CVJ NR. 625, MIERCURI 4 IUNIE 2014

Incursiune întimp prin galeriile

mineritului>>> PAGINILE 8-9

Mediile de angajarede la CEH “bat”

mediile de admiterela facultãþile de prestigiu

>>> PAGINAA3-A

Pânã ajunge cãmincultural, se ruineazã

>>> PAGINAA4-A

Primarul semneazã… ca

primarul!>>> PAGINAA7-A

Apele Românecheamã cabanierii

la branºare>>> PAGINAA5-A

”Politicienii careconduc sunt

câini, privesc cunepãsare cummor oameni”

>>> PAGINAA11-A

ªi-au desemnatreprezentantul

în ADI„Termoficare”

>>> PAGINAA13-A

Sãrãcia reînviebãile comunale

din perioadainterbelicã>>> PAGINAA16-A

Avram îºi taie apa>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 625

Miercuri, 4 Iunie 2014

M inerii din Valea Jiului sunt gata sã intre în grevã. Joi, timp de o orã vor oprilucrul, nemulþumiþi de faptul cã nu au buget, iar problemele din minerit sunt

tot mai grave. Decizia a fost luatã de liderii de sindicat marþi dimineaþã. Minerii dinValea Jiului vor sta în grevã. Este decizia pe care au luat-o ortacii din mineritul de huilã,dupã mai multe runde de negocieri în care sindicaliºtii ce le reprezintã interesele le-auavut cu administraþia. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Grevã în mineritulde huilã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014 Actualitate 3

Diana MITRACHECarmen

COSMAN-PREDA

Minerii din ValeaJiului vor sta în grevã.Este decizia pe careau luat-o ortacii dinmineritul de huilã,dupã mai multe rundede negocieri, în caresindicaliºtii ce lereprezintã interesele,le-au avut cu adminis-traþia. Petre Nica ne

spune cum se vadesfãºura greva.„Chiar în aceastãdimineaþã, am hotãrâtca în data de 5 iunie,între 11,00 ºi 12,00,sã se desfãºoare grevade avertisment în bazaLegii 62 ºi a hotãrâriibiroului executiv. Astaînseamnã cã toþimembrii noºtri desindicaþi, salariaþi aiComplexului EnergeticHunedoara, vor încetalucrul la ora 11,00

pânã la 12,00. Nevom afla în sãlile depintaj în echipamentde lucru ºi vom aducela cunoºtinþa salari-aþilor motivele”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului„Muntele”. Aproape2000 de sindicaliºti ºi-au exprimat acordulpentru declanºareagrevei, iar situaþia estedescrisã ca fiindextrem de criticã, din-colo de faptul cã încãnu existã un buget devenituri ºi cheltuieli pecare sã se bazeze,pânã la urmãnegocierile dintreadministraþie ºi sindi-cate.

Pe mineri îinemulþumeºte lipsa

bugetului, previz-iunea sumbrã cãar putea sã intreîn ºomaj tehnicla fel ca ºi cei dinTESA, dar ºi fap-tul cã de la o zila alta sunt totmai nesiguri cãvor avea salariileasigurate. „Nuavem un bugetde venituri ºicheltuieli în bazacãruia sã putemsã semnãm uncontract colectiv demuncã. Mai mult, înnegocierile avute pânãacum, au fost foartemulte divergenþe înceea ce priveºte anu-mite drepturi ºi facil-itãþi ale salariaþilor, iarconnflictul de muncãpe care l-am declanºatnoi ca ºi organizaþienu a fost conciliat deITM Hunedoara”, a

mai spus Nica.De precizat cã

activitatea nu va fiperturbatã, pentru cãla protest vor luaparte doar angajaþiicare nu sunt în acelmoment la lucru.Greva de avertismentse va desfãºura lanivelul fiecãrei sub-unitãþi înglobate înCEH.

De la 1 iunie salari-aþii TESA de la ener-geticieni ar fi trebuitsã fie în ºomaj tehnic.Asta îi sperie acum ºipe cei de la diviziaminierã, care cred cãnu mai este mult ºiajung ºi ei sã stea fãrãbani acasã. „S-a luat ohotãrâre ca, din datade 1 iunie, sã intre înºomaj tehnic colegiinoºtri din divizia ener-geticã, TESA. Cunosccã s-au fãcut presiunidestul de mari pe con-ducerea administrativãa CEH, de cãtre orga-nizaþiile sindicale careau rãmas aserviteFederaþiei Energetica,iar în urma acestora,se pare cã la CA devinerea aceasta sedoreºte extinderea

acestui mod de reduc-ere a chetuielilor ºicãtre personalul TESAdin cadrul Divizieiminiere ºi nu numai alor. Am atars atenþiaconducerii cã, încadrul Diviziei Miniere,TESA reprezintãundeva la 8%, dintotal angajaþi, iar laDivizia Energeticã,peste 20%. Cred cã acântãri cu aceeaºimãsurã lucrurile este omare greºealã pe caresper sã nu o facã ceidin conducerea CEH”,a conchis Petre Nica.

Dacã lucrurile vordegenera rãmâne devãzut. Cert este cã joi,timp de o orã mineriivor sta în sala de apelºi nimeni nu va conorîîn subteran. Aceastaeste prima acþiune deprotest legalã dinultimii ani, pentru cares-au parcurs toþi paºiilegali. Greva de aver-tisment este primaacþiune din calendarulmiºcãrilor de protestºi, dacã lucrurile nu sevor rezolva nu esteexlusã nici declanºareagrevei generale grevageneralã.

Monika BACIU

Mediile de anga-jare la CEH, maimari decât cele laadmiterea pentru fac-ultate. Luni au fostafiºate rezultateleconcursului de anga-jare la minele Loneaºi Vulcan. Ultimamedie de admitere înurma celor douãprobe a fost de 9,40.Cele 75 de persoanevor fi angajate pepost de muncitornecalificat, pe operioadã de ºase luni.

În timp ce ultimelemedii ale concursuluide angajare au fostde peste 9,40, tineriistudenþi, au intrat lafacultate ºi cu mediade puþin peste 6.Spre exemplu, laUniversitatea Petrol ºiGaze din Ploieºti, la

Facultatea deInginerie Mecanicã ºiElectricã ultimamedie cu care s+aintrat anul trecut afost de 6,55 iarprima medie deadmitere a fost depuþin peste 9. Chiarºi în sesiune deadmitere din toamnãau existat tineri careau prins un loc labuget cu media de 6.

Chiar ºi laUniversitatea Tehnicãdin Cluj mediile deadmitere au fost multmai mici decât celede angajare în dome-niul minier. Spreexemplu, în sesiuneadin iulie 2013, laUniversitatea Tehnicãdin Cluj, la ingineriamediului ultima mediede intrare a fost de7,54 în timp ce laºtiinþa mediului cea

mai micã medie afost de 6,41. celemai mari medii nu autrecut de 9.40.

V al denemulþu-

miri dupãafiºarea rezultatelor

Dupã afiºarearezultatelor au apãrutºi nemulþumirile. Zecide persoane care auparticipat la concurssunt decise sã depunãcontestaþie pentru cãpunctajele obþinutenu reflectã realitatea.Timp de trei zile, ceicare sunt nemulþumiþide rezultate pot

depune contestaþiilela sediul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,iar rezultatele finalevor fi afiºate în datade 12 iunie.

Mediile de angajare de la CEH “bat” mediilede admitere la facultãþile de prestigiu

M uncitorii necalificaþi, maiceva ca studenþii. Nici

mãcar studenþii nu sunt admiºi lafacultãþile de prestigiu din þarã cumediile pe care le-au obþinut ceicare au susþinut concursul deangajare în minerit.

Grevã în mineritul de huilã

M inerii din Valea Jiului suntgata sã intre în grevã. Joi,

timp de o orã vor opri lucru,nemulþumiþi de faptul cã nu aubuget, iar problemele din mineritsunt tot mai grave. Decizia a fostluatã de liderii de sindicat marþidimineaþã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

A fost ºcoalã ºi aiciînvãþau copiii dincomunitatea de rromide la margineaPetroºaniului.Colonia Saºa a fostalfabetizatã în acest

loc, dar, odatã cerromii au primit unmicrobuz ºcolar careîi duce la ªcoala nr7, clãdirea veche arãmas ca a nimãnui.Acum nu mai aregeamuri, þiglele aufost furate, magazia

stã sã cadã, iar peuºã poate intraoricine.

Asta pentru cã gar-dul a fost furat maidemult.

Totuºi, adminis-traþia localã are pla-nuri cu clãdirea, dupãce comunitatea localãar cam vrea-o.

„E adevãrat cã sedegradeazã. E oclãdire care nu maiare destinaþia deºcoalã. Au fost câtevadiscuþii la un momentdat, cu localnicii dinzona respectivã, sã ofacem un fel de salãde evenimente.

Poate fi o ideeaceasta, dar încã nuam luat o hotãrâre”,a precizat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiuluiPetroºani. În acestloc existã ºi o comu-nitate veche demomârlani, bineînchegatã în jurulbisericii ºi cimitiruluidin zonã, iar posibili-

tatea ca rromii dincomunitate ºimomârlanii sã orga-nizeze acolo petre-cerile ar putea sãdevinã realitate.Sigur, toate þin delipsa fondurilor nece-sare, iar pânã vadeveni cãmin cultur-al, construcþia arputea sã ajungã lastadiul de ruinã.

DianaMITRACHE

Un drum importantce leagã Valea Jiuluide Vâlcea, ori de ceamai cãutatã rutã -Transalpina, nu poatefi reparat cã nu suntbani. Proiectul definanþare al lucrãrilor

de reparare a artereirutiere a fost aprobat,dar lichiditãþile lipsescºi acum primarul dinPetrila spune cã reiaºirul apelurilor cãtreautorãtãþile de laBucureºti. „Este, pen-tru acest drum,proiect, s-a aprobat ºifinanþarea, dar deo-

camdatã nu sunt bani.Voi insista în contin-uare.

