CVJ NR. 530, MIERCURI 15 IANUARIE 2014

Pompierul salvator:“Nu cred cã sunterou, ci am fãcutdoar ceea ce mi-adictat conºtiinþa”

>>> PAGINA A 4-A

Disponibilizãri ºi comasãri de

personal>>> PAGINA A 5-A

Alocaþii întârziateºi nervi întinºi

la maxim>>> PAGINA A 6-A

Aproape 100 de cabane de

vânzare în staþiunile montane

ale Vãii Jiului>>> PAGINA A 16-A

Mihai Eminescu - primul ziaristromân deþinut

politic>>> PAGINILE 8-9

80.000 lei, valoarea obiectelor

distruse pe domeniul public

din Petroºani>>> PAGINA A 7-A

Demisiile din PSDPetroºani nego-ciate la sânge –

trupã de comandola conducereaorganizaþiei

>>> PAGINILE 10-11

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 530

Miercuri, 15 Ianuarie 2014

Administratori „de paie”

Alin Simota conducea firmaSIMAR la umbra unui post de

simplu „director tehnic”

D eºi a încercat sã convingã instanþa de judecatã cã nu el era administrator al firmei Simar în perioada în care anchetatorii susþin cã s-ar fi comis infracþiunea de

evaziune fiscalã, omul de afaceri Alin Simota trebuie sã se bazeze acum pe expertiza contabilã care sã reliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu. Cei doi martori propuºi deprocurori, adicã persoanele indicate de Simota drept administratori, au declarat cã înrealitate nu aveau nicio putere decizionalã, fiind doar executanþi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

Chiar dacã în actelefirmei nu avea aceastãcalitate, Alin Simotaeste cel care tãia ºispânzura în firmaSIMAR. Cel puþin astas-a desprins din decla-raþiile martorilor audi-aþi marþi de judecãtoriide la Petroºani îndosarul în care miliar-darul este judecat pen-tru evaziune fiscalã.Practic, MarianaPanduru ºi DorinSmãrdoi au declarat înfaþa instanþei de jude-catã cã nu aveau pu-tere decizionalã, astadeºi Simota i-a indicatdrept administratori aiSIMAR SRL în perioa-da ianuarie 2011 –aprilie 2012. Maimult, martorul propusde Parchet a subliniatcã el, care înainte de afi numit administratora fost angajat pe unpost de conducãtorauto, se ocupa doarde verificarea parculuiauto, respectiv dacãangajaþii aveau actelenecesare circulaþieinecesare pe drumurilepublice sau dacã au

instructajul fãcut. ªi,din când în când, maisemna ºi câte un act,ca de exemplu soli-citarea înaintatãANAF privind deblo-carea conturilor pentruretragerea sumelornecesare plãþii salari-ilor sau a primelorcãtre angajaþi. Cãcipare sã fi fost o prac-ticã la SIMAR caangajaþii sã benefi-cieze, cel puþin teore-tic, de prime care sã lecompleteze salariilefoarte mici încasate.Dar, deciziile privindbanii societãþii le-ar filuat tot Alin Simota.La termenul din lunanoiembrie, când a fostaudiat de judectãtori,Alin Simota a susþinutcã el era doar directortehnic al firmei:

„Nu eram euadministrator al firmeiîn acea perioadã, ciMariana Panduru ºiulterior DorinSmãrdoi, iar eu ocu-pam funcþia de direc-tor tehnic. Discuþiilecu privire la plata con-tribuþiilor la stat îmierau aduse lacunoºtinþã, dar noi nuîncasam cât trebuia sã

plãtim la stat, iar pri-oritar a fost sã plãtimangajaþii.

P rime fictive?!

Existã însã suspici-unea cã ºi primeleacordate, mãcarparþial, nu sunt celeplãtite în realitate ºi cãbanii s-au vehiculatdoar în hârtii. Deexemplu, DorinSmãrdoi spune cãpentru activitatea sa abeneficiat de un adaossalarial de aproape200.000 de lei, adicã2 miliarde de lei vechi.Aºa este consemnat ºiîn documentele soci-etãþii, dar tocmai va-loarea mare a primeinaºte multe semne deîntrebare. ªi acesta nuar fi singurul caz deacest gen. Oricum,apãrãtorul omului deafaceri, avocatul IoanUnguraº, pare sã sebazeze mai mult peexpertiza contabilãsolicitatã deinculpat ºiaprobatã deinstanþã ºimai puþin

pe declaraþiile marto-rilor, mai ales cãaceºtia au fost propuºide procurori. „Înesenþã, au spus (n.r.martorii) cã îºi menþindeclaraþiile date laParchet ºi la Poliþie,deci erau doar chestiu-ni de nuanþã.Parchetul i-a propusca martori. Relevantãîn aceastã cauzã esteexpertiza contabilã,pentru cã de esenþaevaziunii fiscale esteexistenþa unui prejudi-ciu la buget. Restulsunt elemente de bunãsau rea credinþã cucare s-a acþionat, dacãs-a urmãrit sustragereade la platã sau nu seputea efectiv achitastopajul acela”, adeclarat Ioan Unguraº.Cât priveºte suspici-unea ca primele acor-date sã fi existat doarpe hârtie, apãrãtorullui Alin Simota preferãsã nu se pronunþe, cisã sublinieze impor-tanþa existenþei sau nua prejudiciului.Oricum, Parchetul astabilit cã, deºi nu eraadministrator în acte,Alin Simota era unadministrator de fapt.

C e urmãreºteexpertiza

În acest dosar a fostadmisã ºi cererea

privind efectuarea uneiexpertize contabile for-mulatã de inculpatprin apãrãtorul sãu.Iar în acest sens, ma-gistraþii de laJudecãtoria Petroºaniau decis ca expertiza

sã fie efectuatã decãtre expertulMarinela Duma.Documentul financiar– contabil trebuie sãreliefeze dacã înperioada ianuarie2011 - aprilie 2012SC Simar SRLPetroºani a avut

încasãri ºi care estevaloarea acestora,dacã în aceeaºiperioadã SC SimarSRL Petroºani a efec-tuat plãþi ºi care estevaloarea acestora,care este valoarea ta-xelor ºi impozitelor cureþinere la sursã înperioada de referinþã,dacã în aceeaºiperioadã SC SimarSRL Petroºani a viratbugetului de stat taxeleºi impozitele datoratecu reþinere la sursã ºicare este valoareaacestora. În plus,expertiza va mai evi-denþia dacã în perioa-

da ianuarie2011-aprilie2012 SCSimar SRL aplãtit salariilepersonaluluiangajat ºidacã a reþinutcontribuþiileaferente pen-tru bugetul destat; dacãsalariile au

fost plãtit la nivelul netºi dacã au existatdisponibilitãþi bãneºtipentru plata contribuþi-ilor aferente la dataplãþii salariilor; dacã înaceeaºi perioadã

DGFP Hunedoara abeneficiat de recupe-rarea creanþelorbugetare reprezentândstopaje la sursã prinplãþi directe sau prinpoprirea conturilorbancare, care estecuantumul acestorsume; dacã societateaa deþinut resurse mate-riale pentru achitareacontribuþiilor cãtrebugetul de statreprezentând impozitesau contribuþii cureþinere la sursã peperioada ianuarie

2011-aprilie 2012;care este prejudiciulcauzat bugetului destat prin reþinerea ºinevãrsarea în cel mult30 de zile de la sca-denþã a sumelorreprezentând impozitesau contribuþii cureþinere la sursã înperioada ianuarie2011-aprilie 2012,cuarãtarea debitului,dobânzilor ºi a pena-litãþilor de întârziere.Un rezultat al acesteiexpertize, care pre-supune un volum marede muncã, nu vaputea exista mairepede de câteva luni.

Alin Simota a fosttrimis în judecatã îndata de 12 martiepentru evaziune fiscalãîn calitate de reprezen-tant legal al SC SimarSRL Petroºani, preju-diciul calculat fiind de440.972 de lei.

La termenul demarþi în sala de jude-catã, plinã al refuz deapropiaþii sãi, a fostprezent ºi omul deafaceri Alin Simota,arestat într-o altãcauzã, privind coor-donarea unui grupspecializat în actecomise cu violenþã.

Administratori „de paie”

Alin Simota conducea firma SIMAR la umbraunui post de simplu „director tehnic”

D eºi a încercat sã convingã instanþa de judecatã cãnu el era administrator al firmei Simar în perioada

în care anchetatorii susþin cã s-ar fi comis infracþiuneade evaziune fiscalã, omul de afaceri Alin Simota trebuiesã se bazeze acum pe expertiza contabilã care sãreliefeze dacã a existat sau nu prejudiciu. Cei doi mar-tori propuºi de procurori, adicã persoanele indicate deSimota drept administratori, au declarat cã în realitatenu aveau nicio putere decizionalã, fiind doar executanþi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 20144 Actualitate

