CVJ NR. 355, MARTI 23 APRILIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 355

Marti, 23 Aprilie 2013

Fie ca toate împlinirile frumoase, sãnãtatea ºi spiritulacestei zile sã vã însoþeascãpretutindeni. Vã doresc o zi

de Sf. Gheorghe cât mai frumoasã!

LA MULÞI ANI!Nicolae DRÃGOI

Director general SocietateaNaþionalã a Huilei SA Petroºani

În zi de mare sãrbãtoare aOrtodoxiei, pentru cã purtaþi

numele Sfântului MareMucenic Gheorghe, vã urezmultã sanatate ºi fericire!

LA MULÞI ANI!Petre DRÃGOESCU

Director general SNÎMVJ Petroºani

De ziua numelui, doresc tuturor angajaþilor ºi

locuitorilor Vãii Jiului, tot binele din lume, noroc, fericire ºi sãnãtate ºi sã vi seîndeplineascã toate dorinþele

rostite ºi nerostite!

LA MULÞI ANI!Constantin LUPU

INCD INSEMEX Petroºani

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtãtorulde biruinþã, este unul dintre cei

mai veneraþi sfinþi din calendarul ortodox, sãrbãtorit înfiecare an în data de 23 aprilie.Tuturor celor ce-ºi sãrbãtorescastãzi ziua numelui, le doresc

multã sãnãtate, ºi „LA MULÞI ANI!”

Costel AVRAM

Director general SC APA SERVValea Jiului SA Petroºani

Au acceptat salarii mai mici, dar nici aºa nu e bine

Medicii de la Vulcan ºi-au cerutsalariile în curtea spitalului

Fie ca aceastã zi sã vã deschidã poarta unui viitorplin de succese ºi realizari.

Sfântul Gheorghe, al cãrui numeîl purtaþi sã vã ocroteascã ºi sã

vã cãlãuzeascã mereu!

LA MULÞI ANI!,sãnãtate, multe realizãri ºi tot ce

vã doriþi lângã cei dragi!

Tiberiu IACOB-RIDZIPrimarul municipiuluiPetroºani

Tuturor celor ce-ºi sãrbãtoresc astãzi de Sf. Gheorghe, ziua numelui,

le doresc multã sãnãtate, multe bucurii ºi tradiþionalul

„LA MULÞI ANI!”

Mircea Ioan MOLOÞ

Preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara

A proape 80 de medici, asistente ºi personal auxiliar de la Spitalul Municipal Vulcan au protestat în curteainstituþiei medicale, nemulþumiþi de faptul cã îºi vor primi salariile înjumãtãþite. În conturile spitalului nu

sunt suficienþi bani pentru plata salariilor, deºi luna trecutã oamenii au fost de acord sã li se diminueze retribuþiile tocmai ca sã ajute instituþia medicalã sã treacã peste problemele financiare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Taxi Driver (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:30 Cuscrele (r)13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Cuscrele (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:15 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 FamiliaDA (r)12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Johnny English 22:30 Un Show Pãcãtos23:00 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Treisprezece la cinã 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Zbor frânt 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter 0:00 Spitalul de demenþã

9:30 Poveºti sã mori derâs (r)10:30 Dupã faptã, ºi rãs-platã (r)11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Împreunã în Europa14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Interes general 17:40 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele

DN 66 Haþeg - Baru Mare* DN 68 Haþeg – Toteºti *DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7Mintia – Veþel * DN7 Veþel –Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada –Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa , DN 66

RadareAnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013 Actualitate 3

P oliþiºtii dinPetroºani au

fost sesizaþi cã bloculdin Petroºani al luiGigi Becali, a fostocupat abuziv denecunoscuþi. Aceºtias-au branºat ilegal laelectricitate ºi þinchefuri în clãdirealatifundiarului.Imobilul este în pro-cedurã de executaresilitã pentru impoziteneachitate de peste260 de mii de lei.