Drumul este înadministrareaDrumurilor Naþionale,nu este în compe-tenþa ºi administrareaprimãriei, dar fiindcãeste pe teritoriuloraºului Petrila ºicetãþenii ne-au solici-tat ºi acest lucru, amsã insist în contin-uare pentrurezolvarea acesteiprobleme”, a spus IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Traseul treceprintr-un defileu ºi arputea sã facã legãturacu Transalpina, daracest drum este acumînchis. Responsabiliide la drumuri spun cãiarna nu mai pleacãde acolo ºi le reco-mandã turiºtilor sã nufoloseascã aceastãrutã.

În plus, reparaþiilevor fi fãcute, doardacã se va gãsifinanþarea necesarã.

Pânã ajunge cãmin cultural, se ruineazã

A flatã la intrarea dinspre Defileul Jiului înPetroºani, ºcoala în care au învãþat copiii din

comunitatea de rromi Saºa stã sã se dãrâme. De acolos-a furat tot ce se putea folosi, iar clãdirea nu mai arenici gard, nici geamuri, nici þigle. Totuºi, edilii localisperã sã facã ceva cu ea.

Drumul spre Voineasa cu finanþare, dar fãrã bani

D rumul spre Voineasa arefinanþare, dar nu sunt bani în

vistieria statului. Asta spune pri-marul din Petrila, în condiþiile încare de ani buni a bãtut pe la uºileministerelor pentru finanþarealucrãrilor. Acum proiectul a fostaprobat, dar nu sunt bani.

MaximilianGÂNJU

Avram Iancu se vamuta în acest week-end pe Lacul Snagov,unde va avea încadrul programuluisãu de pregãtire maimulte sesiuni deantrenamente carevor culmina,duminicã, cu încer-carea de a înota 15kilometri fãrã întreru-pere. Bibliotecarulparcurge astfelaproape jumãtate dindistanþa pe care vatrebui sã o strãbatãînot pentru a ajunge

de pe malul englezescal Canalului Mâneciipe cel franþuzesc.”Este determinat,pregãtirea merge bineºi acum alcãtuim ocaravanã care sã-lpromoveze, sã afletoþi românii deaceastã acþiune a luiAvram Iancu, respec-tiv de a deveni primulromân care trece înotCanalul Mânecii.Asociaþia RosaMultiflora, sponsorulprincipal al lui AvramIancu ºi Apa ServValea Jiului, societatecare îl sprijinã logistic,atât cât îºi permite,

vor fi inscripþionatepe autoturismul careva strãbate þara pen-tru a-l promova pesportiv”, a declarat,Costel Avram,preºedinte AsociaþiaRosa Multiflora ºidirector Apa ServValea Jiului.

Totodatã ºi o firmãde telefonie mobilãdin Anglia îl va spon-soriza pe Iancu, însãbibliotecarul are încãmare nevoie desusþinere financiarãpentru a-ºi atingeobiectivul.

Încercarea de tra-versare a CanaluluiMânecii are loc înaugust a.c., iarsportivul este lajumãtate cu perioadade pregãtire. Pânãacum a traversat maimulte lacuri mari deacumulare din judeþulHunedoara.

Avram Iancu va traversa Lacul Snagov

S portivul de 38 de ani dinPetroºani, bibliotecar de

meserie, care se antreneazã pentrua deveni primul român care va tra-versa înot Canalul Mânecii, vaînota 15 kilometri fãrã oprire.


DianaMITRACHE

Un numãr de 10cabane din zona turis-ticã Parâng au, înmod oficial, apãcurentã. Contractelese pot numãra pedegetele ambelormâini, în timp cenumãrul canbaneloreste de câteva ori maimare. Tocmai deaceea, ca sã intreodatã în legalitate,cabanierii suntchemaþi luna aceasta

la o întâlnire, la careau fost invitaþi ºiresponsabilii dinprimãrie. „Am propusprimãriei o întâlnire la

care sã fie ºi dum-nealor prezenþi, cucâþiva cabanieri dinParâng. Au rãmas înjur de 20 de cabane

care nu au intrat înlegalitate. Noi le prop-unem sã îºi facã doc-umentaþiile ºi, înfuincþie de aceastãîntâlnire, vom stabili ºimãsurile ce seimpun”, a declaratSorin Corici, ºefulSistemului HidrotehnicValea Jiului.

Anul trecut, maimulte cabane au fostdepistate branºate ile-gal la sediul AcademieiNaþionale de EducaþieFizicã ºi Sport dinParâng, iar pânãacum aceºtia au fostavertizaþi, dar aurãmas fãrã apã.

„E adevãrat, con-troalele de atunci s-aulãsat cu avertismente,între timp au fost ºitãiaþi. Anumite

cabane au intrat înlegalitate. Pot sã spuncã ªcoala Sportivã, ºicâteva cabane, plusstaþia meteo au intratîn legalitate, iar întâl-nirea din aceastã lunãare tocmai acestscop, sã intre în legal-itate.

Asta ca în sezonulde iarnã sã nu mai fieprobleme cu apa”, amai spus Corici..

Cel puþin 25 de

proprietari de cabaneºi pensiuni din Parângsunt aºteptaþi lamijlocul acestei lunisã discute problemaalimentãrii cu apã.Apele Române suntsingurele care încheiecontracte în aceastãzonã, pentru cã deo-camdatã acolo nu aajuns sistemul deaducþiune al apeipotabile, din reþeauaoraºului.

Monika BACIU

“Producem multãenergie, dar stãm rãula capitolul vânzareaenergiei. Din pãcate,vindem energia elec-tricã ce am contractat,existã un contractferm pânã la sfârºitulanului 2014, dar cer-tificatele verzi nu sevând. Avem vreu 540de certificate verzi ºinici la preþul minimistoric de 120 de leicertificatul nu am vân-dut. Încercãm sã

facem uncontract, sãvindem cer-tificatele exis-tente, dar ºiasta estegreu. Nu ºtiuce fac cei dela ComplexulEnergeticdacã noi nuputem sã vin-dem energiacare este ºi ieftinã,este la un preþ istoric,minim. Din pãcate înbugetul nostru amprins vânzarea certifi-

catelor verzi,ºi nu suntpuþine, la unpreþ mediude anul tre-cut, dar dejafoarte puþinibani vorintra înbugetul nos-tru pentruenergia ºicertificatele

verzi nu se vând. Nuse vând pentru cãeconomia nu merge ºinu se consumã enegieelectricã”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

Societatea de apãºi+a structurat bugetulde venituri ºi cheltuieliºi în funcþie de preþulla care se vând certifi-catele verzi, însã acestpreþ este cel de anultrecut. Nevânzareaacestor certificate nuaduce nimic bun soci-

etãþii. “Ne afecteazã ºi

stãm ºi discutãmfoarte, foarte desproblema preþuluiapei, nu vrem sãmãrim preþul apei, darinflaþia trebuie sã o

punem la preþul apei.Toþi colegii mei dinconducere, fac anal-ize, iar dupã aceeavom avea o discuþie cuacþionrii noºtri ºi vomvedea exact care este

drumul pe care trebuiesã îl urmãm”, a maispus sursa citatã.

Singurele venituriexterne sunt celeeuropene, însã aces-tea sunt pentru pro-gramele de investiþii.Potrivit conducerii dela ape, nici mãcar apanu se mai consumã înValea Jiului.

“Mâine voi mergela Bucureºti ºi voiîncheia un contract deasistenþã tehnicã,

adicã contractul definanþare din parteaPOSMEDIU, chiar ieriam avut o întârlnire cudirectorul, dar nuinvestiþiile sunt o prob-lemã, problema esteca firma poatã

funcþiona cu chletu-ielile pe care noi leavem, sunt cheltuieliminime, dar în acelaºitimp veniturile scad înfiecare lunã ºi datoritãfaptului cã ºi producþiaa scãzut. Oamenii numai consumã nici apã,oamenii din firmelemari nu consumã ºireducerea producþieifizice duce lamicºorarea veniturilorsocietãþii”, a mai spusAvram.

ApaServ ValeaJiului a tranzacþionatenergia vândutã. Înmomentul de faþãexistã în vigoare uncontract caree expirãla sfârºitul acestui an.

Apele Române cheamã cabanierii la branºare

D oar 10 canbane din Parâng au contracte cu ApeleRomâne. Ilegalitãþile ce au ieºit la ivealã în toam-

na trecutã ar putea fi eliminate, iar pentru asta,responsabilii de la Apele Române au cerut cabanierilor,o întâlnire la Petroºani. Dupã aceea aflãm câþi îºi vorface contract pentru apa pe care o consumã la munte.

ApaServ vinde energie la un preþ minim

N u doar Complexul Energetic Hunedoara se con-fruntã cu probleme în ceea ce priveºte vânzarea

energiei electrice, ci ºi ApaServ Valea Jiului. Societateade apã din Valea Jiului produce energie electricã pecare o vinde. Chiar dacã în ultimele sãptãmâni a plouatdestul de mult, energia produsã de ApaServ se vinde laun preþ minim istoric.


T ransportulpublic,

modificat la nivelul judeþului.Consiliul JudeþeanHunedoara a apro-bat modificarea pro-gramului de trans-port judeþean dupãce s+a observat omodificare a afluxu-lui de cãlãtori.

“Pe parcursulderulãrii activitãþii detransport publicjudeþean de persoane,s-au constatat modi-ficãri ale fluxurilor decãlãtori, unele trasee

necesitã modificareagraficelor de circulaþierespectiv modificareaorelor deplecare/sosire în/dincurse, suplimentarea/reducerea numãrului

de curse ºi a zilelor decirculaþie, prelungireaunor trasee existente,introducere/eliminarestaþii, astfel încâtProgramul de trans-port public judeþean

de persoane nu maicorespunde nevoiloractuale de deplasareale publicului cãlãtor.În sensul celor expuseunele primãrii ºi operatori de transportau depus solicitãri ºipropuneri privindactualizareaProgramului de transport publicjudeþean de persoaneprin curse regulate,valabil în perioada01.01.2014-30.06.2019”, se aratãîn documentele CJH.