LuizaANDRONACHE

“Sincer, sunt sur-prins de amploarea pecare a luat-o aceastãsituaþie. Nu m-aº fiaºteptat sã se ajungãatât de departe. Numã consider erou, eramai bine sã rãmânanonim, Sunt mulþicolegi de-ai mei careau fãcut gesturi ºilucruri mai mari ºicare au rãmas înumbrã”, aºa a începutdiscuþia cu pompierulpetroºenean ZoltanGagyi, care este con-siderat un erou, dupãce la finalul luniinoiembrie anul trecut,a salvat viaþa unui bãr-bat aflat în etate dinmunicipiul Petroºani.Seniorul în vârstã de68 de ani, FlorianBorcan, se afla pestradã în zonaHotelului Onix atuncicând i s-a fãcut rãu.Zoltan sau Zoly, cumîi spun apropiaþii, eraîn aceea zonã la acelmoment. Omul potri-vit la locul potrivit. “ Îlcunoºteam pe acestdomn din vedere,

mereu îl vedeam pestradã foarte elegant ºipedant. Atunci, însã,am vãzut cã avea unmers sinusoidal ºi am

fost surprins, pentrucã el nu l-am vãzutniciodatã sã bea cevasau în alt fel decâtfoarte serios. M-amapropiat de el ºi l-amîntrebat cum se simte,moment în care amvãzut cã arãta rãu, erapalid ºi aproape inco-erent. Atunci eu l-amcondus acasã ºi aminsistat sã chem aju-

toare, pentru cã eraclar faptul cã acestdomn era într-o staregravã”, a declarat înexclusivitate pentruCronica Vãii Jiului,plutonierul majorZoltan Gagyi. Defapt, acesta este unom modest, aºa cum îlcunosc toþi apropiaþii.În scrisoarea de mulþu-

mire pe care seniorulde 68 de ani a trimis-o acum câteva zileInspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã, elspune cât de mult l-aajutat tânãrul ºi cãintervenþia acestuia aînsemnat salvarea lui.„Viaþa mi-a dat-oacest tânãr care avenit dupã mine pen-tru cã puterile mã

lãsaserã ºi dacãajungeam sã cad, ar fitrecut toþi pe lângãmine ca pe lângã unbeþiv ºi aº fi murit.Trãiesc datoritã aces-tui tânãr, plâng ºi nuºtiu cu ce aº putea sã-imulþumesc. Considercã scriindu-vã este omulþumire pentru cãmi-a salvat viaþa”, suntcuvinte din scrisoareape care a primit-oºeful ISU Hunedoara,lt. colonel ViorelDemean, care declarãdespre pompierulpetroºenean cã este“un om dedicatmeseriei sale ºi unmodel de acþiune însituaþii limitã”. De alt-fel, ºi superiorii lui pelinie directã de laDetaºamentul dePompieri Petroºani audoar cuvinte de laudãla adreesa acestuia. “

El este un exemplu demodestie pentru toþicolegii lui. Un baiatcare isi vede de treabalui ºi care sepregãteºte încontinuupentru munca pecare o face”, adeclarat AdrianAvram, comandatulDetaºamentului dePompieri de laPetroºani.

U n pompiercu doctorat

Zoltan Gagyi are37 de ani, el a fostîncadrat în ISUHunedoara în anul2006 printr-o întâm-plare fericitã, spuneel. “ Am avut mereuînclinaþii spre acestgen de meserie ºi mi-aplãcut,de aceea amales sã mã fac pompi-er ”, a mai spus

tânãrul, care de altfelar avea ºi multe alteoportunitãþi în privinþacarierei. El a absolvitFacultatea de Mine,Secþia de ConstrucþiiMiniere - InginerieCivilã ºi mai mult,dupã master, el ºi-adat ºi doctoratul,întâmplãtor sau nu,tot în domeniul situaþi-ilor de urgenþã.

Anul trecut, în datade 13 decembrie, elºi-a susþinut teza dedoctorat cu titlul“Evaluarea risculuireferitor la influenþacalamitãþilor în vederea diminuãriiefectelor acestora încadrul activitãþiiagenþilor economicidin Valea Jiului”

În privinþa pla-nurilor de viitor, pompierul spune cãvrea în continuare sãactiveze pe linia situ-aþiilor de urgenþã ºi sãînveþe tot ceea ce sepoate despre acestdomeniu.

Pompierul salvator: “Nu cred cã sunt erou, ci amfãcut doar ceea ce mi-a dictat conºtiinþa”

M odest, eficient ºi la loculpotrivit. Aºa poate fi carac-

terizat Zoltan Gagyi, tânãrul pompi-er din Petroºani care a salvat viaþaunui om anul trecut.

”Am avut discuþii cuconducerea tehnicã aComplexului EnergeticHunedoara, cu domnulAndronache ºi Viºande la Paroºeni. Dacã îndecembrie am realizat40 de mii de tone dehuilã pe luna ianuariene-am angajat sã producem o cantitatede 40-42 de mii detone, cantitate care arasigura necesarulfuncþionãrii termocen-tralei Paroºeni. Noi laaceastã orã furnizãmdoar la termocentrala

Paroºeni întrega cantitate de cãrbune”,a declarat directorulgeneral al SNÎMVJ,Aurel Anghel.

Pentru a asiguracantitatea de cãrbunenecesarã ortacii de laSNÎMVJ lucreazã ºi încursul acestei luni înzilele de sâmbãtã ºiduminicã.

”Nu este niciocapacitate de producþieînchisã, avem douãschimbãri de capacitãþide producþie, dar neasigurãm prin lucrul de

sâmbãtã ºi duminicã sã fim fãrã pierderisemnificative de canti-tate de huilã pe lunaianuarie”, a mai pre-cizat sursa citatã.

În ceea ce priveºtecontractul pe întregulan dintre SNÎMVJ ºiCEH se aºteaptãîntrunirea consiliului de administraþie de laentitatea energeticãcare sã aprobe acestcontract.

”Contractul estesemnat de conducereaSNÎMVJ ºi de CEH,

urmeazã sã fie prezen-tat în Consiliul deAdministraþie ºi sã fieaprobat. Cantitateasemnatã este de 430de mii de tone, lunar

se va negocia preþul în funcþie de evoluþiavaloricã a leului pebursa de mãrfuri”, amai precizat Anghel.

Minerii de la

SNÎMVJ lucreazã non-stop pentru a asiguranecesarul de cãrbunedestinat termocentraleiParoºeni.

Monika BACIU Monika BACIU


D acã furturile de huilãdin vagoane au fost

oarecum anihilate, nu la felse întâmplã cu hoþii de fiervechi. ªi asta o recunoscresponsabilii de la minelecare sunt mai bine mecan-izate ºi care, sunt luate cuasalt de hoþi, cu preþulvieþii.

Hoþii nu se mai dau în lãturi de lanimic, iar cel mai grav este cãaceºtia atacã acum unitãþile miniereaflate în proces de închidere.Numai la Paroºeni, prejudiciul esteenorm ºi poliþiºtii trebuie sã dea deurma unor oamenicare ºi/au pus în jocpropria viaþã.

„Întotdeauna lamina Paroºeni aufost tentativerepetate de furt dincauza gradului marede tehnologizare alminei. Sunt foartemulte elemente,piese metalice dediferite dimensiuni ºimereu tentaþia existãaici. Ultimul furt dela mina Paroºeni a fost în valoarede 2.400 de lei, un cablu care aflatsub tensiune ºi care chiar de a douazi dupã începerea activitãþii (n.rdupã vacanþa de iarnã), a dispãrut.Sub tensiune au lucrat ca niºte pro-fesioniºti, iar ancheta poliþiei e în

curs”, a precizat Aurel Anghel,directorul general al SNÎMVJ.

ªi dacã poliþia are acum de gãsitprofesioniºtii care taie cablurile,fiele ele ºi sub tensiune, hoþii decãrbuni din vagoane se pare cã aucam dispãrut ºi asta ºi pentru cãgarniturile de tren nu mai pãierdvremea în staþii. „În ultima perioadãnu ne-am mai confruntat cu furturile de cãrbuni din vagoane.Am ºi avut o activitate intensã,lucrãm sâmbãta ºi duminica ºi toatãlumea a avut grijã ºi vagoanele aufost distribuite cãtre termocentralãfãrã pierderi semnificative”, a maiadãugat Anghel.

Toate speranþele celor de laminele care se închid sunt puse

acum pe seama noii firme de pazã.Asta pentru cã hoþii nu vor dispãreaatât de repede, mai ales cã minaintrã pe rpogramul de închidere ºiecologizare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Disponibilizãriºi comasãri de

personal2 56 este numãrul minerilor

care se disponibilizeazã înacest an de la minele neviabile.Locul lor va fi luat de alþii, aºaîncât inspectorii ITM care facverificãrile în subteran sãnu constate cã un omface mai mult decâtpoate.

În proiectul debuget pentru acestan sunt prinse ºisumele aferenteminerilor care vorpleca din sistem. Astapentru cã în acest an altecâteva sute de oameni vor pãrãsisistemul minier, ca disponibilizaþi.

„În proiectul de buget pe care l-am propus avem prevãzute 256de persoane pentru trimestrul IV alanului 2014, pentru a putea sã nerealizãm atât cantitatea de cãr-bune, cât ºi lucrãrile de închidereprevizionate pe anul 2014. În cei256 de disponibilizaþi se va pãstraraportul direct - indirect productiviºi inclusiv cel pentru TESA ºi per-sonalul administrativ, la fel ca ºi ladisponibilizãrile de anul trecut, aºaîncât sã nu avem perturbãri înactivitatea de zi cu zi”, a precizatAurel Anghel, directorul general al

SNÎMVJ, care spune cã oameniivor pleca, dupã ce societatea îºi vaonora contractul de producþie pecare îl negociazã.

ªi inspectorii ITM din ValeaJiului le-au pus în vedere celor dela minele Petrila, Paroºeni ºiUricani cã, dacã fac disponibilizãri,sã redimensioneze personalul aºaîncât un muncitor sã nu primeascãmai multe sarcini, decât poate exe-cuta. Directorul general alSocietãþii de Închideri de Mine

spune, însã, cã a ºi gândito strategie ºi cã acest

fapt nu va fi posibil.„Primele mãsuri pecare le-am luat suntlegate de numãrulde disponibilizaþi,care a fost mai

mare de la Petrila, eiavând cele mai puþine

capacitãþi de producþieºi, între timp, au fost trasfer-

ate 50 de posturi productive ºi 15indirect productive, cãtre MinaParoºeni, mina cu ponderea ceamai mare în producþie”, a mai aãu-gat Anghel..

