CVJ NR. 902 LUNI 20 IULIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 902

Luni, 20 Iulie 2015

S ute de branºãriilegale la reþeaua

de alimentare cu apãpotabilã. S-au obiºnuitsã consume ºi sã nuplãteascã, dar vigilenþareprezentanþilor socie-tãþii de apã din ValeaJiului le-a venit de hac.

De la începutul anului ºipânã acum au fost identifi-cate 120 de branºãri ilegale la reþeaua de apãpotabilã, iar vinovaþii vor fi

aspru sancþionaþi deresponsabilii ApaServValea Jiului. “În cadrulactivitãþii de control a

Sectorului Tehnic dincadrul SC ApaServ ValeaJiului Petroºani se facperiodic verificãri la utiliza-

torii de apã referitoare lastarea instalaþiilor de ali-mentare cu apã, modul decontorizare ºi înregistrarea consumului de apã ºiintegritatea sigiliilor apli-cate contoarelor. Printreutilizatorii de apã verificaþise numãrã ºi societãþicomerciale cu activitãþicare presupun un consummai mare de apã. Astfelde societãþi sunt spãlãtori-ile auto ºi ºtrandurile deagrement. În urma con-troalelor efectuate de laînceputul anului 2015,

Sectorul de Control Tehnica depistat un numãr de120 de branºãri ilegale lareþeaua de apã întocmindformelele legale pentrurecuperarea prejudiciului ºide debranºare de lareþeaua de apã”, spuneCristian Cazan, ºef SectorControl Tehnic din cadrulSC ApaServ Valea Jiului.Nu este pentru prima datãcând cei de la ApaServValea Jiului identificã astfelde cazuri. În anii trecuþi,dosarele au fost înaintateinstenþei de judecatã pentru a fi soluþionate, iar firma de apã ºi îºi recupereze prejudiciul.

Monika BACIU Monika BACIU

P rimãria Municipiu-lui Petroºani se

confruntã cu o avalanºãde cereri pentru defriºa-rea arborilor, unii dintreei seculari, din diferitezone ale oraºului. Res-ponsabilii spun cã, dacãar da curs solicitãrilor,municipiul ar rãmâneîntr-o lunã de zile fãrãniciun singur arbore.

Într-o singurã lunã laPrimãria Petroºani seprimesc zeci de solicitãripentru defriºarea arborilor,majoritatea seculari, ce ar putea reprezenta unipotetic pericol pentru populaþie sau gospodãrii,dar multe nici mãcar nusunt argumentate.

"Eu nu sunt de acord cudefriºarea în masã, iarmulte solicitãri de la populaþie sunt nejustificate.Vin sã ne cearã sã tãiemcopacii sãnãtoºi cu vârstãpe care nici eu nu o atingdoar pentru cã le intrã frun-zele în bucãtãrie când batevântul, ori pentru cã-i intrãinsectele în casã. Nu sepoate aºa ceva, defriºãrilele facem doar unde estecazul ºi se justificã. Am maifasonat acolo unde era

nevoie, dar nu poþi rade un copac secular pentru cãaºa vrea cineva", spunreprezentanþii municipalitã-þii. În plus, potrivit primaru-lui municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, pentrumulte specii de arbori trebuie obþinute autorizaþiipentru cã sunt protejaþi. Einu pot fi tãiaþi în lipsa unuiaviz nici mãcar dacã se aflãpe o proprietate privatã.

La petiþiile pentrudefriºãri înregistrate lamunicipalitate se maiadaugã alte câteva sute, darcare au fost verbale ºi nusunt înregistrate. Astfel,dacã cererile cetãþenilor arfi onorate pânã la ultima,în maximum o lunã de zilemunicipiul Petroºani arrãmâne de la un capãt laaltul fãrã un singur arboreornamental.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Corabia se scufundã,ºobolanii au fugit,

DNA ADUNÃ PROBE

Au pus gând rãu arborilorornamentali

ApaServ a prins hoþii cu mâþa’n sac

Sute de branºãri ilegale, prejudicii consistente

M ineritul Vãii Jiului se aflã în cea mai dezastruoasã epocã dintoate timpurile. Complexul Energetic Hunedoara este pe

punctul de a se diviza din nou, nu mai are conducere, DNA adescins la sediile din Petroºani, Mintia ºi la câteva sedii de firmãºi locuinþe particulare, acesta fiind cel mai aplaudat moment dedupã înfiinþarea colosului energetic. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

C omplexulEnergetic

Hunedoara a primitjoia trecutã primatranºã din ajutorulde stat individual desalvare, în valoarede 98,4 milioane delei, bani care vor fi utilizaþi pentrucheltuielile curenteºi pentru achiziþio-narea deficitului decertificate de emisiide gaze cu efect de serã.

Ajutorul vine lascurt timp, dupã ceCEH a rãmas fãrãconducere, dar respon-sabilii din MinsiterulEnergiei spun cã vorsalva astfel colosulindustrial. BogdanBadea, secretar de statîn Ministerul Energieiremis un comunicat încare a precizat cã

acesta reprezintã „încãun pas important pedrumul cãtre salvareaComplexului EnergeticHunedoara. (... ) Nupierdem din vederenici impactul social ºieconomic avut dedeciziile referitoare lasoarta CEH asupraVãii Jiului”, se aratã încomunicatul de presã.