Astfel opera-torii de transportpublic judeþean depersoane audepus la ServiciulAutoritateJudeþeanã deTransport, notede fundamentareprivind stabilireatarifelor de cãlãto-rie. Operatorii detransport publicjudeþean de per-soane au solicitataprobarea tari-

felor de cãlãtorie maximale, acesteafiind fundamentateprin argumente pre-cum, creºterea preþuluila anvelope, uleiuri,piese de schimb,creºterea accizei pen-tru carburanþi care aavut ca efect creºtereapreþurilor carburanþilor.Transportul publicjudeþean de persoaneprin curse regulatespeciale se efectueazãde operatorii de transport rutier în bazalicenþei de traseu eliberate de autoritãþileadministraþiei publicede la nivel judeþean îna cãror razã adminis-trativã se aflã traseulrespectiv, cu avizulAutoritãþii RutiereRomâne - A.R.R.

La nivelul Vãii Jiului,operatorul de transportS.C. ZMK S.R.L. asolicitat: eliminareastaþiei Autogarã SivaTrans din caietele desarcini ale traseelornr.92: Lupeni – Deva;nr.93: Petroºani –Deva; nr.94: Petroºani– Haþeg; nr.95:

Petroºani – Uricani;nr.97: Petroºani –Aninoasa; nr.98:Petroºani – Lonea;nr.99: Petroºani –Cimpa; nr.100:Petroºani – GuraRãscoala; nr.101:Petroºani – Jieþ;nr.102: Jieþ –Petroºani urmând caplecãrile ºi sosirile sãse efectueze din staþiaPiaþa VictoriaPetroºani, introducereastaþiilor din municipiulDeva: CãminulCultural Ceangãi 2;Liceul TehnicTransilvania 2; Opera 2 în caietele desarcini ale traseelornr.92: Lupeni – Devaºi nr.93: Petroºani –Deva, modificareagraficelor de circulaþiepentru traseele nr.92:Lupeni – Deva; nr.93:Petroºani – Deva;nr.94: Petroºani –Haþeg; nr.95:Petroºani – Uricani,conform adreselor nr.153/2014,844/2014,2811/2014.

Monika BACIUMonika BACIU

Avramîºi taieapaA vram îºi taie

apa, din nou.Directorul generalal SC ApaServValea Jiului,Costel Avram, varãmâne începândde astãzi (miercurin.r.) fãrã apã.

Paradoxul face catocmai acesta sãaprobe debranºareascãrii în care locuieºtede la alimentarea cuapã potabilã. Mãsuravine în urma facturilorneachitate de cãtrevecini.

“Rãu-platinici lafirmele mari nu maiexistã. Spitalul de

Urgenþã Petroºanieste cu factura la zi,dar sã vedem dacã ovor plãti în termen.Singurii rãu-platnicisunt asociaþiile ºi oparte din populaþiecare începând deastãzi vor intra îndebranºãri masive.Din pãcate, sunt ºibun-platnici care vorsuferi, însã eu nu amcontract cu dumnealorci cu asociaþiile, iarasociaþiile dar scãrilecare trebuie

debranºate, nuApaServ spune undese debranºeazã, ciconducerea asociaþi-ilor spune”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

În decursul timpu-lui, mai multe blocuriau fost debranºate dela apã. Abia atunci,cei cu restanþe foartemari au început sã îºiplãteascã din datorii.

“Din pãcate numai dupã ce se iau mãsurile coercitivese ajunge la concluziacã trebuie sã ºiplãteascã”, a mai spus sursa citatã.

Nu este pentruprima datã cândAvram îºi taie apa. ªianul trecut, tot dincauza rãu-platnicilorblocul de pe AleeaPoporului, acolo undeîºi are domiciliul direc-torul de la Ape arãmas fãrã....apã.

Monika BACIU Monika BACIU

Rutele pentru transportul public, aprobate de Consiliul Judeþean Hunedoara

MaximilianGÂNJU

Un proiect prezen-tat consilierilor localidin Petrila, în ultimaºedinþã de consiliu

local i-a lãsat pe mulþidintre edili cu guracãscatã. Proiectul atrecut dupã ce s-aufãcut „ajustãrile nece-sare” însã câþiva din-

tre aleºii locali seîntreabã dacã nucumva mai toateproiectele sunt fãcutela fel, adicã eronat.Mai exact, primarulIlie Pãducel s-a dus în

faþa legislativului localpentru a cere votulprivind alocarea uneisume de bani pentruo lucrare de reabil-itare a conductei de

apã de pe stradaCimpa-Colonie dinPetrila, iar pentruaceastã lucrare sumanecesarã este cupuþin mai mare de 47de mii de lei. Primarullocalitãþii anexeazã laproiect ºi documen-taþia tehnicã, însãcând consilierii vor sãvadã pentru ce lucrãrialocã bani au o maresurprizã. În loc dereabilitarea reþelei deapã, primarul leexplicã de ce estenevoie de reabilitareaunei secþii de spital.„În urma verificãriidin teren efectuate deinspectorii instituþieinoastre, s-a consider-at a nu fi necesaretoate lucrãrile trecuteîn devizul iniþial.Consider oportunãrealizarea acesteiinvestiþii la secþia defizioterapie spitalPetrila, având ca efectaducerea imobiluluirespectiv la parametriiiniþiali”, explicã iniþia-torul proiectului, pri-

marul Ilie Pãducel.Eroarea a fost corec-tatã pe loc, cu pixul,în cadrul ºedinþei, iarproiectul avizat ºi vaajunge la Prefecturãcu tot cu corecturãpentru a fi validat.Greºeala i-a fãcut însãpe unii consilieri sã seîntrebe cum de întregaparatul primãriei aputut omite cã sevorbeºte despre mere

ºi se cumpãrã pere.„Acesta este unexemplu de

copy/paste, de la unproiect la altul. De cesã/ºi mai facã cinevatreaba când poþicopia ºi acele trei rân-duri ºi sã-ºi iei leafafãrã sã faci nimic.Oare câte hotãrâri aufost fãcute pe acestprincipiu, copiateîntre ele? Nu estenormal sã ajungã pemasa consilierilor ogreºealã de acest felºi primarul sã permitãacest lucru, ba chiarsã ºi garanteze cusemnãtura pentruacest proiect eronat.Practic nici el nu amai citit ce scrieacolo, aceasta esteconcluzia mea, a sem-nat *ca primarul*”, aspus unul dintre con-silierii locali.


MariusMITRACHE

VicepreºedintelePSD Ioan Rus va fischimbat la urmã-toarea ºedinþã aConsiliului Judeþean,iar potrivit unor infor-maþiilor vehiculat înmediile politice,Adrian David esteînlocuitorul lui Rus ºinu Dorin Gligor(PDL). Deºi DorinGligor ar pãrea ca

favorit pentru aceastãfuncþie totuºi acestanu este agreat demajoritatea consilier-ilor judeþeni, dupã ces-a transformat dintr-un vehement luptãtorîmpotriva lui MirceaIoan Moloþ, într-unapropiat politic, faptce i-a adus multesemne de întrebareasupra caracteruluisãu.

Pe de altã parte,Adrian David a evitat

sã comenteze infor-maþia, însã nu anegat-o. “ Este posibil

sã ajungã orice consili-er judeþeanvicepreºedinte alConsiliului Judeþeanatâta timp cât acesta

va fi votat de con-silierii judeþeni, deciinclusiv eu pot fi

urmãtorulvicepreºedinte”,a declarat David.

Unii consilierijudeþeni dincadrul PNLsusþin cã dintrepersoanelevehiculate pentrupostul devicepreºedinte alCJ Hunedoara,Adrian David arfi cel mai potriv-it, dar ºi susþinut,inclusiv de uniiconsilieri PSD, cât ºide cei ºapte consilierijudeþeni din ValeaJiului. În plus, numirealui Adrian Davidvicepreºedinte al CJHunedoara ar repara,

chiar ºi moral, faptulcã în acest mandat,cel puþin pânã acum,Valea Jiului a pierdutfotoliul devicepreºedinte alConsiliului Judeþean.

Adrian David, noul vicepreºedinte al CJ Hunedoara în locul lui Ioan Rus

C onsilierul judeþean Adrian David (UNPR) este celmai probabil noul vicepreºedinte al Consiliului

Judeþean Hunedoara, în locul lui Ioan Rus, dupã cealeºii locali s-au regrupat într-o nouã majoritate formatã de PNL, PDL ºi PP-DD.

Primarul semneazã… ca primarul!

S ituaþia incredibilã la Petrilaunde edilul ºef al localitãþii a

iniþiat un proiect de HCL privindreabilitarea unei conducte de apã,însã în nota de fundamentare aproiectului se vorbeºte de reabilitarea unei secþii de spital.

“Este unicul muzeude acest gen dinRomânia, din pãcatefoarte puþin promovat.Noi am încercat anulacesta printr-un ONGde la Bucureºti sã facem un proiect pentrupromovarea muzeelortehnice din þarã, aºteptãm sã vedem dacãsuntem eligibili, noi amtrimis toate docu-

mentele. Ne-ar bucuraacest lucru pentru cãam aduce mai mulþioameni sã vadã, sã înþe-leagã munca din subte-ran. Avem aici înmuzeul nostru unelte din1869, deci de la începu-turi, unelte pe care nule regãsim în altã parte,în alte zone din þarã. Arfi interesant sã vinãlumea sã vadã ºi Valea

Jiului din perspectivaadevãrului, oameniimuncesc foarte greu însubteran, uneltele suntfoarte grele, la începutau fost manuale, apoitehnica a evoluat, însãmunca în subteran estefoarte grea, ar trebui sãînþelegem sufleteleoamenilor coborâþi însubteran cã nu sunt

cernite aºa cum suntcând ies la suprafaþã. Eisunt niºte oameni min-unaþi care muncescfoarte greu ºi ValeaJiului s-a învârtit în jurulmineritului ºi ne dorimsã vinã cât mai multãlume ca sã ne înþeleagãºi sã vadã cu adevãrat

ce înseamnã ValeaJiului, frumuseþea aces-tor locuri, frumuseþeaoamenilor pentru cãasta înseamnã ValeaJiului, nu doar o vale aplângerii cum ni sespune pentru cã muncaeste grea, dar oamenii

sunt

minunaþi ºi ei radiazã,sufletele lor radiazã.Locurile sunt deosebiteºi noi încercãm sã pro-movãm. Avem nevoiede ajutor, avem nevoiede sprijin, aºteptãm ºisperãm sã intre muzeulºi într-un program dereabilitare, necesitã astadeoarece de foarte multtimp nu s-a mai întâm-plat ºi cu sprijinulautoritãþilor ºi al ONG-urilor sã fim ºi noi promovaþi la adevãratavaloare pentru cã vinefoarte puþinã lume. Cei

care vin au apreciatextraordinar de mult, aurãmas extrem de încân-taþi. Pentru noi, cei dinzonã, probabil cã numai este o noutate însãsufleteºte suntem legaþide aceste locuri, de anu-mite poveºti pe care noile ºtim aici, însã pentrucei din afarã sunt spec-taculoase ºi ne dorim sãfacem asta mai ales cãeste un punct deatracþie, ne dorim sãpromovãm turismulºi aºa cum în altepãrþi alþii ºtiu sã îºipromoveze ceea ceau de valoare esteimportant sã ne pro-movãm ºi noi ºi suntconvinsã cã putemavea sprijin ºi ajutordin toate pãrþile”, adeclarat Anca Fotãu,reprezentant MuzeulMineritului.

