CVJ Nr 807, vineri27februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 807

Vineri, 27 Februarie 2015

P rocurorii anticorupþie efectueazã acte de urmãrirepenalã împotriva senatorului UNPR Haralambie

Vochiþoiu, care este suspectat de fraude cu fondurieuropene. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Senatorul Vochiþoiu cercetat de DNA

pentru fraude cu fondurieuropene

N eputincioºi,betegi, sãraci,

deznãdãjduiþi, din ceîn ce mai cãrunþi,lipsiþi de vlagã, cugriji, nevoi, rate, fac-turi, neamuri plecatesã îºi câºtige pita înalte zãri ºi lipsa unuicapãt de speranþã decare sã se agaþe,omul din Valea Jiuluipriveºte “dârdâind”spre viitor.

Cum va arãta ValeaJiului peste 15-20 de ani?Este o întrebare simplã,rãspunsul, însã, e greu...Un subiect acru, precummerele pãdureþe, nu sevorbeºte niciodatã despreasta. Mineritul este privegheat, turismului încã nu i-am tãiat buricul.Tinerii pleacã, puþinirãmân. Oameni cu douãfacultãþi “burduºescNormandia”, pleacã pestehotare sã spele bãtrânii lacur prin Italia, Spania ori

Germania, pleacã sã îºirupã cârca în construcþiidupã ce ºi-au petrecuttinereaþea pe bãncile unorinstituþii de învãþãmântsuperior de prestigiu...

Degeaba, ºcoala, astãzi,în România nu mai garan-teazã nimic. În Valea Jiului,cu excepþia acestor halenumite supermarketuri, nus-a mai deschis nimic dupã1989. Statul nu a gãsit nicio soluþie pentru ValeaJiului. În aceastã zonã s-afurat ca în codru. În Vale

existã douã clase sociale,unii sãraci lipiþi pãmântului,alþii putrezi de bogaþi.

Clasa de mijloc estenesemnificativã. Puþiniiinvestitori care ºi-au clãditafacerile pe altceva decâtpe “bagabonþeli” suntneputincioºi. Nu pot sãabsoarbã forþa de muncãrãmasã în drum dupãgenocidul social care aurmat “celebrelor” dispo-nibilizãri. În 1990, doar înminerit lucrau aproape55.000, acum sub10.000... Trei exploatãriminiere “trag sã moarã”,pânã în 2018 vor fi închise

(Petrila, Paroºeni, Uricani),celelalte sunt cu un piciorîn insolvenþã... Turismul nu poate fi, nu acum,“locomotivã” care sã tragãValea Jiului. Va mai trece ovreme pânã când mineriide ieri vor deveni operatoriîntr-un turism rentabil dincare sã trãim cu toþii. Înaceste condiþii, dupã cepensionarii din minerit (ceicare în fapt susþin econo-mia Vãii Jiului ) se vormuta de acasã în cimitir, înValea Jiului lupii vor urla apustiu... Sã Ajute Dumnezusã nu am dreptate...

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

Gaz metanpentru încãcâteva zeci de apartamentedin Lupeni

A limentareacu gaz a

municipiuluiLupeni este unuldintre proiectelepe care adminis-traþia localã ºi l-adorit implementat înîntregime, cât maicurând.

Primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþãchiar anunþa la începutul anu-lui faptul cã aceastã investiþieeste o rioritate iar în perioadaimediat urmãtoare mai multeblocuri turn vor fi racordatela reþeaua de gaz metan. ªi,cu toate cã mulþi locuitori dinLupeni nu credeau cã voravea gaz în apartamente, pri-marul Cornel Resmeriþã s-aþinut de cuvânt, iar zilele tre-cute s-a realizat branºarea lareþeaua de gaz ºi introducereagazului la blocul 200, scara1, de pe strada Gheorgheªincai. Deputatul CristianResmeriþã a supravegheatîndeaproape toate demersurilecare s-au fãcut pentru intro-ducerea gazului metan în

aceastã zonã, ºi a fostprezent la recepþia conducteide gaz. Mai mult pe tot parcursul derulãrii lucrãrilor,deputatul Cristian Resmeriþãa fost aproape de cetãþeni înpermanenþã cu informaþii

necesare pentruîntocmirea documentaþeinecesare realizãriibranºãriiblocurilor la reþea.

“Introducereagazului metan înzona strãzilorGheorghe ªincai-

Parângului este un proiect demare importanþã pentrucetãþenii de aici, aceasta fiindo zonã cu blocuri cu zeceetaje, iar alimentarea cubutelii este o mare problemã.Prin introducerea gazului serezolvã ºi problema încãlziriilocuinþelor, cea mai mareparte a cetãþenilor îºi achizi-þionaserã deja centralele deapartament ºi aºteptau introducerea gazului ”, ne-adeclarat Cristian Resmeriþã.

Autoritãþile locale fac apella cetãþenii din aceastã zonãsã-ºi depunã documentelepentru întocmirea proiectelorºi realizarea branºãrii indivi-duale în cel mai scurt timp.De menþionat cã în cursulacestui an autoritãþile localesperã cã undeva la 2.000 deapartamente sã fie racordatela reþeaua de alimentare cugaz metan.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Ce se va alege de Valea Jiului?

Consilierii locali PSDdin Petrila, ajutaþi de încãvreo doi aleºi ce se declarãindependenþi (FlorinTurcaº ºi Doru Ghiura) au suplimentat ordinea dezi a ultimei ºedinþe de con-siliu cu un proiect iniþiatchiar de ei privind alo-carea sumei de 24.300 delei pentru organizareaunelor manifesãtori de 8Martie. Manifestãri ce nuerau detaliate dar care arfi mascat, în realitate,acordarea de prime cãtreangajatele din adminis-traþia publicã. Cã au grijãde colegele lor nu estenimic rãu, problema însãconstã în faptul cã bugetuleste sãrac, iar plata unoradaosuri salariale, fie ele ºide Ziua Femeii, nu estelegalã. Acest lucru a încer-cat sã-l explice aleºilor deal PSD atât secretarulPrimãriei, Toma Vãrgatu,dar ºi reprezentantul servi-ciului Impozite ºi Taxe,prezent de asemenea la

ºedinþã, care le-au spusaleºilor cã nu sunt baniprinºi în buget.

Degeaba, însã, pentrucã a urmat o demonstraþiea „muºchilor”, a demons-trãrii majoritãþii dinConsiliul Local, iar proiec-tul a trecut, chiar dacã nuavea avizele absolut nece-sare din partea comisiilorde specialitate ºi nuîndeplinea condiþiile delegalitate. Iar iniþiatoriiproiectului au gãsit, dintr-un condei, ºi fondurilenecesare plãþii mascate aprimelor ºi au decis sã iabani de la CapitolulCulturã – religie, de lacabinetele medicale ºi dela Asisistenþã socialã.

Î i doare în cot desãrmani ºi bãtrâni

Unde oricum sunt nevoimult mai mari decât poatebugetul sãrac al Petrilei sãasigure. De fapt, înaceeaºi ºedinþã de consiliu,s-a vorbit despre faptul cã

banii ce pot fi asiguraþiunor ONG-uri care seocupã de asistenþa socialãsunt extrem de puþini.