Blocul de locuinþe dinValea Jiului deþinut de fundaþia patronatã de Gigi Becali, a fost ocupatabuziv de mai multe persoane care, la sfârºitde sãptãmânã, transformã

clãdirea în salã de petreceri, deºi clãdireaeste pãzitã. În plus, chiardacã apartamentele nu aucontract pentru utilitãþi, înbloc este trasã electricitatedirect de la un stâlp dinapropiere. Locatariiblocurilor vecine s-auplâns cã în bloc intrã

persoane dubiaose ºi leeste teamã cã dintr-o zonãliniºtitã, în curând cartierulva fi plin de scandaluri.« Vin niºte persoane taredubioase mai ales la sfârºitde sãptãmânã. Blocul n-afost dat în folosinþã ºi nuare curent ºi apã. Totuºieste luminã dupã ce s-au

branºat direct de la unstâlp din stradã. Au ºi apãtrasã ilegal bãnuim noidupã câte rufe sunt pusela uscat pe balcon. Facchefuri în apartamente ºicred cã ascund aici lucrurifurate», se plânge locatarulunui bloc învecinat cu celal lui Becali.

F ocar deinfecþie

Sesizaþi, poliþiºtii dinPetroºani împreunã cujandarmii au mers sã verifice dacã se confirmãlucrurile spune de vecini.În imobil au gãsit un adevãrat focar de infecþieºi o mulþime de câini fãrãstâpãn. Oamenii legii n-audescoperit bunuri proven-ite din furturi, însã au datde paznicul blocului ºi desoþia acestuia care le-auspus cã doar ei sunt înîntreg blocul. Poliþiºtii aufãcut o notã de constatareºi rãmâne ca furnizorul deelectricitate sã stabileascãdacã a fost prejudiciatprin branºamentul ilegal lareþeaua de energie elec-tricã, urmând apoi sã iamãsuri. Fundaþia

patronatã de Gigi Becalieste proprietarul de dreptal imobilului de locuinþedin municipiul Petroºani ºin-a mai achitat impozitulpe clãdire de circa doiani. Inspectorii fiscali autrecut la executarea silitãºi l-ar putea lãsa pepatron fãrã bloc, dacã nu-ºi achitã creanþa de262.000 de lei. Imobilulrespectiv a fost cumpãratde patronul echipei defotbal Steaua în urmã cucirca ºase ani ºi reabilitatdupã o investiþie de peste600.000 de euro.Apartamentele au fostscoase la vânzare, însãpreþul cerut, de 30.000de euro, era prea mare ºinimeni nu a cumpãratvreun apartament.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

U n tânãr de 17 ani din Deva a reuºit

performnanþa de a obþineinterdicþia de a intra în vreunmagazin din capitala judeþului Hunedoara. El, însã, nu e singurul hoþ dinsupermarketuri.

Poliþiºtii l-au dat pe mânajustiþiei, iar tânãrul care e încãminor, nu mai are voiesãintreînniciun magazin. „În data de19.04.2013, a fost depistat înincinta unui magazin din Deva untânãr de 17 ani, din Deva, în timpce încerca sã sustragã o sticlã cubãuturã alcoolicã, în valoare de 70lei. Faþã de persoana în cauzã,magistraþii Parchetului de pe lângãJudecãtoria Deva au dispus, îndata de 10.04 a.c., interdicþia dea pãtrunde în incinta unor societãþi comerciale de pe razamunicipiului Deva.Minorul a fostprezentat Parchetului de pe lângãJudecãtoria Deva cu propunere dearestare preventivã, pe numelesãu fiind emis mandat de arestarepreventivã pentru o perioadã de19 zile”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

În aceeaºi zi, un alt bãrbat dinBacãu a dat lovitura în douã magazine din Deva din care afurat produse de peste 600 de lei.„Poliþia Municipiului Deva a fostsesizatã telefonic de cãtre agentulde pazã al unui supermarket dinlocalitate cu privire la faptul cã, înincinta magazinului a fost reþinutun bãrbat care a sustras produse

alimentare, în valoare totalã de311,68 lei. Pe numele suspectuluide 39 de ani, din judeþul Bacãu,fãrã ocupaþie, a fost întocmitdosar de cercetare penalã, prejudi-ciul fiind recuperat în totalitate.În aceeaºi zi, la ora 19:25, PoliþiaMunicipiului Deva a fost din nousesizatã de cãtre parsonalul depazã al altui supermarket din Deva

cu privire la faptul cã acelaºi suspect a sustras „de pe raft” produse alimentare, în valoaretotalã de peste 300 de lei. ªi deaceastã datã prejudiciul a fostrecuperat în totalitate, pe numeleprezumtivului autor al infracþiuniide furt calificat fiind întocmitdosar penal”, a mai spus Niþu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Avocatul Poporuluirevine la Deva

P entru cei care doresc consultaþii juridice,Instituþia Avocatul Poporului vine la Deva.

