CVJ NR. 555, MIERCURI 19 FEBRUARIE 2014

Mercedeza ºiSemafor, pe cale

de dispariþie>>> PAGINA A 5-A

Fãrã muzeograf ºi translator

Tradiþiile ºiobiceurile zoneipromovate cum

se poate>>> PAGINA A 4-A

Zonã rezidenþialã,fãrã canalizare în

secolul XXI>>> PAGINA A 7-A

Istorie ºtearsã detrecerea anilor

>>> PAGINA A 4-A

Clopote tricolorepentru Petroºani

>>> PAGINILE 8-9

Birou de ”colindãtori”la ApaServ

Vor umbla din uºãîn uºã pentru a

verifica existenþacontractelor>>> PAGINA A 6-A

„VIP-uri” cu datoriila apã. Primarul

Dunca - debranºat,sindicalistul Jurca -

dat în judecatã>>> PAGINA A 6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 555

Miercuri, 19 Februarie 2014

P oliþiºtii din Vulcan au intrat în ancheta internã a IPJ Hunedoara, care vreasã verifice modul de acþiune în cazul lui Lucian Marcu, bãrbatul care ºi-a

ucis concubina cu mai multe lovituri de cuþit. Între timp, alþi infractori, uniideosebit de periculoºi, aºtepteaptã sã fie prinºi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Criminalul din Lupeni îi bagãpe poliþiºtii din Vulcan în

anchetã internã. Alþi urmãriþiaºteaptã sã fie prinºi

Valea Jiului are can-didat la Parlamentul

European – prof. univ. dr. ing.

Radu Sorin>>> PAGINA A 3-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

De ceva vremeOrganizaþia PSD de laPetroºani pãrea a fiuna pe moarte, perelaþie cu cetãþenii,fiind catalogat un birouîntr-o clãdire, aºa cuma denumit-o un jurna-list. Nimeni nu vedereasoluþia reactivãrii aces-tei organizaþii slãbitãgrav. Dar cineva acolosus a fãcut ca soluþiasã aparã de nicãieripentru ca apoi totul sã se rostogolescã pe principiul bulgãreluide zãpadã.

O demisie-protestpentru inactivitateapartidului, urmatã dealta, l-a fãcut pepreºedintele judeþeanal PSD, LaurenþiuNistor, sã se apleceserios asupra

Petroºaniului.Aºa s-a ajuns capropunerea uneiconduceri colective sã fie osoluþie agreatã dejudeþ, pentru cãera vorba deoameni de calibru în domeniile încare activau/activeazãprofesional ºi cu statevechi în PSD – ArturGãman, Radu Sorin ºiCostel Postolache audevenit vicepreºedinþinumiþi pentru revigorarea organiza-þiei de la Petroºani.

Dar acest lucru nuera suficient pentru aîntãri o organizaþie dinprincipalul municipiual Vãii Jiului. Deºi USLse aflã la putere, PSD

Petroºani nu avea niciun om ”la putere”. Baera mai rãu ca atuncicând se afla în opozi-þie... Ca urmare, aavut loc numirea luiGeorge Artur Gãmanla conducerea INSEMEX, în locul luiConstantin Lupu, carea fost numit dePD/PDL, printr-omiºcare elegantã, deapreciere a fostuluidirector, dar asta e!Aºe e cu funcþiilepolitice, iar la INSEMEX atâta timpcât vor fi numiþioameni din interiorulInstitutului, nu vaexista vreodatã peri-colul deprofesionali-zãrii, ci dimpotrivã!

ªi cum alegerilepentru ParlamentulEuropean sunt

aproape, luni a avutloc o ºedinþã a birouluijudeþean al PSD, încare s-au analizat posibile candidaturicare pot intra în cursaalegerilor europarla-mentare. ªi, ceea cepare o surprizã, deºiaceste lucruri suntîndelung analizate,Pentroºaniul, ValeaJiului are un candidatla europarlamentare –prof.univ.dr.ing. RaduSorin.

”Da, în biroul politicde la judeþ s-a analizatºi s-a hotãrât acestlucru. Am fost desem-nat candidatul PSDHunedoara ºi pentruasta sunt onorat” – a

declarat Radu Sorin.Cum a ajuns Radu

Sorin sã fie apreciat ºi

susþinut când nu a avutnici o funcþie de conducere a vreuneiorganizaþii din Vale?Se pare cã, la fel ca ºialþii, care nu au funcþiidar ajutã, sunt activipe palierele lor deactivitate ºi întãrescpartidul în cauzã etc.Este cazul profesoruluiRadu Sorin, care deani de zile ºi-a vãzut deîndatoririle politice,fãrã prea mult ”zgomot”, discret.

Laurenþiu Nistor,deputat ºi preºedinte alPSD filiala JudeþeanãHunedoara, a confirmat acest lucru.

”Radu Sorin estecunoscut ºi apreciat,care s-a zbãtut multpentru partid. Acum,Valea Jiului a dat candidatul pentrueuroparlamentare,ceea ce este foartebine. Este candidatuldesemnat de noi”- aprecizat LaurenþiuNistor, preºeditelesocial democraþilor dinjudeþ.

Dacã deciziilepolitice ale liderilorPSD vor continua pelinia ridicãrii oamenilorVãii Jiului, a interesu-lui, chiar politic, pen-tru acestã zonã, estebine. Încã mai prezen-tãm interes....

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014 Politic 3

Valea Jiului are candidat la Parlamentul European –prof. univ. dr. ing. Radu Sorin

”R adu Sorin este cunoscut ºi apreciat, care s-a

zbãtut mult pentru partid.Acum, Valea Jiului a dat candidatul pentru europarla-mentare, ceea ce este foartebine. Este candidatul desemnat de noi pentru judeþulHunedoara”- a declaratLaurenþiu Nistor, preºedintePSD Hunedoara.

Monika BACIU

”La nivelul municipiuluiPetroºani la ora actualã maiavem înregistrate un numãrde opt monumente deimportanta localã în dome-niul arhitecturi. El a fostdeclasat pentru cã nu maiexistã de la sol în sus, maiexistã doar fundaþia ºi dinacest motiv pentru cã el numai existã în stare fizicã s-au fãcut toate demersurile

necesare pentru clasareaacestuia”, a declarat DorinaNiþã, viceprimarul municipi-ului Petroºani.

La ora actualã, zona deColonie a municipiului arecea mai mare pondere amonumentelor istorice.Practic, acolo aproapenimic nu mai aduce amintede istorie. Aceastã zonã nupoate fi promovatã caatare, pentru cã majoritateasunt proprietate privatã.

”În zona coloniei suntmonumente care aparþinproprietãþii private ºi acoloîn primul rând proprietarullor este interesat sã le punãîn valoare pentru cã are oafacere pe care trebuie sã oconducã cât mai bine”, amai precizat sursa citatã.

Toate monumenteleistorice de pe raza municipiului Petroºani suntde interes local. Majoritateadintre acestea dateazã dinanii 1900. Situatã în vestulmunicipiului Petroºani,colonia muncitoreasca aapãrut la mijlocul secoluluial XIX-lea, o datã cu dez-voltarea industriei miniereîn zonã.

O caracteristicã acartierului o reprezentaustrãzile largi pentru aceavreme ºi surprinzãtor dedrepte. În trecut, încolonie au fost amenajatelinii ferate pe care, cuvagoneþii, se aducea directla casele minerilor raþia de

cãrbuni de care aceºtiabeneficiau atunci de laSocietatea MinierãAnonimã.

În colonie funcþionau obaie comunalã, precum ºiun cazinou, care acum adã-posteºte sediul unei soci-etãþi comerciale ºi unrestaurant. Bãtrânii îºi aducºi acum aminte cã în acelcartier mai funcþiona unmagazin denumit"Consum", de undegospodinele îºi fãceaucumpãrãturile care erautransportate direct la poar-ta casei cu ajutorulvagoneþilor. Colonia a fostinclusã, dupã anul 1990,pe Lista MonumentelorIstorice.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 20144 Actualitate

Monika BACIU

”Este adevãrat dardeocamdatã nu putemface mare lucru pentrucã posturile sunt blo-cate în administraþie ºine descurcãm cuangajaþii pe care îiavem ºi în momentulîn care vom putea sãfacem angajãri atuncivom angaja unmuzeograf”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

La MuzeulMineritului de câþivaani este doar un sin-gur angajat, care estecel care le prezintãturiºtilor obiectele dinincintã.

”ªtie foarte binedespre ce este vorbaacolo dar pentru unmuzeu în adevãratulsens al cuvântuluiavem nevoie de unmuzeograf, nuneapãrat pentru aexplica vizitatorilor,pentru modul de pãs-trare ºi de

aranjare aexponatelor. Putem sãdezvoltãm ºi avem înplan sã facem ºi acelmuzeu al muntelui totacolo ºi în perioadaurmãtoare vomincercasã facem ºi acestlucru”, a mai spus pri-

marul. Reprezentanþii celor

douã muzee au ridicatde mai multe ori prob-lema traducãtorilor.Cei de la MuzeulMomârlanului au spuscã de câte ori vinturiºti strãini nu le potdescrie lucrurile deacolo.

