CVJ, Nr. 376, miercuri 29 mai 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 376

Miercuri, 29 Mai 2013

DEMAGOGIA FÃRÃDE SFÂRªIT:

Serafinceanu,un politruc

despre care aizice cã are

coloanã>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cum îºi rotunjesc veniturile medicii

Spitalului dinLupeni: îºi

direcþioneazãpacienþii

la cabinetele personale

Î ºi rotunjesc veniturileprin îndrumarea pacien-

þilor la cabinetele medicaleparticulare. .

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Pericolul pândeºte la Urgenþã

Cadre medicalede la Vulcan

ameninþate deun pacientrecalcitrant


Avram vs. Simota:

”Eu þi-am spus,fratele meu, sã te

laºi de rele Cã e lumea

dujmanoasã ºi-þifac zile grele!”

D e la ultima debranºare cunãbãdãi a Clubului

Sportiv Jiul Petroºani, de lafurnizarea apei, pentru neplatã,a acutizat ideea cã directorulSC Apa Serv, Costel Avram areceva personal cu Alin Simota,patronul Clubului.


C âteva cruci înnegrite de vreme ºi puþine amintiri ale localnicilor. Este tot ce mai vorbeºte acum de lagãrul nazist care a funcþionat în municipiul

Vulcan pânã în 1944 ºi unde au murit sute de prizonieri ruºi. Istoria se pierde puþincâte puþin cu fiecare zi ce trece. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

„Cine îºi uitã trecutul este condamnat sã îl repete”

Nici mãcar istoria nu maitulburã amintirea

prizonierilor ruºi morþi înlagãrul de la Vulcan!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat deS.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN 7 Deva -Sântuhalm –Simeria *DJ 687 Cristur –

Hunedoara * DJ 687Hunedoara – Hãºdat *DN 66 Cãlan – Bãcia

* DN7 Mintia – Veþel *DN7 Veþel – Leºnic *DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc *DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan * Uricani pe DN66A, str. Muncii

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Judeþul Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Rechizitoriu:Onoratã instanþã,

Chiar dacã o partedin faptele pe care leînvederãm se înscriuîn termenul de pre-scripþie, ele trebuieavute în vedere pentrua înþelege deplin com-plexitatea cauzei.

În fapt, numitulRicã a tranzacþionatcupoane de pe piaþaneagrã oferind laschimb rom (deproastã calitate, con-trafãcut) posesorilorde sex masculin(speculând în modsamavolnic slãbiciunileunor oamenii oropsiþi)ºi ulei de soia pentrusãrmanele gospodine.Cu aceste cupoane deacþiuni numitul a pusmâna pe uzinapoporului ºi s-a anga-jat sã mai plãteascã,în tranºe, 7,9 miliardede lei vechi ca sã fiestãpân cu drepturidepline. Dar de undeavea Ricã aceºti bani?Ei bine, onoratãinstanþã, banii au fostobþinuþi tot de la ofirmã de stat, CNH,pe care a cãpuºat-ohidraulic mai mulþi anila rând. Din probelenoastre (cam ºubredecã de aia am lãsat

fapta sã se prescrie)reiese cã lanþuri Gall ºistâlpi hidraulici, îngeneral piese uzatescoase din minã, aufost spãlate de ruginãîntr-o baie la Turda sãparã nou-nouþe. Apoiele au fost revândutela minele din care aufost casate. Dupãaceea, când a ajunsdregãtor ºi ºef pestejudeþ, banii statului aucurs ºi mai vârtos dela minã sprebuzunarele lui prinintermediul firmei decurãþat rugina la

maºini – unelte.La finalul domniei

PSD, în 2004, Ricã aieºit din politicã putred

(de bogat) ºi a bãgatfirma în faliment,lãsând salariaþii pedrumuri. Falimentulfraudulos i-a adus ve-nituri suplimentare dinfier vechi ºi un CEC înalb: documentele ºischiþele pe care le-afolosit ConstantinBrâncuº când a fãcutColoana Infinitului laPetroºani.

R icãarvuneºte

ceteraºi politicide la Cluj

Când rãmâne fãrãbani, românul schimbãcâteva sute de euro.

Când rãmâne fãrãeuro, afaceristulromân intrã înpoliticã. În ValeaJiului, Ricã îºi schimbãlimuzina mai des caºosetele. Cele ºapte-opt maºini bengoaseºi le scoate pe rând(dar zilnic) la plimbaresã arate lumii cã e omavut. Impresia con-teazã. Nu ºi pentrucunoscãtori.Politicienii s-au prinsimediat cã Ricã-i ruptîn spate ºi cã ºi-a topitlichiditãþile. Vestea cãar vrea sã revinã înprim-planul vieþii pub-lice nu a mirat, nu asurprins, decât la per-iferia jocurilor deculise. Stenogrameleunor interceptãri tele-fonice scot la ivealãfaptul cã Ricã vrea sãobþinã un post deviitor preºedinte deregiune cu ajutorul„Grupului de la Cluj”,pesediºti de limbãmoartã care au revenitîn cãrþi pe filieraAdrian Nãstase spreVictor Ponta.

N o, amu-iamu!

O convorbire întreRicã ºi Ioan Rus (zisUcu) despre tentativalui de a cumpãrabunãvoinþa lui Nãstaseºi un loc în faþã laalegerile regionale.

Ricã: Serus, Ucule!Eºti la birou?

Ioan Rus:Nu, îs cu Vasi(Vasile Dâncu)pe floºtãr,merem pânãla Milu (EmilBoc) laprimãrie sãne spunã cât

sã-l urcãm în sondaje.Care-i baiu?

Ricã: ªtii tu, ches-tia aia cu mine… Aivorbit cu Împuºcatu’(nume de cod pentruAdrian Nãstase)despre mine?

Ioan Rus: Ha? Ce-o puºcat? Nu te-aud..iar trag loazele cu ure-chea… Mânce-le râiaciormagu’… Zî-i amu!

Ricã: Pãi, vreaupostul ãla depreºedinte de regiunela mine, laHunedoara… mã rog,în ce parte ne-o bãgaDragnea judeþul…Dau schiþele luiBrâncuº… ºtii cã ecolecþionar ºi-i plac…mi le-o mai cerutodatã… numai sãpunã o vorbã bunã laVictoraº cã ãla nu iesedin vorba lui…

Ioan Rus: Io te-ajut cã merem sâm-bãtã la vânãtoare…da’ sã ºtii cã alea nufac mai mult de treimilioane de euro… Nuºtiu ce sã zic… treabata…

Ricã: Ucule, numai fac politicã dezece ani… îs la fundulsacului… Crezi cã mi-e uºor? Uite, zi cã maidau ºi zece la sutã dince prind… pânã lasfârºitul mandatului…

Ioan Rus: Apãi,

dragule, ãia oricum îidai… Nu-i bugãt(destul, ardelenism)…ªi sã ºtii cã de când aiplecat s-au schimbatºperþurile…

Ricã: N-ai înþeles…Pe lângã partea care odau la partid… maidau de la mine încãdouãzeci la sutã, na,ca sã fie cum zici tu.

Ioan Rus: Amu-aºe-da! ªi bagã desamã, înveleºte cuschiþele alea ºi niºtebani peºin cã-i foame-n þarã. Vinde batãr(mãcar, ardelenism) trimaºini… cã te þii deele ca mutu’ deJoiana, fãrã niciohasnã (folos, arde-lenism).

Dupã o sãptãmânã,Ricã organizeazã oconferinþã de presã încare îºi anunþã intenþiade a redeveni în viaþapublicã, politician activPSD.

„Nici un omresponsabil dinaceastã þarã nu ar tre-bui sã stea pasiv ºi sãpriveascã cum seruineazã patria noas-trã în aceste vremurigreu încercate.

E timpul sã neaducem toþi con-tribuþia, sã facem frontcomun de salvarenaþionalã”, a explicatRicã.

Preluare ZiarulHunedoreanului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 2013 Actualitate 3

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25%

la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

DEMAGOGIA FÃRÃ DE SFÂRªIT: Serafinceanu, un politruc despre care ai zice cã are coloanã

ªtirea:

Serafinceanu Aurelian Calistru(SAC), fost prefect în GuvernareaNãstase, ar putea scrie un manualdespre cum sã pui pe butuci oafacere înfloritoare. Sau desprecum sã transformi o uzinã într-unmorman de fier vechi. UMIROMPetroºani a fost zeci de ani vârfulde lance al societãþilor de utilajminier. Acum este ruinã. Dupã ceSAC a ajuns patron, firma a muritpuþin câte puþin, pentru ca în celedin urmã sã disparã sub povaradatoriilor. Activitatea firmei a fost

trecutã, în sistem suveicã, prin totfelul de firme ale ConsorþiuluiGerom, controlat tot de fostul pre-fect. Firma a intrat în reorgani-zare, în lichidare, în faliment, iarapoi a dispãrut. Dacã SAC arscrie un manual cum sã îngropi oafacere prosperã, acest lucru ar fide înþeles. Dar ºi procurorii DNAar putea scrie un rechizitoriudespre falimentul fraudulos, dacãpoliticul nu ºi-ar vârî coada în tre-burile justiþiei. Pamfletarul pro-pune un astfel de text imaginar ce seamãnã doar accidental cufaptele descrise mai sus.

C âteva cruciînnegrite de

vreme ºi puþineamintiri ale local-nicilor. Este tot cemai vorbeºte acumde lagãrul nazistcare a funcþionatîn municipiulVulcan pânã în1944 ºi unde aumurit sute de pri-zonieri ruºi.

