CVJ NR. 373, VINERI 24 MAI 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 373

Vineri, 24 Mai 2013

Bebeluº salvatde gunoieri

dintr-un container

U n nou nãscut a fostgãsit de angajaþii de

la salubritate, joi dimineaþã,într-un cartier aflat la periferia municipiuluiPetroºani.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Serafinceanu pus la zid defoºtii angajaþi ai UMIROM

Marº deprotest faþã de modul

în care a ajunsuzina dupãprivatizare

F oºtii angajaþi de laUMIROM, care s-au for-

mat ca specialiºti la aceastãuzinã de producere ºireparare a utilaju-lui minier, consi-deratã vârful delance al fabricilorde profil din þarã,vor sã protesteze public faþã de modul în care a ajunssocietatea.


A funcþionat „para-ndãrãtul”?!

Una din firmelecontrolate de

senatorulVochiþoiu, cãutatã de

procurorii DNAla bani

U na dintre societãþilecontrolate de senatorul

PP DD HaralambieVochiþoiu, Euro Jobs SRL,face obiectul unei anchete aprocurorilor de la DirecþiaNaþionalã Anticorupþie.


Î n aceastã sãptãmânã s-au împlinit 16 ani de la înregistrarea unui tragic accidentcolectiv de muncã, la E. M. Dâlja, în urma cãruia 7 mineri ºi-au pierdut viaþa.

În prezent, fosta minã este închisã iar monumentul comemorativ înãlþat, în anul 1997,nu mai seamãnã deloc cu originalul. Chiar dacã a mai fost cârpit, pe ici-colo, de cãtrereprezentanþii autoritãþilor locale. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 13-A13-A

Un monument ajunso bãtaie de joc

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat deS.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria * DJ687 Cristur –Hunedoara * DJ687 Hunedoara –Hãºdat * DN 66Cãlan – Bãcia *DN7 Mintia –Veþel * DN7 Veþel– Leºnic * DN7Leºnic – Sãcãmaº

* DN7 Ilia –Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc* DN7 Burjuc-Zam* Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 Cãinelul deJos – Bejan *Uricani pe DN66A, str. Muncii

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în JudeþulHunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

Carmen COSMAN

S-a nãscut fãrã noroc,dar, în doar câteva ore,ºansa i-a surâs. Bãieþelularuncat în tomberonînfãºurat doar în câtevacârpe pline de sânge l-aimpresionat atât de tare pecomisarul Florin Bolosin

din cadrul IPJ Hunedoaraîncât s-a decis sã-l adopte.S-a consultat cu soþia lui ºi,împreunã, au decis sã-laducã în casa lor. „Azidimineaþã, am vorbit cucolegul meu Bogdan Niþu,care mi-a povestit desprece s-a întâmplat. În acelmoment am spus cã nu

este posibil sã ne aruncãmcopiii aºa, la gunoi, ºi amdecis, împreunã cu soþiamea, sã îl înfiem”, adeclarat Florin Bolosin. ªi,deja s-a luat legãtura cureprezentanþii Direcþiei deProtecþie a CopiluluiHunedoara pentrudemararea demersurilorlegale privind adopþia, dupãfinalizarea anchetei.

Familia Bolosin mai areacasã trei copii, dintre caredoi sunt tot înfiaþi. Estevorba despre Ana - Maria,de 11 ani, Tudor - de 8ani, la care se adaugãcopilul natural al celor doi,micuþul Iosif, de 3 ani. Pe

Ana - Maria auluat-o de la spi-talul dinHunedoara pecând avea doar unan ºi ºapte luni.Fata a fost aban-donatã într-un altspital, din Arad ºinu se ºtie cine îisunt pãrinþii. La fel a fost ºicu Tudor, pe care l-a luattot din spitalul de laHunedoara, pe când aveadoar trei sãptãmâni.Comisarul Florin Bolosin îºi

doreºte sã-i ofere micuþuluide al Petroºani ºansa la oviaþã fericitã ºi spune cã îiva creºte pe toþi fãrã pro-bleme, cu ajutorul luiDumnezeu.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013 Actualitate 3

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25%

la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

DianaMITRACHE

Copilul, un nou nãs-cut învelit într-uncerceaf, a fost gãsit lacontainerul de pe stra-da Saturn din CartierulAeroport. Acolo,muncitorii de pemaºina de gunoi, auîncãrcat deºeurile pe laora 9,00 dimineaþã,iar unul dintre oamenia auzit un scâncet. S-auitat în tomberon, cugândul cã e un câinesau o pisicã ºi a rãmasînmârmurit. „Am gãsitun copilaº, era nou-nãscut, cã avea sânge.Era învelit într-uncearceaf. Când l-amvãzut, am chemat ime-diat colegii ºi ºoferul,cã m-am speriat. Noucredeam câ e un pisicºi voiam sã îl salvez, cãam mai fãcut aºa. Epãcat de un mâþ, darde un copil! L-am

acoperit imediat ºiam chemat salvareaºi poliþia. Salvarea l-aluat ºi cred cã, l-amsalvat”, povesteºte cubucurie PetreMãturar, muncitor lasalubritate. „Când amauzit glasul de copil,plângând, am dat unpic cearceaful de oparte ºi i-am vãzutpicioruºul. M-am spe-riat un pic ºi le-am ziscolegilor cã e un copilviu. Am chemat sal-varea ºi l-am salvat”,spune celãlalt angajatde pe maºina desalubritate.

Copilaºul a fost dusimediat la spitalul dinPetroºani ºi mediciicare l-au consultatspun cã e în afaraoricãrui pericol.„Starea generalã acopilului e bunã. I s-afãcut toaleta ºi avea ouºoarã hipotermie.Sunt criminaliºtii acolo

ºi fac investigaþii.Copilul are 2.050 degrame ºi e de sex mas-culin. Era plin desânge încã, semn cã afost nãscut doar decâteva ore”, a declaratIoan Ciugulea, directoradjunct al Spitalului deUrgenþã din Petroºani,în timp ce Ioan Ienea,cel care i-a dat primeleîngrijiri la Unitatea dePrimire de Urgenþe,spune cã micuþul erabine ºi doar puþinhipotermic, motiv pen-tru care se va însãnã-

toºi curând. Criminaliºtii au luat

probe de la con-tainerul în care a fostgãsit micuþul, dar ºi dela spital, unde i-au fostprelevate probe dincordonul ombilical,

pentru a afla cine estefemeia care i-a datviaþã ºi apoi l-a arun-cat la gunoi, în ideeade a-l ucide. „Imediats-a deplasat la faþalocului o echipã opera-tivã complexã formatãdin criminaliºti ºiofiþeri de poliþie judi-ciarã, precum ºi oambulanþã. A fostdeclanºatã o anchetãîn vederea identificãriimamei care ºi-a aban-donat bebeluºul. Dacãva fi gasitã, femeiariscã pedeapsa cu

închisoarea de pânã la15 ani pentru punereaîn primejdie a vieþiinou-nãscutului con-form art. 306 CodPenal.

Poliþia face acum

investigaþii ºi primiiaudiaþi au fost oameniidin zonã, care nu îºiexplicã cum a fostposibil aºa ceva. „Eulucrez aici la postul detransformare dinvecinãtate, dar am ieºitafarã, doar când amauzit gãlãgie, cãchemaserã salvarea ºipoliþia. Bãieþii auziserãplânsetul ºi au vãzutcopilul. Era aruncatacolo, cu gândul de a-lucide, cã nu era decâtîntr-un cearceaf. Spersã trãiascã, cã femeiae o iresponsabilã ºiîntre ea ºi criminali sepoate pune un semnde egalitate”, susþineIoan Mihaiu, angajat alpostului de trasfor-mare de pe stradaSaturn. „Nu am vãzutnimic, dar mã întrebcine ar fi putut faceuna ca asta, cã arputea fi de aici de pela noi”, a spus o altãfemeie de pe aceastradã.

Copilul a ajuns lasecþia de nou nãscuþila Petroºani ºi a primitîngrijiri medicale, iaracum e în afaraoricãrui pericol.

Bebeluº salvat de gunoieri dintr-un container

U n nou nãscut a fost gãsit de angajaþii de la salubritate, joi dimineaþã,într-un cartier aflat la periferia municipiului Petroºani. ªansa

micuþului a fost unul dintre muncitorii de la salubritate, care i-a auzitscâncetele ºi l-a salvat.

ªansa la fericire

Un comisar de la IPJ Hunedoara este decissã-l adopte pe micuþul aruncat în tomberon

C azul nou – nãscutului aruncat întomberonul de gunoi de cea care i-a

dat viaþã i-a impresionat pe toþi cei care i-au aflat incredibila poveste. Iar unul din-tre poliþiºtii hunedoreni, ºocat de celeîntâmplate, vrea sã-l adopte ºi sã-i deaºansa la o viaþã normalã.

Luiza ANDRONACHE

De când au apãrut petarabe, trufandalele sunt fru-moase ºi parfumate de mai,mai cã îþi vine sã le mãnân-ci cu ochii, dar oamenii maimult trec pe lângã ele, seuitã cu jind ºi apoi pleacã.Preþurile nu sunt tocmaimici, mai ales cã sunt celede pornire, iar petroºenenii,

cel puþin, cumpãrã de poftãcel mult o jumãtate de kg. “Mã uit la cãpºuni de câtevazile ºi doar astãzi amîndrãznit sã cumpãr ºi eu ojumãtate de kg de poftã”,ne-a declarat tanti Maria, opensionarã. “Dacã vreau sãcumpãr, atunci trebuie sãiau cel puþin douã kg decireºe, pentru cã suntemmulþi ºi nu ne ajunge. Nu

am bani deocamdatã, maiaºtept sã se ieftineascã”,ne-a mãrturisit ºi tantiAurelia. Preþurile afiºateprima datã la tarabe auoscilat între 12 ºi 9 lei, daracum, cãpºunii, spre exem-plu, pot fi cumpãraþi ºi cu 8lei, destul demult încã. ªila Vulcan,vânzãtoriistau cu lãzilecu fructecâteva zile înºir pe tarabepânã când sãdea 10, 15

kg. ªi ei recunosc faptul cãaproape nimic nu se maivinde.