”Nu trebuieneapãrat sã angajãmun traducãtor, dacãeste nevoie ºi neanunþã din timp ungrup mai mare atunciputem sã luãm per-

soane care cunosco

limbã strãinã ºisã ne ajute”, amai precizatsursa citatã.

MuzeulMineritului ºiMuzeulMomârlanuluidin Petroºani,incluse baza dedate amuzeelor dinþarã. Douã muzeereprezentative sunt lanivelul municipiuluiPetroºani. Este vorbade muzeul Minerituluiºi de cel alMomârlanului.Descrierea Muzeului

Mineritului

este succintã. Acestaeste încadrat la cate-goria muzeelor munic-ipale, iar profilul gen-eral este ”ºtiinþã ºitehnicã”. Sediulmuzeului este într-oclãdire construitã în1920, care este mon-ument istoric.

Cel de-al doileamuzeu inclus în apli-caþie este MuzeulMomârlanului. Aicidescrierea este abun-dentã. Viaþa, tradiþia ºiistoria momârlanilordin Valea Jiului a fostcuprinsã în acestmuzeu etnografic careeste considerat deimportanþã localã.

Fãrã muzeograf ºi translator

Tradiþiile ºi obiceurile zonei promovate cum se poate

V rem turism la nivel înalt, însã nu avem cu ce. Lanivelul municipiului Petroºani sunt douã muzee,

recunoscute de Ministerul Culturii, însã niciunul dintreacestea nu are personal calificat în domeniu.Autoritãþile locale sunt legate de mâini în ceea cepriveºte angajãrile. Muzeul Mineritului nu are nicitranslator ºi nici muzeograf.

Istorie ºtearsã de trecerea anilorM onumente istorice ”ºterse” de negura

timpurilor. Municipiul Petroºani areo istorie bogatã, de care puþini ºi puþinelucruri mai aduc aminte. Opt monumenteistorice mai numãrã municipiul Petroºanila ora actualã. Cele mai multe monumenteistorice ale Vãii Jiului se aflã la Petroºani.în ultimii ani aici au fost recunoscute deMinisterul Culturii opt astfel de monumente de arhitecturã, însã dupã anul2010 unul dintre acestea a fost declarat deministerul de resort.

Mircea NISTOR

“Am adus câtevasute de pachete careconþin diverse lucruricolectate de la con-cetãþenii noºtri ºi carevor ajunge la copiiisãrmani din Petroºani.Pe lângã jucãrii, ali-mente, îmbrãcãminteºi obiecte de igienã

am adus ºi materialedestinate unui spaþiude joacã. Mai exact,hinte, tobogane ºi uncovor de iarbã artifi-cialã”, a declaratAlexandra Iacob, elevãla liceul din Steyr carea organizat acþiunea.

Liceenii austrieci auavut mai multe opþiuni, mai exact þãri, în

care sã ducã aju-toarele. Printre aces-tea se numãra, deexemplu, ºi Kosovodar, pânã la urmã afost aleasã România.“Iniþial, am dorit sãducem ajutoarele înalte þãri sau regiunimai sãrace cum ar fi,de exemplu, Kosovodar, pânã la urmã, amales România. Astadatoritã faptului cãsunt vorbitoare de

limba românã. Nuascund faptul cã ºipãrinþii mei s-au bucu-rat cã am ales

România îndefavoarea Kosovo, oregiune cu probleme.Tata ºi mama sunt dinBucureºti iar eu m-amnãscut în Austria. În

familie vorbim numaiîn românã iarvacanþele mi le petrecîn România, de aceeamã bucur cã am pututsã ajut ºi eu, pe câtam putut, þara natalãa pãrinþilor mei”, amai spus AlexandraIacob.

La Centrul “MariaStein” din Petroºani leeste oferitã asistenþãeducaþionalã câtorvazeci de copii proveniþidin familii sãrace dincartierele Saºa,Colonie ºi Bosnea.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 2014 Actualitate 5

Mircea NISTOR

Ziua în care unpãrinte îºi declarãcopilul nu este delocuºoarã nici pentruangajaþii ServiciilorPublice Comunitare deEvidenþã aPersoanelor, nici pen-tru unii dintreproaspeþii tãtici. Dindorinþa de a fi în pascu moda ºi cu noiletendinþe (mai pe scurtspus, de a fi „trendy”-cuvânt de origineenglezã, recent intratºi în vorbirea curentãa unora dintre români)aceºtia vin hotãrâþi sã-i punã nou-nãscutu-lui nume de eroi defilm (telenovelele fiindla loc de cinste casursã de inspiraþie), desportivi la modã sau,în funcþie de naº ºi

etnie, porecla acestuia.

Angajaþii SPCEPsusþin cã nu o datã auavut de-a face cucetãþeni care nuputeau înþelege cãprenumele nu poate ficomparat cu poreclaatribuitã unei per-soane ºi cã micuþul vapurta toatã viaþa acestnume. Totuºi, anul tre-cut, aceastã tendinþã acunoscut un oarecare

recul în Valea Jiului.„În 2013 nu s-au maidat nume aiurea, aºaca în anii anteriori. Nude alta dar ºi noiaveam (ºi pânã acum)datoria de a încercasã-i convingem pepãrinþi sã schimbenumele copilului încazul în care întâlnimun prenume ieºit dincomun. În cele maimulte dintre cazuri amreuºit pânã la urmã sã

schimbãm opþiuneainiþialã a pãrinþilor.Am avut de exempluun caz în care un tatãþinea morþiº sã-ºiînregistreze flãcãul cuprenumele Mutu, dupãfotbalistul cu acelaºinume. Cu chiu, cu vai,pânã la urmã omul afost convins sã aleagãalt prenume pentrucopilul sãu. Mai exact,acesta a fost înregis-trat cu prenumele deModest, asta dupã ce

proaspãtul tatã a fostconvins sã renunþe ºila Rândunel. Un altcaz mai deosebit a fostcînd un pãrinte a vrutsã-i punã copiluluiprenumele Mafiotu,dar, ºi pe acesta l-amfãcut sã se rãzgân-deascã”, au precizatangajaþii unui ServiciuPublic Comunitar deEvidenþã aPersoanelor din ValeaJiului.

Deºi a fãcut un micpas înapoi, tendinþade înlocuire a prenu-

melor „strãmoºeºti” s-a manifestat ºi anultrecut.

Deschiderea sprelume a României, tele-viziunile apãrute caciupercile dupã ploaieºi, nu în ultimul rând,plecarea la muncã înstrãinãtate le-au datlocuitorilor Vãii Jiuluinoi idei în privinþaprenumelor ce le vorpurta urmaºii lor.Numai astfel, în 2013au apãrut prenumeprecum Andorra,Abigail, Amador,Anessia, Allison,Analexia, Benjamin,Emima, Elidia, Elvis,Erik, Ferdinand,Karlotta, Leonardo,Michele, Orlando,Patrick, Rovanna,Tomy sau Zonica.

În acelaºi timp, întoatã Valea Jiului,doar câteva zeci decopii au primitprenumele de Ion,Ioan sau Ioana, celemai vechi ºi mai pureprenume româneºti.Pe de altã parte, de-alungul anului trecut,dintre prenumele„clasice” cel mai desutilizate au fostAlexandru, Andrei,Andreea ºi Maria.

Mercedeza ºi Semafor, pe cale de dispariþie

P entru cã au rezolvat (cu brio) aproape toate pro-blemele ce þineau de competenþa lor, aleºii neamului

s-au gândit sã mai rezolve o ultimã chestiune. Mai exact,þin neapãrat sã-i doteze pe români doar cu prenumedecente. Astfel, se aflã în pregãtire o Ordonanþã deGuvern prin care se va propune ca ofiþerii de stare civilãsã aibã dreptul de a refuza înregistrarea prenumelor ridicole, gen Mercedeza, Semafor sau Termopan.

Ajutoare din AustriaL a Centrul “Maria Stein” dinPetroºani a sosit un transport

conþinând ajutoare destinate copi-ilor care se instruiesc aici. Pachetelecare conþin produse de igienã per-sonalã, jucãrii, alimente,încãlþãminte sau haine au fostcolectate în Austria, în cadrul unuiproiect social derulat de 4 elevi dela liceul din localitatea Steyr.Printre aceºtia se numãrã ºiAlexandra Iacob, o elevã în clasa a13-a, nãscutã în Austria dar dinpãrinþi de origine românã.


Monika BACIU

”De cand am inau-gurat acel birou derecuperari care batedin casa in casa,descoperim din ce ince mai multe persoanecare beneficiaza deservicii de apa sicanalizare dar nuplatesc si nu au con-

tract cu noi. Am dis-cutat cu oameni tot dela noi sa facem un altbirou care va inven-taria toti abonatii nos-tri sa vedem exactcare platesc apa si ausi canal, care nuplatesc nici apa nicicanalul. Vom mergedin usa in usa savedem exact dacacontractele pe carenoi le avem sau dacatoti oamenii care ben-eficiaza de servicilenoastre au contract”,a declarat CostelAvram, directorul gen-eral al SC ApaServValea Jiului.