Ministerul Energieiîmpreunã cu MinisterulFinanþelor Publice ºiComplexul EnergeticHunedoara au semnatconvenþia privind acordarea cãtre CEH aprimei tranºe - învaloare de 98,4milioane de lei, dinajutorul de stat indivi-dual de salvare. Sumaaferentã tranºei întâiurmeazã a fi utilizatãpentru cheltuielilecurente ºi pentru

achiziþionarea deficitu-lui de certificate deemisii de gaze cu efectde serã. De asemenea,cea de-a doua tranºã,în valoare de 68,5 mi-lioane de lei, va com-pleta sumele de carecomplexul are nevoiepentru efectuarea cheltuielilor curenteminime de susþinere aactivitãþilor pentru operioadã de 6 luni dela acordare. Ministerul

Energiei precizeazã cãpentru a beneficia deajutorul de stat individual de salvare,Complexul EnergeticHunedoara urmeazã sãprezinte un programde restructurare caretrebuie avizat ºi deComisia Europeanã.Sumele primite nu potfi însã utilizate în sectorul cãrbunelui, compania asumându-ºiobligaþia de a separa

legal activitatea deminerit de restul acti-vitãþilor desfãºurate.

Ajutorul de stat trebuia sã ajungã înprimãvarã, iar la ultima conferinþã de

presã, sindicatele chiar au spus cã îl vorrefuza, deoarece vineprea tîrziu ºi dã ca sigurã divizarea CEH.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Când nimeni nu semai aºtepta sã seîntâmple ceva, cândCEH a rãmas fãrãconducere, minerii ºi energeticienii îºinegociazã ContractulColectiv de Muncã,

DNA, structura de laAlba, a descins ºi aici.Vineri, de dimineaþãde la ora 8,00 ºi pânãdupã amiazã la ora17,00 procurorii auadunat documente.Sunt vizaþi în aceastã

anchetã mai mulþi foºtidirectori din perioada2011 – 2015. În para-lel, mascaþii au ajuns ºila Mintia, tot pentru alua documente, la se-diul societãþii comer-ciale Vitol – firma carea fãcut importurilecontroversate de huilãdin Ungaria, coordo-natã de Victor Paicu,la casa acestuia dinurmã, dar ºi la firmalui Adrian Gãrdean,Termogaz Company.

Potrivit unui comu-nicat al DNA,procurorii au efectuatcercetari într-o cauzãpenalã ce vizeazã sus-

piciuni privindsãvârºirea unorinfracþiuni asimilatecelor de corupþie,comise în perioada2011 – 2015. ”În cursul zilei de 17 iulie2015, ca urmare aobþinerii autorizãrilorlegale de la instanþacompetentã, sunt efec-tuate percheziþii domi-ciliare în 9 locatãþi situate în MunicipiulBucureºti ºi judeþele:Hunedoara ºiMaramureº, din careuna este sediul uneiinstituþii publice, restulreprezentând sediileunor societãþi comer-

ciale ºi domiciliile unorpersoane fizice. Încauzã, procurorii bene-ficiazã de sprijin despecialitate din parteaServiciului Român deInformaþii ºi din parteaInspectoratului deJandarmi JudeþeanAlba”, se aratã încomunicat.

Surse din rândulanchetatorilor susþin cãar fi vizatã ºiTermogaz Company,pentru contractulprivind “Colectarea ºitransportul în depozita zgurii, cenuºii ºi produselor de desulfu-rare”, în valoare de69.500.000 de leiplus TVA. Termogaz aprimit un avans depeste 8,6 milioane de lei noi, destinatachiziþionãrii unorechipamente, însã, arfi folosit banii în altescopuri comerciale,nelegate de obiectulcontractului.

ªi sediul DirecþieiGenerale a FinanþelorPublice a fost vizitat demascaþi, iar Andrei

Gerea a susþinut laPetroºani, atunci cânda venit sã calmezeminerii care au ieºit înstradã, cã trei dosareau fost trimise la DNAîn urma verificãrilorCorpului de Control.ANAF susþine cã laCEH s-au încheiatcontracte de import carbune, iar cantitateacontractatã nu ar fi ajunstoatã la MIntia. Maimult, huila din import,adusã prin firme deþinutede Gruia Stoica, maiscump decât cea dinValea Jiului, nu ar fi avut puterea calorificãspecificatã în contract.

Procurorii DNA ar ficerut toate documetelede la Consiliul deAdministraþie ºi AGA dinperioada 2011-2014care vizeazã importul decãrbune, din Ungaria,dar ºi mandatele luiCostel Alic, DanielAndronache ºi AurelNiculescu, toþi foºti directori ai instituþiei.


Corabia se scufundã, ºobolanii au fugit,DNA adunã probeM ineritul Vãii Jiului se aflã în cea

mai dezastruoasã epocã din toatetimpurile. Complexul Energetic Hunedoaraeste pe punctul de a se diviza din nou, nu mai are conducere, DNA a descins lasediile din Petroºani, Mintia ºi la câtevasedii de firmã ºi locuinþe particulare, acesta fiind cel mai aplaudat moment dedupã înfiinþarea colosului energetic.

CEH a primit ajutorul de stat

Nu mai puþin de unmilion de lei au donatmembrii PSD cãtreorganizaþie ºi asta doarîn cursul anului trecut.

“Ca urmare a verificãrilor efectuateasupra documentelorcontabile puse la dispoziþia echipei decontrol s-a constatatcã veniturile Partidului

Social Democrat –Organizaþia JudeþeanãHunedoara au totalizat1.098.185,34 lei ºi aufost obþinute din cotizaþiile membrilorde partid în sumã de1.076.184,98 lei, dindonaþii în sumã de21.500 lei ºi din altesurse de venit în sumãde 500,36 lei”, se

aratã în documenteleAEP. Tot în cursulacestui an a fost verifi-catã ºi contabilitateaPartidului DemocratLiberal. Sumeleadunate de PartidulDemocrat Liberal au

fost deaproape 90de mii de lei,din care dona-þiile au fost însumã de 60 de miide lei. Organizaþiajudeþeanã a PartiduluiDemocrat Liberal afost controlatã deAutoritatea ElectoralãPermanentã.“Înperioada 16-20 marties-a efectuat controlulfinanþãrii Paridului

