i dom:nul de Vil cam tragea aer printre din\i. Cruella insa, care in seara aceasta purta o rochi.e de cu~oarea

rubinului, iar la git avea ~iraguri de smaralde, se a~eza cit mai aproape de foe.

- Fa-Isa arda ~i mai tare pentru mine, ii spuse ea domnului de Vil.

Acesta atita intr-atita focul, i:ncit sotii Dearly crezura , • ' un moment ca va lua foe co~ul.

- Minunat! Minunat! exclama Cruella, Mti:nd i:ncintata din palme. Ah! Din nefericire, flacarile nu dureaza niciodata prea mult!

De cum se mai domoli pu\in vi:lvataia, Cruella se

scutura de frig ~i se i:nfli~ura in pelerina sa din vizon alb,

simplu.

Domnul ~i doamna Dearly plecara cit de devreme Le

permitea politetea fata de gazde ~i o pornira pe jos pe aleea ce i:nconjura parcul, i:ncercind sa se racoreasca.

- Ce nume ciudat este ,,de Vil", spuse domnul

Dearly. Daca pui impreuna cele doua cuvinte iese

24

Devit'. Poate cA Cruella este o diavolita ~i de-aceea ii

plac numai lucrurile fierbin\i. Doamna Dearly zimbi, c:Aci ~tia cA el glume~te, apoi spuse:

- Of! DacA am luat masa la ei, trebuie sa-i invitam ~i noi o data la cina. ~i mai sint citeva persoane pe care ar trebui sa le chemam. Ar fi bine sa organizam totul inainte ca Missis sa aiM puii. Dumnezeule! Darcee asta?

Simtise ceva moale frecindu-i-se de glezne.

- E pisica Cruellei, spuse domnul Dearly. Du-te acasa, pisicuto! Ai sa te ratace~ti. Dar pisica merse cu ei pina acasa.

- Poate ii e foame, zise doamna Dearly.

- N-ar fi de mirare, dacA nu-i place piperul, adauga domnul Dearly, care incA mai sorbea lacum aerul nop\ii ca sa'-~i racoreasca gitul.

- Ocupa-te tu de ea pina ii aduc eu ceva de mincare, il ruga doamna Dearly ~i cobori treptele care duceau spre bucatarie. Intra in virful picioarelor, ca sa nu-i trezeasca pe Pongo ~i pe Missis, care dormeau in

co~urile lor. in curind se intoarse cu ni~te lapte ~i o jumatate de cutie de sardine. Pisica mincA tot, apoi o porni in jos spre bucAtArie.

- Oare vrea sa ramina la noi?

*Devil= drac, diavol (engl.).

25

~a se parea. Tocmai atunci insa, trezindu-se din

somn, Pongo latra o data, puternic. Pisica se opri, facu

brusc cale-ntoarsa ~i disparu in noapte.

- E mai bine a~a, spuse domnul Dearly, Cruella

ne-ar fi dat in judecata dacA-i luam pretioasa pisicA.

Coborira apoi in buc:Atarie, unde fura intimpinati cu

o nemaipomenita bucurie de c:Atre Pongo. Chiar ~i

Missis, cu toate cA pe jumatate adormita, se arata bucu­

roasa sa-i vada din nou acasa. Timp de citeva minute, pe

pre~ul din burata.rie fu o adevarata. inva.Im~IA de oameni

~i ciini, pina ce doamna Dearly realiza, mult prea tirziu,

ra elegantul costum de seara al domnului Dearly avea sa

fie plin de fire de par albe.

cam la trei saptamini dupa aceasta intimplare,

Missis incepu sa aiM un comportament ciudat. focepu

sa cerceteze atent fiecare colV~or al casei, mai cu seama ,

prin dulapuri ~i cutii. Locul care parea sa o intereseze

eel mai mult era un dulap mare, aflat imediat linga

dormit.orul sotilor Dearly, dulap in care se Vneau tot

felul de gale\i, maturi ~i perii. Locul era foarte inghesuit

~i strimt, ~i de fiecare data cind reu~ea sa se strecoa£e

inauntru, darima cite ceva cu mare zgomot, dupa care

ie~ea cu o figura spa~ita .

- Sa ma bata Dumnezeu, dacA nu vrea sa nasra puii

acolo, inauntru! exclama Nanny Cook.