Istoria se pierdepuþin câte puþin cufiecare zi ce trece. Oistorie scrisã doar încâteva rânduri dinarhive ºi pe care preapuþini oameni ºi-o maiaduc aminte. Aºa seîntâmplã ºi cu lagãrulde la Vulcan, dinjudeþul Hunedoara,despre care nici mãcarlocalnicii nu mai ºtiunimic. Sunt prea puþini

cei care îºi mai aducaminte, din poveºtilepãrinþilor de acele vre-muri ºi prea mulþi ceicare nu au ºtiut nicio-datã despre morþii ruºiîngropaþi în Crividiasau poate cã timpul ºiproblemele le-au ºtersmemoria. Am aflat ºinoi întâmplãtor deaceastã filã de istorieîngropatã în neguravremii ºi am decis sã oscoatem la luminã ca opoveste tristã ce numai trebuie sã fieuitatã. Pentru cã, cineîºi uitã trecutul, estecondamnat sã îlrepete! ªi am începutsã cãutãm, unde altce-va, decât în Vulcan,urme ale acelui lagãrcare a funcþionat între1942 ºi 1944.Primarul Gheorghe Ilea fost primul care arecunoscut cã a auzitceva în acest sens, darfoarte vag. “Da, amauzit ceva, mai demult.ªtiu cã au fostdescoperite cevaoseminte, dar nu ºtiuamãnunte Poate cei

mai în vârstã sã îºi maiaducã aminte”,recunoaºte Ile. Iar ceimai mulþi dintre vulcã-neni nu ºtiau nicimãcar cã a fost cândvaaici un lagãr pentruprizonierii ruºi. ªitotuºi, într-o mare deuitare, am gãsit peunul dintre cei care aputut vorbi despretenebrosul trecut. Îlcheamã ªtefanVandaraº ºi a lucrat laMina Vulcan ca tehni-cian topograf pânã lapensionare. Nu a uitatce îi povesteau buniciiºi pãrinþii lui despreacele vremuri. “A fostsus în Crividia. Lagãrulera în niºte barãci dinlemn, care acum numai existã, au fostdemolate în timp.Când lucram la minã,la Vulcan, mai eraucâteva cruci ale pri-zonierilor. ªtiu de lapãrinþi, însã, cã, dupãcâºtigarea rãzboiuluide URSS, urmaºiicelor care au pierit aiciau venit, ºi-au dez-gropat morþii ºi i-audus în þarã la ei.Pãrinþii mei îmipovesteau cã au lucratîmpreunã cu ei laminã. Le mai duceaude mâncare, pentru cãraþia pe care oprimeau ei era neîn-destulãtoare”,povesteºte ªtefanVandaraº. Chiar dacãeste un cartier al

Vulcanului, Crividia seaflã la câþiva kilometride oraº, înspre DealulBabii. În cimitirul deacolo încã îºi maidorm somnul de vecicâþiva dintre cei careau fost aduºi aici caprizonieri ºi trimiºi înminã sã lucreze, încele mai negrecondiþii, unde ºi-augãsit ºi sfârºitul.

T rimiºi la lucru

în minãPotrivit datelor

strânse de un hune-dorean, la Vulcan afuncþionat, între anii1942 – 1944, Lagãrulnr. 9 . Primele menþiu-ni despre prezenþa pri-zonierilor pe ValeaJiului, dar fãrã a semenþiona, încã, exis-tenþa unui lagãr orga-nizat, apar în lunaaugust 1942 dinnotele informative ale

poliþiei. Lagãrul nu afost la întâmplare po-ziþionat, locul fiunbdales pentru cã era ladistanþã aproximativegalã de Lupeni ºiPetroºani, unde, deasemenea, prizonieriiruºi erau duºi la muncãsilnicã ºi unde esteposibil sã fi funcþionatsublagãre de concen-trare. La 10.8.1942sosesc la Lupeni 250prizonieri din Galaþipentru Societatea‘Petroºani’, MinaLupeni, unde vor fiîntrebuinþaþi ca munci-tori externi. Tot la10.8.1942 sosesc înPetroºani 400 pri-zonieri, aduºi pentruminele SocietãþiiPetroºani ca lucrãtoride specialitate. În datade 12.8.1942,dimineaþa, un numãr de400 prizonieri au trecutcu destinaþia Lupeni.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 20134 Actualitate

PROGRAM TV - Miercuri 29 mai 201316:00 Se întâmplã în Valea Jiului cu Ramona Grunwald

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

„Cine îºi uitã trecutul este condamnat sã îl repete”

Nici mãcar istoria nu mai tulburã amintireaprizonierilor ruºi morþi în lagãrul de la Vulcan!

Î ºi rotunjesc veniturile prin

îndrumarea pacienþilorla cabinetele medicaleparticulare. Este vorbamedicii care activeazãla spitalul municipaldin Lupeni ºi care lerecomandã pacienþilorsã meargã la contravi-zitã la cabinetele medicale particulare pecare le deþin.

Totul a ieºit la ivealã înurma unei sesizãri.Consiliul de administraþiea unitãþii medicale a luatmãsuri în acest sens.

”Am fost sesizaþi demai multe persoane,pacienþi ai spitaluluiLupeni pe de-a lungul maimultor luni pentru cã s-autrezit cã au fost trimiºi dela spital la cabinete medi-cale particulare. Ultimulcaz sesizat a fost al uneipersoane cu handicap ºicu o pensie de 300 de leiprin care ne sesiza faptulcã a fost direcþionatã la uncabinet medical dinmunicipiul Vulcan în loc sã fie consultatã la spitaluldin Lupeni în care existãacea specialitate, laVulcan trebuia sãplãteascã ºi o taxã la acelcabinet. În acest sensvineri am avut o discuþiecu managerul spitalului ºicu medicul respectiv, amatenþionat clar sã nu maidirecþioneze cetãþenii dinLupeni la cabinete înVulcan. Am pus pe toatecabinetele ºi pe toateintrãrile în spital niºteanunþuri ale consiliului deadministraþie prin caresunt anunþaþi pacienþii cãpot anunþa consiliul deadminstratie la sediulprimãriei Lupeni defiecare datã când suntredirecþionaþi la alte cabinete”, a declaratpreºedintele Consiliului deAdministraþie al Spitaluluimunicipal din Lupeni,Gabriel Lungu.

Conducerea untitãþiisanitare este de acord cudecizia Consiliului deAdministraþie, mai multdecât atât, medicii au ºiargumente în acest sens.

”Aceste discuþii cu sis-temul medical privat le-amavut mai de mult pentru cãºi eu am lucrat la un cabinet medical privat ºipacienþii care vin sã setrateze ºi sã fie investigaþiîn sistemul de stat sã fietrataþi aici iar ceilalþi caremerg la cabinete privateeste problema lor”, a precizat medicul DorelNeamþu, managerul spitalului din Lupeni.

De cealaltã parte,medicii vizaþi au ameninþatcu demisia, însã pânãacum nimic nu s-a concretizat.

”Din discuþia cu doam-na doctor, i-am spus sã numai practice acest lucru. A ameninþat chiar ºi cudemisia. Nu suntem ºanta-jabili pentru oricine, drepturmare am anunþat-o cãdemisia este un act unilat-eral, are ca urmare voinþãproprie ºi dacã vrea sã iaaceastã decizie noi îirespectãm voinþã. Sigur nuo cã face pentru cã ei con-siderã cã ne vom ruga deei cã altfel vor pãrãsi spi-talul. Nu vom ceda acestuiºantaj ºi vom respecta în

primul rând cetãþenii ºipacienþii din municipiulLupeni. Cine vrea sã seþinã de treabã bine cine nupoate merge în alte insti-tuþii care le va lua parteaîn acest sens”, a mai spusLungu.

Directorul spitalului dinLupeni considerã cã prinaceste tertipuri, medicii nufac altceva decât sã îºirotunjeascã veniturile pro-prii. ”Posibil sã fie ºi asta omodalitate de a-ºi rotunjiveniturile însã noi amrecomandat tuturorcolegilor cã pacienþii sã nu fie dirijaþi din sistemulpublic în cel privat. Nu esteo metodã curentã pentruca pacienþii ºtiu bine undesã se adreseze în moddirect”, a mai precizatdirectorul unitãþii medicale.

Pacienþii sunt cei careau de suferit din acestemodalitãþi ale cadrelormedicale de a-ºi îmbunãtãþiveniturile. Totodatã,oamenii spun cã pânãacum nu li s-a întâmplat sãfie chemaþi la control lacabinetele particulare alemedicilor.

Monika BACIUMonika BACIU


În 1943 Lagãrul de prizonieri nr.9 Vulcan apare caatare, subordonând ºi douãsublagare, unul la Lupeni ºialtul la Petroºani. Existã omenþiune din 4.10.1943 careaminteºte cã sublagãrul de alLupeni avea circa. 800 prizonieri ruºi care lucreazã peschimburi la exploatareaminelor de cãrbuni Lupeni,proprietatea Societãþii‘Petroºani’. Tot în 1943 documentele informativeaproximeazã la 1800 - 2000numãrul prizonierilor sovietici

de pe Valea Jiului. O situaþiedin noiembrie 1943, recenza651 prizonieri ruºi în sublagãrul de prizonieri Nr. 9Lupeni ºi 121 prizonieri în sublagãrul de prizonieriPetroºani. Nu se oferã informaþii tocmai desprelagãrul central de la Vulcan,aºa încât s-a pus întrebareadacã el mai exista la acea datãsau prizonierii au fost transfe-raþi în alte pãrþi. Desfiinþareacomplexului de lagãre Vulcan -Lupeni - Petroºani a avut locprobabil în octombrie 1944odatã cu plecarea prizonierilor.