Joi va fi o echipã ce va oferi la Prefectura dinDeva informaþii celor care doresc.

Biroul Teritorial Alba - Iulia al Instituþiei AvocatulPoporului va acorda audienþe la sediul InstituþieiPrefectului – judeþul Hunedoara. Lunar, aceastã instituþieîºi trimite aavocaþii ºi în judeþul nostru, iar reprezentanþiiPrfeecturii au fãcu public programul.

„Vã informãm cã demersul Instituþiei Prefectului -judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statu-lui de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011,continuã. Demersul este acela de a oferi posibilitateacetãþenilor judeþului nostru de a se întâlni cu reprezen-tanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei AvocatulPoporului. Continuând aceastã acþiune, aducem lacunoºþinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care dorescasistenþã juridicã cã se pot prezenta la sediul InstituþieiPrefectului judeþul Hunedoara joi, 25.04.2013 începândcu orele 10.30 pentru a putea discuta cu reprezentanþiiBiroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei AvocatulPoporului”, a declarat Dan Terteci, director alCancelariei Prefecturii Hunedoara.

Poliþiºti sesizaþi cã blocul lui Becali este branºat ilegal la utilitãþi

Minor, interzis în magazine

Mircea NISTOR

„Pentru cele 100 delocuri disponibile înclasa pregãtitoare avem101 copii înscriºi.

În cazul în care înurmãtoarea etapã deînscriere vom avea ºi

alte solicitãri deînscriere, am puteacere Inspectoratuluiªcolar Judeþean înfi-inþarea unei noi clase,pe lângã cele 4 pe carele avem în prezent”, adeclarat NicoletaDemeter, director ªc.

Gen. „I. G. Duca”Petroºani.

În acest an va maiexista o nouã etapã deînscriere în clasa

pregãtitoare, respectivclasa I. Aceastaurmeazã a se derula înperioada 8 – 17 mai.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 20134 Actualitate

Monika BACIU

”Binenteles cã existãprobleme din moment cefirmã care producea acestvaccin s-a închis total sau

parþial, avem problemepentru cã acest vaccin seimporta din Franþa, astaînseamnã un preþ mult maimare, o seringã preumplu-ta la bucata costã 49 de lei,dar când era produs deInstitutul Cantacuzino fiolacostã 4 lei, pe lângã faptulcã este adus din import ºipreþul este foarte mare ºidezavantajos pentru situ-atile financiare ale spi-talelor”, a declarat DorelNeamþu, managerulSpitalului MunicipalLupeni.

Costurile aferente vac-cinului sunt suportate decei de la unitatea medicalã.

”Cheltuielile sunt supor-tate de cãtre spital pentrucã consumul este mare în

servicile de urgenþã iarcompartimentul de urgenþãeste al spitalului ºifinanþarea aparþine celor dela Casa Judeþeana deAsigurãri ºi nu de la buge-

tul de stat aºa cum seîntâmplã la unitãþilede primiri urgenþe.Deocamdatã importa-torul are probleme,noi avem comandafãcutã pentru acesteseringi dar prob-lemele sunt cu impor-tatorul ºi distribuitorulde ser anti tetanic

sunt probleme”, a mai spusmanagerul.

În medie, într-o lunã dezile la spitalul din Lupenisunt necesare peste o sutãde doze de vaccin antite-tanos.

”Trebuia sã avem mãcar100 de seringi, ar trebuimult mai multe însã ni nepermiteam mai multe. Nuse vaccineazã ºi se practicãtratamentul plãgilor chirur-gical fãrã a fi fãcutã profi-laxia anti tetanica specialã.Nu cred cã existã în farma-cii”, a mai precizat DorelNeamþu.

Astfel, spitalele din þarãplãtesc pentru un vaccinantitetanos de zece ori maimult faþã de cel care erafabricat în România.