Minerii care vor pleca din sistemla toamnã se pot trece acum pe lis-tele de disponibilizare ºi, cel maiprobabil cã vor fi dintre cei care sepregãtesc sã iasã la pensie. În plus,pentru a face faþã necesarului,pânã atunci, ortacii vor da, înmedie, cam 40.000 de tone dehuilã lunar, huilã care va ajunge laTermocentrala Paroºeni.


Hoþii furã de la minã ºi piese sub tensiune

Lucreazã foc continuu pentru a asigura cãrbuneleN u mai puþin de 42 de mii de tone de huilã este cantitatea

de cãrbune pe care Societatea Naþionalã de Închideri MineValea Jiului vrea sã o livreze Complexului Energetic Hunedoaraîn cursul acestei luni. Cei de la CEH au solicitat SNÎMVJ sãmãreascã producþia de huilã pentru a nu fi necesar un import.

MaximilianGÂNJU

Zeci de familii dinmunicipiul Petroºani,care au ca principalãsursã de venit stimu-lentul pentru creºtereacopilului, banii din alo-caþii, ori plata pentrucreºterea copilului,sunt revoltate dupã cebanii pe care trebuiasã-i primeascã auîntârziat mai bine depatru zile. Oamenii arfi trebuit sã intre înposesia banilor în datade zece ianuarie a.c.,însã poºtaºul le-a spuscã nu s-au primitcupoanele pe bazacãrora sã se facãplãþile. Întârzierea afost cauzatã deAgenþia Judeþeanãpentru Plãþi ºiInspecþie SocialãHunedoara le-au spusaceºtia beneficiarilor.Conducerea instituþieiîi contrazice însã, iardirectorul executivOctavian Bãgescuspune cã agenþia pecare o conduce nicimãcar nu se ocupã cu

tipãrirea ºi distribuireacupoanelor pe bazacãrora poºtaºii împartbanii. „Noi nici mãcarnu vedem acelecupoane, nu are tre-abã Deva cu acelecupoane. Acum amîntrebat la Poºtã ºi mis-a spus cã nu existãcupoane greºite, iarastãzi (n.r. marþi)urmeazã sã intre banii.Poºta trebuie sãelibereze banii deastãzi (marþi), nu deieri (luni) pentru cãnumai ieri s-au plãtitbanii. Ei se plãtescatunci când vin ºi aºaau venit acum.Greºelile nu sunt lanoi”, a precizat direc-torul executiv alAgenþiei Judeþenepentru Plãþi ºiInspecþie SocialãHunedoara, OctavianBãgescu. Numai cã,de la Oficiul Poºtal dinPetroºani, ieri, benefi-ciarilor li s-a spus cãbanii au intrat dar maidureazã cel puþin o zipânã când va începeîmpãrþirea lor de cãtrepoºtaºi pentru cã este

nevoie de timp pentrua fi reverificat fiecarecupon în parte. „Acestlucru se întâmplã doarcu familiile care

primesc banii prinpoºtã, cei care îi iau

pe card nu au acesteprobleme. Chipurile,

se fac verificãri pesteverificãri, însã în reali-tate poºtaºii îºi fac tre-aba cum ºi când auchef. De aceea PoºtaRomânã are renumelepe care-l are. Unii din-tre beneficiari îºi vorprimi banii peste osãptãmânã timp încare pe nimeni nuintereseazã cu ce-ºihrãnesc copiii”, spuneunul dintre beneficiari.


DianaMITRACHE

Silvana Capriº,managerul unui astfelde cabinet din ValeaJiului, susþine cãmãsura este una carecertificã astfel calitateaserviciilor ºi le dãangajatorilor ogaranþie în plus.

„ªi angajatorii ºi

angajaþii pot fi sihuricã actele sunt eliberatede specialiºti ºi cãexistã un for puterniclegislativ, cum esteColegiul Psihologilor,iar acest act este multmai responsabilizat”, adeclarat SilvanaCapriº, psiholog.

Potrivit noilor reglementãri, acteleprofesionale emise de

cãtre psihologi suntînregistrate în

registrele profesionaleºi se securizeazã prinaplicarea în modobligatoriu a timbrelorprofesionale.

Toate aceste actesunt valabile numai în condiþii desecurizare, cu un astfel de timbru.

Monika BACIU

Potrivit respons-abililor SUP, dacãanul acesta se vaobþine finanþarealucrãrile propriu-zisevor fi demarate.

”Este vorba deprima parte a proiec-tului care presupuneproiectarea pentru totce se face, parte carea început deja. Încondiþiile în care se vaobþine finanþarea ºipentru anul 2014 înmod normal proiectul

trebuie sã continue cupartea efectivã delucru din teren”, adeclarat managerul

SUP, medicul AlinVasilescu.

Pentru proiectul dereparatii capitale la

clãdirea spitalului cos-turile vor fi de 10 orimai mari decât laambulatoriu, undevala circa 40 de mil-ioane de euro. Acestibani nu vor mai veni

pe fondurieuropene, cide la Guvern.Spitalul deUrgentã dinPetrosani arenevoie dereparatii, pen-tru cã desi de-alungul anilor s-a mai fãcutceva pe ici peacolo, o reabil-itare asa cumtrebuie, nu aexistat nicio-

datã. Asta vizeazãproiectul finantat cubani de la Guvern.

Adeverinþele de la psiholog, atestate din 2014

O rice adeverinþã eliberatã de psihologi va avea ºiun timbru ºi, în plus, activitatea acestor cabinete

este certificatã încã o datã. Totul a intrat în vigoare ladata de 1 ianuarie a anului 2014, când fiecare cabinetsocio-pishologic este obligat sã emitã adeverinþeleînsoþite de astfel de dovezi.

Spitalul de Urgenþã din Petroºani aºteaptãfinanþarea pentru reparaþiile capitale

U n nou an, noi speranþe. Reprezentanþii Spitaluluide Urgenþã din Petroºani sperã ca anul acesta sã

fie demarate lucrãrile de reparaþii a unitãþii medicale.40 de milioane de euro este valoarea proiectului pentrureparaþiile capitale de la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, iar banii ar trebui sã vinã de la Guvern.

Alocaþii întârziate ºi nervi întinºi la maximA locaþiile copiilor dar ºi alte plãþi destinate creºterii

copilului cum ar fi stimulentele, au întârziataproape o sãptãmânã spre nemulþumirea beneficiarilor.Banii au venit cu întârziere de la minister, însã poºtaºiidin Petroºani au prelungit agonia.

Cronica Vãii Jiului | Mieruri, 15 Ianuarie 2014 Actualitate 7

Monika BACIU

”Din datele pe carele-am centralizat, lanivelul anului 2013 înjur de 80 de mii de leiau fost alocaþi dinbugetul Serviciului deadministrare aDomeniului Public ºiPrivat pentruînlocuirea elementelorde mobilier stradalcare au fost vandal-izate, este vorba decoºuri de gunoi, jar-diniere, bãnci”, adeclarat Dorina Niþã,

viceprimarul municipi-ului Petroºani.

Banii alocaþi pentrurepararea stricãciu-nilor sunt ”aruncaþi”din bugetul local,buget la care con-

tribuie, teoretic, toþicontribuabilii. Dinaceste sume ar puteafi realizate alte lucruripe raza localitãþii.

”Fiecare leu cheltuiteste un leu irosit atun-

ci când este folositpentru a înlocui anu-mite lucruri atuncicând am putea sã nule cheltuim prin simplalor pãstrare. Dacã amavea grijã de ceea ceavem aceºti bani arputea fi redirecþionaþiîn alte scopuri. Avematât de multe prioritãþila nivelul municipiuluiPetroºani, dorim sãrealizãm parcãri,dorim ca sã realizãm oserie de lucruri, dorimsã extindem reþeauade iluminat din

municipiul Petroºani,canalizarea. Suntatâtea lucruri cã nuºtim ce este prioritar.Fiecare zonã, fiecarestradã are propria luiprioritate ºi aceºti baniconstituie pentru noi orisipã”, a mai precizatsursa citatã.

Chiar dacã stricãci-uni au fost multe ºiînsemnate din punctde vedere financiar nua fost identificat niciunfãptaº.

”Ceea ce îi priveºtepe cei de la Poliþia

Localã nu au prinsnicio persoanã. Acesteacte nu se fac atuncicând este lume pestradã, la lumina zilei,nu se fac atunci cândtrece cineva pe stradã.Ei în general sunt feriþiºi nu au fost identifi-cate de patrulele dinteren ºi recunoaºtemcã sunt insuficientepentru întreg municip-iului Petroºani, iar înzona care este moni-torizatã acest lucrueste cunoscut, iaracolo nu prea seîntâmplã astfel de actede vandalism. Acestelucruri se întâmplã înzonele mai puþin lumi-nate sau la cãdereanopþii”, a mai spusviceprimarul municipi-ului Petroºani.

Anual la Petroºanise alocã sume impor-tante de bani pentru arepara sau înlocuianumite obiecte demobilier stradal careau ”picat” pe mânavandalilor.