Marþi, cei de laApaServ au emis un

aviz de debranºare ablocului de locuinþesociale din Colonie.Dacã pânã luni situaþianu se va remediaatunci zeci de locataride acolo vor rãmânefãrã apã.

”Astazi am dat sadebransam un blocintreg din zonaColoniei in care amvazut ca 80% nu aucontracte si care nuvor sa aiba contractecu noi dar care bene-ficiaza de canalizare

si apa. Noi nu putemca unii sa beneficiezefara sa plateasca iaraltii sa plateasca sipentru ei. Acest lucrueste ilegal si vrem catoata lumea sa intrein legalitate”, a maispus sursa citatã.

Dupã înfiinþareanoului serviciu, anga-jaþii de la ape vorbate la uºile fiecãruilocuitori din ValeaJiului pentru a verifi-ca existenþa con-tractelor.

CarmenCOSMAN - PREDA

Nicolae Dunca, pri-marul din Aninoasa -primului oraº dinRomânia care a cerutîn instanþã falimentul- are douã reºedinþe,dintre care o vilãluxoasã pe Maleia. Cuun oraº îngropat îndatorii pe care nu le-amai putut achita, pri-marul Dunca nu amaiavut timp ºi nici banisã-ºi achite facturile la

apa potabilã con-sumatã. ªi, cum dato-ria adunatã a ajuns la

aproape 1.400 de lei,vila de pe Maleia arpmas fãrã apã. „Într-adevãr, am dispus înaceastã dimineaþãsistarea apei potabilela cea de a douareºedinþã a lui NicolaeDunca, de pe stradaMaleia nr. 23”, con-firmat directorul SCApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram.Primarul din Aninoasaar fi vrut sã achite oparte din sumarestantã pentru a nurãmâne fãrã apã la

robinete, însã cei dela ApaServ nu s-aulãsat înduplecaþi.

S indicalistulAdrian

Jurca, dat înjudecatã pentrudatorii

ªi tot pentru datoriiacumulate la plataapei potabile consu-mate, liderul minerilrode la Livezeni a fostacþionat în judecatãde cãtre reprezentanþiiApaServ Valea JiuluiSA. „Datoriile au fostcalculate la 1.900 delei ºi, cu tot cu penal-itãþi de întârziere,suma totalã pe care oare de platã este deaproximativ 2.900 delei”, a declarat direc-torul furnizorului deapã, Costel Avram.Practic, Jurca nu aachitat contravaloareaconsumului de apãtimp de mai mulþi ani,iar penaliãþile deîntârziere au fost cal-culate din august2010 pânã în martie2013.

„VIP-uri” cu datorii la apã. Primarul Dunca -debranºat, sindicalistul Jurca - dat în judecatã

A u funcþii publice, sunt în permanenþã în atenþiaopiniei publice, dar nu gãsesc prin buzunare banii

pentru apa potabilã consumatã. În consecinþã, conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA s-a vãzutnevoitã sã ia mãsuri împotriva lor.

Birou de ”colindãtori” la ApaServ

Vor umbla din uºã în uºã pentru a verifica existenþa contractelor

S erviciu nou la ApaServ Valea Jiului. Conducereasocietãþii de apã din Valea Jiului are în veedere

înfiinþarea unui nou birou. Mai mulþi angajaþi ai soci-etãþii vor merge din uºã în uºã pentru a verifica dacãproprietarii deþin contracte cu societatea. Mãsura vinedupã ce responsabilii ApaServ au constatat cã sute deproprietari nu au contracte încheiate ºi nici nu plãtescpentru serviciile aferente.

Monika BACIU

P lanuri pen-tru Maleia

Apa ºi canal peMaleia. Societatea deapã din Valea Jiuluiîmpreunã cu munici-palitatea de laPetroºani au în vedereintroducerea sistemu-lui de apa ºi canal peMaleia. Mãsura vine înurma unei solicitãridin partea locuitorilorzonei.

”Acea adresa avenit si la noi la sediulSC ApaServ ValeaJiului si la primariamunicipiului Petrosani.

Noi am avut discutii cuconducerea primarieipentru a gasi solutiinecesare pentru atrage canalizarea siapa pe Maleia pana laultima casa. De laintersectia cu Jietulvom urca cucanalizarea si cu apapana la ultima casa.Am fost saptamanatrecuta si am batut lapas toata aceastalocatie, sunt 25 deoameni care dejaincep. Din discutile pecare le-am avut cudomnul primar Ritzi simi-a confirmat acestlucru si impreuna, ceide la supervizare si cei

de la ApaServ, si cuconstructorul si estefoarte probabil in pro-portie de 99,9% vomduce canalizarea siapa. Cu apa este oproblema ca urcand

ea nu prea are pre-siune si atunci imirevine mie ca operatorobligatia de a pune opompa pentru a aduceapa in sus. Cert este

ca vom demara siacolo si va fi apa sicanalizare, oamenii depe aceasta strada vorbeneficia. Nu ascundfaptul ca ma gandescsi discutile au mers

mai departe cu pri-marul municipiuluiPetrosani,daca acumsunt bani numai panaaici ne gandim ca sizona cabanei Rusuunde sunt foarte multepensiuni sa ajungemcu canalizarea si panaacolo. Mai este panaatunci dar noi luam inconsiderare si acestlucru”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SC

ApaServ Valea Jiului. Efortul financiar

pentru acest proiectnu este mare. Nu aufost executate lucrãriîn anumite zone, iarbanii aferenþi acestoravor fi redirecþionaþipentru noul proiect.

”Suntlucrari inPetrosani carenu s-au maifacut si atuncisunt metriliniari care auramas. In con-ditile in caresunt licitati noiputem sa-iducem dintr-oparte in altaimpreuna cuproiectantul.Aici este

vorba de 1,5 kilo-metrii care vor fitranspusi in alta parte,tot pe raza municipiluiPetrosani vor fi alocatiacesti metri”, a maispus sursa citatã.

Responsabilii de laSC ApaServ ValeaJiului au în vedereextinderea sistemuluide canalizare ºi înstaþiunea montanãParâng. A mai existatun proiect de acest

gen, însã pânã acumnu a fost aprobat.

”Noi din start amfacut proiectul pentrucabana Rusu. A fostrespins dar este posibilca in timp de pantruani cat am contractulde management saajung cu apa si cucanalizarea pana lacabana Rusu. Nu suntbani acum dar nu stimniciodata cum sepoate face. Avemproiectul facut si maitrebuie sa gasim sursade finantare. Sespunea ca nu se justifi-ca faptul ca acolo estedistanta foarte mareintre cabana Rusu siconexiunea cu orasul,dar luam in calcul sipoate primaria ne vaajuta cu bani, poate sioperatorul ne va ajutacu bani. Ne intere-seaza sa avem si safacem din acea zona ozona foarte frumoasasi sa aiba toate condi-tile”, a mai precizatAvram.

Deocamdatã 28 depersoane de pe stradaMaleia au semnatacea solicitare care aajuns la societatea deapã.


Zonã rezidenþialã, fãrã canalizare în secolul XXI

Z onã rezidenþialã, fãrãcanalizare. Maleia este o

stradã a municipiului Petroºani,unde în secolul XXI nu existã sistem de canalizare.

Potrivit proiectuluiadoptat de deputaþi,cetãþenii ºi persoanelejuridice aparþinândunui stat membru alUniunii Europene saustatelor care suntparte la Acordulprivind SpaþiulEconomic Europeansau ConfederaþieiElveþiene pot achiz-iþiona teren agricol înRomânia în condiþiide reciprocitate.Cetãþeanul unui statterþ ºi apatridul cudomiciliul într-un statterþ, precum ºi per-soanele juridice avândnaþionalitatea unuistat terþ pot dobândidreptul de proprietate

asupra terenuriloragricole situate înextravilan în condiþiilereglementate printratate internaþionale,pe bazã de reciproci-tate, în condiþiileprezentei legi.

"Înstrãinarea, prinvânzare, a terenuriloragricole situate înextravilan se face curespectarea condiþiilorde fond ºi de formãprevãzute de codulcivil ºi a dreptului depreempþiune al copro-prietarilor, arendaºilor,proprietarilor vecini,precum ºi al statuluiromân, prin AgenþiaDomeniilor Statului,în aceastã ordine, la

preþ ºi în condiþiiegale. Terenurile agri-cole situate în extravi-lan pe o adâncime de30 km faþã de fron-tiera de stat ºi þãrmulMãrii Negre, cãtreinterior, precum ºicele situate în extravi-lan la o distanþã depânã la 2.400 m faþãde obiectivele specialepot fi înstrãinate prinvânzare-cumpãraredoar cu avizul specifical MinisteruluiApãrãrii Naþionale,eliberat în urma con-sultãrii cu organele destat cu atribuþii îndomeniul siguranþeinaþionale, prin struc-turile interne special-izate menþionate laart. 6 alin.(1) dinLegea nr.51/1991privind siguranþanaþionalã a României,cu modificãrile ulte-rioare", mai pre-cizeazã proiectul delege.