Astfel, au fost alocaþi fix10.000 de lei pentru treiorganizaþii care ºi-au fãcutun scop din a ajuta sãrmanii ºi bãtrânii. Astfel,pentru Casa Pollicino,care are în îngrijire 6copii, s-a alocat suma de2.500 de lei, la fel ºi pen-tru Organizaþia Caritas –care îngrijeºte 6 bãtrâni, întimp ce „Salvaþi Copiii” a

primit doar 5.000 de lei încondiþiile în care zilnicvoluntarii de aici se ocupãde 180 de copii.Promisiunea a fost cã larectificarea bugetarã dinvara acestui an se vor maicãuta fonduri pentru supli-mentarea acestor sume,numai cã, între timp, aleºiide la PSD au decis sã maiºi ia din bruma de bani de la CapitolulAsistenþã Socialã, oricumneîndestulãtoare.

De precizat cã proiectular putea sã aibã efect debumerang pentru consi-lierii care l-au iniþiat ºisusþinut, mai ales cã nu arfi pentru prima datã cândPrefectura Hunedoaradenunþã problemele delegalitate ale unor hotãrâriadoptate de CL Petrila.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

C ostel Avram:“Apa Serv

Valea Jiului nutaie apa necãjiþilor,noi îi debranºãmpe cei care au deunde da, însã trãiescca niºte cãpuºe pespatele oamenilorcare plãtesc”.

Aproape zilnic laoperatorul de apã ºicanalizare din ValeaJiului sunt zeci deoameni care cer audienþã la conducere,pentru a gãsi o soluþiela facturile restante, iarcei mai mulþi sunt debunã credinþã.

Din cauza unorgreutãþi au rãmasrestanþi ºi vor sã-ºiachite ceea ce au consumat, iar pentruaceºtia se gãsesc

întotdeauna soluþii ast-fel încât sã nu rãmânãfãrã apã dar sã aibã ºice pune pe masã.

Directorul general alsocietãþii spune cã aresute de exemple, deoameni de bunã credinþã care au plecatmulþumiþi dupã discuþi-ile cu angajaþii care seocupã de recuperareadatoriilor.

„De la bun începutvreau sã fac precizareacã oamenii de rând auconºtiinþã, plãtesc, ºtiu

cã beneficiazã de unserviciu. Cei cu mulþibani ºi afaceri de miliarde au tupeu ºicred cã li se cuvine sãprimeascã apã gratis.Ei fac scandal, iarprintre ei sunt politi-cieni prinºi cã furauapã, afaceriºti, oamenicu funcþii care se credimportanþi ºi care aufost obiºnuiþi sã ia fãrãsã plãteascã. De cândam venit la conduce-rea societãþii, acestecãpuºe au fost în

vizorul nostru ºi amgãsit situaþii în care nuplãtiserã apa de ani dezile însã consumaufãrã griji. Plãteau pentru ei consumatoriide bunã credinþã, daracest lucru s-a termi-nat. Au fãcut presiuni,au apelat la relaþii, m-au fãcut cu ou ºi cu oþet profitând destatutul lor de politicieni sau oamenipotenþi. Cu un tupeude neimaginat ºi populism ieftin au

reuºit sã-i convingã peunii cã ei le vor binele.Nu le-au spus ºi cã auvrut sã cãpuºeze firmaaceasta ºi eu nu le-ampermis. Cât voi fi laaceastã societate ei nuvor avea câºtig, pentrucã ei vor lua dar deplãtit tot acei oamenipãcãliþi de ei vorplãti”, a declarat direc-torul general al SCApa Serv Valea Jiului,Costel Avram.

Întrebat cum pot fipãsuiþi datornicii debunã credinþã, Avramspune cã nu a fostsituaþie în care oamenilor sã nu li se fioferit o soluþie avanta-joasã ºi pentru ei.

„A venit un individîn audienþã, cu guramare, cã elface ºi drege.Avea restanþede trei ani dezile ºi nici n-avrut sã discute

cu noi, când am merssã vedem cum gãsim osoluþie. I-am tãiat apa!În faþa lui, la audienþã,o bãtrânicã avea dato-rie 180 de lei. Cucuponul de pensie înmânã ne-a arãtat cãnu poate plãti totul odatã, cã n-ar mai aveace mânca. Colegii meii-au fãcut imediatreeºalonare, a achitato pãrticicã ºi lunar dãpuþin câte puþin.Pentru aceºti oamenigãsim soluþii, dar pentru cei care vor sãtrãiascã pe spateleamãrâþilor nu vomavea niciodatãînþelegere”, mai spuneCostel Avram.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Prime de zeci de mii de lei mascate în „acþiuni” de 8 Martie

ª i-au umflat muºchii în ºedinþa de consiliu, cu riscul de a trece pesteprevederile legale, în susþinerea unui proiect pe care chiar ei l-au iniþiat.

Este vorba despre consilierii PSD din Petrila, ajutaþi de încã vreo doi indepen-denþi, care au decis sã aloce peste 20.000 de lei de Ziua Femeii, deºi li s-aexplicat cã nu sunt bani ºi, în plus, acordarea de prime nu este legalã.

ZZbbiiaarrãã ccâânndd ssuunntt ddeebbrraannººaaþþii ppeennttrruu nneeppllaattãã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015 Actualitate 3

P rocuroriianticorupþie

efectueazã actede urmãrirepenalã împotrivasenatoruluiUNPRHaralambieVochiþoiu, careeste suspectat defraude cu fondurieuropene.

Potrivit informaþiiloroficiale ale DNA, înceea ce-l priveºte peHaralambie Vochiþoiu -senator de Valea Jiuluiales pe listele PP-DD,dar migrat între timpla UNPR - „seefectueazã acte deurmãrire penalã subaspectul sãvârºiriiinfracþiunii defolosire ori

prezentare de documente ori decla-raþii false având carezultat obþinerea penedrept de fondurieuropene ºi fals înînscrisuri sub semnã-turã privatã. Facemprecizarea cã efectu-area urmãririi penaleeste o etapã a proce-

sului penal reglemen-tatã de Codul de procedurã penalã,având ca scop creareacadrului procesual deadministrare a proba-toriului, activitatecare nu poate, în nicio situaþie, sã înfrângãprincipiul prezumþieide nevinovãþie”.

Faptele ar fi fostcomise prin interme-diul uneia dintre socie-tãþile conduse deVochiþoiu, Euro JobsPetroºani

În acest dosar stu-fos, aflat pe masa delucru al procuroriloranticorupþie, zeci depersoane au fost audi-ate, majoritatea avândcalitatea de beneficiariai unor cursuri dereconversieprofesionalã derulatecu fonduri europene.Haralambie Vochiþoiuspune, însã, cã este

convins cã la finalulanchetei adevãrul vaieºi la ivealã ºi susþinecã s-a lucrat „curat”.

„Existã o cercetareîn urma unei autose-sizãri, care treneazã detrei ani. Am toatãîncrederea ºi sunt convins cã la finalulanchetei se va aflaadevãrul. Colectivul dela Euro Jobs este uncolectiv de pionieri înatragerea fonduriloreuropene ºi un colectivde profesioniºti. Firmaa fost datã ac exemplude bune practici îndomeniu”, a declaratHaralambie Vochiþoiu.