“Ce sã fac dacã numerge?! Am adus douã lãzi,una cu cãpºuni ºi una cucireºe ºi este a treia zi decând încerc sã le vând.Oamenii ar cumpãra, dardacã nu au bani, ce sãfacem?! Nici eu nu le pot

da mai ieftin cã ºi preþul cucare le-am cumpãrat a fosttot mare”, ne-a declarat uncomerciant din PiaþaAgroalimentarã Vulcan.Totuºi, vânzãtorii estimeazãcã ºi distribuitorii vor maiscãdea preþurile în sãptãmâ-na care vine, aºa cã fructelepoate vor fi mai accesibile.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 20134 Actualitate

PROGRAM TV - Joi 23 mai 201316:00 La zi - cu Adina Risipitu

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

CarmenCOSMAN

Dupã privatizareaei, UMIROM a ajuns oruinã, iar tot ceea ces-a putut valorifica –inclusiv echipamentede lucru – a ajuns lafier vechi. Foºtii anga-jaþi ai societãþii suntnemulþumiþi de ceeace s-a întâmplat dupãcumpãrarea uzinei decãtre ex-prefectulAurelian Serafinceanuºi anunþã cã vorprotesta public.

“Opinia mea ºi acelor mulþi care ne-amformat ca profesioniºti

ºi cã oameni în vechi-ul UMIROM, este cã,aºa cum toatã þara aîncãput pe mâna unorjecmãnitori, ºi celebrauzinã a încãput pemâna celor doi - adicãSeranficeanu ºiMelczer (n.r. directorulGerom) - pe care î-icunosc foarte bine. Caoameni cunoscãtori aiindustriei sunt nuli.Sunt doar simplii“þambalagii”, dovadãcã uzina a ajuns oruinã iar ei, foartemândri, nu au reuºitsã facã decât o banalãsala de nunþi ºicumetrii. Cine este de

vinã? De vinã sunt ceicare le-au vândut pe osticlã de rom sau deulei cupoanele,organele de poliþiecare nu au acþionatpentru respectarealegislaþiei ºi care nu i-au verificat pe cei doide unde au banii. (…).Eu chiar m-am sfãtuitcu mai mulþi foºtiurumpisti sã orga-nizãm un marº princare sã ne arãtãmdezamãgirea ºi maiales dispreþul pentrucei doi”, spune unuldintre cei care a lucrataici, Marian Rãdoi. ªialþi foºti angajaþi sunt

nemulþumiþi ºi vor sãse alãture acþiunilor deprotest, în speranþa cãcineva va face luminãîn privinþa modului încare fabrica a fost pri-vatizatã ºi cum de s-apermis sã se ajungãaici.

SC “Umirom” SA afost cumpãratã în anul2000 de fostul prefectPSD al judeþului,Aurelian Serafinceanu,pentru 7,9 miliarde leivechi, sumã achitatãîn tranºe. “Umirom”avea datorii încã de laprivatizare, iar în timpnu a reuºit sã seredreseze, în ciudacontractelor de sutede miliarde încheiatecu CompaniaNaþionalã a Huilei(CNH) Petroºani, maiales pe vremea în careSerafinceanu era pre-

fect de Hunedoara.Din cauza debitelorfoarte mari cãtre stat,în anul 2004 a fostinstituit sechestru asi-gurãtor pe bunurilemobile ºi imobile aleuzinei, care au fostapoi scoase la licitaþie.Firma a intrat pe rândîn reorganizare, înlichidare, în faliment,iar apoi a dispãrut.

Dupã privatizarea

cu cântec, numãrulsalariaþilor s-a redusdrastic, iar cei caremai aveau încã un locde muncã se gândeaucu groazã la ziua demâine. Muncitoriipovesteau cã veneaula lucru ºi se uitau înprimul rând dacã maiau utilajele la carelucrau, pentru cã toateerau duse la fier vechi.

Serafinceanu pus la zid de foºtii angajaþi ai UMIROM

Marº de protest faþã de modul în care a ajuns uzina dupã privatizare

F oºtii angajaþi de la UMIROM, care s-au format caspecialiºti la aceastã uzinã de producere ºi

reparare a utilajului minier, consideratã vârful de lanceal fabricilor de profil din þarã, vor sã protesteze publicfaþã de modul în care a ajuns societatea.

Cireºele ºi cãpºunii, la preþ de trufandale

C ui nu-i plac cireºele de Mai coapte ºi zemoasesau cãpºunii aromaþi ºi dulci? Ei bine, cu

toþii am servi dacã am putea în fiecare zi din deli-cioasele fructe, care nu sunt doar foarte bune, darºi sãnãtoase, însã din pãcate nu este posibil.

Miron Cozmaîi dã sfaturilui Becali

F ostul lider al minerilordin Valea Jiului, Miron

Cozma, închis la Jilava pentrumineriade, îl sfãtuieºte pe GigiBecali sã-ºi pãzeascã spateleîn închisoare ºi la cel mai micsemn cã ar avea probleme sãcearã protecþie penitenciarului.

Miron Cozma cunoaºte foartebine situaþia de la penitenciarulJilava ºi-l sfãtuieºte pe Gigi Becalisã fie atent la deþinuþi. Exact fotbalul care l-a fãcut un personajnotoriu pe Becali, ar putea sã-icreeze probleme în penitenciar. Înplus, unii condamnaþi au ajuns larãcoare datoritã lui, referindu-se lafurtul maºinii, în care chiar ºi Becalia fost acuzat cã i-a sechestrat pehoþi. Cozma spune cã este puþinprobabil ca latifundiarul din Piperasã pãþeascã ceva, dar nu stricã sãfie atent. „Eu îi spun sã-ºi pãzeascãspatele, sã nu-ºi imagineze cã înpuºcãrie sunt numai steliºti. Sunt ºidinamoviºti, rapidiºti ºi alte cluburi.În altã ordine de idei sã nu uite cãunii dintre oamenii care sunt înpuºcãrie sunt ºi datoritã lui. Ar facebine ºi-i dau acum un sfat priete-nesc, ar face bine sã-ºi protejezespatele ºi sã cearã imediat protecþiedacã considerã cã lucrurile nu staubine. Acolo viaþa este diferitã, nu

impresioneazã pe nimeni cã esteGigi Becali”, a declarat MironCozma.

G raþiere colectivã

Miron Cozma spune cã ar trebuisã se adopte o graþiere colectivãpentru cei cu pedepse mici ºi nupentru cã patronul Stelei ar benefi-cia de ea, ci pentru cã statul ar faceeconomie. „Eu nu vorbesc acumpentru Gigi Becali, dar cred cãGuvernul ar trebui sã propunãParlamentului o graþiere colectivã.Consider cã ar câºtiga prin faptulcã, la aceastã orã, un deþinut con-sumã 29 de milioane de lei vechilunar în condiþiile în care salariile laprofesori sunt mizerabile”, a maispus Miron Cozma. Fostul liderul alminerilor a stat închis zece ani dezile inclusiv la Jilava unde Becali arurma sã-ºi facã pedeapsa.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


U na dintre societãþile

controlate de senatorul PP DDHaralambieVochiþoiu, Euro JobsSRL, face obiectulunei anchete aprocurorilor de laDirecþia NaþionalãAnticorupþie.

Zeci de persoane au fost deja audiate în stufosul dosar instrumentat de DNAºi, aceºtia fiind benefi-ciari ai unor cursuri dereconversie profesio-nalã derulate cu fonduri europene.Liderul PP DDHunedoara, senatorulHaralambie Vochiþoiu,a condus direct soci-etatea pânã la fineleanului trecut când, prinredistribuire, a ajuns înParlament.

În acel moment s-aretras, în acte, din con-ducerea firmei pe care,însã, o controleazã încontinuare. Conformunor surse bine infor-

mate, procurorii anti-corupþie încearcã sãstabileascã dacã nucumva o parte din sub-venþia acordatã defirmã la finalul

cursurilor pentru per-soanele neocupate s-aîntors la reprezentanþiiEuro Jobs SRL sub formã de „sponsorizãri”.

„Întrebarea care nis-a adresat a fost dacãni s-au cerut diversesume la finalul cursurilor pentru aºa –numitul protocol. Din câte am înþeles arfi o sesizare depusã înacest sens”, ne-adeclarat una dintrepersoanele care a tre-cut deja pe la audieridupã ce a urmat uncurs de reconversieprofesionalã la EuroJobs SRL Petroºani.De precizat cã, pelângã cursurile gratuite

organizate pentru persoanele neocupate,aceeaºi firmã orga-nizeazã ºi examene deatestare, contra – cost,pentru cei care se pre-supune cã au compe-tenþele dobândite prinpracticã, dar nu potface dovada calificãriilor printr-o diplomãrecunoscutã.

Prin firmele pe care le controleazã,pânã anul trecut, con-form datelor oferite lamomentul respectivchiar de preºedintelePPDD Hunedoara,cifra proiectelor deru-late atât ca parteneri,cât ºi ca solicitanþidepãºea 5 milioane de euro.

Î n executaresilitã

ªi totuºi, în ciudafondurilor generoaseatrase prin programulsectorial operaþionalpentru dezvoltarearesurselor umane, EuroJobs SRL a avut ºi areserioase problemefinanciare. Firma luiVochiþoiu a fost acþio-natã în judecatã de maimulte societãþi comer-ciale partenere pentrudiverse datorii ºi a fostobligatã de instanþã sã-ºi achite sumelerestante. De aseme-nea, conform dateloroficiale ale DirecþieiFinanþelor PubliceHunedoara, Euro Jobsavea, la finele luniiaprilie, datorii în valoare de 163.306 leicãtre bugetul de stat, firma fiind în executare silitã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

A funcþionat „para-ndãrãtul”?!

Una din firmele controlate de senatorulVochiþoiu, cãutatã de procurorii DNA la bani

P entru cã România nu areo strategie naþionalã în

ceea ce priveºte energia, ministrul de resort, Constantin Niþã se gândeºtela ea, dar mai la toamnã. Asta a declarat joi cã va numiun grup de lucru, dar cã o vaface abia luna viitoare.

„În iunie vom încerca sã facemcolectivul pentru o nouã strategieenergeticã, care pânã în toamnã vatrebui sã schiþeze o nouã abordare.Vom vedea ce þintã vom lua în dis-cuþie”, a afirmat Niþã la un seminarpe tema energiei.

România nu are în prezent unproiect funcþional de strategie ener-geticã. Un astfel de document a

fost adoptat în 2007, pentruperioada 2007-2011. Alt proiect,pentru perioada 2011-2035, nu afost aprobat încã de Parlament.