Camera Deputaþiloreste decisivã pentruacest proiect de lege,aprobat ºi de Senat.

Legea privind vânzarea terenurilorcãtre strãini, reexaminatã

L egea privind unele mãsuri dereglementare a vânzãrii-

cumpãrãrii terenurilor agricole sit-uate în extravilan va fi reexami-natã, ca urmare a votului de marþidin Camera Deputaþilor. Deputaþiiau aprobat, cu 256 de voturi pen-tru, 20 de abþineri ºi 51 de voturiîmpotrivã, cererea de reexaminarea preºedintelui României.

M inisterulSãnãtãþii

recunoaºte cã programulpentru bolnavii de HIV/SIDA este subfinanþat ºianunþã suplimentareafondurilor. Cea maimare sumã revinepacienþilor din judeþulHunedoara, unde sunt,conform statisticilor, ºicei mai mulþi bolnavi.

Peste 4,4 milioane de leiprimeºte judeþul Hunedoarasuplimentar în cadrulProgramului Naþional deTratament HIV/SIDA.„Având în vedere faptul cãfondurile alocate pentruacest program pe trimestrulI au fost insuficiente, caurmare a trimestrializãriiprimite de la Ministerul deFinanþe, Ministerul Sãnãtãþiia refãcut sumele alocate pe

alte programe ºi a alocatsuplimentar suma de38.415.000 de lei pentruprogramul HIV/SIDA,urmând ca la rectificareabugetarã sã se facã corecþi-ile la capitolele bugetarepentru celelalte programe",au precizat oficialiiMinisterului Sãnãtãþii. Înurma suplimentãrii fon-durilor, judeþului Hunedoaraîi revine suma 4.344.000de lei. Reprezentanþii MSmai spun cã, aºa cumprevede procedura, unitãþilesanitare care imple-menteazã programulnaþional de prevenire,supraveghere ºi control ainfecþiei HIV/SIDA suntobligate sã se aprovizionezecu medicamentele nece-

sare, se mai spune încomunicatul ministerului.

În judeþul Hunedoarasunt înregistraþi aproximativ280 de bolnavi cuHIV/SIDA, iar cei maimulþi sunt în Petroºani.Vorbim doar despre cazurilecunoscute pentru cã, înrealitate, existã mai multepersoane infectate cuvirusul HIV care nu au fostîncã diagnosticate. Aceºtiaau nevoie de un tratamentcostisitor, pentru care sealocã din bugetul de statcâteva mii de lei lunar. Cucât boala este maiavansatã, cu atât cresc ºicosturile, dar altfel bolnaviiar fi condamnaþi la moarte.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Cum ar arãta lumeadacã pe Pãmânt ar trãinumai 100 de persoaneP opulaþia Pãmântului a atins 7 miliarde

cel mai probabil pe 31 octombrie 2011,fapt ce a generat de atunci o dezbatereprivind capacitatea planetei noastre de asusþine un numãr atât de mare de locuitori.

Dacã lumea ar fi redusã la numai 100 de persoane, 50 dintre aceºtia ar fi bãrbaþi, iar 50femei, potrivit Business Insider. 26 de persoane arfi copii, iar restul de 74 adulþi, în timp ce numai 8persoane ar avea vârsta de 65 de ani sau maimare de atât.

Populaþia ar fi formatã din 60 de asiatici, 15africani, 14 persoane din America (de Sud ºi deNord) ºi 11 europeni.

În privinþa religiei, 33 deoameni ar fi creºtini, 22musulmani, 14 hinduºi, 7budiºti, 12 persoane ar fide altã religie ºi restul de12 oameni nu ar aveanicio religie. 48 de per-soane din cele 100 ar aveavenituri mai mici de 2 dolaripe zi, unul din 2 copii trãindîn sãrãcie. 77 de persoane ar avea un adãpost,restul de 23 nefiind capabile sã se adãposteascãde intemperii.

Deºi numai 7 persoane ar avea o diplomã universitarã ºi 22 dintre aceºtia ar deþine sau arîmpãrþi un calculator, 77 de persoane ar utilizatelefonul mobil ºi 30 ar fi utilizatori activi ai internetului.

Gunoiul va fi însfârºit sortat ºi laPetroºani, undelocuitorii vor fi obligaþisã depunã deºeurile înrecipiente tricolore: gal-bene, albastre ºi verzi.Decizia a fost aprobatãºi va intra în vigoare înmaxim o lunã de zile.Asta pentru cã încurând nu vom maiputea arunca gunoiuloricum, ci doar sortat.„În bugetul municipiuluiPetroºani pe anul 2014,s-a aprobat ºi achiz-iþionarea de containeretip clopot pentrucolectarea selectivã, iar

aici mã refer la plasticuriºi hârtie ºi, bineînþeles lagunoiul menajer. Acumaºteptãm sã ne fiecomunicate ofertele ca sã achiziþionãmrecipientele, urmând caîn maxim douã sau trei sãptãmâni sã fieamplasate în zonele cele mai aglomerate alemunicipiului ºi sãîncepem odatãcolectarea selectivã, aºacum este legal”, adeclarat Daniel Viºan,ºeful Serviciului Publicde Administrare aDomeniului Public ºiPrivat din Petroºani.

În bugetul local a fostalocatã suma de 100 demilioane de lei, bani cucare vor fi cumpãraterecipentele, iar ediliilocali sperã sã scoatã ºibani din valorifcareadeºeurilor ºi asta nu maitârziu de o lunã.

Totuºi, cei dinPetroºani recunosc cãvechiul sistem care afost implementat aici a

dat greº ºi nimeni nu aselectat de acasãdeºeurile, dar acumsperã sã aducã chiarbani. „Nu pot sã mãpronunþ despre ce afost anterior. Eu pot sãspun cã am discutat ºicu primarul ºi cu consilierii ºi, dupã ceachiziþionãm aceste containere, staþiafuncþioneazã, s-au fãcut

ºi verificãrile necesarepentru staþia de com-pactare a hãrtiei ºi aPET-urilor ºi apreciemcã în primul an, mãcarcheltuielile cu personalulsã reuºim sã le acope-rim, prin colectareaselectivã ºi valorificarea

deºeurilor”, a mai adãugat Viºan.

Municipiul Petroºania beneficiat în urmã cucâþiva ani de un altproiect prin care s-afãcut ºi o campanie deinformare a cetãþenilor.Totul a costat peste unmilion de euro, însã,rezultatele au fost nuleºi nimeni nu a respectat

culoarea

containerelor. „Degeabaam adunat acasã plasti-cul ºi hârtia separat.Dupã o vreme am realizat cã puþini fãceauasta, iar cei de pemaºina de gunoi le vãr-sau la grãmadã, aºa cãam renunþat ºi încet-încet nimeni nu a maicolectat selectiv”, spuneo femeie din Petroºani.

Singurii care sorteazãgunoiul menajer, deplastic, sunt oameniisãraci, care pot fi vãzuþifrecvent în oraº cu cãru-cioare uriaºe, umplutecu sticle din plastic. Lacentrul din ColoniaPetroºani abia dacãajung câteva zeci dekilograme de deºeuri,lunar, iar sistemul a datgreº, pentru cã toatecontainerele sunt acumfolosite pentru gunoinesortat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Iatã care suntcele mai cãutate

profesii!P este 10.100 de locuri de muncã

sunt disponibile, la nivelnaþional, cele mai multe oferte deangajare se adreseazã persoanelorcu studii medii,informeazã AgenþiaNaþionalã pentruOcuparea Forþei deMuncã (ANOFM)

Potrivit datelor rezultatedin declaraþiile agenþiloreconomici privind locurilede muncã vacanþe, în evi-denþele Agenþiei Naþionalepentru Ocuparea Forþei deMuncã (ANOFM) suntînregistrate 10.116 locuride muncã, în data de 18februarie 2014.

Cele mai multe joburisînt disponibile pentru persoanele cu studiimedii, profesionale ºi lucrãtori necalificaþi,peste 8990.

Cele mai cãutate profesii sînt: confecþio-ner-asamblor articole din textile (777 pos-turi), muncitor necalificat în industria con-fecþiilor (716), muncitor necalificat la asam-blarea montarea pieselor (490), operatorconfecþioner industrial îmbrãcãminte dinþesãturi, tricotaje, materiale sintetice (367),ºofer autocamion/maºinã de mare tonaj(340), montator subansamble (305) ºimanipulant mãrfuri, peste 170.