Datele vremii indicã faptulcã s-a intenþionat ca în clãdirilepãrãsite sã fie înfiinþat un lagãrde internare, pentru cei pre-vãzuþi de Convenþia deArmistiþiu, mai precis aici sã fietransferat Lagãrul pentru inter-naþi politici Gherla. Istoria nespune cã intenþia nu s-amaterializat pânã la urmã, darcu aceastã ocazie s-au fãcutdemersuri ºi evaluãri care lasã o imagineasupra dotãrii ºi condiþiilor dinfostul Lagãr nr. 9. „La ordinulPrefecturii nr. 328567 /6.12.1944 s-a deplasat ocomisie pentru a analiza stareaclãdirilor pentru lagãrulCrivedia. Constatãri:Construcþii existente: un pavil-ion cu 52 camere ºi 52

antreuri; 5 barãci de 20 / 8metri; 2 etuve mari în stare defuncþionare; în toate camereleexistã paturi improvizatecomune (555 m.l. scândurã).Cazare: Se pot caza 1500 per-soane folosindu-se ºi diferitelepavilioane care au fost între-buinþate de fostul lagãr ca mag-azii, infirmerie, etc, care se potreduce la jumãtate (sau se potmuta în alte locuinþe rechiz-iþionate din preajma lagãrului).Dacã se cazeazã în paturisuprapuse, capacitatea poateajunge la 3000 persoane.Dacã nu se aprobã paturi

suprapuse, se pot caza 1500 laVulcan ºi 1000 în fostul sub-lagãr Lupeni. Necesar:deparazitare (toate camerele auploºniþe), multe reparaþii. Pazaexecutatã de jandarmi, cu 20posturi exterioare ºi un coman-dant ofiþer. Lagãrul din Vulcanse afla în localul proprietate aSocietãþii Petroºani”, se arãta în Procesul-verbal nr. 18204 /9.12.1944 alcãtuit deGarnizoana Vulcan.

S ute de morþi peValea Jiului

În total, în România aufuncþionat 14 lagãre româneºtide prizonieri de rãzboi în careau fost aduºi, în total, peste80.000 de prizonieri ruºi.Peste 5.000 au murit, iar ceimai mulþi au murit tot înjudeþul Hunedoara, laCãrciuneºti unde se consem-neazã aproximativ 1.000 dedecedaþi. Dupã Crãciuneºti,podiumul terorii este ocupat de lagãrele de laBudeºti (938 de morþi), Vulcan(841 de morþi) ºi Vaslui (799de morþi). Dupã rãzboi, coman-danþii lagãrelor au primit anigrei de temniþã dupã procesecare au avut loc la „tribunalele poporului“.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cum îºi rotunjesc veniturile mediciiSpitalului din Lupeni: îºi direcþioneazã

pacienþii la cabinetele personale

CarmenCOSMAN

Dupã ce duminicãdimineaþa un recidivista provocat un scandalmonstru la Unitateaprimire Urgenþe aSpitalului dinPetroºani - unde abãtut un paznic ºi unbrancardier ºi a tero-rizat cadrele medicale–luni seara scandalul

s-a mutat la urgenþaSpitalului MunicipalVulcan.

Totul a început totde la un recidivist,Alexandru Untaru,cunoscut în Vulcan cuprobleme de compor-tament, dar ºi pentrufaptul cã bea pânã ºispirt în lipsã de altebãuturi alcoolice.

„În jurul orei20.00, un bãrbat din

Vulcan a solicitatambulanþa, pe motivcã vomitã sânge.

În timp ce cadrelemedicale îi întocmeau

fiºa medicalã, acesta aavut un comportamentagresiv, început sãfacã scandal ºi sãînjure medicul de

gardã ºi asistenta”, ne-a declarat MugurelTeodosiu, adjunctulcomandantului de laPoliþia Municipiului

Vulcan. Scandalul a fost

aplanat de un echipajal Poliþiei Locale, carese afla în zonã, iarscandalagiul a fostsancþionat contra-venþional cu suma de1.000 de lei.Nu este pentru primadatã când medicii dinValea Jiului trebuie sãfacã faþã unor pacienþiviolenþi.

Pe lângã cele douãcazuri înregistrate îndecurs de doar câtevazile, în anii precedenþiau mai fost consem-nate astfel de fapte ºia fpst nevoie de inter-venþia poliþiºtilor.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 Mai 20136 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Alãturi de el un altbãrbat condamnatpentru cã a condusfãrã permis a fosttrimis la penitenciar.pedeapsa. „PoliþiºtiiBiroului InvestigaþiiCriminale Petroºaniau efectuat o acþiune

pe linia identificãriipersoanelor urmãriteîn temeiul legii, ocaziecu care au fost identi-ficaþi ªTEFAN F., de35 de ani ºi MIHAIR., de 23 de ani,ambii din Petroºani,

pe numele cãroraJudecãtoria Petroºania emis mandate dearestare preventivã.ªTEFAN F. a fost con-damnat definitiv deinstanþã la pedeapsaînchisorii de 1 an ºi 6luni pentru comitereainfracþiunii de conduc-ere fãrã permis, întimp ce MIHAI R., a

fost con-damnat lapedeapsaînchisorii de3 ani ºi 4 lunipentrucomitereaunor infracþi-uni prevãzutede Legea nr.143/2000”,a declaratinspectorul

principal Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara. Ceidoi condamnaþi aufost duºi laPenitenciarul BîrceaMare, pentru a-ºi exe-cuta pedepsele.

Traficant de droguridescoperit de poliþie

P oliþiºtii din Petroºani, în urmaunei acþiuni, au reþinut un

tânãr de 23 de ani, condamnat de la3 ani ºi 4 luni de închisoare pentrutrafic de droguri, care se ascundeapentru a scãpa de puºcãrie.

CarmenCOSMAN

Doar 75% dinsalarii a primit per-sonalul angajat laSpitalulMunicipalVulcan, fiecã vorbimdespremedici sauasistente,brancardierisau personalauxiliar.Conducereainstituþiei nua avut dinnou sufi-cienþi banipentru plataangajaþilor, iar salariileau fost virate pe car-duri cu întârziere.„Conform contractu-lui, data în care tre-

buie plãtite salariileeste de 15 a fiecãreiluni. Le-am primitsãptãmâna trecutã ºinumai 75% dinsalariu”, spune anga-

jaþi ai SpitaluluiMunicipal Vulcan. Deprecizat cã prob-lemele salariale auînceput din aprilie,

când oamenii auprimit doar 50% dinsalariul cuvenit.Diferenþa s-a plãtitdupã Paºti, însã situ-aþia financiarã a insti-tuþiei sanitare nu afost rezolvatã, maiales cã reprezentanþiispitalului au cerut, înaprilie, bani în avansde la Casa deAsigurãri de Sãnãtateca sã poatã achita

obligaþiile salarialefaþã de angajaþi. Iarveºtile nu sunt delocîmbucurãtoare. „Lunaviitoare, arieratele vorfi de 2 miliarde de lei

vechi. Sunt datoriicare vin din urmã ºisuma se tot acu-muleazã”, au maispus sursele citateanterior.

V in vremurigrele

În urmã cu aproxi-mativ o lunã, angajaþiiSpitalului MunicipalVulcan au protestat încurtea spitalului dupãce au primit doar50% din salariilecuvenite pe luna mar-tie. Conducerea insti-tuþiei a explicat cãfondurile sunt insufi-ciente ºi, cu baniiprimiþi de la Casa deAsigurãri de Sãnãtate,s –au achitat arier-atele ca sã poatã fisemnat noul contract– cadru cu Casa.Numai cã nici acestcontract nu este toc-mai cel la care sespera pentru cã,potrivit informaþiilornoastre, numãrulpaturilor pentru carese fac deconturi nu afost suplimentat, ci arãmas tot la 72.

Cadrele medicale de la Vulcan auprimit din nou salarii diminuate

P entru a doua lunã consecutiv,angajaþii Spitalului Municipal

Vulcan primesc salariile doarparþial. Iar veºtile pentru lunaviitoare sunt ºi mai îngrijorãtoare.

Pericolul pândeºte la Urgenþã

Cadre medicale de la Vulcan ameninþate de un pacient recalcitrant

M edicii din Valea Jiului ar trebui sã solicite gãrzi de

corp, în condiþiile în care tot maides integritatea fizicã le este pusãîn pericol.

IleanaFIRÞULESCU

Din ce în ce maides ºi mai acut estevehiculatã ideea cãdirectorul SC ApaServ Petroºani ºi coor-donator PNL ValeaJiului, Costel Avram,are ceva personal cuomul de afaceri ºi fostpreºedinte interimar alPNL Petroºani, AlinSimota. Mai precis,persoane din antura-jele celor doi liberalispun cã Avram devinenervos când estevorba de Simota, ºiinvers – Simota îl per-sifleazã cu orice ocaziepe Avram.

O generaþie,douã per-

sonalitãþi diferite

Alin Simota ºiCostel Avram suntaproximativ de aceeaºivârstã, de doar doi anidiferenþã, amândoi s-au nãscut în familiide oameni adevãraþi,simpli, unul laPetroºani, celãlalt laPaºcani, amândoiambiþioºi ºi tenaci,dornici sã realizezemulte pe aceastãlume, ca urmare s-auzbãtut ºi au muncit ziºi noapte. Amândoimari iubitori ai sportu-lui, fiecare cu relizãriimportante pe palierulsãu, amândoi au studi-at la UniversitateaPetroºani per-fecþionându-se contin-uu, ulterior fãcândparte din comisii ºi”comiþii” în deversedomenii, astfel cã CV-urile lor au ajuns

destul de stu-foase...