Nu doar unelteleminereºti suntexpuse aici, ci ºi docu-mente ºi fotografii carestau mãrturie anilor tre-cuþi. Ba mai mult, încadrul muzeului este ºi oplacã pe care sunt tre-cute numele ortacilorcare ºi-au pierdut viaþaîn timpul greveiminereºti de la Lupenidin anii 1929.

“Avem dovezi de soli-daritate ale muncitorilordin Valea Jiului cumuncitorii din þarã, lagrevele care au avut locpe parcursul anilor,muncitorii din industriasãrii, din lemn ºibineînþeles grevele noas-tre muncitoreºti suntcuprinse aici, avem fragmente din ziare,lista cu cei 22 de morþi

din 1929 de la greva dela Lupeni, avem o grã-madã de fotografii dinsubteran, din 1920, din1930 care sunt mãrturiiale muncii de atunci,muncii grele, ale vieþiiminerilor. Avem aspecteºi fotografii din coloniilemuncitoreºti, ca sã înþe-leagã lumea ºi sã ºtielumea istoria minerituluide la începuturi ºi pânãacum pentru cã avem ºitehnologie modernãpânã în zilele noastre”,a mai spus sursa citatã.

Promovarea muzeuluiar urma sã fie realizatãprintr-o strategie demarketing bine pusã lapunct.

“Printr-o promovare,cred cã ar fi importantsã construim ºi un siteal muzeului, unde sã fimgãsiþi mai uºor, cred cãam putea scoate câtevapliante”, a mai spusAnca Fotãu.

Colectia Muzeului areîn componenþã aproxi-

mativ 1500 de piese cucaracter minier con-stând în: documenteoriginale, fotocopii,schiþe, aparate, utilajeminiere, insigne, obiectespecifice vietii dinregiune. Cladirea careadãposteºte astãziMuzeul Mineritului dinPetroºani a fost constru-itã în anul 1900.Laînceput a servit calocuinþã de serviciu pentru cadrele din conducerea SocietãþiiAnonime Petroºani,primul locatar fiindinspectorul ºef IosifIancu. În decursul anilorclãdirea a suferit o seriede modificãri, în prezentfiind inclusã în listamonumentelor istorice.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

M unþii Retezatsunt tãrâmul

unor frumuseþi natu-rale bine conservateºi gãzduiesc o varietate de specii.Aceºtia au fost de-alungul timpului cercetaþi din motiveºtiinþifice dar aufacut ºi obiectul practicãrii turismului.Cu acest scop s-a înfiinþat ParculNaþional Retezat,care dispune de o rezervaþie ºtiinþificãcu protecþie integralã.

Munþii Retezat facparte din ramuraCarpaþilor Meridionali ºisunt clasaþi cei mai înalþiºi mai stâncoºi munþidintre Jiu ºi Dunãre.Sunt formaþi din douacreste alpine, una lanord ºi cealalata la sud,legate între VârfulPãpuºa ºi VârfulCustura printr-o creastaascuþitã cu lungime deaproximativ 2,5 km. Nudoar relieful muntoscreeazã frumusetealocului dar ºi peºterileaflate în cercetarea speciologilor europeni,precum ºi o bogatãflorã ºi faunã. Structuramuntelui Retezat prinforma sa platã dã senzaþia cã ar fi fostretezat, ceea ce în cul-tura româneascã a datnaºtere la multe legendeºi basme populare.

Se spune cã în ÞaraHaþegului din judeþulHunedoara traiau niºteuriaºi. Potrivit unei variante, aici trãia uncãpcãun care coboraperiodic în sate ºi furavitele oamenilor. Mulþifeciori ºi-au pierdut viaþaîncercând sã-l opreascã,rãmânând astfel multe

familii îndurerate. Într-ozi însã, un voinic areuºit sã-l rãpunã pecãpcãun. Ca sã fie sigurcã acesta nusupravieþuieºte, i-a tãiatcapul. În acel moment,cãpcãunul s-a prefãcutîntr-o piatrã mare „fãrãcap“ (Retezatul), iarmâna stângã i-a cãzutprintre munþi ºi s-a prefãcut în apã. Podulpalmei sale s-a transfor-mat în lacul Bucura, iardegetele în lacurileSlãvei, Lia, Ana, Vioricaºi Zãnoaga.

O altã legendãvorbeºte despre fatacãpcãunului, Rusca penumele ei. Înainte demoartea sa, cãpeteniauriaºilor a împãrþit þaracelor doi copii ai sãi, unbãiat ºi o fatã. Ca sãvadã mai bine cât demare este partea lor dinmoºtenire, cei doi s-auurcat pe câte un munte:feciorul pe munteleRetezat (care atunciavea alt nume), iar fatape vârful Rusca, spreapus de Retezat. Fetei is-a pãrut cã partea deþarã a fratelui sãu estemai mare ºi mai fru-moasã decât a ei, careera plinã de stânci ºi nu

avea prea multe pãduriºi poieni frumoase. Deciudã, fata a luat un fierde plug ºi l-a aruncatspre fratele sãu, careera pe celãlalt vârf.Fierul nu l-a nimerit peflãcãu, dar a retezat vârful muntelui, care deatunci a rãmas retezat.De aceea i se spunemuntele Retezat.

Una dintre legendeleRetezatului, în care sepomeneºte despre laculBucura, este legatã decomori. Potrivit legen-dei, lacul Bucura estelocul unde haiducii dinBanat, Transilvania ºiOltenia se întâlneaupentru a-ºi împãrþicomorile. Pe urmelehaiducilor se aflapotera, aºa cã, pentru anu fi prinºi cu aurul ºibijuteriile asupra lor,haiducii le aruncau înlac. Oamenii loculuispun cã ºi astãzi, pefundul lacului se aflãcomori ce aºteaptã sãfie scoase la luminã. Totaici se fãceau nedei încãdin secolul XVI. Nedeilemari de la Bucura seþineau în anii bisecþi ºidurau 3 zile. La acestesãrbãtori erau atât demulþi participanþi, încât

se încingea o horã careînconjura lacul.

Pãºeºte în þinutulpoveºtilor fascinantedespre flacãi viteji, domniþe suave, haiduci,zmei înaripaþi, dinozauripitici ... savureazã tot cete înconjoarã ºi vei fi uncâºtigãtor!

Te aºteptãm înperioada 01 – 03august 2014 laComplexul TuristicCheile Buþii unde ceimai curajoºi dintre par-ticipanþi vor urca la2014m pe Vârful PiatraIorgovanului, locul deodihnã al învingãtorilor!

Activitãþile din cadrulfestivalului sunt gratuiteiar cei mai meritoºi dintre participanti vor fipremiaþi de cãtresusþinãtorii evenimentu-lui: Ch-Center Hosting,Dwyn.ro , Lew.ro,Doppelherz,VitalisGroup.ro, AuroMedia, Biroul deAvocaturã Cuculis ºiAsociaþii, Mobilã Dalin,Touch Antibacterial,PitiClic, Belkin,Craimont, CEDESCercetare Dezvoltare.

Mulþumim partener-ilor: Uniunea Naþionãl aa Studenþilor dinRomânia, MusicChannel România,Complexul TuristicCheile Buþii, ParculNaþional Retezat, RegiaNaþionalã a PadurilorRomsilva.

Datoritã acestorpoveºti putem spune cãMuntii Retezat sunt untãrâm unde legenda seîmpleteºte fericit cu real-itatea istoricã, un þinutcare ascunde comorispirituale ºi materiale deo inestimabilã valoare.

Incursiune în timp prin galeriile minerituluiB ogãþiile de lângã noi, nepromovate

suficient. Muzeul Mineritului dinPetroºani gãzduieºte o istorie de sute deani, însã puþini sunt cei care vor sã aflecâte ceva din tainele mineritului. Ba maimult, acest muzeu din Petroºani este unicla nivel naþional. Niciunde în þarã nu maiexistã un muzeu al mineritului unde sã fieexpuse atâtea lucruri minereºti. Acum, unONG de la Bucureºti vrea sã includã ºimuzeul Mineritului într-un program depromovare prin fonduri europene.

Legendele ParculuiNaþional Retezat

C ele 27 demonede

dacice recuperatede autoritãþi dinItalia au fostdescoperite înurma unei lici-taþii pe internetºi astfel ancheta-torii au putut sãaducã înapoitezaurul care arfi ajuns în colecþiiparticulare.

Readucerea în þarãa 27 monede de aurdacice de tip Kosonreprezintã rezultatul aaproape doi ani demuncã, la care au par-ticipat magistraþi de laParchetul de pe lângãCurtea de Apel AlbaIulia, ofiþeri de poliþie,funcþionari dinMinisterul Culturii,Ministerul AfacerilorInterne, MinisterulAfacerilor Externe ºiexperþi de la MuzeulNaþional de Istorie aRomâniei, precum ºiomologii lor din Italia.Lotul monetar provinedintr-un tezaur demonede Koson sustrasdin situl arheologicSarmizegetusa Regia ºia fost depus, pentruexaminare, în TezaurulMuzeului Naþional deIstorie a României dinBucureºti.