Pentru persoanele cu studii superioaresînt oferite 1126 locuri de muncã, dupãcum urmeazã: 233 analist servicii client, 50programator, 48 inginer mecanic, 30funcþionar economic, 27 manager proiect,21 analist, 20 agent de vînzãri, 20 inginerde sistem software, 19 inginer producþie ºi16 manager proiect informatic.

Situaþia locurilor de muncã vacante înfiecare judeþ arata astfel: 1534 Cluj, 1300Bucureºti, 867 Prahova, 472 Arad, 452

Timiº, 446 Argeº, 405 Sibiu, 360 Iaºi,347 Braºov, 345 Harghita, 293 Satu-Mare, 265 Bistriþa-Nãsãud, 234Hunedoara, 228 Neamþ, 184 Cãlãraºi, 183Vîlcea, 180 Olt, 178 Ilfov, 161 Dolj, 158Teleorman, 152 Vaslui, 148 Alba, 119Maramureº, 112 Bihor, 99 Galaþi, 94Constantã, 83 Dîmboviþa, 75 Vrancea, 69Mureº, 68 Bacãu, 65 Giurgiu, 64 Suceava,63 Buzãu, 62 Botoºani, 56 Tulcea, 47Gorj, 44 Brãila, 34 Ialomiþa, 29 Sãlaj, 25Mehedinþi, 14 Covasna, 2 Caraº-Severin.

(realitatea.net)

Fug de agriculturã ºioieritD in cele

aproape8.000 de hec-tare care arputea fi uti-lizate ca terenagricol, aproa-pe 300 de hec-tare sunt ande an invadatede buruieni,doar laPetroºani aratã o situaþie întocmitã de specialiºti.

Tineretul a plecat la muncã „afarã” iar cei rãmaºiacasã sunt în vârstã ºi nu mai pot lucra în agricul-turã. Situaþia este valabilã ºi în cazul ovinelor ºiporcinelor al cãror numãr a scãzut de la 2.298 (în2003) la circa 1.500 (în 2011), respectiv de la 810la 753 în 2012. În schimb, numãrul bovinelor acrescut de la 1.284 la 1.392. „Tinerii, în cãutareaunui loc de muncã, sunt plecaþi în strãinãtate, iar ceirãmaºi acasã sunt prea în vârstã pentru a mai lucrapãmântul. Situaþia este valabilã ºi pentru oierit.Tinerii nu mai vor sã fie ciobani ºi sã stea la coadaoilor”, spun reprezentanþii din cadrul registrului agri-col al municipalitãþii Petroºani. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Suplimentare de fonduriBolnavii de HIV/SIDA primesc încã 4,3 milioane de lei

Clopote tricolore pentru PetroºaniM axim o lunã mai este pânã cevom vedea pe strãzile din

Petroºani clopote tricolore. Acesterecipiente sunt achiziþionate deprimãrie pentru a îmbunãtãþi serviciul de salubritate ºi au costataproape 100 000 000 de lei.

L a 74 de ani, domnul

Avel RITIªAN este salvator montan, salvamontist, iar energia de caredebordeazã îi facepe cei din jurul luisã se simtã multmai tineri ºi ei. A participat activla peste 200 deacþiuni de salvaremontanã,începând cu anul1970.

A fost omul care acondus prima expe-diþie româneascã înHimalaya. A obþinut premi-ul TARGA DE ARGINT, iarpremianþii între care a fostîncadrat a fost Papa IoanPaul al II-lea ºi Dalai Lama.Distincþia i-a fost acordatãpentru activitatea depusã înslujba salvãrii de vieþi. A

dormit, dacã putem spuneaºa, trei zile agãþat înperete în timpul unei expediþii tot în Himalaya.

A participat la acþiuneade salvare a unui coleg înmunþii Bucegi. A fost misi-unea cea mai marcantã dinpunct de vedere emoþional.În prezent munceºte, are

contract de muncã, laprimul apel de urgenþã estegata sã plece din nou pemunte în ajutorul celor careau nevoie.

Toate acestea sunt câte-va dintre motivele pentrucare vi-l propunem pedomnul Avel RITIªAN caprotagonist al urmãtoarei

ediþii a acestei campaniicivice. Dacã apreciaþi cãmeritã sã-i mulþumiþi pentru ceea ce a fãcut, vã aºteptãm sâmbãtã, 22 februarie 2014, sã-lcunoaºteþi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care-i vor mulþumi printr-o diplomã ºi

un buchet de flori, la ora11.00, în faþa statuii luiDecebal din centrul Devei.

Campania PREMIANÞIIFÃRÃ PREMII îºi propune

sã aducã în faþãoameni care ne potcãlãuzi vieþile,indiferent cum arputea face asta,profesional, moral, cultural, educaþional.

Asta pe de oparte, pe de altãparte, dar peacelaºi palier deimportanþã, îºidoreºte sã scoatãoamenii în stradãpentru a mulþumi

acestor oameni valoroºi.Sacrificiul unei ore din tim-pul dumneavoastrã reprez-intã preþul, recompensa, pecare alegeþi sã le acordaþioamenilor valoroºi din soci-etate.

(Iniþiatorii proiectului„Premianþii fãrã premii”)


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Teoretic, conformprimei strigãri,deschiderea ofertelorar fi trebuit sã aibã locîn data de 15 ianuarie,însã dupã ce o compa-

nia chinezã ChinaCoal a solicitatamânarea termenului,cei de la Complex austabilit o nouã datã.

Retehnologizarea

celor patru mine dehuilã din Valea Jiului,considerate ca viabile -Lupeni, Lonea,Livezeni, Vulcan, costãcirca 60 de milioanede euro.

În cadrul contractu-lui de peste 60 de mil-ioane de euro ar urmasã fie realizate maimulte investiþii majorela minele viabile dincadrul CEH. Ultimainvestiþie majorã laminele din Valea Jiului

dateazã de acum optani, atunci când laLupeni s-a pus înfuncþiune un complexmecanizat.

”Sunt complexemecanizate, combinede înaintare în cãr-bune, combine deînaintare în steril, estestaþia de degazare dela Livezeni, sunt utila-jele necesare retehnol-ogizãrii pãrþii miniere.În principiu e vorba decomplexe mecanizate

pentru fronturi lungi laLivezeni ºi Lupeni,complexe mecanizatepentru bancurile sub-minate, combine deînaintare. Ultimainvestiþie majorã esteacel complex mecan-izat de la Lupeni din2006-2007, un com-plex care funcþioneazãºi astãzi ºi care nu aprezentat probleme defuncþionare”, au spusresponsabilii CEH.

Retehnologizareaminelor de la DiviziaMinierã ar duce atât lacreºterea producþieicât ºi la scãderea

preþului pe gigacalorie. ”Încercãm sã

ajunem undeva la1.800.000-2.000.000de tone, dar scopulretehnologizãrilor estescãderea leului pegigacalorie pentru aputea fi prezenþi pepiaþã la vânzareaenergiei electrice, lavânzarea MWH-ului”,au mai precizat cei dela CEH.

Mai multe societãþiau depus ofertele, însãrãmâne de vãzut careva utila minele dinValea Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

Astãzi se aflã investitorul de la CEH care va retehnologiza minele viabile

Salvator montan de 74 de ani, premiantul de la sfârºit de sãptãmânã

A stãzi (miercuri-n.r.) aflãm cine va retehnologiza minele viabile

din cadrul Complexului EnergeticHunedoara. Miercuri, 19 februarie 2014,la sediul Complexului EnergeticHunedoara se vor deschide ofertele pentru contractul de retehnologizare aminelor viabile.

F ostul deputat deHunedoara, Dan

Radu Ruºanu, esteprintre cei mai bineplãtiþi români carelucreazã la stat. Îndoar câteva luni, ca ºi ºef al Autoritãþiipentru SupraveghereFinanciarã, Ruºanu aîncasat 72 de mii de

euro, echivalentul a146 de salarii mediilunare.

A dat Camera Deputaþilorpentru Autoritatea pentruSupraveghere Financiarã ºinu s-a înºelat deloc când afãcut alegerea. Ex-deputatulde Hunedoara Dan RaduRuºanu este plãtit mai binechiar decât ºeful FED,Banca Centralã Americanã.Fãrã nicio condiþie de per-formanþã, contractul pe carel-a încheiat pentru ºefia ASFîl situeazã în topu celor maibine plãtiþi angajaþi ai statu-lui român. Lunar, câºtigã14.000 de euro dreptsalariu, la care se adaugãdouã prime, una de Crãciunºi una de vacanþã, în valoarede 14.000 de euro fiecare.

Practic, într-un an, DanRadu Ruºanu încaseazãechivalentul a 270 de mii dedolari, mai mult chiar decâtºeful Bãncii Centrale aStatelor Unite, care în 2013a încasat 200 de mii dedolari. ASF înglobeazã 3structuri cu aproximativ 600de angajaþi, care au dreptsarcinã de serviciu suprave-gherea a câtorva sute decompanii.