Marea dife-renþã între cei doieste cã fiecare aavut altfel deabordare a vieþii,o altfel de viziuneasupra banilor, aafacerilor ºi apoziþiei sociale ºipolitice. Unul esteintrovertit, cumultiple ”mãºti deprotecþie” ºi cu un

noroc zgârcit în planpersonal, celãlalt secomportã dezinvolt,cu o excelentã capaci-tate de comunicare,cu mai mult noroc întraistã, dar cãruia nu-ilipsesc aceleºi ”mãºtide protecþie”...Amândoi sunt acummembri marcanþi aiPNL, Avram maiprospãt, celãlalt liberalcu vechime. Avrammai preocupat depoliticã, datoritã încli-naþiilor de lider ori-unde s-ar afla, a fostales deputat în anul2000, dar a renunþatîn favoarea unui colegconsiderând cã poateface mai mult în planjudeþean ºi astfel a

devenit de douã orivicepreºedinte alConsiliului Judeþean.

Simota a stat departede politicã multãvreme lipsindu-icutezanþa sau spunândcã aceasta trebuie sãibã momentul ei, aconsiderat cã întâi tre-buie sã confirmi, sãstai solid pe propriilepicioare ºi apoi sãîncerci sã faci cevapentru societate prinpoliticã. ªi a juns con-silier judeþean...

I ubire imposibilã!

Deºi cei doi autraiectorii diferite înviaþã, cei care i-auurmãrit din exterior ausesizat o oarecarecompetiþie de... orgolii

ºi de dezabrobare reci-procã a abordãrilorvieþii. Alþii, mai hâtri,spun cã s-ar comportaca un cuplu a cãrordragoste este unaimposibilã, dar este!

Aºa s-a nãscutideea cã actualul direc-tor general al ApaServ, Costel Avram,

are ceva per-sonal cu omulde afaceri ºipreºedinte alClubului Jiul,Alin Simota.Scandaluririlecu neplataserviciilor defurnizare aapei (sumeinfime pentruvaloarea luiSimota) - cu

debransãri de la sis-temul de alimentare ºirebransãri dupã ce se

face plata - par un felde ºicanare a luiAvram de cãtreSimota, ºicanãri careau fost interpretate cafiind o reacþie a omu-lui de afaceri la”atacurile” lui Avram,care ar avea ceva per-sonal cu ”fratele sãu”.

L-a minþit”miliardarul

de carton”

Pentru a elucidacauza ”rãzboiului”imaginar, sau poatenu, l-am întrebatdirect, deschis pedirectorul Apa Serv...

”Chiar nu am nimicpersonal cu el! Am înmãsura în care nu-ºi

respectã cuvântul dat.În luna martie, m-arugat sã-l pãsuiesc dela debranºare pânãîncaseazã banii de laprimãrie, dupã care seva achita de obligaþiilecãtre Apa Serv. Autrecut douã sãp-tãmâni, apoi încãdouã... Practic m-aminþit! Asta în condiþi-ile în care urmezã sã ise factureze pe apaconsumatã în conti-nuare încã 1300 mc,adicã vreo 70 mil-ioane lei vechi, care s-ar fi adãugat la sumaneplãtitã de 30 mi-lioane. Asta nu sepoate chiar dacã e li-beral de-al meu, nuare de-a face cu politi-ca. Nu se poate ca peoamenii simpli, cuvenituri modeste, sã-ideterminãm sã-ºiplãteascã datoria, iarpe el, miliardar de car-ton, nu! Singur cã esupãrãtor ca sã nulase salariaþii Apa Servsã intre pentrua-ºi face datoria.A trebuit sãaducem uncaterpilar pentrua-l determina sãpermitã accesul.ªi apoi nu eupersonal l-amdebranºat, cifostul coleg defacultate al lui

Simota, CristianIonicã - ºeful departa-mentului producþie.Dar îmi asum decizialuatã. Repet: nu amnimic personal cu AlinSimota” – a declarat,destul de apãsat,directorul SC ApaServ Petroºani, CostelAvram.

Supãrarea luiAvram pe neplata ser-viciilor prestate deApa Serv este îndrep-tãþitã, aºa cum este ºia lui Simota cândprimãriile sau instituþi-ile care au contractecu firmele sale nu-iplãtesc lucrãrile efectu-ate.

Ar trebui ºi în cazulde faþã aplicat princip-iul nãscut din zicala”ce þie nu-þi place,altuia nu-i face”, chiardacã eºti fratele meu.Sau cu atât mai multcu cât cei doi suntfraþi... de partid.


Avram vs. Simota: ”Eu þi-am spus, fratele meu, sã te laºi de rele Cã e lumea dujmanoasã ºi-þi fac zile grele!”

D e la ultima debranºare cu nãbãdãi a ClubuluiSportiv Jiul Petroºani, de la furnizarea apei,

pentru neplatã, a acutizat ideea cã directorul SC ApaServ, Costel Avram are ceva personal cu Alin Simota,patronul Clubului. Doar cã Simota pare a-l ºicana peAvram ducându-l cu vorba, dar ºi prin atitudine.Apropiaþii celor doi spun cã ”relaþia” lor seamãnã cu o iubire imposibilã între doi fraþi... de partid, care abordeazã diferit viaþa.

Diana MITRACHE

”Inevitabil, întâlnireade astãzi cu liceenii de laColegiul Mihai Eminescuºi cu absolvenþiiColegiului EconomicHermes, mi-a amintit deperioada propriei meleadolescenþe, în care ela-nul ºi efervescenþa speci-fice tinereþii, au fostsuportul tuturor ambiþi-ilor pentru viitor. ªi ge-neraþiile de adolescenþide astãzi au aceste mi-nunate trãiri, deºi parmai maturi, mai pãtrunºide responsabilitãþile care

îi aºteaptã în urmãtoriiani... decât poate amfost noi.

Sunt la fel de exube-ranþi, de frumoºi, de na-turali, de plini de voioºie

ºi de aceastã dorinþã dea li se recunoaºte dreptulla tinereþe, la visare, lacutezanþã, la perfor-manþã, la viaþã împlini-toare.

Felicit toþi elevii

Colegiului MihaiEminescu care îºi cele-breazã în aceste zilelãcaºul de educaþie încare învaþã, îi felicit pe

toþi profesorii lor... iar peabsolvenþii ColegiuluiEconomic Hermes îifelicit pentru cã au ajunsîn pragul examenului dematuritate pe care ledoresc tuturor sã-l treacãcu bine.

Doresc tuturor ado-lescenþilor din Petroºanisã cuteze, sãîndrãzneaacã, sã viseze ºisã creascã cu aripile largdeschise ºi cu minþile câtmai curate”, a scrisTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani, pe pagina sade socializare, imediatdupã evenimet.

Cele douã licee dinPetroºani au organizataceastã maniferstare definal de an în care atâtcopiii, cât ºi profesorii auprimit diplome.

Profesori, în semn demulþumire ºi recunoºtinþãpentru tot ce au fãcut caaceºti tineri sã înveþe

câte ceva despre viaþã,iar elevii, pentru faptul

cãle-au fost parteneritimp de 4 ani.

Mircea NISTOR

„Absolvenþii din acest anvor susþine examenul fãrã aplãti vreo taxã, urmând a fi

înscriºi automat de cãtrediriginþi. La fel ºi cei deanul trecut care nu au pro-movat examenul. Ieri, înprima zi de înscrieri, s-au

înscris 14 absolvenþi dinseriile anterioare. Acestorali se vor adãuga ceiaproape 300 de absolvenþidin acest an”, a declaratZina Galeº, directorColegiul Tehnic „DimitrieLeonida” Petroºani.

Elevii din ultimul an deliceu, precum ºi cei care nuau reuºit de-a lungul aniloranteriori sã promovezeBac-ul au început, ieri, sãse înscrie pentru sesiuneacare se va desfãºura înperioada iunie – iulie 2013.Perioada de înscriere se vaîncheia vineri, 31 mai,prima probã a testãrii

cunoºtiinþelor (cea de evalu-are a competenþelor lingvis-tice de comunicare oralã înlimba românã) fiind progra-matã a se derula între 10 ºi12 iunie. Examenul deBacalaureat din aceastãvarã se va încheia în datade 5 iulie, cu ultima probã

scrisã, afiºarea rezultatelorfinale fiind programatãpentru data de 12 iulie.

În judeþul Hunedoaracirca 4.000 de elevi suntaºteptaþi sã participe laexamenul de Bacalaureat din aceastã varã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 20138 Actualitate Actualitate 9

Mircea NISTOR

Aici mã refer, înprimul rând, la profe-sorul ºi directorulMircea Munteanu”, adeclarat GilbertDanciu, directorColegiul Naþional„Mihai Eminescu”Petroºani.

Manifestãrile se vorîntinde pe durata a 4zile ºi cuprind prezen-tãri de filme docu-mentare, expoziþii saumese rotunde pediverse teme. „Înprima zi am avut o

masã rotundã mode-ratã de cãtre CosminBudeancã, marþi vomavea o masã rotundãprecum ºi prezentareafilmului documentar„Epopeea NaþionalãCinematograficã”de cãtreBogdanAlexandru –Jitea iar pen-tru joi esteprogramatão dez-bateremode-ratã decãtre

Ionuþ Codreanu. Totjoi, va avea locvernisajul unei expo-ziþii de caricaturi sem-nate de cãtre AdrianCerchez”, a mai pre-cizat Gilbert Danciu.