Democrat Liberal –Organizaþia JudeþeanãHunedoara pentruanul 2014. Ca urmarea verificãrilor efectuateasupra documentelorcontabile puse la dispoziþia echipei decontrol s-a constatatcã veniturile PartiduluiDemocrat Liberal –Organizaþia JudeþeanãHunedoara au totalizat

86.457,38de lei

ºi

aufost

obþinute dincotizaþiile membrilorde partid în sumã de25.536,00 lei, dindonaþii în sumã de60.855,00 lei ºi altesurse de venit în sumãde 84,38 lei”, se aratã

în Monitorul Oficial.Donaþiile din strãinã-tate cãtre partide ºicandidaþi nu suntinterzise, dar ele nupot depãºi 2.500 deeuro în cazul donaþiilorcãtre partide. Donaþiilecãtre candidaþi nu suntsupuse niciunei limi-tãri. Companiile pri-vate pot face donaþiicãtre partide ºi candi-daþi. Cu toate acestea,companiile în carestatul deþine cel puþin25% din acþiuni nu potface donaþii partidelor.Donaþiile cãtre candi-daþi nu sunt supuseniciunei limitãri.Sindicatele pot facedonaþii cãtre partide ºicandidaþi, fãrã niciorestricþie. Donaþiileanonime cãtre partidenu pot depãºi suma de 1.000 de euro.

Donaþiile anonimecãtre candidaþi nu suntsupuse niciunei limitãri.

Monika BACIUMonika BACIU

Pe lângã drumul deacces, problema ceamai mare a acestorpeºteri, tuneluri ºi caverne este cã suntinundate sau colma-tate, iar dacã ar fi banipentru introducerea lorîn circuitul turistic, arputea dezvolta ºi turis-mul de varã din munþiiVãii Jiului. În regiuneasudicã a judeþului încãmai pot fi gãsitepeºteri neexplorate,dar ºi trasee montaneneumblate. Aspectullor se apropie cel maimult de ceea ce un

turist aºteaptã de la opeºterã, respectivdecorul cu stalactite ºistalagmite. Cu investiþiinu foarte mari,avenele, tavernele ºipeºterile pot deveni oatracþie pentru turiºti,în condiþiile în careautoritãþile locale aravea ca obiectiv trans-formarea zonei într-unparadis turistic ca alternativã la minerit.Nu existã nici mãcar obroºurã turisticãAutoritãþile locale nuprofitã de bogãþiilezonei, iar zeci de

peºteri de o frumuseþerarã au fost lãsate deizbeliºte. Sorin Csaki,unul dintre pasionaþiide speologie din ValeaJiului, a cercetat omare parte din peºteri-le, avenele ºi tuneluriledin munþii care încon-joarã zona ºi spune cãreabilitarea ºi introdu-cerea lor într-un circuitturistic s-ar putea realiza fãrã prea marieforturi din parteaautoritãþilor locale.

Doar Peºtera Bolii a fost reintrodusã încircuitul turistic, darprin muncã voluntarãde cãtre AsociaþiaPetro Aqua, iar de ladeschidere ºi pânãastãzi a devenit unprincipal punct deatracþie pentruPetroºani. Subsupravegherea atentãa specialiºtilor, primariidin Valea Jiului ºi-arputea trimite oameniisã ajute la amenajareaacestor peºteri, însãintroducerea acestorpeºteri în circuitul turistic s-a putea faceabia dupã identificareaºi catalogarea lor decãtre specialiºti.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Spulberatpe zebrãU n bãtrân a

fost pur ºisimplu spulberat deo ºoferiþã, care nu amai ºtiut sã îºi controleze maºina.Femeia de la volaneste din altã localitate ºi spunecã a vrut doar sãopreascã dupã trecerea de pietoni.

Oamenii care auvãzut grozãvia aureacþionat imediat, iarbãtrânul rãnit a ajuns deurgenþã la spital.

Accidentul a avut loc la finele sãptãmâniitrecute pe trecerea dinpietoni din centrulmunicipiului Petroºaniºi cea care l-a produssusþine cã nu cunoºteabine zona. Imediat dupãaccident, ºoferiþa acoborât ºi era la un passã fie linºatã de martori.„Lãsaþi-mã,, lãsaþi-mã.Am vrut sã intru aici sãparchez ºi mi-a ieºitdomnul înainte. Nu l-amvãzut din timp. Nu ºtiusã vã spun. Lãsaþi-mã,vã rog”, repeta femeia,

al cãrei noroc a fostprezenþa poliþiei la loculaccidentului.

Maºina pe care oconducea avea numereroºii ºi este înamtricu-latã în Parhova.

Cei care au fost cufemeia în maºinã îisusþin, la rândul lor,nevinovãþia, deºi estevizibil cã, în urmaimpactului, parbrizulmaºinii este spart, iaromul zãcea pe trotuarcu rãni la picior, mâiniºi cap. „I-am zis sãparcheze aici ºi, cândsã treacã în parteadreaptã a ieºit. Ea a pusfrânã, cã are frânebune, dar nu e vino-vatã cã a ºi semnalizat.Nu avea vitezã”, a spusun bãrbat aflat pebancheta din spate amaºinii ce l-a lovit pebãtrân.

La faþa locului, însã,oamenii s-au revoltat ºi

au reacþionat violent faþãde ºoferiþa neatentã.

„Asta este o treabãfrecventã ºi mai este ºifemeie la volan. Maimare ruºinea! Þi-e fricãsã treci. Sunt oripilatã,cã trebuie sã fii atent, cãte omoarã. Te omoarãpe trecerea de pietoni”,striga o femeie de pemargine ºi alþi oameniaprobau spusele acesteia.

Bãrbatul accidentat a fost transportat la spitalul de urgenþã dinPetroºani pentru investigaþii, pentru cãacuza dureri la spate,cap, mâini ºi era lovitputernic la un picior.