În 2012, Dan Radu

Ruºanu a fost ales deputatîn circumscripþia electoralãnr.22 Hunedoara, colegiuluninominal nr.3, fiind aleslider al grupului parlamentaral PNL, dar a plecat dinParlament în 26 aprilie2013, trecând la ASF. Învârstã de aproape 64 deani, a mai fost deputat deHunedoara în legislaturile2000 – 2004 ºi 2004 –2008, pentru ca între 2008– 2012 sã îl regãsim înSenat, unde a fost chestor ºivicepreºedinte al SenatuluiRomâniei.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Bogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara, spune cãancheta este derulatãde reprezentanþiiBiroului de ControlIntern.

“Au fost declanºateverificãri privind modulîn care au acþionatpoliþiºtii, vizavi de pro-cedura de urmãrire”, adeclarat Bogdan Niþu.

Pe numele luiLucian Marcu, care aredomiciliul în Vulcan,era emis un mandat deexecutare a pedepsei,dupã ce a fost con-damnat la închisoarede JudecãtoriaPetroºani pentru furtcalificat.

Bãrbatul era însã înînchisoare în Torino,

unde ispãºea pedeapsapentru tâlhãrie.

Dupã eliberare, s-aîntors în þarã, fãrã caautoritãþile italiene sãle comunice celor dinRomânia cã a ieºit dinînchisoare.

“Din pãcate,autoritãþile italiene nune-au informat când afost eliberat din peni-tenciar”, a precizatNiþu. Pe fondul acestorbâlbe ºi ros de gelozieMarcu a avut timpulnecesar sã-ºi punã înaplicare planul crimi-nal.

Acum, cei anchetaþisunt chiar poliþiºtii dinVulcan, care nu l-auvãzut pe criminal cânds-a întors acasã ºi nuau pus în aplicaremandatul.

C ãutaþi întoatã lumea

Între timp, însã, alþihunedoreni, uniideosebit de periculoºi,sunt daþi în urmãrirenaþionalã ºi inter-naþionalã. De exem-plu, Sorin VasileBenegui (fotomedalion) este cãutatde poliþiºti, dupã ce în2012 a fost con-damnat la 20 de anide închisoare pentruomor. Acesta a fostacuzat cã alãturi dealte douã persoane –Anca Maria Murg ºiSilviu Bogdan Bruzlea

– a omorât în bãtaieun tânãr de 18 ani,într-un scandal care aavut loc într-o dis-cotecã din comunaBãcia. Victima a fostlovitã violent cu pum-

nii ºi picioarele, dar ºicu o bâtã de baseballºi cu un bolovan, ceeace a dus la decesulacesteia pe un pat despital. Agresorii au fostcondamnaþi în lipsã.Un alt vulcãnean, RaulAlin Bãncilã, este cãu-tat încã din anul 2005,când a fost condamnatla 10 ani deînchisoare. Bãrbatuleste acuzat cã asechestrat douã per-soane, iar în urmaprocesului a fost gãsitvinovat. A dispãrut,însã, înainte sã fieîncarcerat. ªi tot din

Vulcan este ClaudiuTodoran, care are deexecutat o pedeapsãde nouã ani, fiind con-damnat pentru tâlhãrieºi lipsire de libertate.

Potrivit unor infor-maþii, mulþi dintrehunedorenii cãutaþi aufugit în strãinãtate încãînainte ca magistraþiisã pronunþe sentinþa îndosarele în care eraujudecaþi. Sunt zeci depersoane cãutate pestetot de poliþiºti pentrudiverse fapte comise ºicare ar putea oricândsã recidiveze. Iarjudeþul Huendoara areºi o persoanã “mostwanted”, fiind încadratîn categoria infracto-rilor deosebit de per-iculoºi. Este vorbadespre Bolfa Ioan,urmãrit general ºiinternaþional, care sesustrage executãriiunei pedepse de 8 anide închisoare pentrutentativa de omor.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Criminalul din Lupeni îi bagã pe poliþiºtii din Vulcan în anchetã internã. Alþi urmãriþi aºteaptã sã fie prinºi

P oliþiºtii din Vulcan au intrat în anchetainternã a IPJ Hunedoara, care vrea sã

verifice modul de acþiune în cazul lui LucianMarcu, bãrbatul care ºi-a ucis concubina cumai multe lovituri de cuþit. Între timp, alþiinfractori, unii deosebit de periculoºi,aºtepteaptã sã fie prinºi.

Ex-deputatul Dan Radu Ruºanu, plãtit mai binedecât ºeful Bãncii Centrale Americane!


Bani pentruproiecte

din Regiunea VestJ udetul Hunedoara s-a

remarcat, în ultimiiani, atît la nivel regionalcît ºi naþional, prinatragerea de finanþãrieuropene pentruproiecte de dezvoltare.

Conducerea Agenþiei deDezvoltare Regionalã Vesta adus la cunoºtinþa mediu-lui public ºi privat din judeþprioritãþile de investiþii aleprogramului operaþionalregional pentru perioada2014-2020.

Despre judeþul Hunedoara,reprezentanþii ADR VEST aunumai cuvinte de laudã. “Estebine, foarte bine, fãrã a face ocomparaþie în detrimentul alto-ra. Pot spune cã procentual,fata de valoarea alocatã la nivelregional, circa 35 % din totalulalocat regiunii, a revenitjudeþului Hunedoara”, adeclarat Sorin Maxim directorgeneral A.D.R. Vest.

Programul OperaþionalRegional (POR) propus deAgenþia de DezvoltareRegionalã Timiºoara prevede 9axe prioritare de investiþii.Spre deosebire de perioada2007-2013, bugetul pentruurmãtorii 7 ani este dublu, deaproape 800 de milioane deeuro, ponderea fondurilor fiindalocatã de data aceasta axei 3de dezvoltare urbanã.

Varianta finanþãrii de tipul„primul venit, primul servit” nuse mai aplica în urmãtorii 7ani, întîietate avînd proiectelecu aplicabilitate în întreagaregiune, gen autostrada.Propunerile de investiþii aleADR Vest ºi finanþãrile alocatevor deveni oficiale abia dupãce România va fi semnat acor-dul de parteneriat cu UniuneaEuropeanã.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

P reþul aparta-mentelor a

continuat sã scadã,însã agenþii imobiliari prevãd ostopare a acestuitrend descrescãtorºi chiar o creºtereîncepând din toamnã.

La ora actualã,cele mai scumpelocuinþe sunt celeamplasate în zonelecentrale unde preþulpe metru pãtratajunge la 600 deeuro, în timp ce spreperiferie, în cartierele

mãrginaºe valoarea pemetru pãtrat scade lasub 500 de euro.

Preþurile locuinþelorau scãzut foarte multîn ultimii ani din cauzacrizei economice. Înplus, în ultima

perioadã ºi dobînzile lacredite au înregistratun trend descrescãtorastfel cã, dacã doriþi sãvã cumpãraþi o casãsau un apartament,acum este momentul,sunt de pãrere agenþii

imobiliari, mai ales cã din toamnã aceºtiaprevãd cã preþurile vor începe sã creascãdin nou.

“Au scãzut foartemult dobânzile ºivestea pe care o simt

ºi din mai multe informaþii, este cãanul acesta se va opriscãdea preþurilor înimobiliarelor, iar dupã un palier careînseamnã aºteptarefãrã scãderi, în toam-nã prevãd o creºtere.Aºadar, acum estemomentul potrivitcând poate fi fãcutã oachiziþie de acest fel”,a declarat FlorinNegoiþã, manageragenþie imobiliarã.

Dacã sunteþi încãutarea unei locuinþetrebuie sã ºtiþi cã celemai scumpe sunt celeamplasate în centruloraºului unde valoareape metru patratajunge la 600 de

euro. Preþul scade pe mãsurã ce ne îndepãrtãm de inimaurbei, astfel cã, metrulpatrat pentru unapartament situatsemicentral este deaproximativ 500 deeuro.

În ceea ce priveºtepreþurile caselor, aces-tea diferã foarte mult,ºi pot varia de la 300la 1.000 de euro pemetru pãtrat

Preþul aparta-mentelor, atât a celoramplasate în centrucât ºi celor de la periferie variazã înfuncþie de dotãri ºiîmbunãtãþiri.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

P alatul CulturalMinerul de la

Lupeni va fi redeschispublicului larg înmaxim trei luni. Aicilucrarile sunt aproapede finalizare.

În vestul Vãii Jiului, laLupeni, admi-nistraþia localãare de gând sãredeschidã publiculuiPalatul CulturalMinerul, un

obiectiv istoric ºi culturalimportant la care în ultimiidoi ani s-a lucrat din greu.

“Pânã acum s-a lucratmult ºi chiar foarte bine.Noi, în luna mai sau iunie,cel târziu, sunt sigur cã ºiputem sã inaugurãm pala-tul”, ne-a declarat CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni.