Mircea NISTOR

Cãrãmizile ºi þiglelesunt vândute la bucatã,preþul unui astfel deprodus fiind de 30 debani. În marea lormajoritate, materialelede construcþie provin dela ultimele clãdiri lãsatede izbeliºte în zonagarajului firmei ApaServ Valea Jiului. Maiexact, din imobilul încare ºi-a derulat, pânãîn aceastã lunã, activi-tatea Laboratorul demetrologie al respectivei

firme. Pânã una alta,cei de la Apa Serv auînãlþat un gard menit a-iapãra de atacurile celorcare cautã materialerefolosibile. „Am insta-lat un gard din plasãpentru a ne proteja uti-lajele ºi maºinile dar,tare mi-e teamã cã ºiacesta va dispãrea pen-tru cã este din metal.Cred cã va trebui sãpunem ºi niºte oamenisã-l pãzeascã ºi sper sãnu ajungem în situaþiaîn care sã fim ºi noi ata-caþi de cei care sub-

tilizeazã materiale deconstrucþie sau fiervechi. Spre noroculnostru am anticipatoarecum problemele cevor decurge dupã cevom pãrãsi respectivaclãdire. Nu de alta, dar,laboratorul de metrolo-gie nu avea o locaþieprea grozavã, aici înColonie”, a declaratFlorin Donisã, ºefDepartamentExploatare SC ApaServ SA Valea Jiului.

Dupã ritmul rapid încare este demolatã,

respectiva clãdire (ridi-catã în anul 1885) arputea sã disparã total înurmãtoarele câteva zile.În acest timp, nici ceicãrora le-ar aparþineimobilul (pare-se cãprimãria din Petroºani),nici poliþia sau jandarmiinu intervin pentru astopa furturile de mate-riale. În plus, modul încare este demolatãaceasta ar putea pro-duce o adevãratãdramã, þinând cont defaptul cã demolatoriiacþioneazã de jos în sus.

Mircea NISTOR

Printre acestea se numãrã Cluj– Napoca, Târgu – Mureº, Sibiu,Deva ºi Petroºani. „Este vorbade o manifestare ajunsã la ediþiaa XXXI-a ºi la care avem ca par-ticipanþi expozanþi din centre cul-turale studenþeºti cum ar fi Sibiu,Cluj, Târgu – Mureº ºi Petroºani.Totodatã, în premierã, vor fiprezenþi ºi reprezentanþi dinDeva care vor expune o picturãde iconostas de dimensiuni

foarte mari”, a declarat LaviniaHulea, director Casa de Culturãa Studenþilor Petroºani.

În cadrul expoziþiei care îi areca ºi co-organizatori pereprezentanþii MinisteruluiTineretului ºi Sportului vor fiexpuse o serie de lucrãri pe tem-aticã religioasã – picturi ºigraficã.

Colonia, transformatã în magazin second - handde materiale de construcþie

C artierul petroºenean Colonie s-atransformat într-un fel de

supermarket axat pe comercializareamaterialelor de construcþie la mâna adoua. Principalele produse scoase lamezat sunt cãrãmizile ºi þiglele caresunt vândute din cãruþe sau chiar dinfaþa caselor, acolo unde acestea suntexpuse la fel ca ºi într-un magazin.

Crizã de vaccin

S pitalele din Valea Jiului nu au pe stocvaccin antitetanos. La Lupeni situaþia

este dramaticã. Potrivit reprezentanþilorunitãþii sanitare, vaccinul este importat dinFranþa la un preþ de 49 de lei doza, în timpce vaccinul care se achiziþiona de laInstitutul Cantacuzino costa undeva lapatru lei.

Salon de artã religioasã la Petroºani

S alonul de artã religioasã organizat de cãtreCasa de Culturã a Studenþilor din Petroºani a

ajuns la ediþia cu numãrul 31. La manifestareacare are programat vernisajul pentru ziua de marþi,23 aprilie, ºi-au anunþat prezenþa reprezentanþi aimai multor centre studenþeºti din þarã.

Ultima zi de înscrieri

L uni, 22 aprilie, a fost ultima ziîn care au mai putut fi efectuate

înscrieri în clasa pregãtitoare, respectiv clasa I. La ªcoala Generalã„I. G. Duca” din Petroºani, de exemplu, toate locurile disponibile aufost deja ocupate.


A proape 80 demedici, asistente

ºi personal auxiliarde la SpitalulMunicipal Vulcan auprotestat în curteainstituþiei medicale,nemulþumiþi de faptulcã îºi vor primisalariile înjumãtãþite.