Printre invitaþii lamanifestãri senumãrã ºi câþivareprezentanþi ai

Agenþiei deMonitorizarea Presei,InstitutuluiRomân de

IstorieRecentãsau

Institutului deInvestigare a CrimelorComunismului. „Amrãspuns cu cea maimare plãcere acesteiinvitaþii de a fi prezentla celebrarea celor 20de ani scurºi de la înfi-inþarea LiceuluiTeoretic din Petroºani.Cu atât mai mult cucât, de-a lungul anilor,am avut o bunã cola-borare cu elevii ºicadrele didactice deaici”, a spus CosminBudeancã, expert încadrul

Departamentului deInvestigaþii Speciale dela Institutul deInvestigare a CrimelorComunismului ºiMemoria ExiluluiRomânesc. Acesta aprezentat filmele docu-mentare „Experienþecarcerale în Româniacomunistã” ºi „Ceimorþi”. „Am fost plã-cut impresionat defaptul cã adolescenþiide azi, care s-au nãs-cut dupã anul 1990,sunt interesaþi de ceeace s-a întâmplat în

perioada comunismu-lui. În aceste condiþii,în care tinerii vor sãcunoascã istoria ade-vãratã, eu consider cãRomânia mai are unviitor”, a mai declaratCosmin Budeancã.

Manifestãrile dedi-cate împlinirii celor 20de ani de la înfiinþareaLiceului Teoretic sevor încheia joi, 30mai, odatã cu festivi-tatea de premiere aabsolvenþilor din pro-moþia „2013”.

„Mihai Eminescu”, în sãrbãtoare

C olegiul Naþional „Mihai Eminescu” din Petroºani cele-breazã, în aceste zile, împlinirea a 20 de ani de la data

înfiinþãrii. Deschiderea manifestãrilor a avut loc luni, 27mai, în sala de spectacole a Casei de Culturã a Sindicatelordin localitate. „Este un eveniment important pentru unitateanoastrã ºcolarã la care au fost invitaþi toþi cei care ºi-au adusaportul, de-a lungul anilor, în buna funcþionare a acesteia.Din pãcate, unii dintre întemeietorii liceului nu au putut fiprezenþi, trecând în nefiinþã.

O probã, 38 de leiC ei care au ratat Bacalaureatul în anii

anteriori ºi susþin pentru a 3-a oarãuna dintre probele examenului de maturi-tate vor fi nevoiþi sã scoatã din buzunarcâte 38 de lei. În acelaºi timp, examenelesunt gratuite pentru absolvenþii claselor aXII-a ºi a XIII-a din acest an dar ºi pentrucei de anul trecut, care au ratat Bac-ul.

Adolescenþa sãrbãtoritã la Petroºani

A bsolvenþii din Petroºani s-au întâl-nit pentru a sãrbãtori. Motivul:

finalul clasei a XII- a, iar la evenimenta luat parte chiar ºi primarul TiberiuIacob Ridzi, care a þinut sã precizeze câtde bine e sã fii adolescent.

Diana MITRACHE

„Noi avem cam 4.600de copii care vor primitichete - cadou de laminã. Valoarea Unuitichet este 50 de lei ºitoþi minerii vor primipentru copiii lor aceºtibani”, a precizat Nicolae

Drãgoi, directorul gener-al al SNH, Valea Jiului.

Se pare, însã, cã celmai „câºtigat” minerlucreazã la o minã aflatãpe lista de închidere. Eleste cel care va plecaacasã de 1 iunie cu celemai multe tichete. „Noiavem mineri cu 2.127

de copii, dar recordul îlbate un ortac de laUricani, care va plecaacasã cu 500 de lei, pen-tru cã are nu mai puþinde 10 copii”, a precizatPetre Drãgoescu, direc-torul SNÎM Valea Jiului.

Se pare, însã, cãortacii din Gorj sunt mainorocoºi ºi copiii lorprimesc tichete mai va-loroase.

Astfel, salariaþiiComplexului Energetic(CE) Oltenia vor primicâte o primã în valoarede 150 de lei pentrufiecare copil, cu ocaziazilei de 1 Iunie.

F estivalul de teatru pen-tru copii „Feþi Frumoºi,

Zâne Bune ºi IleneCosânzene” se aflã la a douaediþie. Vor fi trei zile în care,pe scena Teatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu” Petroºani sevor monta piese de teatrupentru copii.

Vineri, 31 mai, cei care vordeschide „sezonul”, sunt actoriiTeatrului Municipal – Turda, cuspectacolul „Prinþesa cu pantofiirupþi”, spectacol ce va avea odubla reprezentaþie, prima de laora 10.00, iar urmãtoarea de la

ora 12.00. Din distribuþia acestuia,fac parte: Camelia Varga, IrinaMelnic, Maria Salcã, Diana Roºca,Ginuc Criºan, Vasile Popescu,Renata Fabian. Regia îi aparþine luiPetre Bãcioiu, iar coregrafiaFlorinei Vereº.

Urmãtorul spectacol, din aceeaºizi, va fi unul interactiv, ºi va fisusþinut de Compania de Teatru„Become” – Sibiu. „Poveºti(le)Magice” vor fi spuse de: CãtãlinGrigoraº, Mihai Alexandru,Graþiela Bãdescu ºi AdrianGrigoraº, începând cu ora 15.

Preþul unui bilet este de 5 leipentru copii ºi 8 lei pentru adulþi.

Oana Tuþu, secretar literarla Teatrul Dramatic „Ion D.

Sîrbu” Petroºani

Copiii minerilor primesc cadouri de la minã

P este 6.000 de copii din Valea Jiului primesc cadouri de lapãrinþii lor care lucreazã la minã. Asta pentru cã toþi

angajaþii din Valea Jiului primesc tichete cadou de launitãþile la care lucreazã. ªi cei de la Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine ºi cei de la Societatea Naþionalã a HuileiValea Jiului primesc aceste tichete pânã vineri.

Teatru de copii la înãlþime


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

M inerii din ValeaJiului au fost

marþi, subiect de discuþie în ParlamentulRomâniei. Moþiuneainiþiatã de PPDD ºiPDL ºi semnatã de 73de deputaþi din opoziþiea fost dezbãtutã ºianalizatã, iar viitorulVãii Jiului a fost tranºatla masa discuþiilor.Dupã mai multe ore dedezbateri ºi luãri decuvânt, parlamentariiau decis sã lase votulpentru azi.

Liderul grupului PP-DDdin Camera Deputaþilor,Daniel Fenechiu, a anunþat,marþea trecutã, în ºedinþa deplen, depunerea unei moþiuni simple privind problemele mineritului dinValea Jiului, intitulate“Scãpaþi mineritul din ValeaJiului de norocul rãu al con-ducerii bicefale Vosganian-Niþã”. Daniel Fenechiu aprecizat cã moþiunea simplãeste susþinutã de 73 de deputaþi PP-DD ºi PDL.

Monica Iacob Ridzi adeclarat, la finalul dezbaterii,cã îºi doreºte ca parlamen-tarii sã se întoarcã puþin ºispre Valea Jiului ºi sã deaun vot acestei zone.

„Mi-aº dori foarte mult careprezentanþii din judeþulHunedoara, indiferent departidul din care fac parte,sã înþeagã cã noi nu nedorim decât sã punem înpracticã soluþiile care existãdeja. Eu, personal, înrepetate rânduri, am vorbitdespre acestea ºi la fel amfãcut ºi azi (marþi), când amprezentat celor din salã con-cluziile work-shopului ce aavut loc în Valea Jiului.

A fost o coincidenþã fericitã cã am avut ocazia sãle prezint tuturor, aºa cumam ºi promis. Cert e cã m-asurpins poziþia unor colegidin Hunedoara, care nu auvenit decât cu critici la

adresa celor din guvernelede dinainte.

Eu nu zic cã un guvernsau altul a fost mai bun,pentru cã toate au greºit cã nu au gestionat corectsituaþia din Valea Jiului”, a declarat Monica IacobRidzi, deputat PPDD dinValea Jiului.

Mai mult, deputatulMonica Iacob Ridzi, caresusþine cu tãrie salvarea Vãii

Jiului, a contra-atacat ideeaînchiderii minelor de huilã,ca singura soluþie demoment.

„Zi de zi, atunci când vinevorba despre sectorulminier, cu precãdere desprecel din Valea Jiului, auzimdin gura actualilor miniºtride resort doar de soluþii carevorbesc despre închideri demine ºi disponibilizãri depersonal. Cred cã o astfelde abordare este cât sepoate de greºitã ºi am sã vãargumentez ºi de ce. Cuceva vreme în urmã, înorganizarea comunitãþiilocale din Valea Jiului, laPetroºani a avut loc unworkshop dedicat analizãriisoluþiilor de viabilizare a sectorului minier ºi termoe-nergetic din þara noastrã.Cu acest prilej, cercetãroride valoare din industriaenergeticã româneascã, dincadrul mediului academic de

la Universitatea dinPetroºani ºi din cadrulAcademiei Oamenilor deªtiinþã din România au adus

sub lumina opiniei publice oserie de soluþii care, în cazulîn care ar fi preluate de ceicare sunt rãspunzãtori deluarea marilor decizii cuprivire la guvernarea þãrii,nu doar cã ar putea salvaceea ce a mai rãmas dinindustria extractivã dinRomânia, dar ar puteatransforma aceastã activitateîntr-un punct forte în balanþa economicã a þãriinoastre. Nici un membru alGuvernului Ponta nu s-aarãtat însã interesat de acestseminar de dezbatere de laPetroºani, în ciuda invitaþi-ilor oficiale lansate de organizatori, pentru cã dez-interesul pare a fi atitudineala ordinea zilei a GuvernuluiPonta atunci când vinevorba despre Valea Jiului înmod special ºi despre

România în general.Am promis la vremea

respectivã, într-o altã decla-raþie politicã, cã voi aduceîn atenþia dumneavoastrãdovada faptului cã existãsoluþii pentru salvarea VãiiJiului, cã existã soluþii pentru dezvoltarea VãiiJiului, chiar în acest sectorde activitate care estemineritul ºi industria ter-moenergeticã, subiecte atâtde mult hulite, în ultimii ani,de economiºti ºi politicieni,deopotrivã. Astãzi, sunt înmãsurã sã vã prezint doarcâteva dintre aceste soluþii,indentificate ºi prezentate înraportul final al workshop-

ului desfãºurat în luna apriliela Petroºani.