Poliþiºtii au întocmitun dosar de cercetarepenalã ºi urmeazã sãstabileascã vinovãþiafiecãruia dintre cei impli-caþi în accidentul rutier.


Cronica Vãii Jiului | Luni 20 iulie 2015 Actualitate 3Doar în judeþul Hunedoara,De la PSD-iºti pentru PSD-iºti, un milion de lei M embrii de partid sunt largi la

mânã atunci când vine vorba decotizaþii pentru partidul din care fac parte.Asta o demonstreazã ºi rapoartele de control ale Autoritãþii ElectoralePermanente care la sfârºitul lunii mai aefectuat un control la filiala judeþeanã aPartidului Social Democrat.

Bogãþiile îngropate ale Vãii JiuluiS ute de peºteri ºi caverne din Valea Jiului sunt imposibil

de vizitat, în lipsa unor investiþii turistice ale autoritãþilor.Nu sunt bani ºi pentru ele, astfel cã temerarii trebuie sã sedescurce cum pot pentru a le vizita sau explora.

Duminicã, însã, credincioºii au fostaºteptaþi sã se închine lamoaºtele vindecãtoruluide cancer, care au ajunsaici pentru douã zile ºipentru al doilea an con-secutiv. „Am adus, cuajutorul lui Dumnezeu,racla Sfântului IerarhNectarie, pentru cã pebiserica mare nu s-afãcut slujbã pânã acumºi, întrucât s-a turnatplaca la cota zero, iar laAltar suntem la plus0.45m ºi intenþionãmca, de la 1 august sãaducem cele necesarepentru zidirea bisericii,cãrãmidã, fier ºi cele-lalte, am dori sã avemºi binecuvântarea aces-tui ocrotitor al tuturorbolnavilor, SfântulIerarh Nectarie”, a spusGabriel Bulf, preotulcare slujeºte la

Paraclisul CatedraleiSfântul Ilie dinPetroºani. Tot aici, deduminicã a ajuns ºiracla cu moaºteleSfântului Andreiªaguna, unul dintreocrotitorii EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei,mitropolit alTransilvaniei ºi slujbeleau început duminicãseara, iar luni, credincioºii vor primipomanã, fiind hram.

„Manifestãrile auînceput de duminicã, în jurul orei 17,00, continuând pânã dupãmiezul nopþii, iar luni,pentru cã este hramulbisericii noastre, SfântulProoroc Ilie Tesviteanul,am cãutat sã pregãtimpeste 300 de porþii demâncare pe care sã leîmpãrþim credincioºilor,dupã Liturghie, dar ºi

icoane ºi acatiste pentrutoþi cei care vor veni. Eivor primi ºi iconiþe ºi,prin grija celor de laMãnãstirea Radu Vodãam primit ºi peste 200de cutii cu ulei, apãsfinþitã ºi iconiþe, pecare le vom împãrþi, de asemenea, credin-cioºilor”, a mai adãugatpreotul paroh Bulf.

Credincioºii suntaºteptaþi sã se încarcespiritual aici la Petroºaniºi, atât duminicã, dar ºiluni, biserica va gãzduislujbe religioase.

I lie, sfântul careaduce ploaia.

Tradiþii ºi obiceiuride Sfântul Ilie

Credincioºii îl sãrbã-toresc astãzi pe SfântulIlie, consideratã a fimijlocul sezonului pas-toral. În Panteonulromânesc, Sânt-Ilie esteo divinitate a Soarelui ºia focului, identificatã cuHelios, din mitologiagreacã, ºi cu Gebeleizis,din mitologia geto-daca.Ca divinitate solarã ºimeteorologicã, Sânt-Ilieprovoacã tunete, trãsnete, ploi torenþialeºi incendii, leagã ºidezleagã ploile,hotãrãºte unde ºi cândsã batã grindinã.

În perioada sãpãmânteanã, Ilie asãvârºit pãcate, cel maimare fiind ucidereapãrinþilor sãi la îndem-nul diavolului, pãcate pecare le-a ispãºit în moduri diferite ºi dinaceastã cauzã

Dumnezeu l-a iertat, l-atrecut în rândul sfinþilorºi l-a urcat la cer într-otrãsurã cu roþi de foctrasã de doi sau depatru cai albi înaripaþi.

În cer, Sânt-Iliecutreiera norii, fulgerã ºitrãsneºte dracii cu biciulsau de foc pentru a-ipedepsi pentru rãul pecare i l-au pricinuit. ªi, pentru cã draciiînspãimântaþi se ascundpe pãmânt prin arbori,pe sub streaºina caselor,în turlele bisericilor ºichiar în trupul unor ani-male, Sânt-Ilie trãsneºtenãprasnic pentru a nu-iscãpa nici unul dintreei.Ca divinitate popularãa Soarelui ºi a focului,Sant-Ilie este atestatprin numeroase tradiþii,mai ales în mediile pãstoreºti.

În ajunul acestei zile,fetele se duceaunoaptea pe ogoarelesemãnate cu cânepã(cânepiºti), se dezbrãcauºi, goale, se tãvãleau

prin culturã, apoi seîmbrãcau ºi se întorceauacasã. Dacã în noapteadinspre Sant-Ilie visaucânepã verde era semncã se vor mãrita cuflãcãi tineri ºi frumoºi,iar dacã visau cânepãuscatã se zicea cã se vormãrita cu oamenibãtrâni.

În dimineaþa acesteizile, scrie crestinorto-dox.ro, se culegeauplante de leac, în spe-cial busuiocul, ce eraupuse la uscat în podurilecaselor, sub streºini sauîn cãmãri. Tot acum seculegeau ºi planteleîntrebuinþate la vrãji ºifarmece.Femeile duceauîn aceastã zi busuioc labisericã pentru a fisfinþit dupã care,întoarse acasã, îlpuneau pe foc iarcenuºa rezultatã ofoloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor fãceaubube în gurã.