În conturile spitaluluinu sunt suficienþi banipentru plata salariilor,deºi luna trecutã oameniiau fost de acord sã li sediminueze retribuþiile toc-mai ca sã ajute instituþiamedicalã sã treacã pesteproblemele financiare.Nici cele câteva sute de lei, cât reprezintã retribuþiile lunare, nu maipot fi achitate, dar edilulVulcanului pretinde cãunele persoane se„lãfãie” cu salarii de8.000 – 10.000 de leilunar!

Dupã ce au fost deacord sã li se diminuezesalariile cu câteva sute delei, ca sã ajute instituþiamedicalã sã iasã dinproblemele financiare cucare se confruntã, anga-jaþii Spitalului MunicipalVulcan s-au trezit cã niciretribuþiile diminuate numai pot sã ºi le ia. Pe motiv cã nu sunt suficienþi bani în conturi,conducerea spitalului adecis sã achite doar 50%din salariile angajaþilor,urmând ca diferenþa sã lefie datã... când vor fibani, adicã nu se ºtiecând. Acest lucru a stârnit nemulþumireamedicilor ºi asistentelor,mai ales cã PrimulMinistru anunþa cã pânã

la finele acesteiluni bugetarii îºivor primi inclu-siv drepturilesalariale aferente luniiaprilie.„PremierulVictor Pontaanunþa cã, pânãde Paþºti bugetariiprimesc ºi salariilepe luna aprilie ºinoi nu ne primimnici banii pe luna martie.Cum este posibil aºaceva? Nu este normal ºidin acest motiv am prote-stat”, a declarat unul dintre cadrele medicale participante la protestulspontan. Timp de câtevaore oamenii au aºteptatîn zadar sã vinã cinevadin conducerea PrimãrieiVulcan, care coordoneazãactivitatea spitalului, sã leexplice de ce s-a ajuns laaceastã situaþie, dar înzadar. Nici managerulinstituþiei medicale, numitde primarul Gheorghe Ile,nu a fost la discuþii, pemotiv cã a lipsit astãzi dinlocalitate. În total, laprotest au participataproximativ 80 de per-soane angajate la Spitalul

MunicipalVulcan, dar pe toatãdurata acþiunii s-a asigu-rat în totalitate asistenþamedicalã, atât la Urgenþe,cât ºi pe secþii. Conformcontractului de muncã,oamenii ar fi trebuit sã-ºiîncaseze salariul în datade 15 aprilie, dar acestlucru nu s-a întâmplat iarluni au aflat cã li se vaachita doar jumãtate dindrepturile salariale.Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,spune cã vina este laCasa de Asigurãri deSãnãtate, iar în luna maiproblemele financiare sevor rezolva. “Am fãcutdemersuri ºi am obþinut,în plus, încã 15 paturi,care vor intra din lunamai în funcþiune. Atunci

sevor rezolva problemele.(…) Casa de Asigurãrideconteazã la jumãtatefaþã de cheltuielile reale ºiaici este problema. Eu nuam de unde sã le daubani de salarii”, susþineGheorghe Ile. Edilul ºef

din Vulcan a precizat cãla instituþia medicalã afost pus în aplicare, pe operioadã de 6 luni, unprogram de reabilitare,care a presupus reduce-rea salariilor angajaþilor,în timp ce 20 de persoa-ne sunt plãtite direct demuncipalitate. Ile susþinecã, în timp ce el cautãsoluþii de redresare “uniise lãfãie”, cu salarii de 80– 100 de milioane de lei

vechi. Cine suntaceºtia? Mister, pentru cã primarul nu a vrut sã dezvãluienumele lor.

2.200 de lei – salariul de

medic, cu gãrzi cu tot

Pe de altã parte,salariile personalului

angajat nu sunt nici pedeparte atât de mari cumsusþine edilul, asta dacãne referim la personalulmedical. Astfel, un bran-cardier abia ajunge la 900 de lei lunar, în timpce un medic la urgenþecâºtigã, cu tot cu gãrzileefectuate, 2.233 de lei pe