În tot acest timp, minerii dinValea Jiului îi cer sprijin premieruluiVictor Ponta, pentru cã ortacii carelucreazã în minele de huilã ar putearãmâne ºomeri, din cauza impor-turilor de huilã de la Mintia.

Când a venit în Valea Jiului,ministrul Niþã s-a arãtat nemulþumitde ceea ce a gãsit la nivelul minelorde huilã ºi le-a cerut celor din con-ducerea Companiei Huilei de laacea vreme sã gãseascã o posibili-tate de finanþare. Asta pentru cãsingura soluþie viabilã e retehnolo-gizarea exploatãrilor de huilã învechite.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Strategia energeticã – gânditã la varã

Monika BACIU

”Un alt fenomen cu carene confruntãm este ºi violen-ta ºcolarã, ieri am discutat înconsiliul ºcolar despre o seriede mãsuri care se iau înaceastã direcþie în ceea cepriveºte violenta ºcolarã. Lafiecare scoalã existã ocomisie de prevenþie a vio-lenþei ºcolare care monitor-izeazã cazurile de violenþã ºi

se iau mãsuri pentru a încer-ca sã stopãm acest fenomen.Existã foarte multe programela nivel de liceu pentru pre-venþia violenþei ºcolare caresunt realizate la nivel de judeþºi iplementate la nivel ºcolarde cãtre psihologii ºcolilorprin consiliere de grup sauindividual pentru a stabilicauzele violenþei”, a declaratOvidiu Muntean, psiholog încadrul Centrului Judeþean de

Resurse ºi AsistenþãEducaþionalã Hunedoara.

Specialiºtii au constatat înurma cercetãrilor cã eleviirecurg la acte de vioelnþãpentru a atrage atenþiaasupra lor.

”Acum câþiva ani am real-izat o cercetare psihosocialãla nivel de ºcoalã în ceea cepriveºte violenta ºcolarã ºiam constatat cã principalacauzã a violenþei ºcolare esteaceea cã mai mulþi elevi vorsã iasã în evidenþã ºi doar aºao pot face. În mãsurã de 60-65% asta ar fi principalacauzã. Aceste situaþii pot fiprevenite prin consiliere”, amai precizat sursa citatã.

Centrul Judeþean deResurse ºi AsistenþãEducaþionalã Hunedoara(CJRAE) monitorizeazãfenomenul de violenþã înmediul ºcolar. Monitorizarea

se face prin centralizareacazurilor înregistrate la nivelulºcolilor, de cãtre Comisiilepentru prevenirea ºi combat-erea violenþei în mediulºcolar. Pentru semestrul I alanului ºcolar în curs, monitor-izarea violenþei în unitãþileºcolare s-a realizat în perioa-da septembrie - decembrie.

„Pentru primul semestru alacestui an ºcolar am sesizat463 de cazuri de violenþã,însumând 519 tipuri de vio-lenþã. Aceste acte au fostcomise de cãtre 314 elevi, dela 32 de unitãþi ºcolare dinjudeþ”, a precizat coordona-torul CJRAE, Gabriel Ilieº.

Potrivit studiului realizat decãtre CJRAE, cele mai

frecvente acte de violenþã auconstat în vãtãmare corporalã(211) ºi exprimare inadecvatã(64). Pe lângã acestea, aumai fost înregistrate 24 decazuri de distrugere debunuri, 23 de ameninþãri,cinci tentative de furt, treiviolenþe fizice cu arme, douãcazuri de hãrþuire sexualã etc.Aceste acte au fost comiseîntre elevi, dar specialiºtii aumai identificat ºi 101 cazuride violenþã între elevi ºi pro-fesori. Dintre acestea, celemai multe cazuri (64) au fostde violenþã verbalã, violenþãfizicã uºoarã ºi insulte grave(11) ºi douã cazuri de hãrþuiresexualã.

Atrag atenþia prin violenþã

V iolenþa ºcolarã, un fenomen îngrijorãtor.Reprezentanþii Centrului Judeþean de

Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoaraspun cã monitorizeazã în permanenþã actele deviolenþã din rândul elevilor. Mai mult, aceºtiaimplementeazã ºi o serie de mãsuri pentru combaterea acestui fenomen.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 20136 Actualitate

Monika BACIU

Termenul definalizare a documen-tului este toamnaacestui an.

“În iunie vom încer-ca sa facem colectivulpentru o noua strate-gie energetica, carepâna în toamna vatrebui sa schiteze onoua abordare. Vomvedea ce tinta (de timp- n.r.) vom lua în dis-cutie”, a afirmat Nitala un seminar pe temaenergiei.

România nu are înprezent un proiectfunctional de strategieenergeticã. Un astfelde document a fostadoptat în 2007, pen-tru perioada 2007-2011. Alt proiect,pentru perioada

2011-2035, nu a fostaprobat înca deParlament.

Huila, din resursãmarginalã în resursãstrategicã.Ministrul delegatpentru Energie,Constantin Niþã, adeclarat în umrãcu câteva luni cãse intenþioneazãadoptarea unei legiprin care huila sãfie declaratãresursã strategicã.

„Colegii noºtrideputaþi ºi senatorivor propune o legeprin care sã sta-bileascã, pe operioadã de timp dedoi-trei ani, ca huila sãfie consideratã resursãstrategicã pentru sis-temul energetic.Vedem dacã aceastã

lege este în concor-danþã cu directiva UE.Existã una din ele caredã voie la 15 la sutãdin producþia de

energie electricã sã fieconsideratã strategicãºi dacã ne încadrãm înaceastã limitã de 15 lasutã, atunci, probabilcã mai luãm unrespiro pentru

retehnologizare ºi efi-cientizare”, a declaratministrul ConstantinNiþã.

Parlamentariijudeþului Hunedoaratrebuiau sã depunã unproiect de lege princare huila din ValeaJiului trebuie sã devinãresursã trategicã, însãpânã acum niciunuoldintre aceºtia nu aavut o astfel de iniþia-tivã.

Privitor la huilã,restrângerea perime-trelor ºi închidereaminelor neperfor-mante a condus lasituaþia în care numaicirca 30% din totalul

rezervelor geologicede huilã se mai regãs-esc în perimetreleaflate în concesiuneaCNH-SA. ConformDirectivei UE adoptatãrecent, UE permitecontinuarea subvenþieipentru exploatareahuilei pânã în 2018 ºicondiþioneazã acestfapt de aplicarea stric-tã a unui program deînchidere a minelorcare genereazãpierderi. Se poate esti-ma cã evoluþia cos-turilor de producþie,costurile suplimentarecu emisiile de CO2 ºieliminarea subvenþiilorpentru producþie(cerutã de UE) va con-duce la reducerea totmai accentuatã a com-petitivitãþii huilei dinproducþie internã ºi

deci la restrângereasemnificativã a pro-ducþiei. Zãcãminteledin România sunt situ-ate în condiþii geo-miniere complexe, iarcaracteristicile miner-alogice, ce influ-enþeazã calitatea sesitueazã la limita infe-rioarã. Din punct devedere economic ºienergetic pentru pro-ducþia de energie elec-tricã, huila indigenã,fãrã subvenþii devinesursã marginalã.

Sectorul huilã estecaracterizat, în princi-pal prin reducereanivelului tehnologic,urmare a uzurii fiziceavansate a echipa-mentului minierºi ainsuficientei dotãri cuechipamente perfor-mante.

Huila din Valea Jiului, resursã marginalã

E chipament minier uzat ºi lipsa forþei de muncãtransformã huila din Valea Jiului în resursã mar-

ginalã. Ministrul delegat pe probleme de Energie,Constantin Niþã, promite o nouã strategie energeticãnaþionalã. Constantin Niþã a declarat joi ca în lunaiunie va selecta “colectivul” care va elabora noua strategie enrgeticã naþionalã.


IleanaFIRÞULESCU

Douã spitale muni-cipale din Valea Jiuluiau avut probleme maricu plata drepturilorsalariile ºi cu cheltu-ielile aferente unorastfel de instituþii,respectiv SpitalulVulcan, unde situaþia afost acutã, gravã, ºiSpitalul Lupeni careluptã din greu sã semenþinã pe linia deplutire în condiþiileunor ordine ºi regula-mente haotice dindomeniul sãnãtãþii.

C a sã decon-teze, te

împing sã cheltuitriplu

În Anexa 17 aContractului Cadru cuCasa naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate(CNAS), NU se facdeconturile serviciilordin cadrul serviciilorde primiri urgenþe dela spitalele municipale,doar dacã persoanacare a venit la urgenþãeste internatã. Adicãdacã doctorii rezolvãcazul tratând, deexemplu un acciden-tat, pe care îl cos, îiadministeazã me-dicaþie, îi prescriereþetã, dar nu-linterneazã cazul nueste decontat deCJAS, deci omul esteasigurat. Se decon-teazã doar dacã acestava fi internat, dar astaînsemnã mult maimulþi bani cheltuiþi dinfondul spitalelor pen-tru cã se adaugã pelângã medicaþie ºi

cheltuielile hoteliere,adicã tot ce þine degãzduirea pacietului.Practic cheltuialapoate fi triplã, încondiþiile în careMinisterul atrageatenþia spitalelor sã sestrãduiascã sã nu facãdatorii, deºi acestarecunoaºte cã nu suntbani pentru a decontaconform criteriilor sta-bilite, tot de el, servici-ile spitaliceºti. În aces-te condiþii cum s-o dais-o scoþi la capãt??

3 paie, la 7mãgari!

“Fondurile alocatesãnãtãþii sunt departede a fi mulþumitoare,sunt departe a acoperinecesarul. ªi când vor-bim de necesar, sã nune gândim a avea osituaþie excepþionalã,ci a avea o situaþienormalã. Cred cã maiavem mult pânã lanormalitate, importanteste sã vrem sãajungem acolo. Darpentru asta trebuie sãnu mai avem arierate.Dacã nu vor mai fidatorii, atunci vom damai mulþi bani lasalariaþi, la medica-mente ºi materialesanitare, sã facem ser-vicii mai bune pentrucetãþeni ºi sã dãm maimulþi bani pentruinvestiþii”, a mai spusministrul, la întâlnireade miercuri cu lideriiSanitas. Pe de altãparte, Ministerulspune cã nu are oseamã de atribuþiipasând pisica încurtea CNAS, careface deconturile în

baza contractelor cuspitalele.

La nivel judeþean,negocierile sumelorcontractate se fac

pe…sãrãcie. Adicãîmpart banii ca înzicala cu 3 paie la 7mãgari.