S -au dat singuri

de golProcurorul general

al Parchetului de pelângã Curtea de ApelAlba Iulia, AugustinLazãr, a spus cã acþiu-nea de recuperare amonedelor dacice din

Italia a început dupãce au fost descoperite"douã-trei monede" de acest tip, scoase lalicitaþie pe internet.Potrivit acestuia, dupã descoperireaobiectelor, a fost transmisã o cerere decomisie rogatorieinternaþionalã.

Anchetatorii audescoperit, cu timpul,cã de fapt aceste câteva monede fãceauparte dintr-un grup de36, vândute în licitaþii,internaþional. În total,27 dintre aceste mone-de au fost recuperatede la fiecare cumpãrã-tor în parte, cu aju-torul unei case de licitaþii din Italia. Restul de 9 monedede acelaºi tip urmeazãsã fie recuperate, dupãce va fi clarificatã situ-aþia lor. De asemenea,Augustin Lazãr aamintit cã cele 138 demonede de aur de tipKoson au fost recupe-rate recent de pe teri-toriul satului OcoliºulMare datoritã unorcopii care se jucau înzona în care acesteaerau ascunse. Potrivitautoritãþilor, acest lotar fi fost ascuns ºi

pregãtit "pentru exportilegal". "Noi ºtim cinea luat acel lot", a afir-mat Lazãr. Cele 138de monede vor fisupuse unor expertize,pentru a se stabili cãruitezaur aparþin.

Conform directoru-lui Muzeului Naþionalde Istorie a României,Ernest OberlanderTârnoveanu, monedelede aur de tip Koson,realizate de daci, ar fifost emise pentru plataunor mercenari "într-un rãzboi care nua mai avut loc".Acþiunea de recuperare de luni face parte dintr-o seriemai amplã.

Pânã în prezent s-au

desfãºurat 11 operaþiu-ni de recuperare ºirepatriere a brãþãrilorde aur dacice (patru în2007, una în 2008,una în 2009, una în2011, douã în 2012 ºidouã în 2013), avândca obiect piese depatrimoniu repatriateprin aplicarea con-venþiei UNIDROIT, dinFranþa, Elveþia,

Germania, Spania,Irlanda, Statele Uniteale Americii ºiGermania.

Cele douã loturi demonede din aur dacicerecuperate recent dinItalia ºi din judeþulHunedoara sunt alcã-tuite numai din stateriemiºi de regele Koson(cca 44-29 î.Hr.), unuldintre urmaºii lui

Burebista. Monedeleregelui Koson sunt sin-gurele emisiuni dacicede aur care poartã olegendã scrisã cu caractere greceºti,menþionând numele ºititlul suveranului emi-tent. Ele au fost emiseîn atelierul monetar dela SarmizegetusaRegia.

M. M. GÂNJUGÂNJU


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Secrete “eficiente”într-o perioadãincertãP lanul de eficientizare al

Complexului Energetic Hunedoaraeste confidenþial. Într-o perioadã defrãmântãri sociale ºi probleme financiarecare pot afecta toatã Valea Jiului,miºcarea “motoarelor” într-o direcþiebunã la CEH este secretizatã.

Entitatea energeticã din judeþul Hunedoarase aflã într-o situaþie foarte delicatã. S-a lucrat la un plan deeficientizare, însã potrivit liderilorde sindicat punctele cuprinse înacest plan ar avea rezultate vizibile pe termen lung, însãComplexul are nevoie urgentã demãsuri ale cãror finalitate sã fiecât mai repede.

“De la ºedinþa de consiliu deadministraþie am avut prezentatacest plan de eficientizare, problema este cã avem nevoie desoluþii urgente nu de soluþii caresã se întrevadã peste un an sau 2 ani. Complexul Energetic are

nevoie astãzi de un plan de sprijin, iar acel plande eficientizare nu poate sã ne garanteze cã noiputem asigura venituri ca sã plãtim minimulnecesar peste o lunã”, a declarat Petre Nica,preºedintele Sindicatului Muntele.

Atât liderii de sindicat cât ºi administraþiasusþin cã acest plan de eficientizare este unulconfidenþial, cel puþin pentru moment.

“Sunt mai multe aspecte care vizeazã activi-tatea complexului, se vorbeºte de investiþii, deretehnologizare, de anumite reduceri de cheltu-ieli, este un act care are un caracter secret ºinu pot sã îl dezvãlui”, a mai declarat sursacitatã.

Complexul Energetic Hunedoara are datoriide milioane de euro, iar nici pânã acum acestanu are bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat.


Kosonii recuperaþi din Italia,descoperiþi pe internet

Ileana FIRÞULESCUDupã anunþul fãcut de

Alianþa Pacienþilor Cronicidin România - APCR cã adat în judecatã statul român,în trei dosare diferite, pentrunerespectarea dreptuluipacienþilor la Sãnãtate,garantat prin Constituþie,prin faptul cã nu a reactua-lizat timp de ani de zile listamedicamentelor compen-sate, ºapte familii din ValeaJiului vor sã facã acelaºilucru. Este vorba deoameni cu diagnosticegrele, cãrora li se puneviaþa în pericol pentru cã

lista medicamentelor gratuite ºi compensate nus-a mai actualizat de ºaseani, iar în cea existentã nuexistã medicamentele deultimã generaþie care potsalva vieþi.

APCR a anunþat sãptãmâna trecutã cã ademarat procese împotrivastatului român, respectivdeclanºarea procedurii deinfringement pentru încãl-carea Directivei 89/105care prevede ca stateleeuropene sã soluþionezecererile de introducere aunor terapii pe listele de

medicamente compensateºi gratuite în maxim 180 dezile, demararea unei acþiuniîn instanþã pentru obligareaGuvernului, MinisteruluiSãnãtãþii ºi Casei Naþionalede Asigurãri de Sãnãtate sãactualizeze lista medica-mentelor compensate ºidemararea unei ordonanþepreºedinþiale prin carepacienþi care suferã de bolicronice solicitã autoritãþilorsã le punã la dispoziþietratamentul inovator prescris de medic care este esenþial pentrusupravieþuirea lor ºi care nu are alternativã pe listaexistentã, veche de ºaseani, a medicamentelor gratuite ºi compensate.

Din Valea Jiului cincifamilii s-au hotãrât sã facãacelaºi lucru.

"Ãºtia ne vor morþi, cãaltfel nu înþeleg câtãnepãsare poate exista cândoamenii mor cu zile cã nuvor sã actualizeze listele demedicamente. Fiicei mele i-a prescris medicul de inimãde la Cluj medicamente

noi, eficiente care ar face-osã ducã o viaþã cât de câtnormalã. Cu ce ia acum,nu se poate miºca mai multde o orã pe zi ºi atunci cumare grijã. La fel ca fatamea, mai sunt doi tineri dinVulcan, unul cu o boalã desânge, iar celãlalt cu oboalã care îl sufocã, emereu vânãt, cu care ne-am adunat sã mergemtoþi la Cluj cu câte omaºinã, cã de unde atâþiabani ºi de deplasãri lunareºi de medicamente. Ne-amîngropat în datorii ºi chiarnu mai gãsim soluþii pentruviitor. Uitaþi-vã numai înPolonia ºi celelalte þãri depe lângã noi cã au grijã deoamenii lor ºi au actualizatlistele de medicamentecompensate ºi de trei-patruori în doi ani. Toþi politi-cienii ãºtia ai noºtri suntcâini, cã nu pot spune altfelunora care vãd cum mortineri ºi oameni care auviaþa înainte ºi ei nu facnimic. Ne adunãm toþi ºi îi

vom da ºi noi în judecatã,cã nu respectã niciConstituþia unde spune cãse asigurã dreptul la sãnãtate” – a declarat culacrimi în ochi, NataliaMarioara Junc, dinPetroºani.

De precizat cã AlianþaPacienþilor Cronici dinRomânia a fãcut eforturi întoþi aceºti ani pentru acâºtiga drepturile celor bolnavi prin audienþe ºi discuþii, pe cazuri concrete,cu autoritãþile de la toatenivelurile, dar autoritãþile aupreferat sã-i ignore. ªipentru cã oamenii cu bolicornice mor cu zile, s-auhotãrât sã le oblige prininstanþã sã-ºi îndrepteatenþia cãtre cei suferinzi ºisã le permit accesul lamedicamente de ultimãgeneraþie. Cele cinci familiidin Valea Jiului se vor con-stitui parte în precese, caultimã soluþie pentru a-ºiþine în viaþã membri aifamiliilor lor.


Aceasta înseamnã cãtoate eforturile noastre vorfi direcþionate cãtre acestsector, bineînþeles, fãrã a leneglija pe celelalte.Vorbim, în primul rând,despre reglementãri clareîn domeniu pe care avemde gând sã le finalizãmluna aceasta în sectoareprecum ambalajele ºideºeurile din ambalaje,vehicule scoase din uz,deºeurile de echipamente

electrice ºi electronice, pre-cum ºi deºeurile din con-strucþii', a spus AttilaKorodi.

În acest context, MMSC va demara discuþiiºi dezbateri cu toþi jucãtoriidin piaþa de profil, cuautoritãþile locale, precumºi cu reprezentanþiiParlamentului.

'Noua directivã europeanã ne obligã sãavem reglementãri cât mai

clare în aceste direcþii. Eucred cã, dacã ne vom facebine treaba, industriadeºeurilor din România arecapacitatea sã urmeze untrend ascendent ºi chiar sãdevinã un importantgenerator de locuri demuncã', a adãugat ministrul Mediului.

MMSC susþine toateiniþiativele legate decolectarea deºeurilor, acestea putând conduce lao scãdere semnificativã acosturilor cu salubritatea,facilitând, totodatã,colectarea selectivã prin intermediul unui acces rapid ºi comod alcetãþenilor la punctele decolectare.