Nu era voie sã se

consume mere pânã la20 iulie ºi nici nu eravoie ca aceste fructe sãse batã unul de altul,pentru a nu bate grin-dinã, obicei pãstrat ºiastãzi. În aceastã zi,merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la bisericãpentru a fi sfinþite,crezându-se cã numai înacest mod ele vordeveni mere de aur pelumea cealaltã.

De Sfântul Ilie,românii îºi aminteau ºi de sufletele morþilor,în special de sufletelecopiilor morþi. Femeilechemau copii strãini sub un mãr, pe care îlscuturau ca sã dea depomanã merele cãzute.Astfel, se considerã cãmorþii se veselesc.Scenariul ritual de renovare a timpului,specific tuturor marilorsãrbãtori calendaristice,cuprinde ºi practici depomenire a morþilor.Bisericile sunt pline,acum, cu bucate pentrupomenirea morþilor(Moºii de Sânt-Ilie), iarla casele gospodarilor seorganizeazã praznicemari.

Se credea ºi se maicrede ºi astãzi cã dacãtunã de Sânt-Ilie, toatealunele vor seca iarfructele din livezi voravea viermi.


În fiecare varã foartemulte familii din celeºase localitãþi ale VãiiJiului, în special pen-sionarii, scutesc dincheltuielile cu utilitãþileºi pleacã în concediuprelungit din iunie ºipânã în septembrie.

În zona GroapaSeacã, pe ValeaMureºului ori la poaleleRetezatului sunt întâlniþiortaci cu dorinþa de arespira aer curat, însãcei mai mulþi aleg zonaBalomir-Subcetate-Ciopeia, pe malulStreiului. Cei care s-aucantonat în munte, pelângã economia cu util-itãþile, fac ºi un ban dincolectarea fructelor depãdure ori a ciupercilor.A doua categorie esteformatã în special dindisponibilizaþii din

minerit pasionaþi depescuit, nu puþini dupãcum aratã ºi evidenþeleasociaþiilor de pescuitdin Valea Jiului care le-au eliberat permisede pescuit. Astfel, fie cãe vorba de Mureº, Streisau barajele de acumu-lare ale hidrocentralelordin Þara Haþegului,ortacii din Valea Jiuluisunt nelipsiþi.

„Mie îmi place laStrei, la Balomir lângãHaþeg. Stãm cu cortul ºicâte o lunã de zile.

Ne-am scos de la cablu,de la telefon ºi internetpânã în septembrie. Maiplãtim doar abonamen-tul la curent. Stãm lacort ºi e foarte bine”,spune Dorin dinPetroºani.

Soþia lui spune cã austat „în naturã” chiar ºipe perioada când vre-mea a fost friguroasã.„Aici e ºes, este mai calddecât în apartamentulnostru din Petroºani. Laradio am auzit cã laPetroºani au fost ºasegrade într-o dimineaþã,acum în iulie”, mai

spune ortacul. Dacã ceimai norocoºi îmbinã plãcutul cu utilul, altefamilii au ales munteledar nu pentru vacanþã cipentru a-ºi asigura unvenit.

Astfel, pânã târziu întoamnã cutreierã munþiidin Valea Jiului pentru aaduna ciuperci, afine orialte fructe de pãdure pecare le vând centrelor decolectare sau în pieþeledin zonã. Stau în colibeacoperite cu nailon, încondiþii mizere, însãspun cã n-au încotrodacã vor sã supravie-þuiascã iernii. Aceºtia nucoboarã pânã la finelelui septembrie, pentru cãtot ce adunã este vândutla marginea pãdurii undevin periodic cei care aufirme de colectare sausamsarii.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Nedeie peMunteleTuliºaM untele Tuliºa

este un simbolal luptei de rezistenþãîmpotriva austro-ungarilor, iar eroiicãzuþi pe câmpul deluptã sunt cinstiþi, ande an, aºa cum secuvine, printr-unpelerinaj ºi o petre-cere câmpeneascã învârful muntelui.

Localnicii, dar ºiautoritãþile din zonaValea de Brazi-Uricaniau hotãrât în urmã cucirca zece ani de zile sãorganizeze pe muntemanifestãri care sã-icinsteascã pe eroiicãzuþi în luptã, pentrucã, spun ei, acolo aumurit atât soldaþi, cât ºiþãrani, localnici care auîntemeiat primelegospodãrii în zona demunte a Vãii Jiului,români ºi unguri.

Manifestarea organizatã ieri -duminicã, ajunsã la a X-a ediþie, este o

rememorare a timpuluiîn care România treceaprin momente decumpãnã, dar ºi unparastas pentru sutelede eroi din munte vegheaþi de o troiþãimpunãtoare ridicatãchiar pe vârf.

Timp de 90 de aninimeni nu s-a gândit sãaducã un omagiu miilorde soldaþi care au muritpe Tuliºa, în afara localnicilor, câtevafamilii de momârlani alecãror rude au muritatunci. Nedeia în cinstea eroilor de peMuntele Tuliºa a avutloc atât în oraº, undeau fost organizate spec-tacole cât ºi în munte,iar banii necesari aufost asiguraþi din buge-tul Primãriei Uricani.


S tatiuneaParâng a rãmas

izolatã sâmbãtãseara în urma uneiviituri puternice.

O ploaie torenþialãcare a durat aproximativo jumãtate de orã a blo-cat complet accesul autospre staþiunea montanãParâng. Totul a începutîn jurul orei 18.00 ºiparcã s-a dezlãnþuitpotopul. Minute întregicerul a fost brãzdat defulgere ºi tunete, iar dincer cãdea grindina.