Exploatarea resurselorminerale utile din Româniapoate fi un motor decreºtere economicã aRomâniei ºi de ieºire dincrizã numai dacã se gãsesccãile politice ºi administra-tive necesare pentru caaceste resurse sã fie extraseîn interes naþional. Mai multdecât atât, putem vorbi derelansarea industrieiminiere, ca motor al dezvoltãrii economice, doarîn condiþiile în care industriaminierã stã la baza altorindustrii consumatoare deproduse minerale ºi energe-tice, pentru a creºte gradulde prelucrare ºi valoareaadãugatã a acestora”, a con-chis deputatul hunedorean.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Moþinea de salvare a Vãii Jiului va fi votatã astãzi

S ute de persoanevor sã se anga-

jeze la Mina Lupeni.În decursul celor treizile de depunere adosarelor de anga-jare, la Mina Lupenis-au primit aproape500 de astfel decereri. Oamenii spuncã lipsa locurilor demuncã din ValeaJiului îi determinãsã se angajeze însubteran.

”În Valea Jiului nugãsim locuri de muncã.E foarte greu. Amimpozit de plãtit, amcopii de înreþinut.Avem nevoie de locuride muncã. Am mailucrat la minã ºi ºtiucum e. Pânã la urmãdacã e sã mor pot sãmor ºi pe drum, nutrebuie sã mor înminã”, spune unul din-tre cei care ºi-au depusdosarul de angajare.

Aproape 500 dedosare au fost depusepentru cele 60 de pos-turi disponibile la MinaLupeni.

”Pânã astãzi au fostdepuse 485, în celetrei zile 24, 27, 28.Existã criterii stabiliteîn regulament, existãniºte condiþii în primulrând, de vârsta minim18 ani, apþi de muncãdin punct de vedere alsãnãtãþii, studii minimede opt clase ºi fãrãantecedente penale ºiapoi cu selecþia celoradmiºi ºi care

îndeplinesc acestecondiþii existã niºte criterii legate de locali-tate, legate de vârstã ºiproba practicã.

Proba practicã va fiîn zilele de 4,5 ºi 6iunie”, a declaratRaveca Bot, ºeful serviciului de ResurseUmane de la MinaLupeni.

Candidaþii vor trece

ºi printr-o probã prac-ticã. Aceºtia vor trebuisã demonstreze cã auabilitãþi de ”lopãtar”.Printre criteriile dedepartajare se numãrãdomiciliul solicitantuluicare trebuie sã fie câtmai aproape de unitateminierã ºi cazierul judi-ciar care trebuie sã fie”imaculat”.

Monika BACIUMonika BACIU


D eputatul hunedoreanMonica Iacob Ridzi,

spunea cã moþiunea simplãdepusã nu a avut ca scopprincipal demiterea celor doiminiºtri, ci tragerea unuisemnal de alarmã în ceea cepriveºte problemele grave cucare se confruntã minerituldin Valea Jului.

Actualii miniºtri, Vosganian ºiNiþã, tergivesreazã, în opinia par-lamentarilor care au iniþiat moþi-unea, luarea unor decizii în ceeace priveºte viitorul mineritului,fapt ce atrage deja sincope în cepriveºte programul de închideri demine, iar Guvernul importã300.000 de tone de cãrbune,când din Valea Jiului, minele potfurniza 2,5 milioane de tone.

Sistemul energetic naþional, subconducerea miniºtrilor VarujanVosganian ºi Constantin Niþã,trece prin cea mai gravã crizã pecare a cunoscut-o România de-alungul întregii sale istorii. Astaspun parlamentarii care marþi audezbãtut timp de mai multe ore înParlament, moþiunea.

La intrarea la dezbateri,Ministrul Economiei, VarujanVosganian a precizat cã a venit înfaþa parlamentarilor Opoziþiei cudorinþa de a dialoga, iar dacãaceastã moþiune va duce laipoteza cã Valea Jiului va deveniun producãtor eficient de energie,atunci ea va fi beneficã, dar dacãrãmâne cantonatã într-o zonã dedezbatere localã în care PDLdoreºte “sã-i facã pe mineri sãuite ce s-a întâmplat în timpulguvernãrii sale”, atunci cel maibun lucru va fi ca aceastã moþiunesã fie respinsã.

Intitulatã ‘Scãpaþi mineritul dinValea Jiului de norocul rãu al con-ducerii bicefale Vosganian-Niþã!’,moþiunea simplã aratã cã atuncicând oamenii politici care compun

actuala guvernare au venit înValea Jiului în campanie electoralãle-au promis minerilor, sub cuvântde onoare, cã vor avea grijã ca mineritul din aceasta zonã aþãrii sã continue ºi sã se dezvolte pe baze economicesusþinute de stat, dar se pare cãlucrurile au stat altfel.

„Este vital pentru Valea Jiuluiasigurarea resurselor financiare,fie pentru retehnologizareaminelor ºi a douã grupuri energe-tice de la Mintia, fie pentruretehnologizarea minelor ºi con-struirea unui grup nou la Paroºenide minim 250 MWh.

Prin retehnologizarea grupurilorde la Mintia se asigurã apa caldãºi încãlzirea localitãþilor limitrofe,precum ºi producerea de energieelectricã într-un punct strategicpentru Sistemul EnergeticNaþional ºi nu va genera ºomaj înaceastã zonã.

Prin construirea unui grup noula Paroºeni se asigurã posibilitateatermoficãrii Vãii Jiului, eliminariicosturilor transportului cãrbuneluipe calea feratãºi generarea deminim 500 locuri de muncã, încondiþiile în care pânã la fineleanului 2018 în Valea Jiului se vorpierde aproximativ 3.000 locuride muncã” au precizat parlamen-tarii opoziþiei în moþiunea simplã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Valea Jiului, bunã doar în campanii electorale

”Pot sã mor ºi pe drum, nu trebuie sã mor în minã”

Doi favoriþi pentruºefia PNL Petroºani

A ctualul director al Societãþii Naþionalede Închideri Mine ºi viceprimarul din

Petroºani ar putea candida pentru ºefiaOrganizaþiei PNL Petroºani.

Dacã la Petrila lucrurile sunt aproape clare înceea ce priveºte alegerea preºedintelui organizaþieiliberalilor din localitate, în Petroºani ar putea fi unduel între doi „grei” ai structurii municipale de partid. Surse din rândul liberalilor spun cã sunt totmai des vehiculate douã nume care ar trebui sã seregãseascã pe lista de candidaturi pentru alegereapreºedintelui PNL Petroºani. Petru Drãgoescu,actualul director general al SNÎM-VJ, este dat dreptcandidat cu ºanse mari de a fi ales în fruntea orga-nizaþiei. Drãgoescu declara imediat dupã ce PNLPetroºani a rãmas fãrã lider, cã pentru a conduceorganizaþia trebuie o persoanã care sã aibã timp sãse ºi poatã ocupa de ea. Un alt favorit pentru preluarea organizaþiei este actualul viceprimar almunicipiului Petroºani, Dorina Niþã. Aceasta esteºi preºedinte interimar al PNL din Petroºani, ºi s-aînscris în partid în anul 2000, iar de-a lungulanilor, aceasta a ocupat mai multe funcþii de conducere. PNL Petroºani a rãmas fãrã conduceredupã ce la finele lunii martie a.c., Alin Simota ºi-adat demisia din funcþia de preºedinte. Afaceristul ainvocat motive personale, însã sunt voci care susþincã devenise o piatrã de moarã pentru organizaþieºi nu mai era dorit de liderii judeþeni. Doar doi ania rezistat Alin Simota la conducerea PNLPetroºani, însã pentru cã este ºi consilier local, nua demisionat ºi din partid. (Maximilian (Maximilian GÂNJUGÂNJU))

S exul de la distanþã adevenit un lucru uºor de

obþinut cu ajutorul tehnolo-giei. Partenerii care doresc oasemenea senzaþie au nevoiede o pereche de lenjerieintma specialã ºi o aplicaþieinstalatã pe smartphone.

Aplicaþia pentru smartphonea fost creatã de companiaDurex, celebrã pentru prezerva-tivele pe care le produce, scrienews.com.au. Deºi nu se poatecompara cu cel clasic, sexul dela distanþã nu este de neglijat,susþin ei. Cei dornici de asemenea senzaþii au parte de“mângâieri” produse de lenjeriaintimã cu ajutorul aplicaþiei pentru telefon. Aceasta imitãmângâierea umanã. Videoclipulface parte dintr-o campanie a

celor de la Durex, denumitã“viitorul preludiului”.

Nu se ºtie ce se poate întâm-pla dacã aplicaþia respectivã

ajunge în mâinile cui nu trebuie.Poate atunci va apãrea ºi violulde la distanþã.

SURSA: ziare.com

B ill Gates ahotãrât sã

ofere suma de100.000 de dolaricelui care va inven-ta un prezervativde generaþie nouã.Iniþiativã sã arescopul de a-i atragepe inventatorii caresã salveze omenireade problemele pusede viaþã sexualãdezordonatã.