”Ei recunosc cã nuau banii necesari pen-tru a aplica metodolo-gia ºi criteriile stabilitecu CNAS. Am fost lanegocierea contractu-lui ºi cu CJAS, dar cesã negociezi? Ei au osumã de bani, insufi-cientã, pe care trebuies-o gestioneze. Noinu-i acuzãm de reavoinþã pentru cã eiaplicã formula pebanii respectivi, caresunt puþini. Cei de laCJAS nu pot ascundeasta. Aceastãnegociere este ca ºicum trebuie sã intriîntr-o cooperativã ºi îþipune pistolul la tâmplãºi spun cã ai intrat debunã voie” – adeclarat preºedinteleConsiliului deAdministraþie aSpitalului MunicipalLupeni, GabrielLungu.

O rdine aleministru-

lui, care nu sepot aplica, bul-verseazã perso-nalul spitalicesc

Acelaºi ministru alSãnãtãþii, EugenNicolãescu, a reco-mandat liderilorSanitas reuniþi laBucureºti, miercuri, laConsiliul Naþional, “sãstea cu ochii” pe man-agerii spitalelor, ca sãnu mai facã arierate,

avertizând cã unitãþilesanitare, dacã tot voracumula datorii, arputea sã intre în insol-venþã.

Pãi el zice ºi elstricã! Chiar ministrulsãnãtãþii bulverseazãpersonalul spitalicesccu comunicate abe-rante referitoare la oredresare a finanþãrii,pe care ”acum o veziºi nu e”. Cum?Inducând personaluluispitalicesc faptul cãexistã bani dar con-ducãtorii de spital ar fide vinã, dar de faptbanii nu vin niciodatã.L-am întrebat peacelaºi preºedinte CAal Spitalului Lupeni,cum e cu acele comu-nicate postate pe site-ul ministerului, care secontrazic la mai puþinde douã sãptãmâni.Adicã primul spune deo suplimentare, prinproiect de ordin, cu25% a sumelor faþã decele din 2012, apoiun altul care reducesuplimentarea la 10%,dar care nu se mai pot

aplica retroac-tiv…

”Da, pe datade 22 aprilie afost postatã ocomunicare carevorbea de unproiect de ordinal ministruluuiprin care sã sesuplimenteze cu25% sumelecomparativ cuanul 2012, peideea cã se ºtiaacest lucru. Darîn 22 mai aexpirat acest ter-

men. Proiectulavea aplicabili-tate cu data de1 aprilie. Decinu se maipoate faceacest lucru,retroactiv. Pedata de 15mai, MinisterulSãnãtãþii apostat un altcomunicat princare recunoaºtenemulþumiriledin teritoriu pe

aceastã temã, asumelor pentru con-tracte, ºi precizeazã cãnu el are atribuþii înacest sens, ci CNAS.S-a stabilit o comisiede mediere, dar minis-terul nu ºi-a desemnatreprezentantul. Practictotul pare ca o luptãîntre CNAS ºi Minister

pentru putere saubani, nici nu ºtiu,având în vedere cãeste vorba de 4 mi-liarde de euro.Rezultatul este cã spi-talele mor în tot acesttimp. Pãrerea meaeste cã acele ordinede 25% ºi apoi 10%de suplimentare asumelor, nu vor fideloc. Dar au indusoamenilor ideea cãspitalele vor avea baniºi în fapt Ministerul nua identificat acestesurse de suplimentare”– a declarat GabrielLungu.

Tot ce se întâmplãîn sistemul de sãnãtatepare a fi o reþetã sig-urã de închidere a spi-talelor ºi de exter-minare a populaþiei.

”Îþi pun pistolul la tâmplã ºi spun cã ai semnat de bunã voie”

L upta pentru 4 miliarde euro dintre MinisterulSãnãtãþii ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de

Sãnãtate omoarã spitale ºi oameni. În douã sãptãmâni,Ministerul a comunicat douã proiecte de ordine care sebat cap în cap ºi care au bulversat angajaþii ºi condu-cerile spitalelor din Valea Jiului. Deºi recunoaºte cã nuexistã bani, ministrul promite suplimentãri pe care nule poate da ºi ameninþã cu intrarea în insolvenþã dacãmanagerii de spital fac datorii, adicã dacã trateazãoameni în lipsa banilor de la CNAS ºi Minister…

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 20138 Actualitate Actualitate 9

Elevi ºi studenþi15 RON

DoruOctavian

Dumitru vafi în aceastã

searã laPetroºani

Î n aceastã searã, laPetroºani, la Casa de

Culturã a SindicatelorIon Dulãmiþã, va avealoc un spectacol care seanunþã a fi de excepþie.

Doru Octavian Dumitrupromite un show de zile marila care mulþi petroºeneni ºinu numai, ºi-au anunþat dejaprezenþa. „ Sunt bilete cu 30de lei, dar ºi cu 15 lei pentruelevi, studenþi, pensionari ºipentru cei din grupurile maimari. Spectacolul va avea loc

în aceastã searã la ora19:30, iar show-ul va fiextraordinar cu 45 de minutede program cu DoruOctavian Dumitru, 10 minutepauzã în care vom avea unsolist care va cânta, apoi iar45 de minute de program.Deci, va fi un program lungºi cred cã pe placul oame-nilor”, ne-a declarat MiaAlbescu, director Casa deCulturã a Sindicatelor IonDulãmiþã.

Cei care doresc sã vinã sãvinã la acest spectacol îºi potcumpãra biletul ºi astãzi,chiar ºi înainte de începutulshow-ului.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

C am acesta ar firefrenul

adolescenþilor de azi.Mai sunt câþiva, rarîntâlniþi ce-i drept,cãrora le pasã. Lepasã în primul rândde ei, de felul în carecresc ºi de dezvoltã.

Nu gãseºti des liceeni caresã-ºi petreacã timpul liberîntr-o salã de spectacole,repetând ore întregi pentrupiesele de teatru, învãþând„meserie” de la oameni profesioniºti ºi ascultându-lesfaturile.

Perioada 29-30 mai este

marcatã, la Teatrul Dramatic„Ion D. Sîrbu” Petroºani, de„Festivalul vostru, al ado-lescenþilor”. La prima ediþie,organizatã cu sprijinulPrimãriei municipiuluiPetroºani, vor fi montate ºasepiese de teatru în douã zile.Un adevãrat maraton!

Piesa care deschide festi-valul, „Lary Thomson, trage-dia unei tinereþi” (TrupaDreamers – Petroºani), se vajuca miercuri, 29 mai, ora14.00. Aceeaºi trupã vapresta pe scena teatrului dinPetroºani de la ora 15.30,„Dacã ãla e cu aia, ai-a lui cucine-o fi?”, iar de la ora17.00, „În largul mãrii”.

Ziua a doua (30 mai),începe la ora 11.00, cu„Graffiti” (Trupa Coriolan –Clubul Copiilor Petroºani),continuã de la ora 12.30 cu„Lumea lui Caragiale”(Colegiul Tehnic „DimitrieLeonida” Petroºani), iar înfinal, de la ora 14.00,„Paparazzi sau Cronica unuirãsãrit de soare avortat”(Trupa Theatron – ColegiulTehnic „Mihai Viteazu”Vulcan).

Gala de decernare a pre-miilor va fi susþinutã joi, 30mai, de la ora 16.00.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu”

Acþiune de conºtientizare,

organizatã de Caritas

Caritas Alba Iulia organizeazã în cadrul proiectului TurnThings Around acþiunea “COª DE ...-3 PUNCTE!”, înCentrul Civic al municipiului Petroºani în data de27.05.2013, începând cu orele 18:30.

Acþiunea urmãreºte conºtientizarea membrilor comu-nitãþii care manifestã un comportament stradal inadecvat,constând în aruncarea de ambalaje ºi diverse resturi pestradã în schimbul folosirii coºurilor de gunoi sau atomberoanelor existente.

Suntem tineri, ce ne pasã?!”

A rena educaþio-nalã pentru

elevi ºi viitori studenþi. La Sala de Marmurã aPrimãriei dinPetroºani a avut locprima ediþie a acþiunii denumitegeneric ”ArenaEducaþiei”. Estevorba de prezentareaofertei educaþionalepentru viitorii bobocide clasa a IX-a, darºi de oferta univer-sitãþilor din þarã.

”Este vorba de activitatea educaþionalanumitã ”Arena edu-caþiei” ºi este o manifestare educaþiona-lã la nivelul judeþului

Hunedoara ºi este reali-zatã de Inspectoratulªcolar impreunca cuCentru Judeþean deResurse ºi AsistentaEducaþionala în partene-riat cu UniversitateaPolitehnicã Timiºoara ºi cu Universitatea deInginerie dinHunedoara. Astãzi sederuleazã o prezentarede oferte educaþionale acelor din Valea Jiului darexistã ºi alte universitãþidin þara care au venit sãprezinte ofertele pentruanul viitor ºcolar.Suntem mulþumiþi de oparticipare de 100% dinpartea liceelor din ValeaJiului care vor încercasã atragã cât mai mulþielevi de clasa a VIII apentru profilele din

ºcolile lor dar ºi univer-sitãþile care îºi prezintãla rândul lor oferteleºcolare”, a declaratOvidiu Muntean, profe-sor psiholog în cadrulCHRAE Hunedoara.

La eveniment au participat reprezentanþiai mai multor universitãþidin þarã, dar ºi toateliceele din Valea Jiului.

”Noi le oferim oofertã diversificatã destudii de licenþã, masterat ºi doctorat.Domeniile sunt multi-ple, iar preþurile suntaccesibile”, spunreprezentanþiiUniversitãþii DimitrieCantemir.

Nici reprezentanþiiinstituþiei de învãþãmântsuperior din Petroºani

nu s-au lãsat mai prejos. Aceºtia vor sã îi atragã pe viitorii studenþi la UniversitateaPetroºani.

”Vrem sã îi atragempe viitorii studenþi laUniversitatea noastrã.Avem trei facultãþi derenume în cadrul universitãþii cu ovechime mare, le oferim cursuri demaasterat, cursuri doctorale ºi cursuripostliceale”, au spusreprezentanþiiUniversitãþii Petroºani.

Cu pâine ºi sare aufost întâmpinaþi viitoriiliceeni ºi studenþi deelevii Grupului ªcolarRetezat din Vulcan.Fiecare liceu din ValeaJiului a prezentat ofertaeducaþionalã, astfelîncât sã atragã cât maimulþi elevi.