De precizat cã senatorul HaralambieVochiþoiu, care este ºivicelider la grupuluisenatorial PSD +UNPR, a condus directsocietatea pânã dupãalegerile din 2012,când, prin redis-tribuire, a ajuns înParlament. De precizatcã firmele coordonatede Haralambie

Vochiþoiu au derulatproiecte cu fondurieuropene, atât casolicitanþi cât ºi caparteneri în valoare decâteva milioane deeuro. ªi totuºi, înciuda fondurilor generoase atrase prinprogramul sectorialoperaþional pentrudezvoltarea resurselorumane, Euro JobsSRL a avut serioaseprobleme financiare,firma fiind acþionatã înjudecatã de mai multesocietãþi comercialepartenere pentrudiverse datorii ºi a fostobligatã de instanþãsã-ºi achite sumelerestante. În plus, din cauza datoriiloracumulate, FinanþelePublice au demaratprocedura executãriisilite, iar diverºi creditori au cerut îninstanþã falimentulfirmei.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Controalela lapte în pieþeI nspectorii

sanitari audemarat acþiuneade verificare aunitãþilor în carese fac produseledin lapte.

Proprietarii acesto-ra, printre care senumãrã ºi stânele deunde se recolteazãlaptele, trebuie sã facãdovada curãþeniei, darºi sã ducã probe pen-tru analiza produselor.

Controalele se fac lalapte ºi produse dinlapte, iar cei care leproduc, chiar ºi lastâne, vor fi verificaþi.Inspectorii iau probede pe aparatura cucare se fac produsele,dar ºi din produse.

„Comercianþii tre-buie sã demonstrezecã s-au fãcut igienizãri,s-au respectat normelede curãþenie, în interi-orul unitãþilor, dar ºipe utilaje. Trebuie sã

nu se identifice, în urma analizelor, germeni patogeni. Deasemenea, cei carevalorificã lapte, sauproduc la stâne lapte,trebuie obligatoriu sãefectueze analizalaptelui”, a precizat dr.Gheorghe Cristea, ºefDSVSA Vulcan.

Mai mult, producã-torii au obligaþia de aduce periodic probe lalaborator. „Conformnormelor, trebuie sãfacã 4 analize la inter-val de douã sãptãmâni,în care se identificãnumãrul total de ger-meni, care nu trebuiesã depãºeascã100.000/ ml. Timpde 3 luni de zile, tre-buie sã se examinezenumãrul de celulesomatice. Toþi pro-ducãtorii particulari,care comercializeazã

lapte în pieþe, trebuiesã efectueze acesteanalize”, a mai spusdr. Gheorghe Cristea.

Deja, dupã primelecontroale, au fostdepistaþi agenþi care, înurma analizelor delaborator, nu au ieºitfoarte bine. Inspectoriisanitari spun cã totul s-a întâmplat din vinacondiþiilor în care produc marfa, condiþiice nu sunt tocmai igie-nice, ori pentru cã nurespectã temperaturilede rãcire ºi depozitare alaptelui. Laptele care afost neconform a fostretras de la consum, iaranimalele la care anali-zele nu au ieºit bune, aufost trimise la mediciicuranþi. Controalele,însã, continuã ºi în zileleurmãtoare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ministrul AndreiGerea era aºteptat laPetroºani, la sediulCEH, iar responsabiliide aici au aflat cãacesta ºi-a amânatvizita, imediat dupãsosirea de la Bruxelles.Potrivit sindicaliºtilor,care urmeazã sã participe la întâlnireacu ministrul energiei,acesta va veni, dardeocamdatã a datechipei managerialerãgaz.

„Domnul ministruva ajunge într-operioadã extrem descurtã în Valea Jiului,aici unde CEH îºi aresediul social. Trebuiasã ajungã în cursulacestei sãptãmâni, dar,din pãcate, probabil cãagendã nu i-a permissã facã aceastã vizitã.

Atunci când va ajunge,trebuie sã aibã caparteneri de dialog, oconducere nou-consti-tuitã, care deja ºi-atrasat niºte linii generale pentru reorganizarea CEH”, adeclarat Petre Nica,preºdintele sindicatuluiMunte, sindicatreprezentativ la nivelde CEH.

Nouã echipã mana-gerialã are ca misiunerealizarea unui plan de

redresare, cât maiurgent, plan pe care i-lva prezenta ministruluiGerea la prima întâl-nire ºi cu care sã sepoatã prezenta laîntâlnirea din aprilie cuFMI. Pânã atunci,Constantin Jujan,directorul general alCEH îºi face echipãnouã.

„Directorul economica fost înlocuit la CEH,respectiv doamnaMaria Cobanu a fostînlocuitã cu doamnaPopescu, directorulcomercial, este domnulStoicescu, urmeazã laconducerea DivizieiMiniere sã vinã domnulStancu, director la EMParoºeni acum, iar peparcurs probabil cã sevor mai face modi-ficãri”, a mai spus Nica.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Senatorul Vochiþoiu cercetat de DNApentru fraude cu fonduri europene

Ministrul Gerea ºi-aamânat vizita la CEHA ºteptat la finalul acestei sãptãmâni

în Valea Jiului, Ministrul Energiei,Andrei Gerea ºi-a amânat deocamdatãvizita la Complexul EnergeticHunedoara. Gerea a fost la Bruxeles ºi,cel mai probabil va pune pe agenda sã ºio vizitã în Vale, în zilele ce vor urma.

Nimic nu e mai sfâºietorpentru un pãrinte decât sã-ºi conducã fiul pe ultimul drum.Mã consider un fel de pãrinteal bunului meu prieten Mircea Nistor, pentru cã, subochii mei, a devenit ziarist. Un ziarist onest, dupã pãrerea mea cel mai bunredactor de ºtiri dintre toþitinerii care ºi-au încercatnorocul în presa Vãii Jiului,dupã 1990.

Îmi amintesc ca acum! Era prin 1996 – 97, când, lafosta televiziune DAGS – TV

– unde eu eram ceva directorde programe – s-a organizatun concurs pentru ocupareaunor posturi de reporteri. S-au înscris vreo 25 de concurenþi, toþi dornici sã„spargã norii” în presa dinValea Jiului. I-am trimis petoþi, care – încotro, sãmeargã unde vor ei în ValeaJiului, de la Cimpa pânã laCâmpu lui Neag ºisã aducã un textscris, pe oricetemã, despreoricine, indiferent

ce gen publicistic (ºtire, interviu, reportaj, anchetã,eseu etc).

N-a fost uºor. Dintre toþicei 25, am selectat (ºi n-amgreºit, timpul a dovedit-o!)doi... copii: Mircea Nistor ºiDiana Mitrache. Diana aveaun stil mai „bãþos”, mai„obraznic”, mai penetrant.Se vedea pe ea cã are„vânã”. Mircea Nistor, tizulmeu, era meticulos, avea unscris atât de frumos, atât deîngrijit, stãpânea bine grama-

tica, avea un stil foarte exact,concis, la obiect. ªtia ce vreasã transmitã! Au fost imediatangajaþi, ºi Mircea ºi Diana,ºi, iatã, au rãmas în presã,vreme de aproape 20 de ani.Cum s-ar spune, am avutmânã bunã, aºa cum s-aîntâmplat cu o pleiadã de alþitineri din presa Vãii Jiului...

Onestitate. Cu o mânã peinimã ºi cu alta pe Biblie, aºputea sã jur cã, dacã m-ar fiîntrebat cineva cine esteziaristul cel mai onest, aº fi

rãspuns fãrãezitare: MirceaNistor. În toþi aceºtiani, am colaboratcu Mircea al meupe la mai toatepublicaþiile peunde ne-a aruncatsoarta.

Mircea a rãmas acelaºiom, modest, onest, calm,cald, prietenos...