Drumul care leagãstaþiunea Parâng demunicipiul Petroºani a

fost acoperit de bolo-vani, crengi ºi pãmântaduse de o viiturã puternicã. Potrivit unuicabanier în staþiune suntturiºti, dar puþini, iaraceºtia, cel mai probabil,au coborât doarduminicã, dupã inter-venþia autoritãþilorlocale. ªi în oraº ploaiatorenþialã s-a resimþit,multe strãzi au fost inundate, iar din cauzafulgerelor în unelecartiere din Petroºani afost întreruptã furnizareacu energie electricã.Prefectura Hunedoara aemis o atenþionare decod galben de fenomenemeteo cu precipitaþii

pentru intervalul17:20- 18.20 cepot depãºi 25 litri/ metrupãtrat ºi intensi-ficãri ale vântului.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

A nul acestaCampionatul de

Turism Sporitv ªtafetaMunþilor are în componenþã10 etape ce sunt organizatela nivel naþional ºi au dreptscop crearea unui cadruorganizatoric, competiþional.

Printre obiectivele de referinþãale acesteia, se adaugã ºi impulsionarea ONG-urilor pen-tru organizarea unor evenimentesportiv-turistic-ecologice; promovarea unei atitudini derespect faþã de mediul înconjurã-tor, sensibilizarea tinerilor pentruprotecþia ecosistemelor ºi dezvoltarea spiritului ecologic laaceºtia; dezvoltarea spiritului deechipa ºi apartenenþa la grup,dezvoltarea relaþiilor interumane;cunoaºterea potenþialului turisticºi sportiv al zonelor montane.

În cadrul etapelor competiþieiªtafeta Munþilor participarea se

face pe echipe care trebuie sã fie formatã din 3 persoane ºi sã participe în funcþie deexperienþã la una din cele ºasecategorii.

De aceea, Asociaþia DrumeþiiMontane prin intermediulproiectului MarketingRomania.ro,ajutatã de voluntarii SergiuValentin Vlad ºi AlexandruCãnãvoiu, a realizat pentruaceastã competiþie un soft caresã ajute organizatorul de etapãsã calculeze mai uºor clasa-mentele. Acest soft are posibili-

tatea de a genera automat clasa-mente în funcþie de probe, cate-gorii cât ºi clasamentul generalal etapei. Tot ceea ce trebuie sãfacã organizatorul este sã intro-ducã în soft datele de pe fiºelede concurs ale concurenþilor,dupã care software-ul genereazaclasamentul. Softul creat de cei doi voluntari, pasionaþi deprogramare a fost testat la etapaa IV a, fiind un real succes.Programul este gratuit ºi sepoate descãrca de pe site-ulwww.stafetamuntilor.ro.

Sãrbãtoare religioasã la PetroºaniD uminicã, la Paraclisul Catedralei

Sfântul Ilie din Petroºani au ajunsmoaºtele Sfântului Nectarie, vindecãtorul decancer. Un sobor de preoþi a oficiat slujbelereligioase, de duminicã, pânã luni, când esteSfântul Ilie, cel care va da numele viitoareiCatedrale de la Petroºani. Sãrbãtoare mare laCatedrala Sfântul Ilie, un lãcaº de cult încãnefinalizat, dar a cãrui hram are loc astãzi.

Bãniþa în sãrbãtoareC omuna Bãniþa, aflatã

la câþiva km de Petroºani,pe drumul spre Deva, este însãrbãtoare.

Luni, 20 iulie, de Sfântul Ilie, are loc tradiþionala nedeie, în organizarea administraþiei locale. Va fi spectacol ºi muzicã popularã, încentrul comunei, pe DN 66.

Potrivit organizatorilor, aici vor urca pe scenã,începând cu ora 15,00, artiºti de marcã ai muziciipopulare. Printre aceºtia se numãrã: Tinu

Veresezan, Robert Târnãveanu, Adrianaªtefan, Ancuþa Mateiu, Vali Bota ºi

Ansamblul Junii Petrileni.Spectacolul va fi deschis de artiºtii

locali. Printre aceºtia îi amintim pe:Ileana Rus, Raluca Sân, GeorgeMãdãlin Brândãu, Mariana Poenar,

Lavinia Dan acompaniaþi de formaþiaAlbanik.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Staþiunea Parâng mãturatã de ploaie

Software pentru Campionatul Naþional de Turism “ªtafeta Munþilor”

Scapã de rutinã ºifac ºi economiiM ulte familii din localitãþile Vãii Jiului

îºi iau cortul ºi se mutã la munte, laþarã sau pe malul râurilor. Totul pentru aface economii pe timp de varã dar ºi pentrua scãpa de monotonia de la bloc.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 20156 Invatamant

E conomiile pe careconducerea de la

Apa Serv a reuºit sã lefacã la proiectul europeanprivind „EXTINDEREAªI REABILITAREAINFRASTRUCTURII DEAPÃ ªI APÃ UZATÃ ÎNJUDEÞUL HUNEDOA-RA (VALEA JIULUI)”,economii care nu suntdeloc puþine, aproximativ1,5 milioane de euro, dãposibilitatea demarãriiunor noi investiþii.