CarmenCOSMAN

Dupã ce a aflatchiar de la datornicicã, pentru un leu dato-rie sunt nevoiþi sãplãteascã înzecit,directorul SC ApaServ

Valea Jiului SA, CostelAvram, a decis sã înfi-inþeze o nouã struc-turã în cadrul soci-etãþii, aºa încât execu-torii judecãtoreºti sãpoatã fi eliminaþi dinschema de recuperarea creanþelor. Este

vorba despre Biroul deRecuperare aCreanþelor, deservitdirect de angajaþiisocietãþii, care are toc-mai menirea de acolecta sumelerestante, utilizând cãilelegale pe care le au la

dispoziþie. „Am modi-ficat organigrama SCApaServ Valea Jiului,pentru a eficientizaactivitatea de strân-gere a debitelor. Euam încredere cã prinacest Birou, oameniide la ApaServ vor fimai aproape de bene-ficiarii noºtri care nuºi-au plãtit datoriile ºicred cã într-un timpfoarte scurt vom puteacreºte gradul deîncasare a debitului pecare încã îl avem, de

160 de miliarde de leivechi. Am fãcut acestlucru ºi datoritã faptu-lui cã anul trecut auvenit doi bãtrâni de laVulcan care, pentru190 de lei au fost daþiîn judecatã. Când auvenit la mine, dejaoamenii plãtiserã1200 de lei cãtreexecutorul judecã-toresc ºi încã maiaveau de platã. Nu potsã asist pasiv la jafulpe care îl fac uniiexecutori numai de

dragul de a seîmbogãþi ºi atunci amdecis cã cel mai bineeste sã avem noiBiroul de RecuperareCredite”, a explicatCostel Avram.

Noua structurã va fideservitã de 9 per-soane, acre vor mergeºi vor sta de vorbã cucei care nu îºi achitãfacturile restante, iarîmpreunã sã gãseascãsoluþii pentru a nu semai apela la acþiuni îninstanþã ºi, ulterior, alexecutorii judecãtoreºticare au drept romrecuperarea datoriilor,contra unor taxeîmpovãrãtoare.

Executorii judecãtoreºti, eliminaþi din „lanþul trofic”al datoriilor cãtre ApaServ

E xecutorii judecãtoreºti nu îºi vor mai puteaîngroºa conturile pe spatele sãrmanilor care au

datorii cãtre operatorul de apã ºi canalizare din ValeaJiului. Noua structurã înfiinþatã ca urmare a uneidecizii interne a directorului Costel Avram îi eliminã peexecutori dina cest lanþ al datoriilor.

80.000 lei, valoarea obiectelor distruse pedomeniul public din Petroºani

80de mii de lei au fost alocaþi anul trecut pentruînlocuirea coºurilor de gunoi ºi a bãncilor vandal-

izate sau pentru înlocuirea jardinierelor furate. Aceastaeste suma alocatã de municipalitatea de la Petroºanipentru lipsa simþului civic de care dau dovadã unii din-tre cetãþeni. În fiecare zi, în diferite zone ale localitãþiipot fi vãzute coºuri de gunoi rupte sau alte obiecte demobilier stradal vandalizate.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Andreea-IleanaDanielescu, cercetãtorºtiinþific gr.II, Institutulde Cercetãri Economice,UCDC, spune în scrierile sale despreEminescu, cel care ulterior a fost redus latãcere, pentru cãprezenta un real pericolla adresa politicienilorparveniþi:

”Extrem de critic laadresa nonvalorii, aimposturii, a lipsei demoralã în exercitareaprofesiei, autorul„Epigonilor” nu sesfieºte sã înfiereze atitudinea celor care,profitând de anumiteîmprejurãri, „nu învaþãnimic, ci fac politicã”,întrucât „drepturileimprescriptibile, liber-tatea alegerilor, respon-sabilitatea ministerialã,suveranitatea poporuluisunt cuvinte care seînvaþã pe de rost într-unsfert de ceas ºi care îlridicã pe om la noi înþarã, fãcând de prisosorice muncã intelectu-alã”. Sunt, astfel, vehe-ment criticaþi politicienii,magistraþii, avocaþii, profesorii din ºcoli ºifacultãþi, fiecare individcare, nu-ºi face datoriafaþã de societate.„Plebea de sus facepoliticã, poporul de jossãrãceºte ºi se stinge dinzi în zi de mulþimeagreutãþilor pe care le arede purtat pe umerii lui,de greul acestui aparatreprezentativ ºi administrativ care nu sepotriveºte deloc cu trebuinþele lui simple ºicare formeazã numaimii de pretexte pentruînfiinþare de posturi ºiparaposturi, de primari,notari ºi paranotari, toþiaceºtia plãtiþi cu bani

peºin din munca lui, pecare trebuie sã ºi-ovândã pe zeci de aniînainte pentru a susþinenetrebnicia statuluiromân”.

Articolul antologic alpãrintelui jurnalismuluiromân de atitudine,marele gazetar si gândi-tor naþional MihaiEminescu, este ultimulsãu articol apãrut în“Timpul”, 29 iunie1883, scris înainte de afi arestat ºi transformatîn primul ziarist romândeþinut politic ºi tratatpsihiatric ca formã deeliminare a sa din viaþapublicã.

M ihaiEminescu:

Pentru libertateapresei

Victoria în alegeri,

îngenunchierea naþiuniiînaintea puterii uzurpa-toare, deºteaptã ºiapetituri tiranice, printre care pretenþiu-nea, mai-nainte detoate, de a fi aprobat ºiaplaudat uzurpatorulîn faptele sale, pe toatecãile. E logic într-ade-vãr ca, dupã un câºtigsã se urmãreascã unaltul, ºi în fine tot,spre deplina satisfacþi-une a acaparatorului.Regimul dobândisedarea din mânã ºi chiardin picioare, a celor ce poartã numele demandatari ai naþiunii;astfel dispune el la discreþiune de toatãputerea în stat, fãcândori ºi ce vrea fãrã a ficontrolat ºi nu segândeºte decât lamijlocul de a se întãriîn aceastã situaþie dedesfãtare ºi rãsfãþ.Singurul lucru asupra

cãruia n-a putut încãtriumfa a rãmas numaipresa, ºi aceasta seconsiderã, credem, decãtre regim, cu atâtmai nesuferitã, cu câtel, în exerciþiul puteriidiscreþionare, a trebuitsã devinã nãzuros,adicã supãrãcios dinlucru de nimic.

Presa, pentruomnipotentul nostru

regim, cu strigãtele ei,cu lamentele ei conti-nue, îi face negreºitefectul unei hãrãitoaredin Braºov, care prinscârþâitul ei strident dãcrispaþiuni nervoase.Neapãrat dar cã sesimþea ºi nevoia de apune în practicãmijlocul prin care sã senãbuºeascã þipãtul con-tra trãdãrii ºi contrafãrãdelegilor regimului,

spre a fi liniºtit în dom-nia sa absolutã. Însã,ca contra a tot rãul cecatã a fi combãtut, aºaºi contra presei catã sãse uzeze de armeîndestul de eficace de ao învinge. Ei bine, carear fi fost acelea ?

Dacã întru abatereaconstiinþei alegãtorilor,s-au dovedit cele maieficace arme: corupþi-unea, frauda,ameninþarea; dacã cuacestea s-a putut resp-inge opoziþiunea de laexercitarea controluluiasupra puterii; debunãseamã cã ele n-auputut nimic contra pre-sei, pe cât timp aceas-

ta, în majoritatea ei,este în opoziþiune cuguvernul, bucurându-sede sprijinul public.Armele ce numirãmsunt într-adevãr numaibune pentru cei cubucate pe câmp ºi pen-tru cei cu copii decãpãtuit, ori pentruaceia care ei înºiºiurmãresc un folosdirect, nepãtrunºi fiindde datoria de cetãþeanºi de sânþenia votuluice li s-a încredinþat;dar, cât pentru per-soana jurnalistului,hârºit în luptã ºiîndãrãtnic în profe-sarea principiilor, suntcusture fãrã tãiº.

Contra presei ºijurnalistului a cãtatregimul sã recurgã laacte de rãsbunare; ºi aºa, dupã ce cã aintentat proces depresã, prin Creditulfunciar rural, unuiadintre organele de publi-citate care au cutezat sãformuleze acuzaþiunespecialã contra neregu-laritãþilor de la zisulcredit; dupã ce cã înacest proces de presã acãtat sã sustragã pejurnalist de lajudecãtorii sãinaturali, juraþii,ºi l-au târâtdinaintea tri-bunalelorguvernului,recomandândacestora sã sedeclare com-petente ºi recompensândpe magistraþiicare au avut lipsãde scrupul pentrujustiþie ºi s-au supustrebuinþei regimului;acum a mers cu iuþealapentru a prescrie chiarexpulzarea directoruluiacelui jurnal, a d-luiGalli, adicã fundatorulfoii franceseL’Independenceroumaine pentru cãacesta este strãin neîmpãmântenit încã.

În cazul de faþã

guvernul, care este evident cã a voit sãloveascã în existenþajurnaluluiL’Independenceroumaine , s-a folositde o lege decretatã dedânsul acum doi ani, ºicare priveºte petrecereastrãinilor în þarã. Dacãvom þine socotealã demobilul care a dictatfacerea acelei legi, nuvom putea scuza

dispoziþiunea de expulsare luatã în pri-vinþa d-lui Galli, pentrucã într-adevãr ea nu afost conceputã decâtsub impresiunea asasi-natului comis asupraÎmpãratului AlexandruII ºi în spiritul de a

combate ºi a depãrtade þara noastrã aceleparazite care îºi cautãexistenþa din acte deteroare, pe strãinii fãrãcãpãtâi pe nihiliºti maiales, în vreme ce directorul jurnaluluifrancez L’Independenceroumaine era aici unmuncitor liniºtit, stabilitde mai mult timp înþarã ºi exercitând în asociaþia cu românicomerciul de tipograf,îndeosebi de calitatea sa de jurnalist.

Când însã ne vomaminti de împrejurareacã numitul director alfoii L’Independenceroumaine a fost încurajat ºi susþinut ca

jurnalist chiar decãtre guvernul

actual, când vomaminti aci cã dl.Galli, prin unalt jurnal fundat dedânsul,L’Orient, adebutat înþara noastrã

ca sprijinitor al politicii

guvernului, atunci desigur cã se

va vedea ºi mai bine câtde necuvincioasã este dis-poziþiunea de expulzarede acum. Ce fel?