Fondatorul Microsoftoferã acest premiu prinintermediul fundaþiei

sale “Bill & MelindaGates Foundation”.Conform inquisitr.com,

prezervativele pot salvavieþi, însã ele nu preasunt folosite în zilele

noastre, deºi sunt accesibile tuturor.Drept consecinþã, risculbolilor cu transmiteresexualã este unul crescut.

La fel se întâmplã ºicu sarcinile nedorite,care pot da naºtereunor complicaþiiserioase. În plus faþã depremiul de 100.000 deeuro, pe inventator îlaºteaptã ºi o finanþarede un milion de dolaripentru un asemeneaproiect care sã lansezeun prezervativ cu ade-vãrat nou pe piaþã. Înprivinþa prezervativelor,nimic nu s-a schimbat

în ultimii 50 de ani,tehnologia folositãrãmânând aceeaºi.

În anunþul lansat deaceastã fundaþie semenþioneazã cã prezer-vativul trebuie sã fieunul care sã asigureplãcerea celor care îlfolosesc. Ei cautã ºi unnou tip de ambalaj ºimetoda de aplicare, noimodalitãþi de a-l pro-duce fiind necesarepentru o aplicare maiuºoarã ºi corespunzã-toare.

Câºtigãtorul va fiales în luna mai.Fundaþia lui Bill Gatesa avut numeroaseiniþiative în lume, prinacestea fiind oferit sprijin îngrijirii sãnãtãþiioamenilor ºi ajutorpentru cei sãraci.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 201312 Lifestyle

Aplicaþie pentrumobil care îþi

spune dacã eºtipe cale sã

sãvârºeºti unincest

Î ntr-o þarã cu 320.000 delocuitori, aºa cum e

Islanda, riscul e mare sãajungi sã te sãruþi cu un vãr.

Doamne fereºte de mai mult!Pentru cã aºa ceva sã nu seîntâmple, un grup de studenþi apus la punct o aplicaþie pentruAndroid, care anunþa dacã

potenþialul cuplu e înrudit. Singura condiþie ce trebuie

respectatã e sã laºi aplicaþia sã-ºi facã “socotelile” ºi abiaapoi sã dai curs pornirii instinctuale. Aplicaþia numitãIslendiga-App sau App ofIcelanders se foloseºte de obazã ce compileazã informaþii

genealogice despre circa 95%din populaþia þãrii, determinânddacã cei în cauzã împart sau nuun bunic. “Deºi unii considerãcã aplicaþia e nostimã, cazurileîn care se descoperã ce cei doisunt, într-adevãr, veri de graduldoi nu sunt puþine, aºa cã purºi simplu e vorba de o necesi-tate”, a explicat un utilizatorpentru AP, citatã de PopSci.

Bineînþeles cã existã ºi oparte bunã în toatã povestea -a fi înrudit cu toatã lumeaaduce un avantaj - gradul derudenie cu Bjork, cea maicunoscutã cântãreaþã dinIslanda. Aplicaþia a fost creatãsã rãspundã ºi unei alte nevoi,aceea de a te anunþa când eziua de naºtere a unei rude.

Bill Gates oferã 100.000 de dolaripentru prezervativul viitorului

Sex de la distanþã cu ajutorul telefonului

P reþurile maimici cu 30%, la

alimente, comparativ cumedia europeanã,nu alinã cu nimicdurerea românuluicare are salariul decinci ori mai micdecât aceeaºi medieeuropeanã ºi de 10ori mic decât celmai mare salariumediu brut dinDanemarca. Ca sãne mai alinãm durerea, am aflat cãbulgarii o duc mairãu ca noi. Atât!

Românii plecaþi demai mulþi ani prin þãristrãine pentru a le firãsplãtitã munca lajusta valoare, suntextrem de bucuroºicând vin în concediu înþarã. Aceºtia au excla-

mat invariabil, cã aici,la noi, alimentele suntmai ieftine ºi se poatetrãi mai bine.

”În Marea Britaniede exemplu, fãina sim-plã costã 5 lei, un ou –0,75 lei, uleiul - 10 lei,o pâine 4,5 ron, decisunt mai scumpe ali-

mentele cam cu 30%decât aici. ªi mã referla alimentele cele maiieftine” – a spus PeterStevens, masterchef înAnglia, aflat înPetroºani.

Diferenþele au fostconfirmate deEcontext: preþurile la

alimente sunt, înRomânia, cu circa 30%mai mici decât mediaeuropeanã.

Dar existã o marediferenþã! Salariile înRomânia sunt mai micide cinci ori faþã demedia europeanã.Dacã masterchef PeterStevens are în þara lui,Anglia, un salariumediu brut de 3.300euro/lunã, noi avemdoar 490 euro, adicãmai puþin decât câºtigãun englez pe sãptãmânã.

Media salariiloreuropene este de 2200de euro pe lunã, aºa casã ne mai alinãm durerea sãrãciei noastre!

Chiar dacã nebucurãm încã depreþuri mai mici com-parativ cu multe þãrieuropene, ne bucurãmfãrã bani în buzunar ºila multe alimente doarne uitãm!

Econtext aratã careeste nivelul preþurilor

faþã de media euro-peanã a fiecãrui stat ºicât este salariul mediubrut în fiecare din aces-

te þãri. S-a corelat nivelpreþuri – salariu pentrua reda o imagine aþãrilor în care e bine sãtrãieºti ºi din þãrile dincare ar trebui sã fugi,dacã poþi! Pe principiulcu ”capra vecinului”,ne putem consola cãbulgarii sunt ºi mainãpãstuiþi ca noi, cu unsalariu mediu de 366euro.

Dar când te uiþi lacelelalte þãri europene,þi se face rãu la gândulcã alþii au avut noroculsã aibã conducãtori denãdejde ºi mãcar visezicã este locul în care arfi bine sã trãieºti!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


COLÞUL LUI DENIS

INGREDIENTE:250 gr pãstrãv

proaspãt Sare, piperboabe Foi de dafin

Oþet Caperemurate O lãmâie

O legãturã depãtrunjel 2 ouã

UleiMOD DE PREPARARE:

Se curãþã se spalã ºise pune peºtele la fiertcu o lingurã de oþet ºiun praf de sare, câtevaboabe de piper ºi foi dedafin.

Dupã ce s-a fiert selasã sã se rãceascã ºi sedezoseazã. Se facemaioneza din douãouã. Carnea de pãstrãvse mãrunþeºte ºi seamestecã cu maionezã,zeamã de lãmâie ºicaperele mutrate. Seadaugã sare, piperdupã gust. Se pune înboluri de sticlã, seorneazã cu pãtrunjeltocat mãrunt ºi cu feliide lãmâie.

Hainy te învaþã sã gãteºti

Cremã de pãstrãv

POFTÃ BUNÃ!

Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua

Hainalka Miclea

Durerea sãrãciei noastre – ce þarã îþi alegi ca sã trãieºti decent!

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 29 mai 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Se pare cã la serviciu nu preaaveþi spor la treabã ºi nureuºiþi sã vã mulþumiþi ºefii.Nu vã ambiþionaþi sã terminaþio lucrare pretenþioasã. Dacãvedeþi cã nu vã iese cu nici unchip, lãsaþi-o pe mâine!

Nu prea reuºiþi sã vã stabiliþi olistã de prioritãþi. Pe de o parte,ar trebui sã terminaþi o lucrareimportantã, iar pe de altã parte,sunteþi presat de o problemãfinanciarã. Acordaþi mai multãatenþie activitãþilor profesionale.Evitaþi speculaþiile de orice fel!

Dimineaþa sunteþi exagerat deoptimist ºi intenþionaþi sã cereþi omãrire de salariu. Este puþinprobabil sã aveþi câºtig de cauzã,ba s-ar putea chiar sã vã alegeþicu sarcini suplimentare. Nu sun-teþi prea convingãtor ºi nu reuºiþisã gãsiþi argumente.

O problemã de naturã sentimen-talã vã stricã buna dispoziþie ºieste posibil sã deveniþimorocãnos. Puteþi avea succespe plan profesional, însã numaidacã depuneþi un efort deosebit.Evitaþi speculaþiile ºi nu vã lãsaþiinfluenþat de prejudecãþi.

S-ar putea sã rãmâneþi fãrã banidin cauza unor reparaþii urgenteîn casã. Cel mai mult vã supãrãfaptul cã nu mai puteþi pleca într-o cãlãtorie. Nu încercaþi sãmeºteriþi nimic prin casã! Este depreferat sã apelaþi la cineva carese pricepe.

Vã bate gândul sã porniþi o micãafacere. Puneþi la punct toatedetaliile, înainte de a trece laacþiune! Nu vã pripiþi, pentru cãriscaþi sã luaþi decizii greºite.

Nu reuºiþi sã faceþi ce v-aþi pro-pus, din cauza obstacolelor carevã apar în cale. Nu daþi vina pemembrii familiei pentrunereuºitele de azi! Pur si simplu,simþul practic vã lipseºte aproapetotal.

S-ar putea sã nu vã iasã toateplanurile aºa cum doriþi. Un pri-eten vã propune sã colaboraþiîntr-o afacere de pe urma cãreiaputeþi câºtiga bine. Evitaþi oricefel de speculaþii.

Sunteþi pus în situaþia de a lua ohotãrâre importantã pe plan sen-timental. Un bãrbat mai în vârstãvã ajutã cu sfaturi preþioase. Nustaþi prea bine cu simþul practic,dar familia vã susþin.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi omicã problemã sentimentalã. Cuo vorbã bunã, puteþi dezamorsauºor o situaþie tensionatã. Peplan financiar, nu staþi prea bine.Aveþi rãbdare ºi evitaþi speculaþiile.