ªi asta, atenþie, într-operioadã în care, cel puþinîn Valea Jiului nimeni numai investeºte absolutnimic. Potrivit directoruluigeneral al Apa Serv, CostelAvram, lucrãrile care vor fieffectuate sunt de maximãurgenþã, se încadreazã înbuget ºi sunt în numãr detrei. ce trebuie fãcute înregim de urgenþã ºi care seîncadreazã în acest buget.Am luat 3 lucrãri. Pe Jieþ,în zona de la intrarea înPetrila ºi chiar în Petroºanivor fi gata amenajãri noi,care vor scuti populaþia deprobleme cu aducþiuneaapei potabile. „În urma con-sultãrilor pe care le-am avutcu colegii din conducreaApa Serv, cele 3 lucrãricare vor fi fãcute din aceºtibani vizeazã urmãtoarelezone: în apropiere de

cartierul Bosnia dinPetroºani, unde vor fireabilitate reþelele de apãcare duc sus la bazinele dela UMIROM – ceea ce vaînsemna cã dupã aceastãlucrare în Bosnia nu vormai fi probleme când existãrestricþii de apã; a douazonã este Moliviº-Petrila – ozonã unde oamenii, circa40 de familii, au mari prob-leme deoarece nu este apãdeloc, sau acolo unde esteapã presiunea e foartescãzutã ºi reþeaua nu poatefi folositã; a treia zonã estezona 9 Mai – intersecþieavion din municipiulPetroºani – reabilitarea uneireþele de apã vechi ºi carene dã multe probleme înprezent”, a declarat direc-torul general al SC ApaServ Valea Jiului SA CostelAvram.Prima investiþie pro-pusã de cei de la Apa Servva rezolva un numãr de 40de familii din cartierulpetrilean Moviliº, din caredoar 10 sunt racordateacum la reþeaua de apãpotabilã. Ce-a de-a douavizeazã magistrala care facelegãtura între PetroºaniNord cu Petroºani Sud,conductã cu ajutorul cãreiase va alimenta cu apã fienordul dinspre sud, fie suduldinspre nord. “Noi vomdevia traseul existentdeoarece conducta mergepe sub strada 9 Mai,

proaspãt reabilitatã,coborâm cu noua conductãpânã jos la drumul de cen-turã, apoi pe sub trotuarpânã la sensul giratoriu. Setraverseazã sensul giratoriuºi vom ajunge pânã lapârâul Slãtinioara”, expicãdirectorul general al ApaServ, Costel Avram. În fine,cea de-a treia investiþie real-izatã prin acest proiectvizeazã îmbunãtãþirea cal-

itãþii serviciilor de alimenta-re cu apã potabilã încartierul petroºeneanBosnea. Aici vor fi efectuatelucrãri de reabilitare lareþeaua de magistralã carealimenteazã rezervorul dinDãrãneºti. Se va efectua otraversare nouã peste Jiu.De asemenea, se va reabili-ta toatã reþeaua pânã sus larezervor, astfel încât peviitor sã se poatã asigura

atât calitatea apei, cât ºicontinuitatea alimentãrii cuapã în zona Bosnia, dar ºiîn zona de nord aPetroºaniului. Pe lângãaceste lucrãri conducereaApa Serv intenþioneazã ºiachiziþionarea unui utilajpentru intervenþie ºiîntreþinere reþele de ali-mentare cu apã ºicanalizare, o autospecialãcu sistem de încãrcat ºitransport containere cucârlig ºi un buldoexcavator.Directorul general al ApaServ, Costel Avram ne dãasigurãri cã toate cele treiproiecte au ca termen definalizare sfârºitul anului2015.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

PRIMÃRIAMUNICIPIULUI LUPENI

ANUNÞPrimãria municipiului Lupeni,

în conformitate cu prevederileLegii nr.52/2003 privind transparentã decizionalã în administraþia publicã, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare,propune:

Organizarea dezbaterii publiceprivind proiectul de act normativ:

1.PROIECT DE HOTÃRÂREnr.81/17.07.2015 privind aprobarea Regulamentului deOrganizare ºi Funcþionare aServiciului Public de Salubrizaredin judeþul Hunedoara

Dezbaterea publicã va avealoc în data de 27.07.2015, ora 10, la sediul Primãrieimunicipiului Lupeni, sala deºedinþã a Consiliului Local almunicipiului Lupeni.

Proiect de hotãrâre însoþit deanexele aferente vor fi afiºaþe lasediul Primãriei municipiuluiLupeni,strada Revoluþiei,nr.2.

Precizãm totodatã cã recomandãrile pe margineaproiectului de hotãrâre se primesc la registraturã Primãrieimunicipiului Lupeni panã la data de 24.07.2015.

La ºedinþa publicã ce va avealoc la sediul Primãriei municipiuluiLupeni pentru dezbaterea publicãa proiectului de act normativ suntinvitaþi sã participe cei interesaþi.

Persoanele interesate se potînscrie în vederea luãrii cuvântuluiîn cadrul ºedinþei, la registraturãPrimãriei municipiului Lupeni.

Pentru detalii vã rugãm sã consultaþi documentele ce vor fiafiºaþe la sediul Primãriei municipiului Lupeni.

VICEPRIMARCORNEL DAMON LUNGAN

S ãptãmânatrecutã s-au

fãcut înscrieri laUniversitateadin Petroºani.Absolvenþii, însã,sunt aºteptaþi sã se înscrie ºi în aceastã sãptãmânã.

Potrivit unuicomunicat remis de

conducerea insti-tuþiei de învãþãmântsuperior, pânã îndata de 23 iulie semai pot faceînscriei. Nu la toatesecþiile, ci doar lacele unde locurilenu au fost ocu-pate. „Excepþieface doar progra-mul de studii

universitare de mas-terat Topografieminierã informati-zatã ºi cadastru,pentru careînscrierea ºi probade evaluare acunoºtinþelor de

specialitate se vordesfãºura în confor-mitate cu calendarulstabilit iniþial”, searatã în comunica-tul Univeristãþii dinPetroºani. Înscrie-rile au fost prelun-gite pânã joi, 23iulie, la ora 13,00.