ªi, dupã inaugurare, primaria vrea sa organizezeºi un spectacol de zile mari.“Mai mult ca sigur, odatã curecepþia finalã, vom organi-za ºi un spectacol în PalatulCultural”, a mai precizat

Resmeriþã. Palatul Cultural Lupeni,

numit în perioada interbe-licã Teatrul Miner, a fostconstruit la initiativa RegeluiFerdinand I, de cãtreSocietatea AnonimãRomânã „Lupeni”.

Din anul dãrii în folosin-tã, 1927 si pânã în 1948 ,aici au concertat diferiteorchestre camerale si sim-fonice, atât din tarã cât ºidin strãinãtate, iar pe scenãau jucat mari maestri aidramaturgiei româneºti.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Piaþa imobiliarã va creºte din toamnã

Vara va aduce la Lupenigrandoarea de altãdatã a palatului


Încã din luna noiembrie, premierulVictor Ponta anunþacã medicii rezidenþi vor primi, pe întreaga

perioadã de reziden-þiat, un tip de bursãspecialã lunarã, încuantum de aproxima-tiv 150 euro. Mai pre-

cis, 670 de lei. Sumele ar fi trebuit

sã intre, în completariila salarii încã din lunaianuarie, dar nici acummedicii rezidenþi nu auprimit banii promiºi ºisunt purtaþi cu vorbade pe o zi pe alta. ªiabia spre sfârºitul luniisituaþia s-ar puteareglementa, dar niciacest termen nu estebãtut în cuie.Ministerul Sãnãtãþii aanunþat cã autoritãþiletrebuie sã stabileascãexact cine primeºte

bursã. ªi, din ce se ºtie pânã acum, deocamdatã MS poateplãti bursele doar pentru rezidenþii carelucreazã în spitaleleaflate în subordineaMinisterului Sãnãtãþii.Deocamdatã nua fostpus la punct ºi cadrullegal prin care poate fiachitatã bursamedicilor care lucreazãîn reþelele sanitarecare aparþin de alteministere.

Iar pânã atunci,medicii rezidenþi tre-buie sã se descurcecum pot, cu salariicare nu le pot asiguranici mãcar traiul zilnic.Potrivit statisticilor, înþara noastrã salariilerezidenþilor pornesc dela 970 de lei ºi ajung

la 1.407 de lei. Mihaieste rezident în anul IIIºi acum abia dacãajunge la 1.300 de leipe lunã. “Suma estefoarte micã. Înmomentul în care osingurã carte de specialitate costã de la300 – 400 de lei însus, ºi nu vorbimdespre o singurã carte,ci despre mai multe,concluziile le trageþisinguri. Asta ca sã numai vorbim desprecheltuielile necesaretraiului zilnic. Bine cãmai sunt pãrinþii sã neajute... Nu vrem mila

nimãnui, ci doar dreptul nostru de aînvãþa, pentru a-iputea ajuta ºi pe alþii”,spune Mihai. Dacã arprimi ºi bursa specialã,rezidenþii ar urma sãprimeascã în total între1.640 de lei ºi 2.077de lei. Oricum, unvenit mult sub câºtiguleuropean. De exemplu, un rezidentfrancez câºtigã 1.200de euro, în timp ceunul belgian 1.700 de euro.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Pânã la data de 21februarie aceastãpropunere legislativãse aflã în consultarepublicã pe site-ulSenatului României.“Dupã cum se ºtie, înperioada 1950 –1989, poporul româna fost vitregit de sãrbã-torirea tradiþiei sfintede pomenire a eroilorromâni în Ziua ÎnãlþãriiDomnului fapt carefusese instituit prinDecretul – Lege nr.1693 / 04.05.1920 ºiprin Hotãrârea din 25mai 1920 a SfântuluiSinod al BisericiiOrtodoxe Române.Deoarece, în con-tradicþie cu presiu-nile specificeregimului comu-nist, oamenii aupãstrat ºi respectatîn continuareaceastã tradiþiesfântã, dupãRevoluþia din1989,Bise-

rica a beneficiat delibertatea de a refaceaceastã tradiþie de cin-stire publicã a eroilorromâni cãzuþi la dato-rie pentru apãrareaþãrii, în cele douãRãzboaie Mondiale.Prin urmare, HotãrârileSfântului Sinod din1999 ºi 2001 au consfinþit aceastã necesitate de con-sacrare a Zilei Eroilor,ca Zi de sãrbãtoarenaþionalã bisericeascã”,se precizeazã în pro-punerea legislativã.

Pânã una – alta, înacest an, românii au (în total) 12 zile libere,potrivit Codului Muncii.

Douã dintre

acestea, deja s-au dus,respectiv 1 ºi 2 ianua-rie. Celelalte sunt programate în 20 ºi 21aprilie (prima ºi a douazi de Paºte), 1 Mai(Ziua Muncii), prima ºia doua zi de Rusalii (8ºi 9 iunie), AdormireaMaicii Domnului (15august), Sfântul Andrei(30 noiembrie), 1Decembrie (ZiuaNaþionalã a României),prima ºi a doua zi deCrãciun (25 ºi 26decembrie). Dintreacestea, 7 vor cãdea în timpul sãptãmânii normale de lucru ºi 3 înzilele de sâmbãtã ºiduminicã.

În parantezã fiespus, angajatorii carenu-ºi compenseazãangajaþii cu timp libersau spor, indicat de legislaþia muncii, potprimi amenzi cuprinseîntre 5.000 ºi 10.000

de lei. MirMirceacea

NISTORNISTOR

Strãzi noroiaseÎ n prezent, mai multe

strãzi din centrulmunicipiului Petroºani se aflãîn plin proces de modernizare.Astfel, dupã instalarea reþeleide canalizare urmeazã ºiasfaltarea acestora.

Printre strãzile care se aflã înlucru se numãrã 16 Februarie sauGeneral Dragalina. Deocamdatã,însã, strãzile aflate în lucrusunt niºte gropi pline denoroi. Asta, mai ales dupãploaia cãzutã în cursulnopþii. “Am primit maimulte sesizãri din partea cetãþenilor dar aceste lucrãri,de introducere a canalizãriide cãtre Apa Serv, trebuiausã fie executate. Din pãcate,

zãpada care se topeºte sau ploilevor mai crea unele disconforturidar, sper ca lucrãrile sã fieîncheiate în cel mai scurt timp”, a spus Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani.Situaþia nu diferã cu mult nici peunele strãzi din cartierul Coloniecare, dupã ce au fost asfaltate, înurma lucrãrilor de introducere acanalizãrii s-au transformat, ºi ele,în gropi de noroi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Au rãmas cu salariile de mizerie

Bursele medicilor rezidenþi întârzie!M edicii rezidenþi trebuie sã se mulþumeascã cu

salariile de mizerie pe care le primesc, în lipsabursei promise de Guvern. Ministerul Sãnãtãþii anunþãcã banii ar putea fi viraþi doar spre sfârºitul lunii, darnici aceastã datã nu este bãtutã în cuie.

Alte zile libere, în pregãtireR omânii ar putea avea, anul viitor, încã 2 zile libere,

conform unei propuneri legislative ce se aflã în consultare publicã în Senat. Este vorba despre Ziua Eroilor(Ziua Înãlþãrii Domnului, celebratã în cea de-a 40-a zi dupãPaºte) ºi Ziua Unirii Principatelor Române (24 ianuarie).

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã, cu ajutorulunei rude mai în vârstã. Pentruaceasta, trebuie sã aveþiîncredere ºi sã vã temperaþiorgoliul. Dupã-amiazã s-ar puteasã aflaþi cã o cunoºtinþã s-aîmbolnãvit.

Vã indispune un eºec în afacerisau o colaborare care se încheieprost. În ultima vreme, aveþiimpresia cã nu vã reuºeºte nimicºi cã toate vã sunt potrivnice.Nu mai fiþi atât de pesimist! Ar fibine sã vã relaxaþi mai mult.

Nici nu aþi terminat bine olucrare importantã ºi deja vãgândiþi sã începeþi alta, sprenemulþumirea întregii familii.Acordaþi-le mai multã atenþiecelor apropiaþi! Ar fi bine sãrecuperaþi orele de somn pe carele-aþi pierdut în ultima vreme.

S-ar putea sã rataþi un obiectivimportant ºi sã deveniþi irascibil.Nu vã descãrcaþi nervii pe fami-lie. Mai bine cãutaþi cauzeleeºecului! Ar fi bine sã þineþi contde sfaturile partenerului de viaþã.

Este posibil sã aveþi mici diver-genþe cu partenerul de viaþã, carevã reproºeazã lipsa de afectivitateºi cã acordaþi afacerilor preamultã importanþã. Nu încercaþisã obþineþi bani prin oricemijloace! Nu neglijaþi odihna ºirelaxarea.

Aveþi sentimentul cã un partenerde afaceri încearcã sã vã tragã pesfoarã ºi sunteþi pus pe ceartã.Discutaþi calm, pânã lãmuriþi situ-aþia. Spre searã vã viziteazã unprieten apropiat, care reuºeºte sãvã redea buna dispoziþie.