lunã. În acelaºi timp, conform datelor oficiale,Casa de Asigurãri deSãnãtate a achitat pentruluna martie toatã sumadatoratã SpitaluluiMunicipal Vulcan, însãmanagerul a ales ca baniisã meargã pentru platadatoriilor cãtre Fisc.Miºcarea este de înþeles,pentru cã altfel nu s-armai fi putut negocia noucontract cu Casa, dar nuau mai rãmas ºi bani desalarii. “S-a încercat sã seobþinã, cum s-a mai fãcutºi altã datã, un avans dela Casa de Asigurãri, daraceºtia nu au avut decâtvreo 500 de milioane delei vechi disponibili.Spitalul mai avea încãvreo 700 de milioane de lei în conturi, adicã în total puþin peste 1,2 miliarde de lei vechi,dar suma ajunge doarpentru o jumãtate dinsalarii”, au spus surse oficiale, care doresc sã-ºipãstreze anonimatul.

Protestul de luni s-aîncheiat, dar marþi, la ora8.00, oamenii protesteazãdin nou în curtea spitalu-lui cerându-ºi drepturilesalariale.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Au acceptat salarii mai mici, dar nici aºa nu e bine

Medicii de la Vulcan ºi-au cerut salariile în curtea spitalului

Î n cursul acestei sãptãmâni, reprezen-

tanþii Spitalului municipaldin Lupeni ºi cei ai administraþiei locale se vor întâlni la Deva cureprezentanþii CaseiJudeþene de Asigurãri desãnãtate pentru a semnanoul contract cadru.

”Dupã cum se ºtie în afarã despitalul de la Deva care aparþinede CJH, numai spitalul dinLupeni a avut la data de 31decembrie situaþia financiarãfoarte bunã. Întâmpinãm probleme în domeniul medicaldin cauza lipsei de fonduri ºisperãm cã vom avea parte deun contract cel puþin cã cel deanul trecut pentru cã existã

posibilitatea sã fie chiar mai micdar de doi ani de zile nouã ni s-au redus numãrul de paturi dela 175 la 138 iar toate preþurileau crescut”, a declarat preºedin-tele Consiliului de administraþieal Spitalului municipal Lupeni,Gabriel Lungu.

Noul contract nu aduce nicioîmbunãtãþire pentru unitãþilemedicale din Valea Jiului. Toatesunt defavorizate de acest con-

tract cadru pentru anul în curs. ”Aduce o scãdere, de la

1400 la 1380, deci din starteste prima scãdere. Ne va fifoarte greu cu bugetul pe anulacesta, este previzibil mai micfaþã de cel de anul trecut în condiþiile în care toate au

crescut”, a declarat DorelNeamþu, managerul Spitaluluimunicipal Lupeni.

Noul contract cadru din sis-temul sanitar nu aduce nicioîmbunãtãþire. Mai mult decâtatât, dezavantajate vor fiunitãþile medicale care pierdbani.

Monika BACIUMonika BACIU

Contract defavorabil pentru spitalul din Lupeni

„Nici bani sã facem cinci

ouã de sãrbãtori nu avem. Ni s-au tãiat toate sporurile

ºi am înþeles chiar dacã am fost nemulþumiþi pentru cã am

pierdut niºte bani la salariile care erau oricum mici. Ne-au

spus cã vor da jumãtate de salariu ºi a trecut data de 15 ºi

nu au dat un leu. Aºa nu se mai poate, nu putem munci fãrã

sã ne primim lefurile. Avem credite, copii ºi familii de

întreþinut. Cei mai mulþi dintre noi suntem supãraþi cã nici

nu ni se spune când ne vom recupera banii. Dacã nu vor

rezolva problema suntem hotãrâþi sã oprim munca ºi dacã

este nevoie vom merge chiar ºi în faþa Prefecturii Hunedoara

pentru a protesta”, au spus angajaþii nemulþumiþi.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Printre românii care ºi-auluat lumea în cap este ºipetrileanul care îºi zice ”Euºi cu Sete”, un tânãr, cevamai vechi” datoritã expe-rienþelor de viaþã, pentru cãarde intens, fiind cunoscutsportiv, inginer minier, jurnalist, energetician, darºi Fãt Frumos pentru fetedeºi nu recunoaºte ºi nucrede… ”Eu ºi cu Sete”,sau mai simpli Sigeru, seaflã de ceva vreme înGermania, la Borken,Nordrhein-Westfalen, undecultivã câmpuri cu cea maipreþioasã plantã energeticã– miscanthus, care estenumit iarba elefantului saustuful chinezesc.