AGERPRES

Ministerul Mediului declarã luna iuniedrept “luna deºeurilor”

M inisterul Mediului ºi SchimbãrilorClimatice (MMSC) a decis sã declare

luna iunie drept 'luna deºeurilor', timp încare va face noi reglementãri în acestdomeniu, a declarat, marþi, ministrul deresort, Attila Korodi, într-o conferinþã despecialitate.

”Politicienii care conduc sunt câini, privesc cu nepãsare cum mor oameni”

"Ãºtia ne vor morþi, cã altfel nu înþeleg câtã nepãsare poateexista când oamenii mor cu zile cã nu vor sã actualizeze listele

de medicamente… Toþi politicienii ãºtia ai noºtri sunt câini, cã nupot spune altfel unora care vãd cum mor tineri ºi oameni care auviaþa înainte ºi ei nu fac nimic. Ne adunãm toþi ºi îi vom da ºi noiîn judecatã, cã nu respectã nici Constituþia unde spune cã se asig-urã dreptul la sãnãtate” – Natalia Marioara Junc, din Petroºani.

M-au selectat în altelocalitãþi, cum ar fiTimiºoara, dar cum sãplãtesc chirie ºi trans-port, plus mâncare din 1000 de lei? Amîncercat, dar nu a merspentru cã doar pechirie dãdeam mai multde jumãtate. Este multprea puþin. Cum prindocazia, plec din þarã” –Gabriel Poruºca, dinPetrila.

Taxele ºi impoziteleîn þara noastrã au fostnumite biruri careomoarã economia ºi nu au fost însoþiteniciodatã de politicicare sã dea posibilitateafirmelor sã se dezvoltepentru a avea de unde

da. Efectul acestora afost scãderea dramaticãa angajaþilor, numãrullocurilor de muncãscãzând dramatic pemãsurã ce firmele ºi-auînchis porþile sufocatede dãri.

La nivel de þarã s-aajuns, în ultimii 15 ani,fãrã aproape un milionde salariaþi, astfel cã înprezent în economieexistã mai puþin de 4,4milioane de angajaþi lao populaþie activã -aptã de muncã - de 10milioane de persoane.

Plecarea masivã apopulaþiei începând cuanul 2007, în specialcãtre state precumItalia sau Spania, dar ºiperioada de crizã în

care s-au fãcut câtevasute de mii de con-cedieri, în special dinmediul privat, au fostcauzele scãderii efectivelor de angajaþi.

În plus, fiscalitateacrescutã - la un salariunet de 1.000 de leioferit angajatului, costultotal al angajatoruluieste de 1.800 de lei -reprezintã o adevãratãpovarã pentru com-panii, astfel cã existãunele estimãri potrivitcãrora între 1 ºi 2 milioane de angajaþi arlucra în economiainformalã, adicã „lanegru“, fãrã contractde muncã ºi „la gri“,care au doar o partedin salariu pe

contractul de muncã. Înaceste ultime condiþiisalariaþii pot deveni”sclavi”, iar de drepturinici nu poate fi vorba ºinici de progres ºicreºterea nivelului detrai, ci doar desupravieþuire.

”Am 24 de ani ºiam fost angajat la maimulte firme, dar la

negru sau pe douã ore pe contract, dar eumunceam ºi câte 10ore. În condiþiile în caream cãutat ºi caut zilnicsã mã angajez, amajuns sã lucrez doar cuziua ºi am noroc cãexistã câteva familii degospodari care þin lamine pentru cã, zic ei,sunt harnic. Cum dracusã nu fiu harnic când

am nevoie de oriceeste de lucru ºi ºtiþicum este, oameniivorbesc între ei ºi terecomandã dacã eºtibun.. Sunt în putere ºiîmi vine sã mor cã nuam de lucru, cu cartede muncã pentru cãfirmele nu-ºi permit. M-au selectat în altelocalitãþi, cum ar fiTimiºoara, dar cumplãtesc chirie ºi transport, plus mâncare din 1000 delei? Am încercat, darnu a mers pentru cãdoar pe chirie dãdeammai mult de jumãtate.Este mult prea puþin.Cum prind ocazia, plecdin þarã” – a declaratGabriel Poruºca, dinPetrila.

Chiar dacã în þarãexistã locuri de muncã,puþine câte existã, suntde regulã refuzate pen-tru cã banii sunt insufi-cienþi ºi pentru facturi,cã de trãi nici nu poatefi vorba.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Premiantul fãrã premiu, maratonistulAristide Necula

Fiecare sãptãmânã reprezintã,desigur, ºi o aºteptare pentru cei careau susþinut ºi alimentat CampaniaPremianþii fãrã premii. În acelaºitimp reprezintã ºi o provocare larespectarea standardelor pe care le-am regãsit cu toþii în spaþiul public.Am reluat ºirul acestor evenimentede sâmbãtã cu gândul de a ajunge sã ne cunoaºtem oamenii valoroºidin societate. În opinia noastrã, ºicredem cã nu greºim fundamental,nu existã o valoare mai mare a unuidecât aceea care ajutã pe ceilalþisemeni.

Din acest punct de vedere, ne-amdecis sã vã propunem un alt om caresã primeascã gratitutinea noastrã în

mod public. Am gãsit descrierea luipe blogul propriu: Are 47 de ani, 3copii ºi este de meserie inginermecanic naval. Alergãtor amator demaraton ºi semimaraton, poartã din2012 titlul de Ambasador sportiv alorganizaþiei caritabile PRO VITA –filiala din Bucureºti. Echipamentulsãu este inscripþionat cu „inimileîngemãnate” ale mamei ºi copilului,simbol care reprezintã misiunea gen-eroasã a PRO VITA: necesitatea dea proteja mama ºi copilul aflaþi îndificultate, de a proteja ºi promovaviaþa în general, ca cel mai de preþdar pe care Dumnezeu l-a fãcutomului.

Dragi prieteni, cu emoþie vãanunþãm faptul cã, sâmbãtã 07 iunie2014 ne vom vedea cu maratonistulAristide Necula. Aveþi ocazia sã-lcunoaºteþi, sã- spuneþi o vorbã caldãºi sã fiþi parte dintre cei care-i vormulþumi oficial printr-o diplomã ºi unbuchet de flori venind, la ora 11.00,în faþa statuii lui Decebal din centrulDevei.

”Am 24 de ani ºi am fost angajat la mai multe firme, dar la negru sau pe douã ore pe contract, dar eu munceam ºi câte

10 ore. În condiþiile în care am cãutat ºi caut zilnic sã mã angajez,am ajuns sã lucrez doar cu ziua ºi am noroc cã existã câteva familiide gospodari care þin la mine pentru cã, zic ei, sunt harnic…

Un milion de locuri de muncã mai puþin – migraþie masivã

Carmen COSMAN - PREDA

ReprezentantulPrimãriei Petroºani în ADI„Termoficare” a fostdesemnat, prin votul con-silierilor locali, MarianPopescu, cel care este ºicity manager al municipiu-lui Petroºani. Bazele ADI„Termoficare” s-au pusîncã de la finele anului2012, când, împreunã cu

oficialii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi aiPrefecturii, reprezentanþiicelor ºase unitãþi adminis-trativ teritoriale din ValeaJiului au hotãrât înfi-inþarea Agenþiei deDezvoltareIntercomunitarã pentrufurnizarea agentului termicîn sistem centralizat.Asociaþia are drept scopatragerea de fonduri struc-turale pentru reabilitarea

magistralei ºi a reþelelorfurnizare a agentului ter-mic în localitãþile VãiiJiului. Noul operator determoficare, ce vafuncþiona în toate local-itãþile Vãii Jiului, va fi, defapt, o sucursalã aComplexului EnergeticHunedoara, iar decizia afost luatã dupã ce au fostanalizate oportunitãþile ºiposibilitãþile de înfiinþare aunei asemenea societãþi dedistribuþie a agentului ter-mic.

N u îi sperieposibilitatea

privatizãrii CEH

Acum, cei mai mulþilocalnici se încãlzesc cumpot ºi asta deºi se spune

cã Valea Jiului stã pe unmunte de huilã. ªi, pentrurezolvarea problemei cãl-durii din casele localnicilors-a decis înfiinþarea uneisocietãþi unice, care va ficonstituitã practic ca unpunct de lucru alComplexului EnergeticHunedoara.

Furnizorul va funcþionala Paroºeni, acolo undefuncþioneazã termocen-trala ce asigurã ºi a cumagentul termic necesar,înglobatã de asemenea înComplexul EnergeticHunedoara. Dar posibili-tatea privatizãrii CEH nu îisperie pe edilii care auaderat la ADI Termoficare,pentru cã, spun aceºtia,societatea – deºi constitu-itã ca punct de lucru – nu

se va privatiza odatã curestul subunitãþilor cecomun Complexul ener-getic.

„Privatizarea CEH nuimplicã ºi privatizareaacestui operator unic determoficare, care distribuiereþelele. ADI este propri-etar. Practic, proprietatearãmâne a consiliilorlocale”, a explicat pri-marul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi. Edilul a mai precizacã, în aceastã asocierefiecare membru intrã cupatrimoniul, pe care îl dauîn concesiune cãtre unoperator.

Pentru finalitateaproiectului, mai estenevoie doar ca ANRSCsã vizeze caietul de sarcini,pentru cã, în baza preved-erilor legale, serviciul tre-buie scos la licitaþie.

GeoparculDinozaurilor ÞaraHaþegului –Universitatea dinBucureºti marcheazãºi în acest anSãptãmâna Europeanãa Geoparcurilor prinevenimente menite sãpromoveze potenþialulºtiinþific ºi turistic alzonei. SãptãmânaEuropeanã aGeoparcurilor este uneveniment internaþion-al de tradiþie,desfãºurat, anul acesta,concomitent în 59 deGeoparcuri dinEuropa.

Activitãþile derulateîn România, în acestan, în cadrulSãptãmânii Europenea Geoparcurilor punaccent pe promovareaGeoparculuiDinozaurilor ÞaraHaþegului în scopulimpunerii sale drept unbrand puternic, atât lanivel naþional cât ºiinternaþional.