Zilele trecute eram gata sã-l sun pe Mircea, copilulmeu! Aveam o datorie desuflet la el. De câte ori neîntâlneam, îi ziceam „Mirceatu când dai berea aia pe careþi-am promis-o?” El zâmbeaºugubãþ, de sub mustaþa luiinconfundabilã, ºi-mi zicea„Când ieºi la pensie, neaMircea, ºi-þi iau locul!”. Of, Doamne, Mircea Nistor,cât de repede te-ai dus...

Mergi, Mircea, înÎmpãrãþia Cerului ºi scrie un reportaj despre cât de frumoasã, dar ºi de grea eviaþa pe Pãmânt!

Adio, prieten drag!

MirMircea BUJORESCUcea BUJORESCU

Drum bun, Mircea NistorPe Mircea l-am cunoscut acum ºase ani când

mi-am început cariera în mass-media. Prima zi lalucru fãrã Mircea a fost cea mai grea. ªtiu cã nu îlvoi mai vedea niciodatã. Nu am avut pe cine sãmai sun sã stabilim sumarul pentru ºtiri… A fostprecum un membru al familiei mele. Pe Mircea nul-am considerat un simplu coleg. A fost mai multdecât atât… A fost un OM pe care mã puteambaza ori de câte ori aveam nevoie, a fost un OMcãruia puteam sã îi cer un sfat. În preajma luiMircea nu aveai cum sã stai supãrat. Mereu aveacâte o vorbã bunã pentru toatã lumea. În ultimaperioadã avea el nevoie de o vorbã bunã ºi deîncurajãri cã totul va fi bine. L-am încurajat ºi l-amsusþinut atunci când am aflat cã soþia sa, Adina,este bolnavã. Dar era bolnav ºi el. Dimineaþa nuvoi mai avea pe cine sã sun sã stabilim ºtirile pecare le vom face…

Dumnezeu sã te odihneascã!Dumnezeu sã te odihneascã!Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Investiþii în cadruladministrãrii domeniului publicºi privat

Am realizat lucrãride reabilitare a strãzilor:Maleia, Luncã, Saºa,Mãgurii, Uzinei, 1 Mai,Cãprioarei, Pomilor,Muncii, Slãtinioara,ªtefan cel Mare,Pârãieni, ªoimilor,Piscului, 1 Decembrie1918, Mihai Viteazul,Avram Iancu, NicolaeBãlcescu, 9 Mai,Independenþei, Oituz,Unirii, Aleea Poporuluiºi strãzi din cartiereleColonie ºi Aeroport

Am executat lucrãride reabilitare termicã aurmãtoarelor blocuri delocuit: 4, 6, 8, 10, 12,14, 16, 18, 20 stradaPãcii ºi 63 str. 1Decembrie 1918 contract în derulare

Am finalizat construcþiatelescaunului TS3 înmasivul Parâng Amreabilitat reþelele termiceºi aparaturã aferentã demãsurã ºi control laSUP Am modernizatreþelele termice aferentePT 10 ºi reþelele secun-dare aferente PT 1A

Am reabilitat instalaþi-ile de încãlzire la ªcoalaDâlja Mare ºi PiaþaCentralã (grup sanitar ºibirouri) Am amenajatsensuri giratorii în inter-secþiile str. 1 Decembrie1918 cu str. NicolaeTitulescu ºi str. MihaiViteazul cu str. CarolSchreter Am întreþinutsistemul de iluminatpublic iar pentru sãrbã-torile de iarnã am insta-lat echipamente elec-trice noi pentru ilumi-natul festiv Am

înlocuit coloana decanalizare pe str.Muncii, 1 Mai, 6 Augustºi Bazinului Am achizi-þionat ºi montat un ceasstradal în Piaþa Victoriei

Am achiziþionat ºimontat 7 filigorii pentruzona de agrementBrãdet Am executatlucrãri de reparaþii lascãrile de acces, înmunicipiul Petroºani, înurmãtoarele locaþii:Colonie, str. NicolaeBãlcescu, ªcoala generalã nr. 1, str. 1Decembrie 1918, bl.67-69, 61-63, 69-71 ºi122-124, zona Târguluisãptãmânal Amreparat ºi întreþinut fân-tânile arteziene din oraººi am efectuat reparaþiicurente la coloanele dealimentare cu apã potabilã Am amenajat18 puncte de colectareselectivã a deºeurilor cupubele tip clopot Amreparat, întreþinut ºicompletat locurile dejoacã pentru copii, amachiziþionat mobilierurban ºi rastele pentrubiciclete pentru dotareaparcurilor ºi a centruluicivic Am întreþinutzona verde din oraº, amplantat pomi ornamen-tali, tuia ºi material den-drologic, am cosmetizatpeste 600 arbori

Investiþii din fonduri europeneºi guvernamentale

Am realizat moni-torizarea ºi raportareapostimplementare pen-tru proiectele finanþatedin fonduri europenefinalizate în anul 2013

Am dat în folosinþãbazinul de înot din zonaAeroport Am început

lucrãrile de realizare ainvestiþiilor în cadrulproiectului ,,CentrulNaþional de Informare ºiPromovare turisticã înmunicipiul Petroºani,, ºi,,Atelierele HermesPetroºani-ºanse reale înformarea profesionalã,,

Am pregãtit documen-taþii tehnico-economiceîn vederea accesãrii defonduri nerambursabilede la U.E. în perioadaurmãtoare

Fonduri pentrumodernizarea sistemului deînvãþãmânt local

Am executat, ca înfiecare an, lucrãri dereparaþii curente ºi deigienizare la toate insti-tuþiile de învãþãmânt dinmunicipiul Petroºani

S-au efectuat lucrãride reparaþii la acoperiºla Colegiul Naþional,,Mihai Eminescu,,ªcoala Gimnazialã ,,I.G. Ducã,, ªcoalaGimnazialã nr. 2, PP3,iar la Sala de Sport aColegiului Tehnic,,Dimitrie Leonida,, s-aschimbat tarchetul ºi s-azugrãvit La PN2 s-areparat tavanul, la PP2ºi PN2 s-au amenajatsãli de sport iar la PN2s-au montat mãºti lacalorifere din palmelaminat

Fonduri pentru culturã, culte,sport

Am derulat constantdiferite evenimente cul-tural-artistice ºi sportivepentru comunitatealocalã ºi pentru turiºtiicare viziteazã aceastãzonã Am organizatcea de-a XIII-a ediþie a

Zilelor municipiuluiPetroºani, ZiuaInternaþionalã aCopilului, ZiuaInternaþionalã aPersoanelor Vârstnice,Ziua Educatorului,Târgul de ProduseTradiþionale - ediþia a IV-a, Festivalul Berii,Festivalul Colindelor -ediþia a V-a, RevelionulPensionarilor 2015 ºiRevelionul 2015 în aerliber Am organizatevenimente dedicate sãrbãtoririi unor zile cusemnificaþii deosebite:Unirea PrincipatelorRomâne, Ziua Eroilor,Ziua Europei ºi aIndependenþeiRomâniei, ZiuaMinerului, ZiuaNaþionalã a României,Ziua Familiei, ZiuaVerde, Ziua Mondialã aMediului Am acordat11 titluri de ,,Cetãþeande Onoare,, ºi 9 medalii,,Pro Urbe,, Am pre-miat elevii ºi sportiviimerituoºi din municipiulPetroºani Am premiat48 cupluri cu mariaj depeste 50 de ani de cãs-nicie Am început deru-larea proiectului ,,Tineriîn Europa,,-proiect deprevenire a consumuluide droguri în parteneriatcu Centrul Islandez pen-tru Cercetãri ºi analize