Pentru ca sã cânteguvernul, un strãinpoate fi tolerat ºi încu-rajat, iar de a-l criticanu? Atunci se neagãfãrã rezon principulechitãþii care nuadmite dreptul ciuntit,care nu poate admitefacultatea de a zice da

fãrã a o admite peaceea de a zice ba. Unadin douã: ori strãinuldintru început nu esteînvoit a face politicã înþarã, ºi atunciînþelegem raþiuneaunei dispoziþiuni deexpulsare când ºi-a per-mis el a face politicãlocalã; ori cã, dacã s-atolerat odatã strãinuluid-a face politicã guver-namentalã, urmeazã ai sa tolera sã facã ºipoliticã de opoziþiune.Fapta de la început aacestui guvern cu dl Galli, îl obliga la toleranþa lui în urmã.

Dar credem cã nu este nevoie a argu-menta mult, spre aconvinge despre urâtapornire a guvernuluiasupra presei. Trebuiesã-l aºteptãm de acumla alte mãsuri ºi maiodioase, pentru cãpanta este alunecoasãºi nu are piedicã pânã-n prãpastie. Cât pentrupresã, am putea sã-lasigurãm pe regim cãoricât de cumplite ar fiactele sale derãzbunare, nu va fi înstare nici el a abateunele caractere tari cese gãsesc într-însa, ºiteamã ne e cã, cãutândvictoria peste tot, vapierde ºi cea dejacâºtigatã în mon-struoasa sa pornire dea-ºi subjuga ºi presa.

(Timpul, Buc. 8(1883), nr. 142, iunie29, p. 1. S)

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

MIHAI EMINESCU – primul ziarist român deþinut politic

M ihai Eminescu este consideratpãrintele jurnalismului de

atitudine, dupã genialitatea sa poeticãºi filozoficã. Ziua de 28 iunie 1883 esteultima zi de lucru a ziaristului MihaiEminescu, în redacþia „Timpul”. A fostziua când temutului publicist i-a fostluat dreptul de a mai activa în rândulpresei, pentru atitudinea sa tranºantãîn ceea ce înseamnã moralitateaîntregii societãþi, în special cea politicã, fiind arestat…

Au ales câte o poezie,care le-a plãcut maimult, au pus-o într-unplic, iar miercuri, 15

ianuarie, ea va ajungela un locuitor almunicipiului Petroºani.Aºa vor sã întâmpine o

astfel de zi ºi sã îi deaimportanþa cuvenitãmarelui nostru poet

naþional, copiii de lacolegiul ce îi poartãnumele. ªi asta nu e tot

ce vor face ei. „Colegiulnostru este pregãtit cuo serie de manifestãri,

mai ales la gimnaziu,unde vor avea locmai multe mani-festãri. Copiii aupregãtit o serie depoezii, în primulrând ºi vom face ºi oacþiune ineditã.Copiii vor copia,fiecare câte o poeziede Mihai Eminescu,o vor pune într-unplic ºi o vor duce lacutiile poºtale alecetãþenilor. Vompromova astfel, dacãmai este cazul, dar le

reamintim oamenilor deacest reper cultural alþãrii noastre ºi copiii voravea ocazia sã parcurgãoperele”, a declaratRobert Hummel, directorul adjunct alColegiului MihaiEminescu din Petroºani. În cutiile de poºtã vorajunge atât poezii con-sacrate, cât ºi cele decare oamenii au auzitmai puþin. În plus, toatãºcoala va fi în sãrbã-toare la împlinirea celor164 de ani de lanaºterea lui MihaiEminescu.


Eminescu vineprin poºtã

N u vã speriaþi, dacã în 15 ianuarievã treziþi cu o poezie de-a lui

Mihai Eminescu în cutia poºtalã! Este o idee pusã în practicã de eleviiColegiului Teoretic Mihai Eminescu,din Petroºani, care au o serie de activitãþi dedicate marelui poet.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 201410 Politic

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

În urma demisiilorde la vârful conduceriiPSD Petroºani,respectivvicepreºedintePSD&OFSD MarianaPopa, preºedinteOFSD MargaretaBurduf ºi membrul înBiroul OFSD RamonaGoia, la Petroºani, asosit, luni, conducereajudeþeanã a PSD -preºedintele ºi deputat-ul Laurenþiu Nistor,preºedintele executiv ºideputat CristianResmeriþã ºi secretarulexecutiv al PSDHunedoara EmilRiºteiu.

ªedintele celor douãbirouri politice locale –OFSD ºi PSD - au fostreluate, pentru cã sâm-bãtã conducerea de laPetroºani a numit

interimari, în urmademisiilor, pe repedeînainte fãrã sã seîntrebe de ce.

ªedinþa reunitã a fost extrem defurtunoasã, social-democraþii de laPetroºani ºi-au expusrãspicat ºi deschissupãrãrile la adresaconducerii lor, respec-tiv la adresa lui IoanRus, preºedintele orga-nizaþiei Petroºani, darºi la adresa altor mem-bri care nu înþeleg cã oorganizaþie de partidnu este o moºie, iarcolegialitatea trebuiesã fie liantul care îiþine uniþi. Într-atât dedure au fost dezbaterileºi de dureroase ade-vãrurile spuse încâtunora li s-a fãcut rãu,

alþii au fãcut crize defurie, alþii au ameninþatcu demisii ieºind furtunos din salã etc.

Ca sã gestioneziasemenea tensiune trebuie sã fii extrem deabil ºi cu autoritate.Nistor Laurenþiu ºiechipa judeþeanã auascultat cu rãbdare, aucerut lãmuriri, exem-ple, dovezi, drept pentru care ºedinþa s-aîntins pe ore bune înnoapte. ªi cum unei

organizaþii nupoþi sã-i impuimãsuri pentrucã existã risculde a nu obþinenici un rezultatprin respin-gere, Nistor,Resmeriþã ºiRiºteiu aucerut pro-puneri desoluþii.

Demisionarelor li s-a cerut sã renunþe lahotãrârea lor de ademisiona ºi sã revinãîn funcþii ºi s-a purcesla negocieri. De pre-cizat cã Mariana Popa,unul dintre cei maiactivi oameni ai PSD,a invocat la momentuldemisiei lipsa organi-zaþiei din viaþa publicã,lipsa de atitudine aPSD Petroºani,coborârea stacheteimuncii de partid la unnivel îngrijorãtor prinintrigi ºi minciunã ºialungarea valorilor.

Mariana Popa aspus cã se întorce înorganizaþie cu condiþiaca PSD Petroºani sãfie într-adevãr con-dusã, sã aibã prestanþãºi credibilitate prinrespectarea cuvântuluidat în faþa cetãþenilor.Ca urmare, aceasta a

propus o conducerecolectivã, o echipã for-matã din Radu Sorin,George Artur Gãman,Costel Postolache ºi

Ioan Rus ca ales alorganizaþiei.

Propunerea a susci-tat discuþii, dezbateri,dar vorba conduceriijudeþene: ca sã vindeci

o bubã, trebuie întâi são cureþi ºi acest lucrueste dureros.

ªi cum raportul depro ºi contra era vãditîn favoarea uneiechipe în fruntea PSDPetroºani, LaurenþiuNistor a fost de acordcu aceastã propunere,la fel ºi restul liderilorjudeþeni – CristianResmeriþã ºi EmilRiºteiu.

Echipa de condu-cere are ca sarcinãdinamizarea organiza-þiei de la Petroºani,sudarea relaþiilorinterumane ºi sto-parea pierderii energi-ilor în intrigã ºi bârfã.

”Am spus cã revinasupra demisiei încondiþiile în care dl.Ioan Rus este de acordsã conducã PSDPetroºani în echipã cudomnii Radu Sorin,Artur Gãman ºi CostelPostolache. Am pro-pus acest lucru pentruca PSD Petroºani sãse reabiliteze în faþacetãþenilor Petroºaniu-

lui ºi sã se comporteca un partid adevãrat”– a declarat MarianaPopa, vicepreºedintePSD&OFSDPetroºani.

Demisiile din PSD Petroºani negociate la sânge –trupã de comando la conducerea organizaþiei

C onducerea judeþeanã a PSD a popositore lungi la Petroºani în urma celor

trei demisii din funcþii de conducere dinmotive bine susþinute. Laurenþiu Nistor,preºedinte PSD Hunedoara, CristianResmeriþã, preºedinte executiv ºi EmilRiºteiu, secretar executiv, au asculat, au provocat la adevãr ºi deºertareanemulþumirilor, au negociat cu demisio-narele ºi au hotãrât o conducere colectivã,o echipã formatã din Radu Sorin, ArturGãman, Costel Postolache ºi Ioan Rus, înurma propunerii fãcutã de Mariana Popa.Demisiile au fost retrase dupã ce s-ahotãrât dinamizarea organizaþiei de laPetroºani.

La Petroºani a avutloc ºedinþaComitetului teritorialJiu – Olt al AsociaþieiRomâne a Apei ºi, înacelaºi timp, a avutloc ºi ºedinþa ComisieiJuridice, la care auparticipat 36 de juriºtide la aproape toatesocietãþile de apã dinRomânia.

Au fost luate în discuþie problemeleprincipale cu care seconfruntã fiecare societate în parte,probleme organiza-torice, dar pe ordineade zi s-a aflat ºialegerea unuivicepreºedinte, dupãce unul dintre celedouã posturi a rãmasvacant. Iar noulvicepreºedinte alComitetului teritorialOlt – Jiu a fost alesdirectorul SC ApaServValea Jiului SA,Costel Avram. „Estepentru prima datãcând un reprezentantal SC ApaServ ValeaJiului ocupã postul devicepreºedinte alComitetului Teritorial.Luna viitoare vomavea prima ºedinþã, laSibiu. Se vor discutaproblemele cu care neconfruntãm, noi soci-etãþile de apã ºi

Administraþia BazinalãJiu, iar ulterior noi leridicãm la GuvernulRomâniei. Luãm îndiscuþie atât proble-mele cu care se con-fruntã societãþile, darºi oamenii, beneficiariinoºtri”, a declaratCostel Avram.