Printre acþiuni senumãrã participareareprezentanþilorGeoparcului la confer-inþe naþionale ºi inter-naþionale pe teme degeodiversitate ºi ariiprotejate, organizarea

de expoziþii ºi work-shop-uri, participareala festivaluri ºi târgurihand-made ºidesfãºurarea de tururighidate ºi activitãþi edu-caþionale destinate atâtcopiilor cât ºi adulþilor.

”Unul dintre eveni-mentele majore îlreprezintã întoarcereaacasã a dinozaurilorpitici. Exemplarul deMagyarosaurus dacusrealizat de renumitulpaleoartist canadianBrian Cooley a plecatdin Calgary spre ÞaraHaþegului datoritã uneiacþiuni de strângere defonduri încheiatã cusucces pe una dintrecele mai importanteplatforme de profil,Kickstarter. Workshop-ul destinat construiriiCasei Vulcanilor de laDensuº, participareacu stand propriu laTârgul cu poveºti orga-nizat la MuzeulNaþional al ÞãranuluiRomân din Bucureºti,pregãtirile pentru pro-movarea Geoparculuila Ziua AriilorProtejate, ce se vadesfãºura joi 5 iunie, înparcul Herãstrau dinBucureºti, sunt alteactivitãþi derulate încadrul Sãptãmânii

Europene aGeoparcurilor. Prinorganizarea de eveni-mente, târguri, expoz-iþii ºi participarea laconferinþe naþionale ºiinternaþionaledesfãºurate în aceastãperioadã, GeoparculDinozaurilor îºi doreºtesã fie cunoscut de unnumãr cât mai mare deiubitori de ºtiinþã ºinaturã”, apreciazã dr.Alexandru Andrãºanu,directorul GeoparculuiDinozaurilor ÞaraHaþegului –Universitatea dinBucureºti.

SãptãmânaEuropeanã aGeoparcurilor estemarcatã în toate cele59 de Geoparcuri dinReþeaua Europeanã aGeoparcurilor prinevenimente organizatecu scopul de a familiar-iza ºi sensibiliza pub-licul pe teme privindimportanþa lor, geo-conservarea ºi pro-movarea patrimoniuluigeologic. Totodatã,evenimentul îºi prop-une sã conºtientizezefiecare comunitate cãface parte dintr-oimportantã reþea euro-peanã care susþine uti-lizarea durabilã a patri-

moniului geologic cubeneficii majore pentrufiecare zonã ºilocuitorii sãi. Chiardacã se desfãºoarã subtitlul SãptãmânaEuropeanã aGeoparcurilor, activ-itãþile derulate în cadrulacestui eveniment seîntind pe o perioadãmai lungã de timp, toc-mai pentru a permiteunui numãr cât maimare de persoane sãparticipe la acestea ºisã afle informaþii referi-toare la Geoparc. ÎnRomânia, activitãþiledestinate acestui eveni-ment se deruleazã înperioada 25 mai – 22iunie ºi vor include ºicelebrarea ZilelorGeoparculuiDinozaurilor ÞaraHaþegului.


Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

Sâmbãtã, 7 iunie, ora 18:00 Preþ bilet 20 lei

Geoparcul dinozaurilor Þara Haþegului celebreazãsãptamîna europeanã a geoparcurilor

ªi-au desemnat reprezentantul în ADI „Termoficare”

M unicipaliatea din Petroºani ºi-adesemnat reprezentantul în

Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã„Termoficare” Valea Jiului. Aceastã asociaþie a fost constituitã pentru unificareaserviciilor de termoficare din Valea Jiului,aºa încât sã se poatã realiza un sistem centralizat unic în întreaga zonã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa luaþi o decizie în urmacãreia vi se schimbã tot progra-mul. Este posibil sã faceþipregãtiri pentru o petrecere.Astãzi puteþi sã vã ocupaþi deproblemele financiare, darabþineþi-vã de la speculaþii.

Puteþi avea întâlniri agreabile cuprietenii ºi cu rudele. Dupã-ami-azã este posibil sã aveþi miciprobleme de sãnãtate. Vãreveniþi repede ºi vã recãpãtaþibuna dispoziþie. Fiþi cumpãtat întoate domeniile vieþii!

Este momentul sã concepeþiproiecte ambiþioase pe termenlung. Amânaþi o cãlãtorie lungãîn interesul familiei. Dupã-ami-azã vã simþiþi foarte bine în vizitãla prieteni, împreunã cu per-soana iubitã. Fiþi cumpãtat cualcoolul.

Vã puteþi ocupa de afaceri ºiaveþi ocazia sã terminaþi activitãþiîncepute mai demult. Sunteþibine dispus ºi puteþi lua deciziiinspirate. Discutaþi mai mult cuprietenii ºi cu partenerul de viaþãºi aveþi grijã sã vã respectaþipromisiunile!

Faceþi impresie cu seriozitatea decare daþi dovadã ºi sunteþi cãutatpentru sfaturi. Puteþi sã vã faceþiplanuri pe termen lung ºi sã vãgândiþi la investiþii. Profitaþi decontextul favorabil de astãzi pen-tru a vã rezolva problemeleimportante!

Astãzi sunt favorizate planurile deviitor ºi investiþiile financiare.Este posibil sã încasaþi banii pen-tru o lucrare încheiatã recent.Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã mai mult. Ascultaþi sfaturilepersoanei iubite!

Vi se împlineºte dorinþa de aschimba ceva în relaþiile partener-iale. Aveþi încredere în forþeleproprii ºi voinþa de a acþiona.Dupã-amiazã vã simþiþi foartebine la o întâlnire cu prietenii.Nu monopolizaþi discuþia.

Aveþi un succes deosebit în afac-eri. Puteþi sã încheiaþi contracteºi sã semnaþi documente oficiale.Relaþiile cu colaboratorii suntfoarte bune. Aveþi rãbdare. Nualergaþi dupã rezultate imediate,ca sã nu aveþi surprize!

Dupã o serie de decepþii pe plansocial ºi sentimental, sunteþiîncântat de un succes neaºteptat.Aceastã schimbare de situaþie vãpune pe gânduri. Profitaþi deconjunctura favorabilã!

Sunteþi plin de entuziasm ºi estemomentul sã vã faceþi planuripentru activitãþi noi. Puteþi sãfaceþi investiþii, sã demaraþi oafacere sau sã plecaþi la drum.Profitaþi de aceastã conjuncturã.

Zi bunã pentru afaceri. Aveþimari ºanse sã redresaþi bugetulfamiliei. Sunt favorizate relaþiilecu cei din jur. Colaborãriledecurg excelent. Nu neglijaþiodihna.

Sunteþi preocupat de problemelefinanciare. Puteþi sã câºtigaþifoarte bine, mai ales dacã vãajutã ºi partenerul de afaceri. Fiþiprudent, ca sã nu aveþi necazuricu autoritãþile. Ascultaþi sfaturileunei persoane cu experienþã!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 România la CupaMondialã 12:25 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 O þarã mai bunã

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Pãmântencele cedeazãuºor (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Operaþiunea Monstrul17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:45 Doctorul Dolittle22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzboiulcelor blestemaþi

10:30 Jurnalul unui burlac (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 Imagini incredibile dinlume 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român(r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Prin flori ºi sabie (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Taras Bulba

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc (r)20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului 23:00 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Cehia - Austria15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Cehia – Austria16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezuat UEFA EuropaLeague R eview Show17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Olanda - ÞaraGalilor 22:15 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Serviciul Român deComedie: Happy Show 21:30 Fotbal amical: Româniavs Algeria

PublicaþiaBloomberg a luat încalcul 61 de þãri ºile-a comparat înfuncþie de preþurilela benzinã ºi de ven-iturile populaþiei.

Astfel, sursacitatã subliniazãscumpirea de 16%înregistratã înRomânia, în aldoilea trimestru din2014 faþã de altreilea trimestru din2013. În prezent,un galon de benzinã(circa patru litri)costa, în medie,7,28 de dolari.

Þara noastrã aconsemnat cel maimare avans din

toate cele 61 destate luate în calculde Bloomberg,urcînd nouã poziþiiîn clasamentulþãrilor cu cel maiscump carburant,pînã pe 24. Maimult, un romancheltuie 28% dinvenitul mediu zilnic,estimat la 26 dedolari, pentru a-ºicumpãra un galonde benzinã. În con-secinþã, ne aflãm pelocul 9 în topulsuferinþei la pompa.

Comparativ, întrimestrul al treileadin 2013, nesituãm pe locul 33în rîndul þãrilor cu

cea mai scumpãbenzinã (6,35dolari/galon) ºi pepoziþia a opta întopul suferinþei lapompa.

Polonia ºiUngaria, o situaþiemai bunã ca înRomânia. ÎnBulgaria e jale

Unele state dinregiune stau maibine ca noi. PotrivitBloomberg, ungalon de benzinãdin Ungaria costã7,05 dolari (locul26 în topul þãrilorcu cel mai scumpcarburant), iarvecinii noºtri dinvest cheltuie19,25% din venitulzilnic pe patru litride combustibil, ast-fel cã se plaseazãpe poziþia 14 întopul suferinþei lapompa. Cu 6,71dolari/galon,Polonia se afla pe

treapta 34 dupãpreþurile la benzinã,în timp ce în clasa-mentul suferinþei lepompa ocupa poz-iþia 17.Pe de altãparte, situaþia estemai gravã înBulgaria. Cu unvenit mediu de doar21 de dolari pe zi,vecinii din sud dau32% din aceastãsumã pe un galonde benzinã, carecostã 6,73 dedolari. Topul þãrilorcu cea mai scumpãbenzinã. Norvegia -9,79 dedolari/galon. Venitmediu: 273 dedolari/zi

Olanda - 9,46 dedolari/galon. Venitmediu: 136 dedolari/zi Italia -9,36 dedolari/galon. Venitmediu: 99 dedolari/zi. Topulþãrilor cu cea mai

ieftinã benzinã.Venezuela - 0,04dolari/galon

Arabia Sauditã -0,45 dedolari/galon

Kuweit - 0,81 dedolari/galon.