Sunteþi destul de confuz ºi aveþipuþine ºanse sã porniþi afacereape care o planificaþi. Nu insistaþi.Ar fi bine sã vã limitaþi la activ-itãþi de rutinã. Este posibil sã vãpetreceþi seara alãturi de per-soana iubitã.

S-ar putea sã îi reproºaþipartenerului de viaþã cã a cheltuitprea mult. Pãstraþi-vã calmul ºifiþi mai flexibil. Este bine sãvedeþi întotdeauna jumãtateaplinã a paharului ºi sã nu vãsupãraþi din motive mãrunte!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r)13:00 Opre Roma14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Eco - Logica17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Iceman - Ultimul meci 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Inelul amãgirii (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 E cineva acolo? 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: New York

9:30 Tot ce ºi-a dorit 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond 0:00 Tot ce ºi-a dorit (r)

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Profetul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

9:45 Que bonito amor (r)10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r)12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r)13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r)15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Poveºtiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - Braºov13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Steaua - Braºov14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show14:30 Rezumat Brazilia15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Serie A Show TIMCUP Competition16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:00 Fotbal: CFR Cluj -Universitatea Cluj 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: CFR Cluj

Monika BACIU

Potrivit documentului,printre cele mai impor-tante proiecte finanþate înurmãtorii trei ani senumãrã cele de infrastruc-turã.

Peste 1.700.000.000de lei vor fi alocaþi, în2014, pentru reabilitareasecþiunii Coºlariu-Simeria,din cadrul liniei de caleferatã Braºov-Simeria,parte a coridorului IVpaneuropean, pentru cir-culaþia trenurilor de per-

soane cu viteza maximãde 160 de kilometri peorã. Trenurile de marfã

vor circula peaceastã rutã cumaxim 120 dekilometri pe orã.Pentru acelaºiproiect sunt desti-

nate sume de aproape1.400.000.000 de lei,pentru 2015-2016. Baniireprezintã fonduri externenerambursabile postader-are.

Pentru autostradaLugoj-Deva, va fi alocatpeste un miliard de lei, în2014, ºi peste patru mi-liarde, în 2015-2016,integral din fonduriexterne nerambursabilepostaderare.

ªi autostrada Orãºtie-

Sibiu va fi finanþatã, cuaproximativ120.000.000 de lei, în2014, ºi peste un miliardde lei, în 2015-2016, înaceleaºi condiþii.


- Lupeni, între orele 10,00- 15,30. Zona afectatã carti-er Braia. Motivul restricþiei -remediere pierdere pe str.Plopilor, bl. 8 - 10.- Uricani, între orele 9,00 -11,00. Zona afectatã str.Progresului, str. Teilor.Motivul restricþiei - remedierepierdere pe branºament labl. 32 B, str. Progresului, bl.24, sc. I, str. Teilor.

Multumim pentruînþelegere.

ConducereaS.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºani

Restricþii apãMiercuri

29 mai 2013

Vânzãri Vând teren intravilan în suprafaþã

de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820

ComemorareCu durere în suflet, amintim cã astãzi se împlinesc doi ani de când

Ing. NEAGOE EMILIANa plecat dintre noi.

Cu sufletele îndurerate, îl vom pãstra mereu în gândurile ºiinimile noastre.

Soþia Mariana, fii Bogdan ºi Raul

MonikaBACIU

„La sfârºitulanului, în evi-denþele noastre,figurau 7.741 depersoane caresuferã de aceastãboalã. Peste1.500 dintrecazuri au fostdepistate doar încursul lui 2012”, aprecizat directorulexecutiv adjunct alDSP Hunedoara,doctorul CeciliaBirãu.

Potrivit spe-cialiºtilor, o treimedin cazurile decancer pot fi pre-venite dacã se

respectã mai multereguli care þin dealimentaþia variatãºi sãnãtoasã,menþinereagreutãþii în limitelenormale, activi-tatea fizicã regu-latã, limitarea con-sumului de alcool,renunþarea la

fumat. În ceea ce

priveºte renunþatulla fumat, la nivelulDirecþiei deSãnãtate PublicãHunedoara în datade 31 mai va fiorganizatã o acþiune pe aceastãtemã.

Îndemnaþi sã renunþe lafumat. Cancerul pulmonar în

topul bolilor oncologice

7741 de hunedoreni suferã de diferite tipuride cancer. Statistica este una alarmantã la

nivelul judeþului Hunedoara, doar în cursul anu-lui 2012 fiind descoperite 47 de cazuri noi. Celemai frecvente tipuri de cancer sunt cele pul-monare în numãr de 259, urmate de cele de sân.

Judeþul Hunedoara, polul investiþiilor

S ute de miliarde pentru judeþulHunedoara. Ministerul Finanþelor

Publice a publicat Strategia fiscal buge-tarã 2014-2016, document bazat pe ocreºtere economicã estimatã anul viitorla 2,2 la sutã. La nivelul judeþuluiHunedoara vor fi investite sume exorbitante pentru câteva proiecte deinfrastructurã.

Monika BACIU

”El este depus la minis-ter, aºteptam sã se reiaplãþile pentru asemeneaproiecte ºi va rãmâne vala-

bil ºi speram sã înceapãplãþile pentru cã au fost sis-tate toate plãþile la lucrãrilecare nu au fost începute.Din pãcate nu sunt banisuficienþi pentru a finaliza

toate aceste lucrãri. Neputem bucura pentru cãmunicipiul Vulcan nu aredatorii la nicio firmã, toatelucrãrile au fost achitate lazi ºi sperãm cã se vor deru-la ºi toate celelalte proiectepe care le avem acum pemasa de lucru”, a declaratprimarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile.

Mai mult decât atât,edilul vede utilitatea acestuiproiect.

”Sigur cã da pentru cã

aici nu avem semnal la tele-fon, ori internet ori oantenã pentru semnal latelefoanele mobile”, a maispus Ile.

În zona din Dealul Babiiau rãmas câþiva tineri.Aceºtia pot fi numãraþi pedegetele de la o mânã, însãei considerã cã iniþiativaedililor este una lãudabilã.

”E bine dacã bagã inter-

netul. Am avut nevoie pentru

proiectele de la ºcoalã ºi atrebuit sã merg în oraº”,spune un tânãr.

Bãtrânii se feresc sã vor-beascã despre astfel delucruri pe care el considerã”tabu”. Pentru acest proiectadministraþia localã dinVulcan va cheltui suma de60 de mii de lei.


MaximilianGÂNJU

Un angajat al uneifirme din apropiere aanunþat autoritãþiledupã ce a vãzut vulpeaîn mijlocul drumului,iar omul se temea cãar putea avea rabie ºinu ºi-a lãsat colegii sãse apropie de animalulsãlbatic, deºi era mort.Bãrbatul spune cã amai vãzut vulpea în

ultimele zile ºi i s-apãrut cã era bolnavã.„Dimineaþa o vedeampe aici, nu pãrea cã sesperie de oameni saude maºini. Parcãmergea pe trei cãrãriºi cred cã a lovit-o omaºinã. Cã o fi bol-navã sau nu, nu pot sãspun. Nu m-amapropiat de ea sã oating pentru cã tur-barea se ia ºi dacã vul-pea e moartã. Prin

zonã nu sunt multegospodãrii ca sã zici cãstã pe aici ca sãmãnânce gãinileoamenilor”, a spusbãrbatul care a datalerta.

S fãtuiþi sã nu atingã

animalul

Imediat medicii spe-cialiºti cadrul DSVSAHunedoara s-au mobi-lizat pentru a luaprobe prin care sã sta-bileascã dacã avearabie. „La toate acesteanimale sãlbatice seaduce capul pentru

examenul pentrudepistarea rabiei. Dacãse dovedeºte cã esteturbatã se instituiecarantina de gradul IIIºi se iau mãsurile carese impun în caz de aºaceva. Carantina seinstituie, dacã estevorba de rabie, pe razalocalitãþii ºi zonele li-mitrofe. În caz de sus-piciune se mai iauprobe ºi de la alte ani-male, însã în mod nor-mal câinii ar trebui sãfie vaccinaþi antirabic.Pericolul nu este chiaraºa de mare, cel carepreleveazã probele areechipament de pro-tecþie ºi oricum sunt

instrucþiuni clare.Sperãm sã nu fie pro-bleme, oamenii suntsfãtuiþi sã nu intre încontact cu animalul.Pentru orice eventuali-tate se iau toatemãsurile pentru cã nuse ºtie, necazul nepaºte la orice pas”, adeclarat, IoanDumbravã, directorexecutiv DirecþiaSanitar Veterinarã ºi

pentru SiguranþaAlimentelorHunedoara. Anul tre-cut, în localitatea înve-cinatã a fost descoperitun focar de rabie,boala fiind descoperitãatunci la o pisicã.Cinci oameni au fostatunci suspuºi trata-mentului profilacticdupã ce au intrat încontact cu animalulbolnav.

Vulpe moartã descoperitã la Iscroni- Aninoasa

A nimalul sãlbatic a fostdescoperit, ieri dimineaþã, în

mijlocul drumului la Iscroni-Aninoasa, iar localnicii s-au temutca nu cumva sã fie turbat.

Internet într-un loc izolat de civilizaþie

N u au canalizare ºi apã potabilã, dar vor avea internet. Este vorbade cei câþiva zeci de locuitori ai zonei Dealul Babii din municipiul

Vulcan, majoritatea vârstnici care vor avea acces la informaþie.Administraþia localã din Vulcan a alocat suma de 60 de mii de lei pentruconectarea celor câteva gospodãrii ºi a unei ºcoli la reþeaua de internet.

CVJ, Nr. 376, miercuri 29 mai 2013

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 376, miercuri 29 mai 2013