Monika BACIUMonika BACIU

Târg educaþional interjudeþean la Petroºani

A intrat în vigoare unordin al ministruluiTransporturilor carereglementeazãfuncþionarea ºi examinarea elevilor caredoresc sã obþinã permisul de conducere.Scopul acestui ordin esteresponsabilizarea instructorilor pentrueºecurile cursanþilor lorla finalizarea acestorºcoli.

“ªcolile de ºoferi vortrebui sã îºi asumepregãtirea integralã a

unui cursant, atât ceateoreticã, cât ºi cea practicã. (...) Pânã acumexistau situaþii în carecursanþii primeau lecþiide conducere auto ºipracticã de la instructoriautorizaþi, dar nu existaresponsabilitateanimãnui, în condiþiile încare cursantul era binepregãtit sau nu lafinalizarea acestor ºcoli”,a declarat ministrulTransporturilor, Relu Fenechiu, într-oconferinþã de presã.

Ordinul spune cã ºco-lile de ºoferi unde gradulde promovare a cursan-þilor nu trece de 40% înprimul an de la reautori-zare ºi de 50% în cel de-al doilea vor rãmânefãrã licenþã, a anunþat

miercuri ministrulTransporturilor.

În prezent, gradul depromovare pentruobþinerea permisuluiauto este de aproximativ25% la prima încercare.Jumãtate dintre candidaþi

nu trec de examenulteoretic, iar dintre ceicare ajung la proba practicã doar 50% obþinpermisul auto.

Documentul maiprevede ca autoturismeleºcolilor de ºoferi sã fiedotate cu camere de luat vederi în cazulexamenelor pentruobþinerea permisului.

MinistrulTransporturilor a spus cãacest ordin a creat ºinemulþumiri, cã au existat proteste din parteaunor instructori, dar cãministerul nu îºi doreºterestrângerea activitãþiiacestora. Ca urmare, li s-a dat timp pentru a sedota cu cele necesare,respectiv cu camere defilmat, în termen de ºaseluni de la apariþia ordinu-lui în Monitorul Oficial.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Dacã elevii ºcolilor de ºoferi nu-ºi iau permisul,firmele de profil pot rãmâne fãrã autorizare

ª colile de ºoferi vor avea de suferit dacãgradul de promovare a cursanþilor la

examenele pentru obþinerea permisului deconducere sau a diverselor categorii va fisub 40%. În prezent gradul de promovareeste de doar 25%.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Acesta este rezulta-tul, la nivel general, alunui studiu sociologicrealizat de Agenþiapentru DezvoltareRegionalã Vest (ADRVest), cu sprijinulInstitutului Românpentru Evaluare ºiStrategie (IRES),privind calitãtea vieþiilocuitorilor dinRegiunea Vest. Studiula fost realizat în cadrulproiectului Creºtereaimpactului utilizãriiFondurilorStructurale asupracalitãþii vieþii locuito-rilor din RegiuneaVest finanþat în cadrulProgramuluiOperaþional deAsistenþã Tehnicã2007-2013.

“Studiul realizat deADR Vest este rezulta-tul unui sondaj deopinie fãcut pe uneºantion reprezentativ

la nivel regional, princhestionarea a 1845de persoane cu vârstede 18 ani ºi peste,pentru care culegereainformaþiilor a avut locîn perioada 23octombrie – 8 noiem-brie 2012. Indicatoriiurmãriþi în cadrul studi-ului au vizat calitateavieþii din perspectiva sigu-ranþei cetãþeanu-lui, a mediulsocial al locuitorilor dinRegiunea Vest, a confortuluilocuinþelor aces-tora, a infrastruc-turii locale, apetrecerii timpu-lui liber ºi alnivelului de culturã, al veniturilor ºi al muncii.Rezultatele auevidenþiat pre-

siunea exercitatã decosturile încãlzirii careau determinat în41,7% din cazurirenunþãri lacumpãrarea altor pro-duse ºi servicii, aceastãpovarã fiind resimþitãpe fondul diminuãriisubvenþiilor la încãlzire.Din punct de vedere al veniturilor pe

gospodãrie, mediapentru municipiilereºedinþã de judeþ estemai mare decât mediacelorlalte tipuri deoraºe din regiune înciuda faptului cã dife-renþele între nivelelede cheltuieli nu suntaºa de mari. Cu toateacestea, percepþialocuitorilor din mediulrural privind valoareaveniturilor indicã faptulcã 72% dintre aceºtiaconsiderã aceastã valoare ca fiind insufi-cientã sau cã acoperãdoar strictul necesar”,declarã Sorin Maxim,director general alagenþiei ADR Vest.

Acesta este unuldintre cele cinci studiirealizate de cãtre ADRVest, cu sprijinulpartenerilor locali ºiregionali implicaþi înprocesul de planificarea dezvoltãrii regionale,care contribuie larealizarea unui Plan deDezvoltare Regionalãal Regiunii Vest binefundamentat. Deasemenea, acestestudii contribuie la

elaborarea portofoliuluide proiecte al RegiuniiVest pentru nouaperioadã de programare în care vorfi disponibile fondurinerambursabile.

“Obiectivul ADRVest ºi al Regiunii Vesteste acela de a aliniastrategia ºi planul dedezvoltare al RegiuniiVest la strategia dedezvoltare a UniuniiEuropene – Europa2020 – ce vizeazãcinci domenii princi-pale: locuri de muncã,inovare, educaþie,incluziune socialã ºi climat/energie”, maispune Sorin Maxim.

Scopul general alacestui tip de studiiprivind calitatea vieþiieste acela de a verificapercepþia privindnevoile ºi sprijinulcomunitãþilor localefaþã de iniþiativele ºiproiectele adminis-traþiei, fiind utilizate cainstrumente de stimulare a participãriicetãþenilor la procesulluãrii deciziilor.

Indicatorul atractivi-tãþii regionale aratã cã

majoritatea celor inter-vievaþi (75% din totalulsubiecþilor) vor rãmâneîn localitatea proprie ºipeste 5 ani, mediacelor mulþumiþi demodul în care se dez-voltã Regiunea Vest ºide evoluþia acesteia întimp fiind destul demare. De asemenea,35% dintre locuitoriidin mediul rural inter-vievaþi au spus cã vorrãmâne în localitateaproprie ºi peste 5 ani.

Partenerii ADR Vestîn procesul de realizareal studiului au afirmatcã Regiunea Vest – dinpunctul de vedere almentalitãþii locuitorilorsãi ºi al administraþieide care beneficiazã –este axatã pe iniþiativãºi pe câºtigarea de libertãþi fiind o regiuneîn care dezvoltareacontinuã, sustenabilã ºiîn ritm cu cerinþeleUniunii Europene esteposibilã ca urmare aexistenþei premiselorpentru susþinerea unormecanisme de gândireeuropeanã.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Locuitorii din Regiunea Vest, nemulþumiþi de condiþiile din spitale, de lipsa locurilor de muncã ºi

de posibilitatea de a deschide o afacere proprieL ocuitorii din Regiunea Vest sunt nemulþumiþi de

situaþia din spitale, de posibilitatea gãsirii unui locde muncã ºi posibilitatea de a deschide o afacere proprie,în timp ce cel mai mare grad de mulþumire al locuitorilor,în special pentru cei din mediul urban, vizeazã ºcolile,utilitãþile ºi cabinetele medicale.

CONVOCATORIn temeiul prevederilor

art.94 alin.1 ºi 3 din Legeaadministraþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile

ulterioare ºi ale art.6 alin.1 dinLegea nr.52/2003 privind trans-parenþa decizionalã în adminis-

traþia publicã, se convoacãConsiliul Judeþean Hunedoaraîn ºedinþã ordinarã, la sediulacestuia, pentru data de 31mai 2013, ora 11, cu urmã-

toarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâre privindconferirea Titlului de”CETÃÞEAN DE ONOARE ALJUDEÞULUI HUNEDOARA”veteranilor de rãzboi din judeþulHunedoara;

2. Proiect de hotãrâre pentrucompletarea Anexei nr.3 laHotãrârea Consiliului Judeþeannr.7/2013 privind aprobareanivelului taxelor ºi tarifelor, pre-cum ºi altor taxe asimilate aces-tora, din competenþa ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, aplicabileîn anul fiscal 2013;

3. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Programului delucrãri de întreþinere ºi reparaþiidrumuri ºi poduri judeþene peanul 2013;

4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea asocierii JudeþuluiHunedoara, prin ConsiliulJudeþean Hunedoara, cu S.C.Wind Power ExpertsDevelopment S.R.L., în vederearealizãrii în comun a unui obiec-tiv de interes judeþean;

5. Proiect de hotãrâre privindaprobarea actualizãrii devizuluigeneral pentru unele obiective deinvestiþii ale Consiliului JudeþeanHunedoara;

6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea acordãrii unorfinanþãri nerambursabile pentruanul 2013;

7. Proiect de hotãrâre privindaprobarea proiectului”Implementarea unei soluþii de e-

guvernare la nivelul unor unitãþiadministrativ-teritoriale pentrueficientizarea serviciilor publice –ZONA 4” ºi a cheltuielilor legatede acesta din cadrul ProgramuluiOperaþional Sectorial ”CreºtereaCompetitivitãþii Economice”;

8. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Hunedoaranr.80/2013;

9. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Hunedoaranr.81/2013;

10. Proiect de hotãrâreprivind modificarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Hunedoaranr.82/2013;

11. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unor licenþe detraseu pentru efectuarea serviciu-lui de transport public judeþeande persoane prin curse regulatespeciale;

12. Proiect de hotãrâreprivind însuºirea Protocolului depredare-primire a monumentuluiistoric Sarmizegetusa Regia –Grãdiºtea de Munte din adminis-trarea Ministerului Culturii înadministrarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

13. Proiect de hotãrâreprivind aprobareaRegulamentului de vizitare amonumentului istoricSarmizegetusa Regia – Grãdiºteade Munte;

14. Proiect de hotãrâreprivind acordul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara de preluaredin domeniul public al statului ºidin administrarea MinisteruluiAgriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale– Agenþia Naþionalã deÎmbunãtãþiri Funciare în domeni-ul privat al Judeþului Hunedoaraºi în administrarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, a unoramenajãri de irigaþii cãrora li s-aretras recunoaºterea de utilitatepublicã;

15. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea fondului de rez-ervã bugetarã aflat la dispoziþiaConsiliului Judeþean Hunedoara

pe anul 2013;16. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea rectificãriibugetului propriu al judeþuluiHunedoara pe anul 2013;

17. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea contului deexecuþie a bugetului propriu aljudeþului Hunedoara ºi a situaþi-ilor financiare anuale, inclusivanexele la acestea, ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi instituþi-ilor publice aflate în finanþareaacestuia, la 31 decembrie 2012;

18. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãriibugetelor de venituri ºi cheltuielipe anul 2013 ale spitalelor pub-lice de interes judeþean;

19. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãriibugetului de venituri ºi cheltuielial S.C. APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani pe anul2013;

20. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea ºi mandatareareprezentantului ConsiliuluiJudeþean Hunedoara înAdunarea Generalã aAcþionarilor de la S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.Petroºani, în vederea achiziþieide servicii juridice specializate deasistenþã ºi reprezentare a intere-selor societãþii comerciale înjustiþie;

21. Proiect de hotãrâreprivind acceptarea de cãtreConsiliul Judeþean Hunedoara aofertei de donaþie a unui bun(mijloc fix) – Pod de cale feratãîngustã ”Mocãniþa” în vederearepunerii acestuia în circuitul tur-istic al traseului Mocãniþei;

22. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea depunerii unuiproiect de asistenþã tehnicã depregãtire a proiectului deinvestiþii în Valea Jiului aferentperioadei 2014 – 2020 ºi a cofi-nanþãrii acestuia în cadrulProgramului OperaþionalSectorial Mediu 2007 – 2013.