26

- Nu in dulapul Asta prlifuit ~i intunecat, scumpa mea Missis, o mingiie Nanny Butler. Ai nevoie de 'aer ~i de luminli.

Dar c~nd doamna Dearly ii consultli pe Minunatul medic Veterinar, acesta ii spuse ci eel mai important acum pentru Missis era sa-~i gaseasci un Ioc inchis, unde sa se poata simti in siguranta. Daci ea parea sa fi ales acel dulap, era bine sa-i fie pus la dispozitie cit mai repede posibil ca sa-i dea timp sa se obi~nuiasci cu locul, chiar daca puii urmau sa se nasca abia peste dteva zile. .

, Prin urmare, periile ~i maturile fura scoase afarli ~I inauntru se installi Missis, spre marea ei multumire. La

27 -----inceput, Pongo se sim\i pu\in rlinit, el nefiind primit sa

intre cu ea. Missis insa ii explici lini~tit ci mamicilor le

place sa fie singure cind se nasc puii, a~a incit Pongo o

linse tandru pe ureche ~i o asigura ci in\elege foarte

bine situatia.

- Sper ca petrecerea sa nu o deranjeze pe Missis,

spuse domnul Dearly cind veni acasli de la lucru ~i o gasi

pe Missis instalatli in dulap. Abia ~tept sa se termine.

Cina urma sli aiba loc chiar in seara aceea. Cum erau

mai multi invitati la masa, mincarea trebuia sa fie din

cea obi~nuita, dar doamna Dearly, atentli, nu uitli sli

a~eze r~nitoare inalte de piper in fa\a locurilor rezer­

vate sotilor de Vil. La masli, Cruella folosi atit de mult

piper, inci:t majoritatea invitatilor incepurli sli strlinute.

Domnul de Vil, insli, nici nu se atinse de piper ~i min~

mult mai mult decit mincase la el acasa.

Cruella tocmai i~i preslira piper peste salata de

fructe ci:nd Nanny Butler intra in salon ~i ii ~opti ceva la

ureche doamnei Dearly. Aceasta se aratli foarte

surprinsli, se scuza fa\li de musafiri ~i ie~i repede. Cite~a

minute mai tirziu, intrli din nou Nanny Butler ~i ii ~opti

ceva Ia ureche domnului Dearly. ~i domnul Dearly se

arlitli foarte mirat, se scuzli ~i ie~i repede. Aceia dintre

musafiri care nu strlinutau continuara sli discute

28

politicos intre ei. La un moment dat apliru pentru a

treia oara Nanny Butler ~i se adresli de data aceasta

invita\ilor.

- Doamnelor ~i domnilor, incepu ea dramatic, puii

au inceput sli soseascii mai devreme decit ne a~teptam.

Doamna ~i domnul Dearly vli roagli sli nu uita\i cii Missis este la primii ei pui ~i cii are nevoie de foarte

multli lini~te.

Conversa\ia amuti brusc ~i se llisli tlicerea, intreruptli din cind in cind doar de cite un strlinut infundat. Apoi invita\ii se ridicarli in picioare, inchinarli un pahar in slinlitate~ · tinerei mame · ~i se indreptarli spre ie~ire

mergind in virful picioarelor.

. Toti, in afarli de Cruella de Vil. Ajungind in hol,

aceasta se indreptli glont spre Nanny Butler, care

conducea musafirii l~ u~li ~i o intrebli unde sint puii.

Nanny Butler n-avea nic~ cea mai midi intentie sli-i spunli, dar Cruella, auzind vocile sotilor Dearly venind de sus, o porni in goanli pe sciiri. De data aceasta purta o rochie de satin negru, ~iraguri de perle la git ~i aceea~i pelerinli de vizon alb, simplu. Stlituse infli~uratli in ea toatli seara, cu toate cii in inciipere fusese foarte cald (iar piperul fusese foarte iute).

- Trebuie neaplirat sli-i vM pe drliglila~ii de pui!

strigli ea.

29

U~a de la dulap era pu\in intredeschisli. Domnul ~i doamna Dearly erau inliuntru, mingiind-o pe Missis.