Am sprijinit instituþiilede culturã, organizaþiilenon-guvernamentale,instituþiile de învãþãmânt,Universitatea dinPetroºani în organizareaunor evenimente

Am sprijinit cultele ºiasociaþiile sportive careau solicitat finanþarenerambursabilã în con-formitate cu prevederileLegii 350/2005

Am acordat o atenþiedeosebitã promovãrii ºipãstrãrii tradiþiilor localeFonduri în domeniul social

Am acordat 193ajutoare de urgenþã, înmedie 135 porþii/lunã lacantina de ajutor socialºi 305 familii sau per-soane singure au benefi-ciat de ajutor socialpânã la finele anului2014 Am acordat197 ajutoare pentruîncãlzirea locuinþei cucombustibil solid (lemneºi cãrbuni) ºi am preluat457 de cereri pentruîncãlirea locuinþei cuenergie termicã, gazenaturale ºi energie elec-tricã Am plãtit înmedie pe lunã un numãrde 470 asistenþi person-ali ºi însoþitori ai per-soanelor cu handicapgrav Am acordat unnumãr de 20000 detichete sociale în valoarede 10 lei/tichet pentruanumite persoane defa-vorizate, pentru comba-terea ºi prevenirea mar-ginalizãrii sociale Amalocat fonduri pentruprevenirea marginalizãriisociale ºi un numãr de11 burse sociale Amsprijinit asociaþii ºi orga-nizaþii neguvernamen-tale care desfãºoarãactivitãþi de asistenþãsocialã dupã cumurmeazã: Asociaþia deVoluntariat ,,CasaPollicino,,; Organizaþia,,Caritas,,-Centrul deÎngrijire Medicalã ºiAsistenþã Socialã laDomiciliu CIMAS;Organizaþia ,,Caritas,,-Centrul de Zi pentruCopii ºi Tineri ,,MariaStein,, ; AsociaþiaUmanitarã ºiEtnograficã ,,SfântaVarvara,, ; AsociaþiaBunicii Vãii Jiului-Centrul de Îngrijire

Vârstnici SfântulPantelimon ºi Nectarie;Fundaþia SfântulFrancisc –Centrul de ZiCor Jesu

Tuturor celor careºi-au dat concursulla obþinerea acestorperformanþe ºi laderularea cu succesa activitãþiloradministraþieilocale, le adresezsincerele melemulþumiri. Este evident faptul cã ocondiþie esenþialãpentru toate acesterealizãri o constitu-ie responsabilitateacetãþenilor ºi aagenþilor economicidin oraºul nostru,care au înþeles sã-ºi achite cuconºtiinciozitateobligaþiile faþã debugetul local.

În final, doresc sã vã asigur cã ºi în anul 2015,activitatea mea ºi a administraþieipublice locale de laPetroºani se va concentra pe continuareaproiectelor de dezvoltare localãcare sã aducã unmod de viaþã lanivel european pentru cetãþeni, darºi pe abordarea denoi proiecte care sã conducã la transformareamunicipiului nostruîntr-o localitate deinters turisticnaþional ºi internaþional.

Aºa sã ne ajuteDumnezeu!

Cu deosebit respectºi consideraþie,

Primarul dumneavoastrã,

Tiberiu Iacob-Ridzi

SCRISOAREA ANUALÃ A PRIMARULUI

TIBERIU IACOB RIDZIStimaþi cetãþeni,Permiteþi-mi ca, la început de an, sã vã readuc în atenþie câteva din lucrurile pe care am reuºit sã

le ducem împreunã la bun sfârºit, în anul 2014. Într-un an dificil, cu foarte multe constrângeri, amreuºit sã continuãm programul de modernizare ºi dezvoltare al municipiului Petroºani, conformangajamentelor pe care le-am asumat în faþa cetãþenilor. Pentru reuºita acestui proiect m-am bucuratde susþinerea Consiliului local ºi a echipei din administraþia publicã localã, fapt pentru care doresc sãle mulþumesc. Mulþumirile mele se îndreaptã însã, în primul rând, spre toþi cetãþenii municipiuluiPetroºani, pentru suportul lor constant ºi pentru implicarea activã în viaþa comunitãþii noastre.

Iatã, în doar câteva fraze, cele mai importante realizãri ale administraþiei publice locale dinmunicipiul Petroºani în anul 2014:

Drum bun, prieten dragPe Mircea Nistor l-am cunoscut prima datã acum

aproape 15 de ani. La DAGS TV. Se angajase sã facã

reportaje. Despre viaþã,despre oameni, despreîntâmplãrile unora si alto-ra. Se simþea bine, prinlumea cuvântului scris. A pus suflet, iar stilul saurãmâne unul inconfunda-bil. Nu avea nevoie desemnatura la finalul unuiarticol pentru a fi identifi-cat drept autorul acestuia.Recunosc. Am avut ceînvãþa de la el. Mircea s-aprãpãdit fulgerãtor miercuri dupa-amiaza.Inima i-a cedat. Esteºocant. Cu doar câteva oremai devreme îl sunasem sã vãd ce mai face ºi sã-lchem pânã la redacþie. Mi-a spus cã nu se simtebine ºi cã ne vom întâlniluni. A rãmas cã vom beaun pahar împreunã. Estepentru prima datã cândMircea mã minte. Mi separe ciudat faptul cã nu osã-l mai vãd.

Dumnezeu sa-l ierte!Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Noapte de vinil cu Mircea

Pe Mircea l-am cunoscut – la fel ca majoritatea covârºitoare ajurnaliºtilor din Valea Jiului – încã dinprimele zile în care habar n-aveam cee meseria asta.

Noi abia atunci o descopeream,dar el era deja acolo. Fãrã aere desuperioritate, fãrã sã parã cã le ºtiepe toate, Mircea m-a luat pe teren ºiaºa am ajuns sã cunosc mai bineomul de sub mustaþa care îi devenisebrand. Am descoperit repede cã neplac aceleaºi cãrþi ºi aceleaºi muzici ºi asta a fost de-ajuns ca sã ne facã prieteni.

Pe vremea aia se lucra zi luminã înteleviziune. Cea mai frumoasãamintire pe care o am cu Mircea ecea de la sfârºitul unei asemenea zileepuizante, când am urcat pânã la elsã ascultãm niºte muzicã. Nu ºtiu cene venise, eram obosiþi ºi morþi defoame, dar când Mircea a scos vinilurile am uitat de toate. Avea o

colecþie impresionantã de muzicãrock ºi o bibliotecã ticsitã cu bunãtãþi,aºa cã se anunþa o noapte lungã.

Am ascultat niºte discuri rare cuRitchie Blackmore, am povestit ogroazã despre SF, am dat gata osticã de coniac ºi ne-am despãrþittârziu în noapte, pentru ca a doua zi sã o luãm de la capãt cu banalitãþile cotidiene.

Nici nu mai ºtiu de câte ori ne-ampropus sã repetãm seara aceea, încare l-am simþit ca pe un frate maimare, de la care învãþam cu aviditateo mulþime de chestii noi ºi intere-sante. Am tot amânat, crezând cãmai avem timp, dar uite cã timpul luis-a sfârºit. Ne vedeam din ce în cemai rar, din ce în ce mai grãbiþi,mereu crezând cã mai avem timp.