S perã sãrezolve ºi

problema þapinari-lor care tulburãapele pe Jieþ

ªi dacã tot a ajuns în structura deconducere a ARA,Comitetul teritorial Jiu– Olt, directorulApaServ sperã sãgãseascã ºi calea pen-tru rezolvarea uneiadintre cele maispinoase probleme cucare se confruntã soci-etatea de apã dinValea Jiului, respectiv

cea a poluãrii apelorde cãtre cei ceexploateazã lemnul ºifolosesc firul apei înloc sã-ºi construiascãpodeþe, aºa cumprevede legea. „Au început din nouproblemele pe Jieþ cucei care exploateazãlemnul în zonã.

Turbiditatea apeieste foarte mare ºi,din nou, suntemnevoiþi sã cheltuimfoarte mulþi bani pen-tru a aduce apa laparametri optimi”,adeclarat CostelAvram. El spune cãþapinarii nu respectãreglementãrile legale,iar problema nu s-arezolvat în ciudanumeroaselor inter-venþii ale Gãrzii deMediu sau a altorinstituþii abilitate.„Amenajarea depodeþe costã niºtebani pe care ei nu vorsã-i cheltuiascã ºiatunci trec lemnul prinapã. Iar din acestmotiv apa care ajungela noi, la staþia de laJieþ, este tulbure ºi nupoate fi folositã aºa.Am fãcut nenumãrateadrese cãtre toateinstituþiile abilitate, dar problema nu s-a rezolvat”, a maispus directorulApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 2014 Actualitate 11”Am renunþat la

demisie pentru cã laconducerea organiza-þiei noastre este acumo echipã ai cãreioameni se respectãrespectând pe cei dinjur ºi nu ar admite sãmeargã lucrurile capânã acum. Amconvingerea cã activitatea politicã vaînvia, dar mai ales credcã limbajul ºi situaþiilesuburbane nu vor maifi încurajate ca pânãacum” – a spusMargareta Burduf,preºedinte OFSDPetroºani.

O scenã jenantã,care a durat minutebune, s-a consumatdupã afirmaþia lui IoanRus cã Mariana Popapleacã la PNL neadmiþând cã el estecauza relelor din organizaþie, în sensulcã nu-ºi face datoria de

lider, ci dimpotrivã.Rus zicea ba eºti PNL-istã, Mariana Popaspunea ba nu sunt, ºtiþidumeavoastrã mai bineca mine ce vreau ºi cefac? Costel Avram esteºeful meu direct pelinie de serviciu ºi nuam motive ”sã-i dau înfrezã”, dimpotrivã!

Pentru a dovedi cãeste trup ºi suflet alã-turi de partid, ºi pentrucã Margareta Burdufîncã nu reveniseasupra demisiei lamomentul discuþiei,vicepreºedinta demi-sionarã din funcþie aanunþat cã va candidala preºedinþia organi-zaþiei femeilor social-democrate.

ªi ca un fãcut, dinmapa Marianei Popa a

cãzut o invitaþie veche- pãstratã ca dovadãpentru a combateacuzele pe care i leaducea Ioan Rus - dela PNL la conferinþalor de la Petrila.Nepierzându-se cufirea, aceasta a pusînscrisul în faþa luiLaurenþiu Nistorexclamând: pentru aºaceva sunt numitã tra-

seistã. Nistor a precizatcã ºi el dã curs invitaþi-ilor celorlalte partide,pentru cã aºa este nor-

mal. În acel momentMariana P. i-a replicat:înseamnã cã ºi dumneavostrã sunteþitraseist ca mine (în viziunea lui Ioan Rus –n.n.)

Deºi obosit deluptele lungi dinºedinþa de la Petroºani,deputatul ºi preºedin-tele PSD filiala judeþului Hunedoara,Laurenþiu Nistor, ne-arãspus la întrebãri cumult umor.

Rep: Care esterezultatul ºedinþei dinseara aceasta?

Laurenþiu Nistor:Fetele ºi-au retrasdemisiile. E bine.

Rep: Însemnã cã aþinegociat ºi le-aþi oferitceva…

Laurenþiu Nistor:Daa, le-am oferitdragostea mea din totsufletul…. ca unpãrinte adevãrat (râdeºugubãþ -n.n.)

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Problema þapinarilor de pe Jieþ poate ajunge la Guvern

Costel Avram, noul vicepreºedinte al Comitetului Teritorial Olt – Jiu

al Asociaþiei Române a Apei

C ostel Avram, directorul general al SC ApaServ ValeaJiului SA, este noul vicepreºedinte al Comitetului

teritorial Olt – Jiu al Asociaþiei Române a Apei. Iar acestaspreã cã noua funcþie îl va ajuta sã rezolve ºi problematuribiditãþii mari a apei care ajunge în staþia de la Jieþ, probleme cauzate de cei ce exploateazã lemnul în amonte.


T ânãra din Petroºanicare în luna mai a

anului trecut ºi-a arun-cat cu sânge recebãieþelul nou-nãscut laghenã, sperând cã aºa vascãpa de el, va afla joidacã rãmâne cu pedeapsa pronunþatã deTribunalul Hunedoaraori va îndupleca magis-traþii sã îi reducãpedeapsa.

Dosarul se aflã la Curtea de Apel Alba Iulia,iar judecãtorii de aici auanalizat apelul formulat ceCecilia Vormair ºi la ultimul

termen de judecatã, care aavut loc luni, au decisamânarea pronunþãrii pentru data de 16 ianuarie.

La Tribunalul Hunedoara,Cecilia Vormair a primit opedeapsã de 6 ani cu exe-cutare pentru cã a încercatsã-ºi ucidã cu sânge recebebeluºul nou – nãscut.Micuþul însã s-a luptat pentru viaþa lui, a scâncit cuultimele puteri, iar un angajat de la Serviciul deSalubritate l-a auzit ºi l-a sal-vat.

O perioadã bebeluºul astat într-un centru de plasa-ment din Hunedoara, iaracum a ajuns la bunica lui

acasã, mama femeii care i-aîngrozit pânã ºi pe ancheta-torii care au spus cã tânãraare cu adevãrat profilul uneicriminale. Reamintim cã lafinele lunii mai, muncitoriide pe maºina de gunoi, auvrut sã încarce deºeuriledintr-un tomberon dinCartierul Aeroport –Petroºani, iar unul dintreoameni a auzit un scâncet.S-a uitat în ghena de gunoicu gândul cã e un câine sauo pisicã pe care sã-i salveze,aºa cum a fãcut ºi altãdatã, dar a rãmas înmãrmu-rit: între pungile de gunoiera un nou-nãscut.Copilaºul a fost dus imediat

la spitalul din Petroºani ºimedicii care l-au consultatau spus cã e în afaraoricãrui pericol. Mai multefamilii ºi-au anunþat intenþiade a-l înfieze, impresionatede drama bebeluºului arun-cat la gunoi de cea care i-adat viaþã. Legal, însã,

micuþul nu poate fi adoptat.Pe de o parte, mama adeclarat cã nu e de acord camicuþul sã fie adoptat, iarpe de altã parte, bunicamaternã a dovedit cãdoreºte ºi poate sã îlcreascã cu dragoste.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

C ampania devaccinare

împotriva gripei ademarat în lunadecembrie a anuluitrecut ºi s-aîncheiat în scurttimp.

Asta pentru cã, înmarea lor majoritate,medicii din Valea Jiuluiau epuizat, în doarcâteva zile, cele doar30 de doze primite.„Ce înseamnã câtevazeci de doze la aproape2.000 de pacienþi,atâþia câþi am eu? Mainimic, o frecþie la unpicior de lemn, pentrucã le-am epuizat îndoar câteva zile. Acumavem promisiuni sã ne

fie repartizate ºi altedoze dar nu ºtiu cândse va întâmpla acestlucru”, a declaratmedicul de familieConstantin Gheorghiu.

Pe de altã parte, dindiverse motive, mulþidintre pacienþiimedicilor de familiecare ºi-ar putea facegratuit vaccinul refuzãsã se se imunizeze.

„Din câte am aflat, maisunt ºi câþiva colegicare mai au vaccinuri înstoc, asta pentru cãpacienþii lor au refuzatsã se vaccineze.Motivele pentru careun om nu vrea sã-ºifacã vaccinul sunt maimulte dar toþi pacienþiiar trebuie sã ºtie cãeste mai bine sã teimunizezi decât sã

refuzi acest lucru. Maiales în aceastã perioadãcu temperaturi mai ridi-cate când poþi contrac-ta mult mai uºor ogripã. Am cazuri depacienþi care s-au vacci-nat anii trecuþi ºi deatunci nu au mai avutprobleme. Eu le reco-mand tuturor sã facãacest vaccin”, a maispus mediculConstantin Gheorghiu.

În parantezã fiespus, serul produs decãtre InstitutulCantacuzino nu a prim-it aviz favorabil, încondiþiile în care vac-cinul din import a fostdeja epuizat. Prinurmare, cei care dorescsã se vaccineze suntnevoiþi sã-ºi procureserul din farmacii,acolo unde acesta costãîntre 28 ºi 40 de lei.

MirMircea cea NISTORNISTORCopil înecatîntr-o fosã

septicãU n bãieþel de ºase ani

din comuna Ilie,judeþul Hunedoara, a muritdupã ce a cãzut într-o fosãsepticã din apropierea unuicanton CFR în care locuia cufamilia sa.