PREªEDINTE,PREªEDINTE,Mircea Ioan MoloþMircea Ioan Moloþ


Lacune legislativeD isponibilizaþii pot pierde vechimea în

muncã. Potrivit noii ordonanþe privindconcedierile colective în sectorul de stat nuexistã o reglementare care sã facã referire laun articol privind concedierile colective.Liderii minerilor atrag atenþia cã disponibi-lizaþii pot pierde venitul în completare.

Sunt mulþi care ne întreabã în fiecare zi de con-cedierile colective. OUG 36 care se referã la drep-turile de care beneficiazã salariaþii concediaþi are olipsã mare faþã de fosta ordonanþã 116 ºi anume îilipseºte articolul care prevedea cã pentru personaluldisponibilizat perioada în care beneficiazã de venit încompletare constituie vechime în grupa specialã”, adeclarat Domokoº Laszlo,preºedinte Sindicatul

Huila Valea Jiului.Senatul a aprobat, mier-

curi, OUG 36/2013 privindprotecþia angajaþilor disponi-bilizaþi, al cãror numãr arurma sã ajungã, pânã înanul 2018, la peste 10.000de persoane. Printre companiile menþionate cãurmând sã aplice un plan dedisponibilizãri se aflaComplexul EnergeticOltenia, ComplexulEnergetic Hunedoara,Electricã, Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleareºi unitãþi miniere.


S NH va deveni istorie dupã

15 iulie. ReprezentanþiiMinisterului Economieispun cã fuziunea dintre ComplexulEnergetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalãa Huilei Petroºani va avea loc dupã datade 15 iulie.

”Conform calendaruluiestimat pentru fuziunea deabsorbþie a SNH de cãtreCEH, înregistrarea fuziuniila Registrul Comerþului ºiradierea SNH ar putea

avea loc în data de 15 iulie2013”, se aratã în documentele MinisteruluiEconomiei.

Potrivit aceloraºireprezentanþi, în perioadaurmãtoare vor fi parcurseetapele de redactare ºiînregistrare la ConsiliulConcurenþei a notificãrii cu privire la fuziunea prinabsorbþie a SNH de cãtre CEH, înregistrareaproiectului de fuziune la Registrul Comerþului de pe lângã TribunalulHunedoara.

Publicarea proiectului defuziune în Monitorul Oficial

al României se va realiza în perioada 27-30 mai, mai spun specialiºtii dinministerul de resort.

În termen de 30 de zilede la data publicãrii proiectului de fuziune înMonitorul Oficial pot fidepuse opoziþii sau cereride intervenþie de cãtre persoanele interesate.

Oficialii ministeruluiestimeazã cã înregistrareala Oficiul RegistruluiComerþului a fuziunii ºiradierea SNH care îºiînceteazã existenþa va firealizatã în data de 15 iulie.


Ministerul Economiei: dupã 15 iulie SNH îºi va înceta existenþa

Mircea NISTOR

Din contrã, mai-danezii de pe strãzisunt tot mai numeroºiiar plângerile cetãþe-nilor curg gârlã. Înacest timp, adãpostuldin cartierulpetroºenean Colonieeste tot mai pustiu. Nude alta dar, nu maiexistã medicamentelenecesare sterilizãriicâinilor, personaluleste insuficient iar multpromisa maºinã desti-natã hingherilor numai apare. “Aveampromisiuni cã luni vomintra în posesia respec-tivei maºini. De atunciau trecut trei zile ºiaceasta nu a maiapãrut. Nu pot sã spun

cã reprezen-tanþiiConsiliuluiJudeþean nu aufãcut nimicpentru acestadãpost. Aufost reamena-jate ºi igie-nizate spaþiiledestinatecãþeilor, s-afãcut curãþenieiar hrana nece-

sarã acestora oprocurãm datoritã fon-durilor alocate de cãtreConsiliul Judeþean.Problema este cã numai primim fonduri ºipentru achiziþionareade medicamente saupentru instrumentarulmedical necesar steril-izãrii animalelor. Înacelaºi timp, fãrãmaºinã ºi fãrã destuihingheri nu maiputem captura maid-anezii de pe strãzi.ªtiu cã oamenii seplâng cã sunt atacaþide câinii tot mainumeroºi ºi mai agre-sivi în aceastãperioadã, dar nu avemce face”, a declaratmedicul veterinarCosmina Pãdure.

În prezent, în acestadãpost sunt “cazaþi”circa 50 de cãþei, încondiþiile în care aiciar putea “locui” 150de patrupede. “Dinfebruarie nu am maiadus aici niciun câine.Adevãrul este cã pro-blema maidanezilor

era mai bine gestio-natã pe vremea cândde acest adãpost seocupa primãria dinPetroºani”, a mai spusCosmina Pãdure.

Dacã la adãpostulLãbuº mai sunt doarvreo 50 de câini, în

acelaºi cartier maifuncþioneazã ºi un altadãpost destinat mai-danezilor. Acesta este,însã, particular iaracolo sunt cazate numai puþin de 500 deanimale. Claie pestegrãmadã…

LuizaANDRONACHE

Dupã ce anul trecutºi chiar la începutulacestui an existausperanþe cã drumulCampul lui Neag-Herculane, cunoscut sisub numele de Drumullui Basescu, va primiîn cele din urmãfinanþare pentru con-tinuarea construcþie,acum nici nu se maipune problema. Dar,primarul de la Uricani,Dãnuþ Buhescu, spunecã nu se dã bãtut înniciun fel ºi cã va stala uºa ministrilor pânãcând va primifinanþare de la anulîncolo. “Ne vom luptaca mãcar pentru anulviitor sã fim incluºi în

program. Vreau sã vãspun cã împreunã cudomnul senatorCosmin Nicula voiîncerca sã fac o inter-venþie la domnul ªova,iar dacã nu reuºesc, osã mã mai duc încã de10 ori pânã când o sãreuºim sã-l convingemcã este necesar cãmãcar în bugetul deanul viitor este bine sãprindem aceastã

investiþie extrem deimportantã pen-tru noi, pentruValea Jiului”, adeclarat DãnuþBuhãescu, pri-marul OraºuluiUricani.

Lucrãrile auajuns la km 47,iar cei aproxi-mativ 50 dekilometri cares-au realizat

pânã acum au fostconstruiþi cu multepiedici.

DN66 A se constru-ieºte pe amplasamen-tul unui vechi drumforestier. Iniþial,lucrãrile ar fi trebuiesã fie gata în anul2010, dar execuþia afost stopata mult timpde cãtre Garda deMediu, dupã ce s-adescoperit ca nu exis-tau toate aprobãrilenecesare. ªi, când avenit ºi avizul de medi-ul pentru ultimul tron-son care mai trebuiaexecutat, emis deAgentia Regionalapentru ProtectiaMediului Craiova laînceputul anului trecut,nu s-au mai gãsitbanii. “Mai avem

porþiunea cea maigrea de 22 de km deexecutat, zonã undeeste o prãpastie lângãdrum de vreo 100 demetri.

Deci, sunt lucrãridestul de mari ºicostisitoare”, a maispus Buhãescu.

Lucrãrile trebuieîncepute în cel mult

doi ani de la data eli-berarii avizului. De-alungului timpului,pentru încetarea con-strucþiei drumului, aiciau protestat mai mulþiactiviºti,care au invo-cat faptul cã astfel sedistruge ultimapãdure virginã dinEuropa.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 201312 Actualiate

Drum cu avize, dar tot fãrã bani

D upã ce s-a tot vorbit în ultimi ani de reluarealucrãrilor la drumul Câmpul lui Neag –

Herculane sau drumul lui Bãsescu, cum mai este cunoscut ºi dupã ce ºi anul trecut, cu toþii au promis ºis-au arãtat optimiºti, iatã ca în fapt nimeni nu a fãcutnimic. Primarul Dãnuþ Buhãescu declarã, însã, cã nuse dã bãtut.

Maidanezii, o veºnicã problemã

T oatã lumea spera ca dupã preluarea de cãtre ConsiliulJudeþean Hunedoara a adãposturilor de câini vagabonzi,

problema acestora sã fie rezolvatã. Nimic mai fals, însã. Deºi dinmomentul în care gestionarea acestei eterne probleme a ajuns înresponsabilitatea “miniparlamentului hunedorean” au trecutaproape 4 luni de zile, mai nimic nu s-a întâmplat spre bine.

Mircea NISTOR

Fiind placat cu plãcide marmurã acesta aatras, imediat dupãînchiderea exploatãriiminiere, atenþiahoþilor. Astfel, de pemonumentul închinatunor oameni care ºi-au pierdut viaþa înminã au fost furatetoate plãcile de mar-murã. Asaltului hoþilornu i-au scãpat nicimãcar cele pe careerau inscripþionatenumele minerilordecedaþi în urmã cu16 ani. În plus, acestaa ajuns un fel dedepozit de gunoi pecare troneazã sticle,cioburi ºi alte resturilãsate în urmã de ceipentru care istoriamineritului nu maireprezintã nimic.