O treime dintre româniidin mediul urban preferã sãîºi þinã economiile acasãpentru cã nu au încredereîn bãnci, în timp ce în 2006doar 25% aveau aceastãpercepþie, ºi tot o treimesusþin cã îºi þin banii înbãnci pentru cã auîncredere, procentul acesto-ra fiind, însã, în scãdere dela 43% în 2006, reiese dinStudiul Naþional deAudienþã (SNA) FOCUSefectuat de Biroul Românde Audit Transmedia(BRAT). 'Un procent de35% dintre intervievaþi afir-mã cã preferã sã-ºi þinãeconomiile acasã, pentru cãnu au încredere în bãnci,comparativ cu 25% careerau de acord cu aceastãafirmaþie în 2006. Un pro-cent de 34% dintre româniide la oraº afirmã cã folos-esc bãncile pentru depozite,pentru cã au încredere, înscãdere faþã de 2006, când43% fãceau aceastã afir-maþie', se aratã în studiulcitat.

Aproximativ 55% dintreromâni au astãzi încredere

doar în bãncile mari, aratãstudiul menþionat, faþã de71% cât era procentul înanul 2006. În acelaºi timp,peste 70% dintre româniconsiderã cã bãncile suntinteresate mai degrabã debeneficiile pe care le potavea de la clienþi. Potrivitstudiului, 37% declarã cãapeleazã la împrumuturilede la bãnci dacã nu reuºescsã facã rost de bani ºi 24%afirmã cã banca îi ajutã înceea ce vor sã facã.

'În perioada mãsuratã,percepþia românilor arãmas constantã în ceea cepriveºte economisirea ban-ilor: 60% cred cã esteimportant sã economiseºtibani în fiecare lunã, în timpce doar 28% reuºesc sãfacã acest lucru', se maiaratã în documentul citat.

Studiul SNA mai relevãcã, la nivel de tendinþã depiaþã, numãrul deþinãtorilorde credite pentru bunuri deconsum ºi pentrucumpãrarea de maºini ascãzut. În 2011, 12% dintreromâni deþineau cel puþinun credit de consum, iar

acum procentul a scãzut la9%. 'De asemenea, româniirãmân circumspecþi înachiziþionarea de noi cred-ite. Intenþia de achiziþiepentru acest an este la otreime faþã de 2006, înspecial în cazul creditelorpentru achiziþionarea uneimaºini, a unui teren sau acreditelor pentru nevoi per-sonale', mai reiese dinstudiu. Cea mai marescãdere se înregistreazã lanivelul intenþie de a luaun credit pentru maºinã,1,5% faþã de 5,1% în2006. În plus, românii audevenit mai atenþi lacomisioanele bancare.

'Comparativ cu 2006,când 7% dintre româniacordau atenþie acestuiaspect, astãzi 11% dintreromâni îl considerãimportant', potrivit studiu-lui citat. Astfel, comi-sioanele reprezintã aldoilea cel mai importantcriteriu pentru alegereabãncii la care urmeazã sã-ºi deschidã un depozit, iarprimul rãmâne dobânda.22% din populaþie con-

siderã acum cã dobânzileoferite la crearea unuidepozit sunt cele maiimportante, comparativ cu33% în 2006. Din studiumai reiese cã numãrul cred-itelor deþinute de populaþiea scãzut accelerat, însã ocreºtere se remarcã în zonaconturilor curente ºi anumãrului de persoane careprimesc salariul pe card.

'În prezent, 29,8% dintre

români deþin un cont curentîn lei, iar 25,5% îºiîncaseazã salariul pe card',potrivit studiului.

Tendinþele acoperãperioada 2006-2013, par-ticipanþii la studiu fiindlocuitori din mediul urbancu vârsta cuprinsã între 14ºi 64 de ani. Marja deeroare este de +/-0,8%.

AGERPRES

Restricþii apã

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A Petroºanicomunica beneficiarilorsãi din municipiulVulcan, ca în data de 5iunie 2014, se va sistafurnizarea apei potabileîntre orele 8-18, pentrulucrãrile de dezafectare areþelei vechi de pe str.Brazilor ºi cuplarea reþeleinoi de distribuþie la sis-temul public de alimenta-re cu apã. Lucrãrile nuvor afecta alimentarea cuapã a utilizatorilor dinCartierul Micro 3 B ºi dinSohodol.

România, cea mai mare creºtere din lume apreþului benzinei. Suntem în top 10

R omânia a înregistrat, în acestan, cea mai mare creºtere din

lume a preþului benzinei. cumpireavine ca urmare a introducerii taxeisuplimentare de 7 eurocenþi pelitrul de carburant ºi a schimbãriide calcul a accizei.

O treime dintre români preferã sã îºi þinã banii acasã pentru cã nu au încredere în bãnci


CarmenCOSMAN - PREDA

În Vulcan reînviebãile comunale, unproiect al adminis-traþiei publice destinatcu precãdere locuito-rilor din CartierulMicro 3 B, supranu-mit Dallas, unul dintrecele mai sãrace dinVulcan. Edilii vor ca

pânã la sfârºitul aces-tei luni sã imple-menteze investiþiarealizatã într-un fostpunct termic, acumdezafectat, iar pentruîncãlzirea apei vor fifolosite panourilesolare montate peacoperiºul ªcolii gen-erale nr. 6, lângã carevor fi construite bãilecomunale. „În Micro

3 B sunt foarte multefamilii care nu au apãcaldã în locuinþe.Pentru încãlzire, câtva fi timp frumos vomfolosi cãldura de lapanourile solare, iarîn timpul ierniimergem pe încãlzireîn sistem centralizat”,a declarat primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile. Bãile

comunale dinVulcan voravea, pentruînceput, 8cuºete pentrubãrbaþi ºi 8pentru femei,dar acolo seintenþioneazãsã fie amenajatºi un bazin. Iarpentru cei cuproblemesocialedeosebite va fiînlesnitã

intrarea la acesteimoderne bãi comu-nale.

B ãile comu-nale au rã-

mas doar amin-tire

În perioada interbe-licã, bãile comunalesau muncitoreºti eraudeosebit de populareîn rândul locuitorilordin Valea Jiului.Acum, însã, au rãmasdoar în amintireacelor mai în vârstãdintre localnici. Deexemplu, în ColoniaPetroºani, în imediatavecinãtate aCazinouluiMuncitoresc, în datade 1 Decembrie 1925s-a dat în funcþiune

clãdirea ce adãposteabãile muncitoreºti,unele dintre cele maimoderne din þarã la

vremea respectivã,deschise tuturor dori-torilor, contra cost.Muncitorii de laSocietatea Petroºani(actualele unitãþiminiere din ValeaJiului) aveau, înschimb, intrarea gra-tuitã. Erau deopotrivãbãi de abur, aerfierbinte, cadã, duºuricalde ºi reci, dar ºimasaj, dupã cum

pãstreazã arhivelevremii.

Astãzi, din vecheaclãdire au mai rãmasdoar vagi resturi deconstrucþie, ascunsede vegetaþie, restulviind furat cãrãmidãcu cãrãmidã de hoþiide materiale de con-strucþii, dupã ce clãdi-rea a fost abando-natã. În total, spunarhivele vremii, întoatã Valea Jiuluifuncþionau nu maipuþin de 9 bãi comu-

nale, la petroºani, laLupeni, la Vulcan, laPetrila ºi la Aninoasa,adicã tocmai înzonele unde industriaextractivã se dezvoltaîn acele vremuri. Dinaceste imobile arãmas doar amintirea,iar reînfiinþarea uneibãi comunale laVulcan reprezintãaproape o întoarcereîn timp.

Potrivit operatorilordin turism, pachetelede servicii puse la dis-poziþia turiºtilor pen-tru perioada sãrbãtoriide Rusalii s-auîncadrat într-un preþmediu de 230euro/persoanã pentrupachetele tip citybreak. Pentru desti-naþiile din România,turiºtii au plãtit, înmedie, 250 lei/per-soanã pentru 3 nopþi

cazare cu mic dejun lahoteluri de 4 stele pelitoralul Mãrii Negre ºiaproximativ 280 delei/persoanã în cele-lalte staþiuni turistice.

Tariful mediu pen-tru minivacanþa deRusalii, potrivitreprezentanþilorANTREC, este de300 — 350 lei sejur2 nopþi cu mic-dejuninclus/persoanã.

Tarifele pornesc de

la 90 — 100lei/noapte. Se oferãpachete cu croazierepe Dunãre ºi pecanalele DelteiDunãrii cu tarifepornind de la 50lei/persoanã. Deasemenea, turiºtii potparticipa la activitãþide gãtit borº de peºteîn aer liber, închirierebãrci, pescuit, bird-watching.

Litoralul românescºi destinaþiile con-sacrate din zona demunte (ValeaPrahovei, Apuseni) aufost cele maicumpãrate în acestan.Astfel, pentruMamaia, un pachet de3 nopþi, la un hotelde 3 stele, preþurile

încep de la 195lei/persoanã, în timpce pentru Predeal,oferta de 3 nopþiîncepe de la 195lei/persoanã. Cei carealeg Sinaia potcumpãra, de Rusalii,pachete de 3 nopþi dela 319 lei/persoanã.

Pentru unpachet allinclusive înBulgaria,româniiplãtesc 75-80de euro/per-soanã, în timpce ofertele dinRomânia sevând cu aprox-imativ 200-250 lei/per-soanã.

AGERPRES

Turiºtii români preferã Bulgaria, city-break-urile, litoralul românesc ºi

turismul rural pentru minivacanþa de Rusalii

R omânii preferã, pentru mini-vacanþa de Rusalii, litoralul

românesc ºi ofertele din turismulrural, în timp ce pe plan externaceºtia opteazã pentru city break-uri în oraºele europene, spunreprezentanþii agenþiilor de turism.

Sãrãcia reînvie bãile comunale din perioada interbelicã

L ipsa apei calde din multe apartamente din ValeaJiului reînvie bãile comunale, extrem de populare

mai ales în perioada interbelicã, când în zonãfuncþionau 9 astfel de bãi destinate mai ales muncito-rilor de la Societatea Petroºani. Prima astfel de con-strucþie va apãrea la Vulcan, destinatã cu precãderelocalnicilor din Cartierul Dallas.

CVJ NR. 625, MIERCURI 4 IUNIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 625, MIERCURI 4 IUNIE 2014