Tot nu pot sã cred cã Mircea numai e, oricât de mult mi-aþi spuneasta. Tot mai cred cã o sã-l întâlnescundeva, cu zâmbetul de sub mustaþãºi vesta gri, cu multe buzunare.

Drum bun, prieten drag! O sã punun disc cu Blackmore pentru tine înseara asta...

Ilie Ilie PINTEAPINTEA

E tristã viaþa, iar sufletul îmi plânge neîncetat. Recunosc, vestea trecerii la celeveºnice a lui Mircea Nistor m-a ºocat, m-azguduit, m-a tras pe linie moartã ºi lacrimilefãrã zãgaz mi-au inundat ore în ºir obrajii.ªtiu cã niciodatã nu suntem pregãtiþi pentruMoarte, dar parcã trecerea în nefiinþã a unuiOM cu adevãrat admirabil este cu atât maidureroasã, mai neaºteptatã. Mircea Nistoreste, a fost unul dintre cei mai faini oamenipe care i-am cunoscut, un om care nu îmiamintesc sã fi jignit vreodatã pe cineva, cu uncalm englezesc ºi un umor la fel, cu siguranþãneapreciat atât cât ar fi trebuit în timpulvieþii. Miercuri seara s-a stins. Discret, aºacum a ºi trãit, lãsând doar o imensã durere în urmã.

Odihneºte-te în pace, Mircea Nistor!

Vei rãmâne mereu acelaºi om minunat pecare l-am cunoscut ºi cu care am lucrat!Veºnice regrete, iar timpul nu va ºtergeamintirea ta!

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Mircea cel bãtrân a plecat la Zamolxe

Pe Mircea Nistor l-am gãsit în prima mea zi depresã la DAGS TV. Îl angajaserã Gigi Duþã ºi MirceaBujorescu, deºi el venise sã lucreze cu bãieþii de lacablu. Mi-a zis cã stã puþin, cã ºi aºa voia sã se facãîntr-o zi barman, un vis cu care a ºi plecat la Cer.

Mircea mi-a fost frate, sprijin, coleg ºi, poate cel mai important, omul cu care mã sfãtuiam cândcredeam cã am nevoie de încurajãri.

L-am încurajat, la rându-mi, sã fie tare, dupã ce aaflat de boala soþiei sale, Adina, dar marþi m-a sunatcã vrea un numãr de telefon de la cineva de laUrgenþã. Se simþea rãu... I-am zis sã se ducã, daram aflat cã nu a ajuns sã îl vadã un medic. Când avenit salvarea... era prea târziu. Mircea plecase,lãsându-ne mai sãraci, deºi cu maxim 3 ore înaintene spusese cã ne vedem luni.

Acum ºtiu sigur cã se va duce la Zamolxe. Laºedinþa de sumar, dimineaþa, va lipsi mereu…

Drum liniºtit, bãtrâne dac!Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mircea. Mircea Nistor...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 20156 Actualitate

Evenimentul vaavea loc la primãriamunicipiului Petroºani.Noutatea din cadrulprogramului este cãîncepând din acest anse leagã o relaþie decolaborare ºi întreunitãþile de învãþãmântdintre cei doiparteneri. “În comisiacomunã Varpalota –Petroºani a consiliilorlocale, prin corespon-denþã, s-a stabilit programul celor douãoraºe pentru anul2015. acest programeste asemãnãtor cu celde anul trecut. Toateacele activitãþi alecopiilor, ale sportivilorcare au fost anul tre-cut sunt trecute ºi anulacesta în plan. O nou-tate este colaborareadintre douã licee dincele douã oraºe, întreLiceul Mihai Eminescuºi Liceul Thuri dinVarpalota. Aceastã

colaborare deja a por-nit, cele douã instituþiiau luat legãtura ºi separe cã anul acestapânã se încheie anulºcolar 2014-2015aceastã colaborare sãfie parafatã ºi sem-natã. Este o colabo-

rare între elevi ºi profesori ºi va da oaltã dimensiune acolaborãrii dintre celedouã oraºe”, adeclarat EduardWersanski, consilierulprimarului TiberiuIacob Ridzi.

Liceul din Varpalotaare o lungã tradiþie înceea ce priveºte cola-borarea cu alte unitãþide învãþãmânt dinEuropa, iar în ceea cepriveºte parteneriatulcu Colegiul NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani acesta vacuprinde mai multedirecþii.

“Liceul Thuri arecolaborãri cu licee dinItalia ºi Austria prinprograme ºi au doritsã dezvolte aceastãcolaborare ºi cu liceuldin Petroºani. Va fi ocolaborare chiar ºi peprograme europene,ERASMUS ºi pro-grame proprii alecelor douã licee”, amai precizat sursacitatã.

Tot în cadrul pro-gramului de înfrãþirese are în vedere ºiîncheierea unuiparteneriat cu ªcoalaGeneralã IG Duca.Aceastã colaborare arurma sã aibã loc pelinie artisticã, având învedere cã aicifuncþioneazã ºi secþiade arte.

Monika BACIUMonika BACIU

Elevii cunevoi specialese pierd îneducaþia demasãS -au nãscut cu dizabi-

litãþi, însã nu estevina lor. La fel ca oricaredintre noi ºi aceºti copiiau aceleaºi drepturi. Audreptul la educaþie, dar eipar sã nu conteze.

La nivelul municipiuluiPetroºani, elevii cu nevoi speciale urmeazã cursurileºcolii speciale pânã în clasa aVIII-a, apoi se pierd. Pânã lanivelul ºcolii gimnazialeaceºtia studiazã dupãun program adaptatnevoilor lor, iar apoidin lipsa unitãþilorde învãþãmânt caresã ofere acces la educaþie specializatãaceºtia se pierd printre elevii ºcolii profesionale.

“Elevii noºtri care fac cursurile la învãþãmântul special sunt mai departe eleviicare merg la ºcolile profesio-nale din cadrul liceelor, dar dinaceastã toamnã s-au fãcutdemersuri pentru a se creaclase cu program specializatpentru aceºti copii. InclusivInspectoratul ªcolar cât ºiConsiliul Judeþean sunt alãturide aceste licee care vor sã înfi-inþeze clasele pentru aceºticopii ºi probabil se va finalizaîn favoarea copiilor”, adeclarat Nicoleta Demeter,directorul ªcolii Generale IG

Duca din Petroºani, undefuncþioneazã ºi o secþie pentrucopiii cu nevoi speciale.

Dupã terminarea celor opt clase, majoritatea acestor

elevi ajung la învãþãmântulprofesional, de masã,

acolo unde programaºcolarã este la felpentru toþi. Aici,majoritatea elevilor

abandoneazã. “La noi studiazã

pânã în clasa a VIII-a,având un program diferenþiat,pentru cã este o curriculãdiferenþiatã care nu mai estecorespunzãtoare mai departe.Tocmai de aceea se facdemersuri pentru a merge ocurriculã adaptatã nevoilor lor ºi în cadrul ºcolilor profesionale din licee”, a mai precizat sursa citatã.

La nivelul municipiuluiPetroºani se doreºte înfiinþarea unei secþii pentruînvãþãmânt special în cadrulunuia dintre licee. Deºi demer-surile au început, încã acestproces nu a fost finalizat.


ª apte comer-cianþi au

venit la Petroºanipentru a-ºi vindemãrþiºoarele, florile, dar ºi celelalte obiectecare pot fi oferitede 1 sau 8 martie.

Pentru cã ocupãspaþiu public, aceºtiaau de achitat cãtremunicipalitate o anu-mitã sumã de bani.