'l'rei pui veniserli deja pe lume cind Nanny Butler descq~ pcrise ce se inti~pla, aducindu-i lui Missis o por\ie

hrlinitoare de fripturli de pui.

Cruella dlidu u~a dulapului de perete ~i privi in jos la

'Ci trei pui. - Dar sint corcituri - sint complet albi! strigli ea.

N-au nici o patli! Trebuie inecati imediat!

~ Puii de dalm~tian se nasc intotdeauna albi!

ripostli domnul Dearly, uitindu-se urit la ea. Petele apar

mai tirziu . - ~i nu i-am fi inecat chiar de-ar fi fost corcituri,

adliugli doamna Dearly indignatli.

- Nu e greu de flicut, continua Cruella. Eu am

inecat cu zecile puii pisicii mele. i~i alege intotdeauna ca

sot cite un nenorocit de motan vagabond, a~a incit puii

nu sint valoro~i ~i nu meritli plistrati.

- Sper cii i-ai llisat mlicar un pui de fiecare datli!

exclamli doamna Dearly. ,.

- Dacil a~ fi flicut asta, a~ fi avut acum casa plinli

de pisici, rlispunse Cruella. Sinte\i absolut siguri cli

~obolanii li~tia sint pui dalma\ieni de rasli?

- Foarte siguri, i-o t~He domnul Dearly. Jar acum te rog sa pleci. 0 nelini~te~ti pe Missis.

Missis era intr-adevar nelini~tita. Chiar dara sotii

Dearly erau acolo ca sa o protejeze pe ea ~i pe puii ei, Ii

era putin teama de femeia aceasta inalta, cu parul

jumatate alb, jumatate negru, care privea atlt de insis­

tent. Se duse cu gindul la biata pisira a Cruellei, care-~i pierduse toti puii. Missis n-avea sa uite asta niciodata!

(~i intr-o buna zi avea sa se felicite ra tinuse minte!)

- Peste cit timp vor putea fi puii despartiti de

mama? intreba Cruella. fn caz ra a~ vrea sa cumpar citiva.

- Peste ~apte sau opt saptamlni, ii raspunse domnul

Dearly. Dar n-o sa fie nici unul de vinzare. ~i, zidnd

asta, ii trinti u~a dulapului in nas, iar Nanny Butler o pofti ferm sa paraseasra locuinta.

fn tot acest timp Nanny Cook incercase sa-1 prinda

la telefon pe Minunatul Medic Veterinar. Acesta

' avusese insa 0 urgenta ~i nu era acasa. sova medicului 0

asigura pe Nanny Cook ra ii va spune tot de cum se va

intoarce. Pentru moment insa, nu aveau de ce sa se neli­

ni~teasca. Dupa cite i~i daduse seama, Missis parea sa se descurce foarte bine.

31

~i a~a ~i era. Se nliscuse deja al patrulea pui. Mai

ntii 11 splilli Missis, dupli care ii luli domnul Dearly ~i-1

terse intr-un prosop, in timp ~ doamna Dearly ii servi

o portie de lapte cald proaspetei mlimici. Noul sosit fu

pus lingli ceilal\i trei, intr-un co~ulet .a~ezat in a~a fel ,r .,

tndt Missis s~-i poatli vedea pe to\i .cei patru micuti in

orice moment. in curind se nliscu ~i al cincilea, ~i apoi al

~aselea ~i al ~aptelea pui.

Noaptea zbura .. Opt ... noua pui! Deja ar fi trebuit sli

fie earn ultimii. De obicei, dalmaµenii nu au a~a multi pui

de prima oarli. Zece pui! Unsprezece pui!

Sosi apoi ~i al douasprezecelea, ,care insli nu arata

deloc ca fratii ~i surorile safo. Pielea eare i se vedea prin

bllinita alM nu era roz, ci de un galben bolnavicio.s, ~i in I

loc sli dea din picioru~e, stlitea nemi~cat. Cele douli

dMace, care intte timp se a~ezaserli afarli, la u~a dulapu­

lui, spusera ra puiul se nascuse mort.

- Dar Missis are deja ati\ia pui ca n-o sli-i shntli

lipsa, adauga Nanny Cook ca sa-i lini~teasra. ;.

Domnul Dearly privi cu amlirliciune micu\a fiintA pe

care o \inea in palme.