Micuþul era înfiat, iar mamaadoptivã l-a lãsat la joacã. Seara avãzut cã bãiatul nu vine la masãalãturi de fraþii lui. A plecat sã-lcaute ºi l-a descoperit în fosa sep-

ticã. Pentru micuþ era deja preatârziu, iar pompierii alertaþi n-aumai putut face nimic pentru a-lsalva.

„Ajunºi la locul intervenþiei, îndoar câteva minute, pompierii auconstatat cã într-o fosã septicã,situatã în apropierea unui cantonC.F.R., se afla un copil. Echipajulde pompieri cu ajutorul echipa-mentelor de salvare a extras, dinfosa septicã, corpul copilului aflatla aproximativ 2 metri sub nivelulsolului. În aceastã situaþie, para-medicii SMURD nu au mai aplicatprotocolul de resuscitare deoarecetrupul bãieþelului, de doar 6 ani,prezenta rigiditate cadavericã”, adeclarat Anemona Doda, purtãtorde cuvânt ISU Hunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Femeia care ºi-a aruncat bebeluºul laghena de gunoi aflã cât va sta dupã gratii

Vaccinurile antigripale, epuizate

Monika BACIU

Alãturi de PrimãriaLupeni pârât este ºiMinisterul Finanþelor.Dosarul a fost înregis-trat pe rolulTribunaluluiHunedoara, iar ter-menul urmãtor a fostfixat pentru data de20 februarie.

Firma constructoarea acþionat în instanþãºi instituþiile statului.ªase instituþii publiceau fost chemate îninstanþã în acest dosar.Termogaz Company,societate reprezentatãîn faþa magistraþilor deadministratorul judiciarHERAL CONSULTIPURL a mai chematãn judecatã MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi administraþieiPublice, MinisterulEconomiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism,Autoritatea NAþionalãpentru Turism ºiConsiliul JudeþeanHunedoara. Toateaceste pãrþi au cali-tatea de garant înacest proces.

R oluri inversate

ªi Primãria Lupenise judecã cu cinci insti-tuþii ale statului totpentru acelaºi lucru, ºianume banii.Administraþia localã dela Lupeni a acþionat îninstanþã MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi AdministraþieiPublice, MinisterulEconomiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul de

Afaceri ºi Turism,Autoritatea Naþionalãpentru Turism ºiConsiliul JudeþeanHunedoara pentrufaptul cã nu au fostalocaþi bani pentrudezvoltarea domeniuluischiabil din Straja. Dela TribunalulHunedoara, procesul afost mutat la Curteade Apel Bucureºti careva judeca cauza pefond în data de 17ianuarie.

Administraþia localãde la Lupeni a dat înjudecatã instituþiilestatului pentru cã nuar fi primit banii pen-tru dezvoltarea dome-niului schiabil dinStraja

S prijin pentru

continuarealucrãrilor

Anul trecut, CristianResmeriþã, deputat înColegiul de Vest ValeaJiului, i-a solicitatprimului ministruVictor Ponta sprijinpentru ca administraþialocalã de la Lupeni sãîºi poatã achita fac-turile restante cãtrefirmele care au execu-tat lucrãri în Straja.

În ceea ce priveºtelucrãrile din Straja,ministerele de resortau decontat doaraproape 37 de mil-ioane de lei. În ceeace priveºte lucrãrilenedecontate acesteasunt în sumã de peste52 de milioane de lei.Lucrãrile de dezvoltarea domeniului schiabildin Straja costã peste200 de milioane delei, iar continuareainvestiþiei este pusã

sub semnul întrebãrii.”Autoritatea

Naþionalã pentruTurism (MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului) aînceput sã sprijinefinanciar ConsiliulLocal Lupeni în imple-mentarea proiectului”Schi în România,staþiunea Straja” în

anul 2011. Valoareatotalã a contractului delucrãri în conformitatecu documentaþia tehni-co-economicã realizatãîncheiat între ConsiliulLocal Lupeni ºi presta-tor (constructor) estede 200.503.780 lei.Pânã în prezent insti-tuþia noastrã a plãtitcãtre Consiliul LocalLupeni, în conformi-tate cu actele norma-tive în vigoare lamomentele respectiveºi al contractelor dintrefostul MDRT ºi CLLupeni, suma de36.997.000 lei.Contribuþia ConsiliuluiLocal Lupeni la con-tractul de lucrãriîncheiat între CLLLupeni ºi prestator(constructor) este încuantum de5.907.514 lei.Consiliul local Lupeniare facturi depuse laANT ºi nedecontate în

valoare de52.221.344 lei”, semai aratã în docu-mente.

Reprezentanþii min-isterului de resort spuncã lucrãrile în Strajavor continua,însã nu ºtiucând, totuldepinde de alo-caþiile bugetare.

”Þinând contde gradulavansat derealizare alproiectului, depotenþialul turis-tic pentru spor-turi de iarnã alzonei, de rezul-

tatele pozitive înregis-trate pânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turismintenþioneazã sã con-tinue sprijinirea finan-ciarã a proiectului, daracest lucru estecondiþionat dealocãrile financiare dela bugetul de stat”, semai aratã în docu-ment.

Pentru lucrãrile dedezvoltare a domeniu-lui schiabil din Straja afost alocatã pânã înprezent suma de36.997.000 de lei,dintre care35.500.000 au fost

alocaþi în anul 2011,iar 1.497.000 în2012.

Aproape 50 demilioane are de achitatadministraþia localã de

la Lupeni pentru con-structorii care au exe-cutat lucrãri în staþi-unea montanã Straja.Mai exact,47.277.091,37 de leiare de achitat munici-palitatea cãtreAcomin, Termogaz ºiAviaþia Utilitarã.

Pentru a reduceimpactul negativ alrestrângerii activitãþiidin minerit, începândcu anul 2011, admin-istraþia localã amunicipiului Lupeni aînceput derularea unui

proiect de investiþii înstraþiunea montanãtraja. Proiectul a fostaprobat de ministerulexistent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiTurismului ºi are o val-oare de189.607.421,00 leicu TVA inclus.Potrivit

datelor oficiale, înurma unei centralizãce dateazã de la fineleanului trecut, laLupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul aalocat 1,5 milioane delei. Aici lucrãrile audemarat mai târziudecât în Parâng, darconstructorul s-amiºcat mai repede ºifãrã prea multe piedi-ci, aºa cã acum putemvorbi despre o mod-ernã telegondolã dejafuncþionalã.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Nedecontarea lucrãrilor din Straja fac obiectulproceselor de judecatã

L ucrãrile din Straja fac obiectul unor procese.Administraþia localã de la Lupeni a fost chematã

în instanþã de constructorii domeniului schiabil dinStraja. Termogaz Company a acþionat în judecatãadministraþia localã din Lupeni pentru neplatalucrãrilor executate pânã în prezent.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa vã lipseºte simþul prac-tic ºi vã irosiþi energia. Colegii vãînþeleg ºi încearcã sã vã ajute.Fiþi prudent. Nu refuzaþi ajutorulcelor din jur!

Vi se modificã programul peneaºteptate, dar schimbãrile suntde bun augur. Aveþi ºansa sãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãcu experienþã, care vã ajutã într-o afacere. Nu luaþi hotãrâri lanervi. Evitaþi speculaþiile finan-ciare!

Nu începeþi activitãþi noi astãzi,pentru cã puteþi sã vã loviþi deobstacole neprevãzute. Dedimineaþã s-ar putea sã vãîncurce planurile câteva drumuriscurte, pe care nu le puteþi evita.Amânaþi activitãþile dificile, carenecesitã o concentrare intensã!

De dimineaþã sunteþi hipersensi-bil ºi agitat, nu vã simþiþi în apeledumneavoastrã. Nu luaþi deciziiimportante, pentru cã nu aveþiun contact prea bun cu reali-tatea. Evitaþi discuþiile în contra-dictoriu cu cei din jur!

S-ar putea ca în prima parte azilei sã aveþi mici probleme încãmin. Trataþi-le cu calm. Ungest tandru sau o vorbã bunã vãpot ajuta sã evitaþi o ceartã.Financiar nu staþi prea bine, darfiþi optimist! Banii vor apãreacând veþi avea nevoie.

Dimineaþa sunteþi obosit ºi con-fuz, cu un simþ practic scãzut.Evitaþi sã luaþi decizii importante!Odihniþi-vã mai mult ºi limitaþi-vãla activitãþi de rutinã.

Zi favorabilã întâlnirilor cu pri-etenii ºi cu persoana iubitã.Dupã-amiazã, s-ar putea sã prim-iþi o sumã importantã de bani dela o persoanã mai în vârstã dinfamilie. Sunt ºanse sã vi se prop-unã o colaborare.

Aveþi tendinþa sã fiþi idealist ºi sãcredeþi cã puteþi rezolva totul,foarte uºor. Fiþi mai realist, ca sãnu aveþi surprize neplãcute!Aveþi grijã ce spuneþi, pentru cãriscaþi sã jigniþi o persoanãdragã.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit, pen-tru cã o întâlnire de afaceri nudecurge cum aþi fi vrut. Nu esteo zi prea bunã pentru afaceri, darputeþi petrece clipe plãcute alã-turi de persoana iubitã.

Deºi aveþi multã treabã, ar fibine sã mai reduceþi ritmul încare munciþi. În prima parte azilei, sunteþi tentat sã cheltuiþicam mult. Încercaþi sã fiþi maiprudent!

Nu începeþi activitãþi noi, pentrucã aveþi tendinþa sã vã grãbiþi.Astãzi sunteþi cu capul în nori ºiriscaþi sã neglijaþi problemeleimportante. Ar fi bine sã vãfaceþi o listã de prioritãþi.