“Pânã în acestmoment în municipiulPetroºani avem ºaptecomercianþi demãrtiºoare. Preþurilesunt la fel ca ºi anultrecut adicã 25 de leipe masã pe zi. Seaºteaptã o afluenþãmai mare de comer-cianþi de mãrtiºoare ºi

alte produse de sezondupã ce vremea se vãîmbunãtãþi”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Comercianþii seplâng de încasãrilereduse, însã aceºtia seaºteaptã sã aibãcumpãrãtori în preajma zilelor carecelebreazã primãvaraºi femeia.


Se înfrãþesc ºi liceele16 ani de înfrãþire. La fel ca de 16 ani încoace, ºi anul

acesta cele douã pãrþi ale programului de înfrãþiredintre municipiul Petroºani ºi localitatea Varpalota dinUngaria în data de 15 martie va avea loc semnarea programului de colaborare.

Comercianþii demãrþiºoare, contribuabilila bugetul local

Plouã în piaþãC omercianþii din Piaþa de

la Dacia au acoperiº înhala nou construitã, dar înãuntru, plouã cã afarã înunele locuri. Ca sã se fereascãde apã, au montat prelate, iaradministratorul pieþei spune cãîi va cere constructorului sãremedieze problema.

Nici nu a expirat perioada degaranþie, recepþia lucrãrii nu a fostfinalizatã, dar în Petroºani, în halade la piaþa Dacia, plouã. ªi plouã pela îmbinãrile acoperiºului, care separe cã s-au deteriorat mai repededecât s-ar fi crezut. Precupeþii ºi-aumontat prelate, feþe de masã ºi

umbrele ca sã nu le plouã marfa ºisã se fereascã, la rândul lor deploaie. Acum, cã vremea s-aînrãutãþit, administratorul spune cã a constatat cã e mai grav ºipromite cã îi va cere constructoruluisã remedieze.

„Am observat cã acum, dupãperioadele de îngheþ, cã în PiaþaDacia, în câteva locuri, au apãrutcâteva fisuri prin acoperiº ºi zileleurmãtoare vom contacta construc-torul, pentru cã, dupã câte ºtiu eu,lucrarea se aflã încã în garanþei”, aspus Sorin Creþu, administratorulPieþelor din Petroºani.

Mai mult, administratorii spun cãau fost nevoiþi sã înlocuiascã oparte de perete de poliester, dupãce un hoþ a tãiat o parte ca sã fure din piaþã bani sau produse alimentare.

Hala a fost construitã în 2012, valoarea investiþiei din PiaþaDacia fiind de 4 miliarde de leivechi, iar fondurile au fost asiguratedin Bugetul local al PrimãrieiPetroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

V ine primãvara, dar lamunte încã sunt

aºteptate concursurile deschi. Cea mai importantãcompetiþie este cea a vete-ranilor, ajunsã în acest anla ediþia cu numãrul 44.

Mii de turiºti ajung înfiecare sãptãmânã la Straja,iar competiþiile se þin lanþ,semn cã zãpada este numaibunã. Salvamontiºtii ºi jandarmii montani sunt gatasã asigure liniºtea ºi bunã dispoziþie a celor ce iubesciarna muntele. Cea maiaºteptatã întrecere, dupã

Festivalul Oamenilor deZãpadã, este cea dedicatãseniorilor ºi denumitã CupaVeteranilor.

„În acest sezon mai avemprogramate încã 3 concursuri,iar aici mã refer la CupaEnergeticianului, CupaComexim ºi Cupa Veteranilor,ultima, dupã cum ºtiþi fiind unconcurs cu o tradiþie de foartemult timp”, a spus AndreiMureºan, salvamontist dinStraja, care se pregãteºte pen-tru buna desfãºurare a acestorevenimente tradiþionale la noi.

An de an competiþiile dinStraja atrag mii de turiºti ºiStrajã a ajuns una dintre celemai importante staþiuni deiarnã din þarã. Întrecerile deschi sunt doar un pretextpentru cei care aleg aici sã îºipetreacã week-endul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Proiect inedit.

Serã peacoperiº

Hrana de pe acoperiº.Aºa se numeºte proiectulcare va fi demarat deColonia Veselã dinPetroºani în Aninoasa.

Proiectul, unul inedit,constã în realizarea uneisere pe acoperiºul unuibloc din localitate. Astfelmansarda unui imobil dinzona coloniei Aninoasava deveni serã care vaoferi hranã locatarilor.

“Proiectul se numeºtehrana de pe acoperiº, iar

acesta constã înrealizarea unei sere.

Aceasta va fi realizatãdin policarbonat lamansarda unui imobil.Proiectul este realizat deColonia Veselã dinPetroºani ºi îºi propunesã ofere de mâncarelocatarilor imobilului. În serã vor fi plantatelegume care apoi vorajunge la locatari”, adeclarat Nicolae Dunca,primarul oraºuluiAninoasa.

Asociaþia a câºtigat ofinanþare de 10 mii deeuro, iar beneficiarii vor fichiar locatarii imobilului.

Monika BACIU Monika BACIU

Familia Ion Opriºregretã pierderea irecuperabilã a celuicare a fost ziaristul

NISTOR MIRCEADumnezeu sã îl

primeascã la Cer!

* * *

Colectivul cotidianului CronicaVãii Jiului este ºocatde vestea dispariþiei

celui care a fost colegul ºibunul nostru prieten

MIRCEA NISTOR, care s-a stins fulgerãtor

în dupã-amiaza zilei de miercuri, 25 februarie.

DUMNEZEU SÃ ÎLODIHNEASCÃ ÎN PACE!

30% în douã luniA rãmas doar o lunã în

care contribuabilii îºipot achita dãrile locale pentru a beneficia de bonificaþia de 10 procente.

La nivelul municipiului Petroºani,în primele douã luni ale acestui anau trecut prgaul casieriilorServiciului de Taxe ºi ImpoziteLocale 30% dintre contribuabili. Înceea ce le priveºte pe persoanelejuridice, numãrul celor care au plãtittaxele ºi impozitele este redus.

“Pânã în acest moment aproxi-mativ 30% din persoanele fizice din

municipiul Petroºani ºi-au achitatimpozitele pe clãdiri ºi pe terenuri ºide asemenea 6% dintre persoanelejuridice au achitat pânã în acestmoment. La persoanele juridiceexistã o procedurã mai laborioasãpentru cã undeva în luna martie seîncheie evaluãrile ºi tot ceea ceînseamnã aceastã chestiune.

La persoanele fizice cei care achita pânã la data de 31 martiebeneficiazã de o bonificaþie de 10%.Aceastã bonificaþie este valabilã dinacest an ºi pentru persoanelejuridice ºi este foarte important cacei care deþin firme sã ºtie acestlucru”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Cei care nu ºi-au achitat dãrile de ani de zile sunt executaþi silit.Lista acestora a fost publicatã ºi pesite-ul primãriei.

“Sunt ºi contribuabili care auacesta problemã. Dacã vorbim depersoanele juridice aici mareamajoritate a persoanelor sunt în faliment însã la persoanele juridicenumãrul acestora nu este foartemare”, a mai precizat sursa citatã.

Pânã la data de 31 martie, contribuabilii care îºi plãtesc taxeleºi impozitele locale beneficiazã de o reducere de 10 procente.Bonificaþia este valabilã ºi pentrupersoanele juridice.