- Nu e drept sa nu aiM nici un pie de viata in el,

spuse doamna Dearly cu lacrimi in ochi.

32

~i atunci domnul Dearly i~i aminti de ceva ce citise

mai demult intr-o carte. fncepu sA maseze puiul cu pal­

mele, apoi il rAsuci u~or intr-un prosop. Dintr-o datA,

incepind de lingA nAsuc, pielea micutului cipAtA o

u~oarA nuantA de roz pe sub blAnita alM. Zvicni din lAbute! Deschise boticul! Era viu!

Domnul Dearly il a~ezA repede lingA Missis, ca sA-i

dea imediat sA mAnince. Puiul rAmase acolo hrAnindu-se,

pinA la sosirea urmAtorului - cici sA nu credeti ci nu

s-a mai nAscut inci unul - eel de-al treisprezecelea!

Putin inainte de revArsatului zorilor se auzi soneria

de la intrare. Era Minunatul Medic Veterinar, care se

luptase toatA noaptea sA salveze viata unui citel accidentat

de o ma~inA. Deja se nascuserA toti puii, iar acum Missis

ii hranea pe primii opt, cici nu putea hrAni rnai multi in acela~i tirnp.

33

- Excelent! exclamA Medicul. ~i tatAl cum se

lmte?

Domnul ~i doamna Dearly se simtirli vinovati. Din

momentul in care incepuserli sli se nasci puii, nici unul

nu se mai gindise la bietul Pongo. fnchis in bucitlirie,

icesta se plirnbase toatli noaptea in sus ~i-n jos prin

tncipere. 0 singurli datA aflase ceva ve~ti - atunci cind

Nanny Cook coborise sli faci sand~uri ~i cafele ~i ii

11pusese ci Missis se descurcli de minune. Vorbise desi­

•ur in gluma, deoarece nu credea ci Pongo intelege ce ii

11pune ea.

- Sarmanul Pongo! Trebuie sa-1 aducem SUS, spuse

doamna Dearly. Dar Medicul ii spuse ci de obicei

rnamelor nu le place sA-i aibA pe tap prin preajmli atunci

Lind puii sint abia nliscuti. Tocmai atunci insli, pe

podeaua lucioasli a holului se auzi zgomot de gheare ~i

tn capul sclirilor apliru Pongo urcind cite patru trepte

deodatli. Nanny Cook coborise sli-i pregAteasci un ceai

Medicului ~i nerlibdlitorul tatli se strecurase ,pe lingli ea

tn momentul in care se deschisese usa de la bucitlirie. ' ;.

- Fii atent, Pongo! ii spuse Medicul. S-ar putea ca

Missis sli nu te vrea lingli ea.

Dar Missis dlidea deja slab din coadli.

- Du-te, mlininci ceva ~i odihne~te-te, ii spuse ea.

34

Dar nimeni, in afarA de Pongo, nu auzi nimic. Cu

ochii ~i cu coada din care dMea nebun~te, Pongo ii vorbi

lui Missis despre sentimentele lui, despre dragostea ce

i-o purta ei, celor opt mkuti care-~i luau primul lor mic

dejun, ca ~i celorlalti din co~ care-~i a~teptau cuminti rindul. Cf,ti erau in total?

- PAcat ra nu ~tie st! numere, spuse doamna Dearly.

Dar Pongo ~tia foarte bine st! nurn.ere. Cobori srarile

spre buratArie, pA~ind semet, cu capul sus ~i cu o sclipire

nouA in frumo~ii sAi ochi, raci se ~tia mindrul tatA a cincisprezece pui.

3 Perdita

- Si acum, le spuse Minunatul Medic Veterinar, va trebui sA gAsiti o doira pentru citelusi. ' , , ,

Medicul le explici cA Missis se va strlidui sli -~i

"" 'II hrAneasra to\i puii, dar efortul pe care-1 va face o va

obosi ~i o va slAbi peste ml1surl1. Ca urmare, s-ar putea

tntimpla ca cei mai viguro~i dintre pui sli capete mai

mult lapte, iar ceilal\i, mai pu\in. La aceasta se adAuga ~i

faptul ra puiul salvat de domnul Dearly era foarte deli­

·at ~i va avea nevoie de ingrijiri speciale.