Deºi cei din jur nu prea vã apre-ciazã ideile la adevãrata lor val-oare, nu este cazul sã vã indis-puneþi. Nu semnaþi documenteoficiale ºi nu începeþi afaceri.Puteþi avea mari satisfacþii peplan sentimental.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Mihail Gorbaciov11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 România vãzutã altfel 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Patinaj artistic 17:30 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:00 Patinaj artistic

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Autostrada destinelor 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amintiri ºterse17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Commando22:15 Misiune în linia întâi0:00 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Fii pe fazã! (r)11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Killer Karaoke

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Vieþi furate22:00 Poarta spre iad

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Jumãtatea mea ºtie (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r)12:00 Viaþã de împrumut (r)13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Santa Diabla21:30 Regina22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:30 Regina

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua -Nurnberg12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua -Nurnberg13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat Franþa16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 Fotbal European 20:30 Fotbal: Athletic Bilbao- Betis

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?22:30 Un show pãcãtos

Maximilian GÂNJU

Discuþiile dintre firma careurmeazã sã investeascã în municip-iul Vulcan, într-o fabricã în care sevor produce echipamente destinatecompaniilor auto ºi municipalitate,sunt avansate. Dacã proiectul se vaconcretiza, mai bine de 100 delocalnici care nu au un loc demuncã îºi vor putea gãsi unul lanoua fabricã. Investitorulintenþioneazã sã producã în specialvolane auto, iar municipiul Vulcana fost ales ca loc pentru investiþiedupã ce a primit mai multe reco-mandãri. „În jur de 150 de per-

soane ar urma sã fie angajate, într-adevãr este un investitor interesat.ªi zece persoane angajate înseam-nã ceva, dar 150. Mai rãmâne sãvinã încoace ca sã-i arãtãm ce

putem sã-i oferim noi. Pânã acumam avut o discuþie prealabilã referi-tor la investiþie”, au declaratreprezentanþii municipalitãþiiVulcan. Potrivit acestora investi-torul nu este acelaºi care are fabri-ca de la Lupeni, unde volane desti-nate unor mãrci renumite de auto-turisme sunt îmbrãcate în piele.

La Vulcan, din informaþiile exis-tente, fabrica ar urma sã producãechipamente auto.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile pentru:Miercuri 15.01.2014 înoraºul:

- Vulcan între orele 9.00-17.00. Zona afectatã: CartierSohodol. Motivul restricþiei:Demontare apometre pentru verifi-care meteologica.

- Lupeni între orele 10.00-16.00. Zona afectatã: CartierBarbateni. Motivul restricþiei:Remediere pierdere la branºamen-tul scãrii 6 din bl. 17, str.Bãrbãteni.

Azi se ia apa!

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Mircea NISTOR

Potrivit acestuiaposesorii de câini vorfi obligaþi sã-i steril-izeze ºi sã-i înreg-istreze într-un Registrude Evidenþã.

Exceptaþi de la ster-ilizare ar urma sã fiedoar câinii utilitari, ceicu pedigree sau cei devânãtoare. Potrivitnoii legi „Câinii custãpân vor putea cir-cula pe teritoriulRomâniei doar însoþiþide proprietari ºi de

carnetul de sãnãtatecare atestã înregis-trarea animalului înRegistrul de Evidenþãal Câinilor cuStãpân”. Prin urmare,stãpânii patrupedelorvor avea la dispoziþieun termen de aproxi-mativ 9 luni de zile(pânã la 1 ianuarie2015) în care suntobligaþi sã-ºi sterilizezeºi microcipeze „pri-etenii” patrupezi lamedicii veterinari. Peaceastã cale,reprezentanþii

autoritãþilor doresc sãdeþinã o situaþie clarãîn ceea ce priveºtenumãrul exact alcâinilor din þarã ºi sãfie evitatãîmperecherea celor custãpân cu cei maid-anezi. Pentru cã estelege, noul ordinprevede ºi aplicareaunor sancþiuni contra-venþionale. Astfel,dupã data de 1 ian-uarie 2015, cei carenu se vor conformaprevederilor acestuiavor fi nevoiþi sã achiteamenzi cuprinse între2.000 ºi 5.000 de lei.Registrul de Evidenþãal Câinilor cu Stãpânva fi gestionat decãtre ColegiulMedicilor Veterinari.

Câinii, sterilizaþi ºi vaccinaþiL a sfârºitul lunii martie va intra în

vigoare un nou Ordin elaborat decãtre Autoritatea Naþionalã SanitarVeterinarã ºi pentru SiguranþaAlimentelor.

Fabricã de volane ºi în Vulcan

C irca 150 de ºomeri ar urma sã-ºi gãseascã un locde muncã în municipiul Vulcan dupã ce un

investitor vrea sã deschidã o fabricã în care sã producãechipamente pentru autovehicule.

Monika BACIU

Mai mulþi proprietari decabane din staþiunile mon-tane au ales sã îºi vândãafacerile. Site-urile de profilabundã cu astfel deanunþuri venite din parteaproprietarilor. Pentru a-iatrage pe potenþialii

cumpãrãtori, proprietarii îºidescriu proprietãþile cu luxde amãnunte.

”Vand URGENT cabanain "Masivul Straja", 3camere 14 locuri, 2 bai,bucatarie, living, mansardaetc. Centrala pusa recent,nou-nouta pe baza delemne si carbuni

(VIADRUS ). Doar centralaa costat 5.000 de euro !Cabana arataimpecabil,este lacheie, are toateacetele la zii,exista lemne pen-tru toata iarna +toate celenecasare pentrucazare, Estestructurata pe 60mp2 si existaposibilitate deextindere.Zonaeste situatafavorabil, la150 metri detelescaun si 2minute de par-tia principala.Pretul estefoarte micdeoarece amnevoie urgentade bani!”, searatã într-unanunþ.

Alþii însãnbu au prob-leme financiareci vând cabanele din terþemotive. Ba mai mult,aceºtia îi asigurã pe eventu-alii cumpãrãtori asuprapotenþialului turistic ridicatal zonei.

”Cabana particulara instatiunea Straja/Lupeni.Este situata intr-o zonafoarte centrala, cca.100mde noua Telegondola, 50mde Teleski nr.3, foarteaproape de cabanaMontana. Capacitate decazare de cca. 45-50locuri. Suprafata depamant concesionata pen-tru 49 ani, fara datorii lastat, actele sunt in regula,fara probleme. Potentialulde cazare si comert inaceasta zona este maxim”,se aratã într-un alt anunþ.

Nici în ceea ce priveºtecabanele sau casele devacanþã din masivul Parângsituaþia nu este altfel. Zeci

de astfel de unitãþi suntscoase la vânzare zilnic.

”Vand cabana zonaUNEFS Parang,constructieBCA,2camere,bucatarie,baie,hol,terasa mare (3x4) m.Pozitionat la soare toataziua,apa curenta si energieelectrica”, se aratã într-unanunþ.

Sunt ºi proprietari carepentru a atrage potenþialiicumpãrãtori fac referire la

staþi-unea înve-cinatãTransalpina.

” Cabana se afla inmasivul Parang - zona Rusu- Petrosani. Are toateavizele necesare func-tionarii (autorizatieMinisterul Turismului - cate-gorie 3 stele, autorizatiePompieri, autorizatiePrimarie, etc) Este situataintre telescaunul vechi sitelescaunul TS3 care plea-ca de la hotelul Rusu, la odistanta de 500 m de aces-tea.

Constructie 2012 forma-ta din bucatarie, crama,baie, baie de serviciu, liv-ing, doua dormitoare,anexa, terasa, teren 2046mp, cabana la cheie, com-plet utilata. Portofoliu declienti format, si in contin-

ua dezvoltare. StatiuneaStraja la numai 18 Km. SkiResort Transalpina lanumai 22 km.

Acceptam unele schim-buri imobilare”, se aratã înanunþ.

Preþurile variazã înfuncþie de dimensiuni,locaþie sau dorinþa propri-etarului de a gãsi cât mairepede un cumpãrãtor.Astfel, o cabanã din inimaParângului se vinde cu40.000 de euro, negocia-bil. O alta, de al cota1750, cu o suprafaþã de800 mp a fost scoasã lavânzare pentru suma de

125.000 de euro,în timp ce, mai jospuþin, în zona Rusu,o casã de vacanþãde 150 mp cu douãdormitoare, terasã,garaj ºi apã curen-tã, precum ºi cuteren adiacent în

suprafaþã de450 mpcostã55000euro.Pentrupensiuni

lucrurile seschimbã puþin. Astfel, pen-tru 1,5 milioane de euro afost scoasã la vânzare opensiune de 3 stele de1500 mp cu teren aferent,restaurant, 19 camereduble ºi apartamente ºitoate facilitãþile

Staþiunile montane dinValea Jiului ar fi trebuit sãconcureze cu cele din taþã,dar chiar ºi din Austria.Acestea erua planurileresponsabililor ministeruluiturismului, însã se pare cãsocotelile nu s-au potrivitpentru cã bani nu au maifost alocaþi pentru acestsector din Valea Jiului, iarcabanierii sunt puºi în pos-tura de a renunþa la turism.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 15 Ianuarie 201416 Turism

Aproape 100 de cabane de vânzare înstaþiunile montane ale Vãii Jiului

C riza financiarã, dar ºi lipsa de turiºti sunt aspru resimþite decabanieri care au decis sã îºi scoatã cabanele la vânzare.

Sezonul turistic din staþiunile montane ale Vãii Jiului este din ce înce mai compromis. Nici condiþiile meteorologice nu îi mai ajutã pecabanieri, dar nici lucrãrile de dezvoltare a domeniilor schiabilecare bat pasul pe loc. Ce se doreau a fi staþiuni montane care sãabunde de turiºti au ajuns domenii imobiliare.

CVJ NR. 530, MIERCURI 15 IANUARIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 530, MIERCURI 15 IANUARIE 2014