Universitatea dinPetroºani are ºidouã puncte deînscriere în afaracampusului, unulfiind la Deva ºicelãlalt la Târgu Jiu.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

Înscrieri prelungite la UP

AAAAppppaaaa SSSSeeeerrrrvvvv VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJ iiiiuuuulllluuuuiiii rrrreeee iiiinnnnvvvveeeessss tttteeeeºººº tttteeeeîîîînnnn nnnnooooiiii pppprrrrooooiiiieeeecccctttteeee îîîînnnn ccccoooommmmuuuunnnniiii ttttaaaatttteeee

A fost unul dintrecei mai longevivi

ºi mai fideli jucãtoricare au evoluat la JiulPetroºani. Nãscut pe 10octombrie 1932 laPetroºani, a încetat dinviaþã pe 10 iulie 1999,tot la Petroºani. Dacãar fi trãit, acum zecezile ar fi împlinit 83 de ani...

„P iticul” acumºapte decenii

Micul Imi – EmerikFarkas – a început sã batãmingea imediat dupãrãzboi, cu mingea de cârpã,pe maidanele oraºului, pânãcând a fost descoperit ºiluat la Jiul, în 1945, deantrenorul Remus Radu ºisupravegherea celebruluiCibi Braun-Bogdan. Dupãnumai doi ani, în 1947 –avea doar 15 ani – ajunge origuroasã extremã stânga,trecând în toamna lui 1949în lotul de seniori, debutândîn Divizia „A” în 1951, înlocul lui Tiberiu Bone,

plecat în armatã.Farkas II – vãrul mai

celebrului Iuliu Farkas I,„picior de aur” – va deveniun jucãtor remarcat princonstanþã, devenind încetdar sigur, unul din oameniide bazã ai Jiului.

L a un punct de titlu

Apogeul sãu în campi-onat va fi în ediþia din1957-1958, cu Vasile Lazãrla cârma echipei – undemai jucau Crâsnic,Romoºan, Vasiu, LicãPanait, Cosmoc, Nertea,Ciurdãrescu, V. Gabor etc.

–, când Jiul (se numeaMinerul atunci) ocupã locul5 (din 12 echipe), la numai un punct în spatele

campioanei þãrii,Petrolul Ploieºti!

Este perioada încare Imi Farkas IIprin Naþionala B a României, înpartidele cu Poloniaºi U.R.S.S.

Farkas II seimpune ca un jucã-tor cu mari calitãþifizice, bun tehnician,cu un plasament for-midabil. În paralel cufotbalul, a fost ºi stu-dent al Institutului deMine Petroºani în

perioada 1952-1957,devenind inginer electro-mecanic, ajungândîn anii `80 pânã în funcþiade director al unei întreprinderi de stat.

A jucat neîntrerupt la Jiulpânã în 1962, cunoscând ºitristeþea retrogradãrii ºi ceaa bucuriei revenirii în Divizia „A”.

„Am jucat aºa cum m-a

îndemnat firea ºitemperamentul meu”

Imediat dupã ce a abandonat activitatea com-petiþionalã, iatã ce declara

într-o carte biograficã („5biografii sportive – IoanBogdan, 1963): „Tot timpulactivitãþii mele sportive amapreciat cã trebuie sã depun efortul pentru a dapublicului ceea ce aºteaptãde la jucãtori: joc bun,luptã, dragoste de club ºirezultate bune. Dus demarea dragoste pentru clubîn special ºi pentru fotbal îngeneral, am depus toatãputerea mea de luptã,jucând bãrbãteºte, considerând cã fotbalul nu-iun joc de domniºoare”.

În acest fel, Farkas II aacumulat 128 de partide laJiul vreme de 10 ani numaiîn Divizia „A” ºi altele în „B”, în perioada 1951-1962.

Pitic, junior ºi senior, Imi Farkas (II) nu a cunoscutvreme de 17 ani decât osingurã legitimaþie: pe cea a Jiului.

Dupã 16 ani de la decesul sãu (10 iulie 1999),nu putem spune decât cã,fãrã Imi Farkas, cartea cumomente de glorie a Jiuluirãmâne mai sãracã...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 iulie 20158 Sport

Într-o perioadã încare nu se mai dau doi bani pe valorile deorice fel – culturale,artistice, sportive –, în care Leo de laStrehaia sau SânzianaBuruianã au devenit„repere de patrimo-niu”, e greu ca o gen-

eraþie actualã, puþinsãritã de majorat, sã-ºimai imagineze cã auexistat în aceastã Valea Jiului ºi astfel decliºee.

Dacã ne referimdoar la sport, el fiindtitularul de la paginaopt, nu ne-ar ajunge o

enciclopedie. Deºi armerita, acei sportivicare ne-au dus Valeaspre renume.

Cine mai ºtie cãBela Karoly,antrenorul NadieiComãneci de nota 10la Olimpiada din `76 aprofesat ºi pe la noi?Sau cã echipa derugby ªtiinþa Petroºaniavea la un momentdat, prin anii `70,

jumãtate din lotulnaþional de seniori?Ori cã Adrian Dodueste, undeva prinLupeni, uniculsupravieþuitor din Valeal echipei Jiului care acâºtigat CupaRomâniei în 1974?Sau cã inventatorul tirului cu arcul pe aces-te locuri, octogenarulVasile Tamaº, trãieºteîntr-un anonimat pe la

Aninoasa? Sau acumvreo trei sãptãmâni,niºte adolescenþi debun simþ au ocupatlocul 3 în România lafotbal, pentru Jiul?

Pe toþi aceºtia,dacã i-aþi fi cunoscut,aþi fi fost (ºi) mai mândri cã trãiþi p-aici, între Jiuri ºi falnici munþi Parâng,Vâlcan, ªureanu oriRetezat.

Henþ cu mâna

Dacã i-aþi fi cunoscut...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

16 ani fãrã Imi Farkas (II)...

Imi Farkas (în medalion) în ultimul sezon la Jiul

Imi Farkas, împreunã cu familia

CVJ NR. 902 LUNI 20 IULIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 902 LUNI 20 IULIE 2015