În ultimii ani, nupuþini au fost cei careau solicitatrecondiþionarea ºimutarea în alt loc amonumentului închi-nat veºnicei amintiri aortacilor decedaþi înultimul accident gravînregistrat la fosta

minã Dâlja.Deocamdatã, însã,acesta a rãmas pelocul iniþial ºi aratãcum aratã. Mai exact,deplorabil… Dacã ar fimutat, nimic nu armai aminti de faptulcã aici, pânã în urmãcu nu

mulþiani, funcþiona o uni-tate minierã în carelucrau câteva mii deoameni. “Cineva”,

însã, ar trebui sã punãpiciorul în prag ºi sãopreascã, odatã pen-tru totdeauna, dis-trugerea monu-mentelor sau clãdirilorcare reprezintã o va-loare istoricã amunicipiuluiPetroºani…

A u trecut 16ani…

În anul 1997, laMina Dâlja a avut loco explozie de metan,în urma cãruia s-aprodus unul dintrecele mai grave acci-dente de muncã înre-gistrate în ultimii 35de ani în minele dinValea Jiului. Din cauzaunei deflagraþii înregis-trate în lucrãrileminiere aferenteabatajului cu frontscurt nr. 2311, stratul3, blocul II, au fostaccidentaþi 12 mineri,dintre care 7 au dece-dat, alþi 5 suferindarsuri grave.

Comisia însãrcinatãcu identificareacauzelor ce au condusla tragicul evenimentde muncã a descoperitdefecþiuni în aeraj,nerespectarea preve-derilor PrescripþieiTehnice privind modulde efectuare a oper-aþiei de împuºcare,

amplasarea greºitã acapetelor de detecþie ametanului, precum ºi“alte cauze organiza-torice”. Pentru a cinstimemoria celor 7mineri cãzuþi pe fron-tul cãrbunelui, câtevaluni mai târziu, în in-cinta minei a fost ridi-

cat un monumentcomnemorativ. Timpde câþiva ani, pânã laînchiderea minei,respectivul monumenta servit, în fiecare an,drept loc de întâlnire arudelor ºi urmaºilorcelor 7 eroi ai cãrbunelui.


COLÞUL LUI DENIS

Ingrediente500 gr morcovi3 lg de ulei de mãs-

line2 lg de zeamã de

lãmâie2 cãþei de usturoi1/2 lg. chimen1 leg de pãtrunjel

proaspãtsare - piper.

Mod de preparareSe curãþã morcovii

ºi se taie rondele nuprea subþiri. Seîncãlzeºte într-o cratiþãapã cu sare ºi o lin-gurã de zeamã delãmâie. Când apafierbe se pun morcoviiºi se fierb 3-4 minute.

Între timp, se toacãusturoiul ºi pãtrunjelul,se pun într-un bolîmpreunã cu morcoviifierþi, se mai adaugãsare, piper ºi zeamã delãmâie dupã gust. Seasezoneazã cu chimen.

Hainy te învaþã sã gãteºti

Salatã de morcovi cu chimen

POFTÃ BUNÃ!

Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua

Hainalka Miclea

Un monument ajuns o bãtaie de jocÎ n aceastã sãptãmânã s-au împlinit 16 ani de la

înregistrarea unui tragic accident colectiv de muncã,la E. M. Dâlja, în urma cãruia 7 mineri ºi-au pierdutviaþa. În prezent, fosta minã este închisã iar monumen-tul comemorativ înãlþat, în anul 1997, nu mai seamãnãdeloc cu originalul. Chiar dacã a mai fost cârpit, pe ici-colo, de cãtre reprezentanþii autoritãþilor locale.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 mai 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi mai multã încredere ºisunteþi optimist. Nu neglijaþiproblemele celor apropiaþi.Altfel, riscaþi sã vi se reproºezecã sunteþi indiferent. Ar fibine sã fiþi mai prudent. Nutrataþi legea cu superficialitate,ca sã nu aveþi probleme!

Simþiþi nevoia sã schimbaþi cevaîn relaþiile sentimentale. Faceþicunoºtinþã cu o persoanã atragã-toare. Poate fi o dragoste laprima vedere, dar nu fiþi preaîndrãzneþ. Ar fi bine sã vã ascul-taþi intuiþia.

Dimineaþa aveþi tendinþa de a vãaventura în mai multe activitãþideodatã. Este o zi bunã pentrucâºtiguri financiare uºoare, dareste indicat sã evitaþi speculaþiile.Prietenii vã ajutã, dar ar fi binesã ascultaþi ºi pãrerile celorapropiaþi.

Pe plan financiar, treceþi printr-operioadã nu tocmai bunã ºi sun-teþi preocupat sã gãsiþi noi sursede venituri. Spiritul de aventurãºi îndrãznealã vã îndeamnã sã vãasumaþi prea multe riscuri. Fiþimai prudent ºi respectaþi legile.

S-ar putea sã aveþi musafiri dinaltã localitate sau sã fiþi invitat larude. O persoanã mai în vârstãdin familie vã dã sfaturi utile într-o problemã sentimentalã. Nufaceþi afirmaþii prin care sã ali-mentaþi gelozia persoanei iubite.

Evitaþi cãlãtoriile de afaceri ºiinvestiþiile. Nu aveþi chef denimic ºi vã lipseºte simþul prac-tic. Nu evitaþi comunicarea cucei din jur, pentru a nu fi înþelesgreºit! Relaþiile cu persoanaiubitã merg bine, dar nu exage-raþi importanþa sentimentelor.

O rudã apropiatã vã cere unîmprumut. Nu vã eschivaþi, maiales cã e vorba despre o prob-lemã de sãnãtate. Dupã-amiazã,vã pune serios pe gânduri o vestereferitoare la relaþiile sentimen-tale. Pãstraþi-vã calmul!

Aveþi succes la studii ºi puteþicomunica mai uºor cu cei din jur.Puteþi sã faceþi tranzacþii avanta-joase. Vi se oferã posibilitateasã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres personal, ceea cestârneºte gelozia altora.

Aveþi o stare de nervozitate carevã poate pune într-o situaþieneplãcutã acasã. Pãstraþi-vã cal-mul ºi concentraþi-vã la ce aveþide terminat. Încercaþi sã evitaþi oceartã cu partenerul de viaþã.

Dimineaþa aveþi de fãcut maimulte drumuri scurte în interespersonal. Sunteþi foarte sensibilºi aveþi tendinþa de a exagera.Dupã-amiazã ar fi bine sã vãtemperaþi orgoliul.

Începeþi ziua plin de energie ºiidei. Aveþi grijã sã nu depãºiþianumite limite ºi evitaþi sã provo-caþi discuþii în contradictoriu!Aprecierile de care vã bucuraþi însocietate ar putea fi umbrite dereapariþia unei probleme.

Aveþi ºansa sã obþineþi uºor micicâºtiguri, dar fiþi prudent. Feriþi-vã de speculaþii! Dupã-amiazãeste posibil sã vã confruntaþi cu oproblemã sentimentalã, dacãrefuzaþi sã mergeþi la o petrecere.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape de tine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Orã de vârf 2 22:30 România danseazã (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Moartea joacã murdar 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Novicele 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Planeta maimuþelor 23:00 Regatul de foc

9:30 Monte Walsh 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã 14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Capcan TV 22:00 Jos cu dragostea 0:00 Ai încredere în bãrbaþi!

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Profetul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã 16:45 Drept la þintã 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:00 Pe banii pãrinþilor 23:30 Manuscrisul ucigaº

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Butonul de panicã 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B117:00 ªtirile B1 18:00 ªtirile B1 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui IonCristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii

9:45 Que bonito amor (r)10:45 Teleshopping 11:00 Intrigi ºi seducþie (r)12:00 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste 12:35 Rosa Diamante (r)13:30 Teleshopping 13:45 Inimã de þigan (r)15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Intrigi ºi seducþie 19:30 Rosa Diamante 20:30 Inimã de þigan 22:00 Îþi ordon sã mã iubeºti! 23:00 Teresa 0:00 Doamne de poveste 0:05 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club11:30 UCL A Short History12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 GP2 Cursa 1 13:30 Digi Sport Weekend14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport15:30 Avanpremierã Liga 116:00 Fotbal Club 17:00 Fotbal: UTA Arad -Baia Mare 17:45 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: UTA Arad -Baia Mare 19:00 Fotbal: Vaslui - OþelulGalaþi 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Vaslui - Oþelul

C a în fiecare an,Colegiul Tehnic

“Dimitrie Leonida”Petrosani are o ofertãeducaþionalã variatã,pentru orice vârstã ºipreferinþe , avândtoate formele deºcolarizare: Liceu zi,Liceu seral, A 2-aºansã, ªcoalãpostlicealã ºi ªcoalãde maistri.

Liceu zi:Clasele de liceu, curs

de zi se adreseazã înprimul rând absolvenþilorde clasa a VIII-a, undesunt oferite specializãrile:

- Coafor stilist, cuenglezã intensivã;

- Tehnician proiectantCAD;

- Tehnician în instalaþiielectrice;

- Tehnician construcþiiºi lucrãri publice;

- Tehnician în industrietextilã;

ªcoalã profesionalã:

Durata învãþãmântuluiprofesional este de 2 ani

ºi este organizat dupãclasa a IX-a, ca parte apregãtirii prin învãþãmân-tul liceal, filiera tehnologicã. Petoatã durata ºcolarizãrii,elevii ºcolii profesionalevor primi o bursã de 200Lei/ lunã. În acest an calificãrile propuse sunt:

- Mecanic auto;- Costrucþii ºi lucrãri

publice;- Confecþioner produse

textile.

Liceu seral:

Clasele de liceu cursseral, se adreseazã tuturorcelor peste 18 ani, caredin diverse motive nu aucontinuat studiile, avândlocuri în clasele IX – XIII,astfel:

Clasa a IX-a - Tehnician proiectant

CAD;- Tehnician mecanic

întreþinere ºi reparaþii.Clasa a X-a- Tehnician operator

tehnicã de calcul;- Tehnician în instalaþii

electrice.Clasa a XI-a

- Tehnician înelectromecanicã;

- Tehnician mecanicîntreþinere ºi reparaþii.