Concursuri la Straja

Î n plinã efervescenþãcomunistã, în anul

1954, la nivel naþionalse înfiinþeazã o serie desporturi tehnico-aplica-tive, subvenþionate dearmatã, în scopulpregãtirii tineretului în domeniul tehnic deaviaþie, marinã, automoto, cãlãrie, etc.

În acest context apar înRomânia primele cluburi de navomodelism, printreacestea fiind ºi unul dinPetroºani.

În anul 1962, AVSAP(Asociaþia Voluntarã pentruSprijinirea Apãrãrii Patriei),cea care patrona navomo-delismul, se desfiinþeazã,secþia fiind transferatã laA.S. Preparatorul Petrila,acolo unde inimoºiiGheorghe Miricã sau IonRãdescu dau un imboldacestui sport, amenajând ºiun lac la Jieþ, astfel cã înacelaºi an, 1962, echipadevine campioanã naþionalãla seniori.

An de an performanþeleechipei cresc, impunându-secâþiva sportivi prin rezul-tatele lor: Frederic Csaszar,Ion Nagy, Ion Kiss, Aurel

Neniscu, Elena Gaspar etc.

Navo trece la JiulDupã cinci ani de rezul-

tate excelente, cu titlurinaþionale, se decide tre-cerea la Clubul Sportiv JiulPetroºani în anul 1967,începând practic, o nouãetapã de dezvoltare a aces-tui sport. Dupã o serie dedemersuri, cu sprijinul factorilor locali de decizie seamenajeazã o bazã nauticãpentru navomodele, în zonaCasei Pionierilor. O bazã cu dotãri, apreciatã ºi deFederaþia Românã deModelism, care va organizaaici o serie de concursurinaþionale ºi internaþionale.Conducerea Jiului din aceavreme – Ioan Karpinecz,Otto Abraham, MirceaPascu – s-au implicat însprijinirea dotãrii bazei, unrol deosebit avându-lAlexandru Pal, cel care va deveni în deceniile urmãtoare preºedinte deonoare al secþiei.

Sute de titluri ºirecorduri

De-a lungul a peste cincidecenii de activitate,

sportivii secþiei au câºtigatpeste 300 de titluri de campioni naþionali ºi circa100 recorduri naþionale, 11 dintre sportivi devenindmaeºtrii ai sportului.

Trebuie amintiþi la cate-goria marilor sportivi, Vasile

ºi Ionicã Mocanu, IlieGaspar, Ioan Prodan,Ernest Romanciuc, ªtefanPop, Dan Enculescu,Gheorghe Szücs, MihaiPopescu, Petru Abraham,Doru Negrescu, DanielaCiortan, Alin Bereº, EmilTutunaru, ClaudiuGogolaºu, Constantin ºiMarian Vasile, MarcelStratulat.

„Amiralul”Leontin Ciortan

Palmaresul de excepþie alnavomodelismuluipetroºenean nu ar fi pututcuprinde un tablou atât devast de succese, dacã nu arfi existat o personalitateremarcabilã de peste cinci

decenii va fi „amiralul” floteide modele ale acestei secþii.

ªi-a început activitatea laPetroºani din anul1955, apoi a investitpasiune ºi timp înnavomodelism,creând un fief al campionilor sub stin-dardul PreparatoruluiPetrila ºi din 1967, laJiul Petroºani. În anii1968-1969 a începutmomentul de vârf,prin amenajarea lacului de la CasaPionierilor (actualulComplex Keops),contribuind laînchegarea unor generaþii de sportivicare au cucerit peste40 de titlurinaþionale, sute de

medalii individuale, cuceritede zeci de sportivi. Ar figreu de enumerat atâteanume reprezentative, dar îiamintim pe Tiberiu Kiss,Francisc Mesaroº, IosifHan, Doru Tamaº, TiberiuKonyar, Franciscªomcherechi, TeodorGaraliu ºi mulþi alþii, chiardacã nu toþi au atins mariperformanþe, au reuºit sã-ºiînsuºeascã multe cunoºtiinþetehnice, care le-au folositulterior în viaþã.

Jiul Petroºani, secþianavomodelism, a fost anide-a rândul ºi dupã anul2000 pe primul loc înclasamentul F.R. Modelism.

Construind atâtea modeleºi ambarcaþiuni, aceºtisportivi, care au contribuitde nenumãrate ori cu bani

din bugetul propriu, ºi-audemonstrat mãestria, fiind extrem de ordonaþi ºidisciplinaþi.

Leontin Ciortan a fost celcare a fãcut împreunã cusportivii sãi, o a doua fami-lie, renunþând pentru navo-modelism la o serie deavataruri ale vieþii cotidiene.

Declinul ºi finalulDin pãcate, conducerea

privatã a Jiului de dupã anul2002, nu a mai agreatfinanþarea secþiei de navo-modelism, astfel cã dupã operioadã de trei ani (1999-2002), tot cu numeroasesuccese, sub „pãlãria”firmei General Com Trust,echipa trece de la 1 ianua-rie 2002 sub sigla celor dela Minerul Aninoasa.

Vor fi ani din ce în cemai grei, momentul cel maitrist fiind anul 2006, cândbaza a intrat în administrareprivatã, practic echipanemaiavând locul dedesfãºurare a antrena-mentelor ºi competiþiilor.

Odatã ºi cu schimbareaadministraþiei locale de laAninoasa, în anul 2012,practic echipa a ieºit dingraþiile tuturor, rãmânânddoar cu o istorie deaproape ºase decenii înanalele sportului românesc.

Ca în orice alt domeniu,ºi navomodelismul a fostaruncat la lada de gunoi asportului din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 Februarie 20158 Sport

A sistãm lacomicãreala

cea mai tare dinistoria fotbaluluiromânesc.

Banii mulþi aunenorocit acest fotbal,care cândva era bucuria ºi savoareaînceputului de toamnãºi primãvarã. Adicã

turul ºi returul de cam-pionat. Iatã cã acum,în Liga I, au mai rãmasvreo 5-6 echipe viabile,în rest, celelalte sepregãtesc sã tragãoblonul. C.F.R. Clujeste cea mai apropiatãde moarte dar nici pela Ploieºti ori Dinamolucrurile nu stau chiarbine. În Liga a II-a,

faliment total. Nu seºtie exact mâine cine iastartul la retur.

ªandramaua sesurpã la Târlungeni,Câmpina, Slobozia,Oradea, Reºiþa, Rm.Vâlcea. Fotbaliºtineplãtiþi, impozite nea-chitate, ªoimii Pâncotanu mai are autocar, batevântu`, frunza-n dungã

prin liga secundã!O sã vedeþi, în 2-3

ani, o Liga I cu 12echipe ºi o Liga a II-a cuvreo zece de toate.

Pãi nu-i mai fin prinLiga a IV-a, undenimeni nu-i nici insol-vent, nici falit? Haideþi lameci la Lonea, Uricani,în „Dealul Institutului”ori pe la Orlea!

Henþ cu mâna LIGA INSOLVENÞEI ªI LIGA FALIMENT

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Poveºtile sportului

Au trecut ºase decenii (1954) decând s-a înfiinþat o echipã dispãrutãazi, cea de navomodelism

Baza de navomodelism de laPetroºani, în anii 1990

La Campionatul European de la StaraZagora (Bulgaria), în 1982

Leontin Ciortan pregãtind hidroglisamul pentru lansarea de pe lacul Jieþ, în 1961

CVJ Nr 807, vineri27februarie

Documents

Transcript of CVJ Nr 807, vineri27februarie