Vã confruntaþi cu dificultãþi peplan sentimental ºi sunteþi nevoitsã luaþi o decizie importantã.Este o zi favorabilã planurilor deviitor. Munca din ultima vremeîºi aratã rezultatele. Încep sãaparã satisfacþiile materiale.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie. Puteþi fi optimist, totul vadecurge conform planurilor.Relaþiile cu prietenii sunt foartebune. Este posibil ca partenerulde viaþã sã se supere dacãrefuzaþi ajutorul unei rude.

Aveþi ocazia sã intraþi într-oafacere, dar nu vã grãbiþi. S-arputea sã fiþi confuz ºi sã nu luaþidecizii inspirate. Aveþi ºanse dereuºitã dacã vã stãpâniþi impulsiv-itatea ºi daþi dovadã de rãbdare

Din cauza dificultãþilor financia-re, nu vã simþiþi în largul dum-neavoastrã. Evitaþi discuþiile încontradictoriu, pentru cã sepoate ajunge la certuri! Vãputeþi baza pe intuiþie.

S-ar putea sã vã certaþi cupartenerul de viaþã, pentru cãrefuzaþi sã mergeþi în vizitã larude. Se pare cã nu aveþi succesnici în afaceri. În aceastã con-juncturã nefavorabilã, pãstraþi-vãcalmul ºi încercaþi sã vã relaxaþi.

Schimbãrile de la locul de muncãvã nemulþumesc. Stãpâniþi-vãnervozitatea, pentru cã riscaþi sãcomplicaþi situaþia ºi mai mult. Orudã mai în vârstã încearcã sã-ºiimpunã punctul de vedere. Vã stãîn putere sã evitaþi un conflict. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 12:30 Maºini, teste ºi verdicte 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:30 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 17:00 Olimpiada veseliei17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Sport19:00 Jocurile Olimpice deIarnã Soci 2014 21:30 Telejurnal22:30 Biziday 23:20 Oameni care au schim-bat Lumea (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 America în carantinã 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Zidul secretelor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Preþul rãzbunãrii22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Killer Karaoke 21:45 Mondenii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Teleshopping 13:30 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Un nou început

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Moby Dick22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Snooki

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat U.C.L.11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: ManchesterCity - Barcelona13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: ManchesterCity - Barcelona14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat U.C.L.16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:00 EuroFotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentruMiercuri 19 Februarie2014, în oraºul:- Lupeni între orele 10:00 -

13:00. Zona afectatã: CartierBraia. Motivul restricþiei:Montare distribuitor str.Parangului, bl. G1, sc. 2.

Azi se ia apa!

Carmen COSMAN - PREDA

Poliþiºtii au efectuat peraza oraºului Uricanidouã percheziþii domiciliare la imobileleunui tânãr în vârstã de19 ani, suspectat decomiterea unor infracþiuni de furt.

„În cadrul anchetei s-astabilit cã acesta ar ficomis ºase infracþiuni de

furt, respectiv o tentativãde furt din bancomatulinstalat în incinta uneisocietãþi comerciale”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

În urma percheziþiilordomiciliare au fost ridicate mai multe bunurisusceptibil a proveni dinsãvârºirea infracþiunilorde furt din mai multesocietãþi comerciale,

respectiv ceasuri, þigãrisau bani.

Investigaþiile continuãsub supravegherea

Parchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani,tânãrul fiind cercetat înstare de libertate.

Percheziþii la locuinþele unui suspect de mai multe furturi

U n tânãr de 19 ani din Uricani, carea comis mai multe furturi, a fost

prins de poliþiºti, iar locuinþele acestuiaau fost percheziþionate.


DianaMITRACHE

Totul începe sâm-bãtã la orele serii,când sportivii suntaºteptaþi în zonatelescaunului dinParâng. Vor urca apoiîn munte, pe jos, peun traseu de 4 kilo-metri ºi jumãtate, prinzãpadã, diferenþa denivel fiind de 1.000de metri. Organiztorii

mizeazã pe o partici-pare la nivel naþionalºi vor astfel sã pro-moveze munþiiParâng. „Este o com-petiþie sportivã organi-zatã de AsociaþiaSportivã Bike EndRide Petroºani, careºi-a propus sã orga-

nizeze douã mari com-petiþii, pe an. Una devarã, o competiþie deciclism ºi una deiarnã, de alergaremontanã ºi schi deturã, care dorim noisã devinã embleme alePetroºaniului”, adeclarat Avram Iancu,organizatorul întrece-rilor. Inedit este pânã

ºi modul în care orga-nizatorii au gânditcompetiþia, pentru cãsportivii sunt aºteptaþisã se echipeze pânã ºicu lanterne. „Este ocompetiþie, care sedesfãºoarã în mediulnocturn. La 16,30 vaavea loc startul, de labaza pârtiei B dinParâng, în 22 februa-rie. La momentulacesta, sunt înscriºi,conform site-ului ofi-cial al competiþiei, 61de sportivi, din toatecolþurile þãrii, competi-tori care vor da nãvalãîn Parângul Mic”, amai adãugat AvramIancu, care spune cãporþile prin care vor finevoiþi sã treacã

sportivi vor fi luminatede fãclii ºi focul va fiprincipala temã acompetiþiei nocturne.

La aceastã ediþie,sportivii au douã com-petiþii la care sã par-ticipe. Una este dealergare montanã, dela baza pârtiei pânãsus, pe verticalã, pânãpe Vârful ParângulMic. Cea de a douacategorie sedesfãºoarã de sus înjos, pe schiuri de turã,iar organizatorii spuncã, dacã nu va fi sufi-cientã zãpadã, atuncicoborârea se va facedoar pe pârtia B, unadintre cele mai noi dinParâng.

DianaMITRACHE

S-au împlinit 138de ani de la naºtereamarelui ConstantinBrâncuºi, iar astãzi, înPetroºani, nimic nune aminteºte acestlucru. Singurul colþdedicat lui Brâncuºieste la MuzeulMineritului, darnimeni nu s-a gânditsã organizeze vreo

manifestare dedicatãacestui eveniment,care la nivel mondialeste celebrat. În plus,pe lângã colþul dedicatmuncii lui Brâncuºi dela Muzeul Mineritului,la Petrila ar fi uncolegiu care îi poartãnumele, în timp ce laUricani, primarulDãnuþ Buhãescu arealizat ºi el niºtecopii ale PorþiiSãrutului ºi o Masã a

Tãcerii, care au creatmari controverse.

Atelierele undesculptorul a turnatColoana Infinitului aurãmas doar niºteruine, în timp ce pro-prietarii lor au lãsat lastadiul de promisiunetot ceea ce îi dato-reazã lui ConstantinBrâncuºi.

Creatorul Coloaneifãrã sfârºit va fi, însã,omagiat la Bucureºti,iar în aceste zile laTârgu Jiu este analiza-tã metoda folositã decei care au decis învara trecutã sã cureþeMasa Tãcerii ºi PoartaSãrutului.

O altã controvesrãce a iscat rumoarepânã la premierulVictor Ponta.

Un eveniment deomagiere a 138 deani de la naºtereamarelui sculptorConstantin Brâncuºi,iniþiat de scriitorulLaurian Stãnchescu,neobositul militant alrepatrierii osemintelorartistului român, vaavea loc miercuri, 19februarie, la un clubdin Bucureºti.Evenimentul este mar-cat, în deschidere, de

alocuþiunile actriþeiMaia Morgenstern,maestrului DinuSãraru ºi primaruluigeneral al Bucureºtiu-lui, prof. dr. SorinOprescu.

Brâncuºi s-a nãscutîn 19 februarie laHobiþa în judeþulvecin, dar de-a lungulvieþii sale a ajuns ºi înValea Jiului, unde aturnat la atelierele ceaparþin acum deGerom, ColoanaInfinitului.

Muzeul Minerituluigãzduieºte câtevaexponate legate deacest eveniment, pozedin acel timp.

Preþul biletelor:spectacol maturi: 15 leispectacol copii: 8 lei-adulþi, 5 lei-copiiSâmbãtã 22 februarie 2014, ora 18:00„O mireasa de împrumut”Duminicã 23 februarie 2014, ora 12:00„Povestea Porcului”

Brâncuºi, 138 de ani de la naºterea sa

L a ceas aniversar, în 2014, maimult ca oricând, memoria lui

Constantin Brâncuºi este lãsatãuitãrii, sau, mai rãu, ceea ce ne-alãsat el ca moºtenire de necontestatse aflã într-un proces de controverse.

Parângul promovat noaptea

P este 60 de împãtimiþi aimuntelui vin la prima ediþie,

una de iarnã, „Parângul night chal-lenge” prin care organizatorii pro-moveazã muntele ºi sportul. Dupã ceîn varã au trecut pe acest traseu cubicicletele, acum vor urca pe jos ºi vorcoborî pe schiuri, într-un mod inedit.

CVJ NR. 555, MIERCURI 19 FEBRUARIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 555, MIERCURI 19 FEBRUARIE 2014