Clasa a XII-a rutãprogresivã, pentruabsolvenþii de 10clase, 10 clase ºi pro-fesionalã sau ºcoalãprofesionalã:

- Tehnician proiec-tant CAD;

- Tehnician în instalaþiielectrice;

- Tehnician mecanicîntreþinere ºi reparaþii.

Pentru clasele de seral– cu excepþia claselor aIX-a – se impunesusþinerea unui examen dediferenþe, pentru care seva afiºa programa ºi datasusþinerii, la sediul ºcolii.

O alternativã pentru„ratarea” BAC-ului.

ªcolile de maiºtri ºipostliceale din acest an,oferã o ºansã celor carenu trec examenul deBAC, dar ºi a celor noro-coºi, dacã doresc o spe-cializare adaptatã cer-inþelor de pe piaþamuncii.

Aprobate de la bugetavem specializãrile:

- Maistru electricianstaþii ºi reþele;

- Maistru mecanic.ªcoala posticealã în

specializãrile:- Tehnician laborant

pentru protecþia mediului;- Tehnician echipa-

mente de calcul.

Cu platã, existã specializãrile:

- Maistru construcþiicivile, industriale ºi agri-cole;

- Maistru mecanicîntreþinere ºi reparaþii utilaje ºi instalaþii dinindustria lemnului

- Tehnician diagnostic

auto;- Administrator reþele

locale ºi de comunicaþii.ªcoala de maiºtri, în

domeniul Mine, petrol ºigaze este unicã în þarã ºiare specializãrile:

- Maistru electro-mecanic minier ºi

- Maistru miner.Programul a 2-a ºansã

se adreseazã celor caredoresc completarea studi-ilor din învãþãmântul pri-mar ºi gimnazial, respectivciclul inferior al liceului, cucalificare în domeniul con-strucþiilor ºi lucrãri publiceºi în domeniul mecanic.

Dacã doriþi informaþiidetaliate despre oferta educaþionalã de laColegiul Tehnic “DimitrieLeonida” Petrosani, situatîn Strada 22 Decembrie,Nr. 6 puteþi sã le obþineþidirect de la sediul liceuluisau prin telefon la0254.542.482. Niciodatãnu este prea târziu pentruînvãþãturã.

Un om informat esteun om puternic!

Prof. MarianaBOBOC

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 Mai 2013 Diverse 15

Societatea Naþionalã a Huilei-SA, cu sediul în Petroºani, str.Timiºoarei nr.2, anunþã organizareaconcursului pentru ocuparea a 60 deposturi de muncitor necalificat pentruabatajele frontale ºi lucrãrile de pregãtireaferente acestora, de la EH Lupeni, peo perioadã determinatã de 6 (ºase) luni,cu o perioadã de probã de 30 (treizeci)de zile.

I. Condiþii de participare:- Vârsta minimã 18 ani;- Sã fie apt, din punct de vedere al

sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adever-inþei medicale eliberate de medicul defamilie;

- Studii – minim 8 clase;- Fãrã antecedente penale.II. Acte necesare participãrii la

selecþie. Depunerea dosaruluiÎn vederea participãrii la selecþie,

fiecare candidat va prezenta un dosarplic, ce va conþine urmãtoarele docu-mente:

1. Cerere tip de participare laselecþie, adresatã Directorului general alSNH SA;

2. Copie act de identitate;3. Copie documente de studii;4. Adeverinþã medicalã eliberatã de

medicul de familie, din care sã rezulte cãeste apt de muncã pentru efort susþinut.

5. Declaraþie pe propria rãspunderecã nu a suferit condamnãri penale.

Dosarul cu documentele necesareselectiei, se va depune la sediul EHLupeni, din Lupeni, str. Vitoº Gavrilã,nr.1, la secretariatul comisiei de selecþie,în perioada 24,27 ºi 28 mai 2013, întreorele 8.00-14.00.

III. ConcursulConcursul se va desfãºura începând

cu data de 29 mai 2013, la sediul E.H.Lupeni, din municipiul Lupeni, str. VitoºGavrilã, nr.1. ºi va consta în:

- Analiza dosarelor, - Proba practicão încãrcare materiale, prin lopãtare,

peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.Participanþii se vor prezenta la

proba practicã în þinutã sport ºi voravea asupra lor buletinul/cartea deidentitate.

IV. Validarea rezultatelor.Afiºarea rezultatelor

Nota finalã a concursului are la bazãdouã elemente, care se vor nota de la 1la 10, dupã cum urmeazã:

1. Analiza dosarului 50% în notafinalã;

2. Proba practicã, cu pondere de50% în nota finalã;

Ocuparea posturilor se va face înordinea descrescãtoare a notelor finaleobþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), cal-culatã cu douã zecimale.

Contestaþiile asupra rezultatelor vali-date, cu privire la notarea candidaþilor, sepot depune în termen de 3 zile de la dataafiºãrii.

Regulamentul de desfãºurare a con-cursului va fi fãcut public prin afiºare lasediul E.H. Lupeni, din municipiulLupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, paginaSNH-SA: www.snh.ro ºi la sediul SNH-SA

Relaþii suplimentare la SNH SA –Direcþia Resurse Umane – ServiculResurse Umane, telefon 0254/541461interior 710, 720, EH Lupeni, ServiciulResurse Umane, telefon 0254/561500.

Anunþ

VânzãriVând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp înzona parc Brãdet.

Contact0727150264.

Preþ negociabil.

Oferã-þi o ºansã!Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani


F ostul prefect deVâlcea democrat-

liberalul PetreUngureanu a ridicatmiercuri într-o conferin-þã de presã problemalucrãrilor la ºoseauaTransalpina. Fostul prefect a fãcut afirmaþiaîn contextul în carelucãrile ar putea stagnadin cauza arestãriipatronului Romstrade,Nelu Iordache.

“Nu ºtiu dacã se va maitermina lucrarea ºi s-arputea ca totul sã îngheþeodatã cu arestarea lui NeluIordache. Ar fi pãcat iarautoritãþile judeþului ar tre-bui sã se implice pentru anu pune în pericol cea maimare investiþie din judeþulVâlcea. Cred cã asta ne-armai lipsi acum, când neagãþãm cu dinþii de turism,dupã ce industria s-a dus peapa sâmbetei. ProiectulTransalpina, care priveºtetrei judeþe ºi este motoruldezvoltãrii turismului înParâng, trebuie neapãratfinalizat”, a precizat Petre Ungureanu, potrivitAGERPRESS.

Nelu Iordache, patronul

de la ROMSTRADE, estejudecat în arest preventiv îndosarul deturnãrii fondurilorpentru primul tronson dinautostrada Nãdlac-Arad. Eleste acuzat de delapidare,fals în înscrisuri, spãlare debani ºi înºelãciune.În anul 2008 CNADNR adecis sã scoatã la licitaþiereabilitarea completã aîntregului DN67C, cunoscutsub numele de Transalpina.La licitaþie s-au înscris douãfirme: Romstrade, contro-latã de Nelu Iordache, ºicompania israelianã SaphiroConstruction. Câºtigãtoarea contractului a fost declara-ta în septembrie 2008 compania Romstrade, cu oofertã de 1,231 miliarde delei fãrã TVA, echivalentul a 340 de milioane de eurola cursul de atunci.

Lucrãrile au început în2009, iar lucrãrile s-audesfãºurat într-un ritm alert,în 2011 ºoseaua

Transalpina fiind asfaltatã înproporþie de 99% ºi circula-bilã integral, devenindaproape la fel de popularã

ca ºi Transfãgãrãºanul.Oficial, drumul este închiscirculaþiei vehiculelor, nefiind încã finalizat.

ªoseaua Transalpina adevansat Transfãgãrãºanuldin punctul de vedere altraficului de maºini, în anul2012. Numeroºi turiºti ºiºoferi care au ales în 2012,cea mai înaltã ºosea dinRomânia s-au arãtatnemulþumiþi de faptul cã, înanumite zone, Transalpinaeste plinã de gropi, dedeºeuri ºi nu are parapeþipe porþiuni foarte lungi.


Se ºtiu firmele care construiesc

autostrada Lugoj – Deva

C ei 72 de km de autostradã dintreLugoj ºi Deva vor fi construiþi de

3 firme, care au fost desemnate sã facãlucrãrile pe cele 3 tronsoane rãmase.

Acest lucru a fost posibil la 9 luni de la închieierea licitaþiilor, din cauza contestaþiilor. “Departamentul pentruProiecte de Infrastructurã ºi InvestiþiiStrãine (DPIIS) condus de ministrul delegatDan ªova a anunþat joi dimineaþã cã, lanouã luni de la închiderea licitaþiei, a fostfinalizatã procedura ºi s-au desemnatcãºtigãtorii pentru construcþiatronsoanelor de autostradã de pe CoridorulIV Paneuropean, respectiv tronsonulLugoj-Deva, loturile 2, 3 si 4”, se arataintr-un comunicat remis presei.

Astfel, pentru lotul 2 din Lugoj - Devacu o lungime de 28,6 kilometri a fost

desemnatã câºtigatoare Asocierea JVSALINI SPA - SECOL SpA, dupã ce peacest tronson s-au înscris la licitaþie 18firme. Pentru lotul 3 Lugoj - Deva cu olungime de 21,14 km a fost desemnatãcâºtigãtoare Asocierea TELOXIM CONSRL - COMSA SA - ALDESA CON-STRUCCIONES SA - ARCADISEUROMETUDES SA, din 16 firme con-curente, iar pentru lotul 4 Lugoj-Deva cu olungime de 22,14 km a fost desemnatãAsocierea Tehnostrade SRL - SpeditionUMB SRL, tot din 16 oferte.

Oficialii, dar ºi ºefii CNADNR au moti-vat întârzierea prin complexitatea ofertelor,dar au dat vina ºi pe alte structuri ale statu-lui sau pe diverse contestaþii. Costurile esti-mate se ridicã la peste 9 milioane de europentru fiecare km de drum, iar finanþareavine,în proproþie depeste 85% din fondurieuropene, restul de 15% fiind asigurat dela bugetul de stat.

Pentru toate cele trei loturi, durata con-tractelor va fi de 6 ani ºi jumãtate, din care6 luni proiectarea, 2 ani execuþia ºi 4 anigaranþia. Lotul 1, Deva – Orãºtie va fi gataîn luna august. Pe acest tronson de drum,viteza maximã va fi de 120 km/orã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Lucrãrile la ”drumul regelui” ar putea fi stopate

CVJ NR. 373, VINERI 24 MAI 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 373, VINERI 24 MAI 2013