H uila ºi iarbaelefantului

Respectiva plantã pare afi o adevãratã minune dum-nezeiascã, dar ºi nemþii par

la fel, pentru cã îi dau multiple întrebuinþãri.Miscanthus, pe lângã producerea energiei, estefolositã în industria con-strucþiilor, a automobilelor,în idustria celulozei ºi aplasticelor, în horticulturã ºimulte altele.

Sâmbãtã, Sigeru fãcea uncalcul comparativ al puteriicalorifice dintre huila deValea Jiului ºi miscanthus…”E bestialã planta asta!Face neamþul meu o grã-madã de bani ºi mai fac ºialþii pe lângã el” – a spus,entuziasmat, petrileanul ple-cat sã ”exploateze cãrbune”care creºte pe câmp.

În România, iarba elefan-tului a pãtruns lent. Doar100 de ha s-au folosit înacest scop, dar AlexandruComan, preºedintele ARGE

Miscanthus România, asociaþia care promoveazãaceastã culturã, spune cãplanurile sunt foarte mari.De exemplu, o firmãelveþianã, Biocarbol, vrea sã planteze 5.000 ha înRomânia, în sud-vestul þãrii.

D e ce nu maiînfloresc cireºii

la PetrilaChiar dacã se aflã în cel

mai civilizat loc din Europa,Sigeru ne-a întreabat cemai e pe acasã, ce facoamenii din copilaria lui ºidacã mai înfloresc cireºii laPetrila, în Puºkin (actualPrundului) – locul copilãrieisale, dar ºi locul unde, încã,îºi încarcã bateriile…

”Acolo am copilãrit!! ªi încã mai copilãresc cugândul.

Am avut o copilãrie tarefainã în Puºkin, Varniþa,Lopay, Fabrica de mobilã…La vremea roadelor, furam

de cireºe de la Prodan,viºine chiar de la dumnea-voastrã. ªtiþi de ce nu mai

înfloresc cireºii acolo? Uniii-au tãiat doar pentru a nuse mai sui copiii pe garduripentru a le degusta fructele,ca în poveºtile lui Creangã.Au început sã taie pomii…ºi anul trecut am mers laºterpelit de poame, dar princartier. Trãirea aceea esteminunatã.

Pe terenul de fotbal din-tre blocuri – CGM – jucammeciuri de pominã ºi o maifac de câte ori am ocazia.Pãcat cã primarul Pãducel aasfaltat doar mijlocul aceluiloc… Dup meciurile deatunci, mã spãlam înligheanul bunicii, care fãceafocul în soba de teracotã,

lemnele trosneau, mã aco-peream cu duna… Era celmai dulce somn pe

recamierul acela. Puºkinulera renumit pentru fabri-carea dunelor. ªi acum semai pãstreazã acolo tradiþii,oamenii sunt solidari,umani. Cartierul acela especial, are farmec, areprestanþã ºi mã bucurenorm ºi atunci când vãdcã mai trãieºte o tanti decând eram eu mic. La varã,vin musai, sã trag un fotbalîn CGM ºi sã fur cireºe, iarde la dumneavoastrã,viºine. Vreau sã stau lacoadã, la pâine, la magazi-nul lui Buium… Acolo seaflã adevãrata voce apoporului!” – povesteºte cala gura sobei, copilul

Petrilei, pe care rãdãcinileîl cheamã iar viaþa îlpoartã.

Se pare cã depãrtãrilei-au folosit, pentru cã aacceptat sã vorbeascãdespre derapajele sistemu-lui din Valea Jiului, dinPetrila, despre afaceri ºimoºiile unor primari,despre nedreptãþi ºidramele produse, desprepicanterii din activitateaunor ”Big Mafia” etc.,etc.. Adicã, Sigeru aacceptat sã fie un colaborator al CroniciiVãii Jiului, din Borken,

Nordrhein-Westfalen,Germany.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Între huilã ºi miscanthus rãmâne Puºkin, din PetrilaA flat la peste 2000 km depãrtare, inginerul,sportivul, jurnalistul de scurtã vreme ºi

petrileanul Sigeru, produce energie ieftinã cu”iarba elefantului” – miscanthus, dar îl dor cireºiicare nu mai înfloresc în Puºkin, la Petrila. Se ºtie cã dacã vrei sã-þi verifici dragostea purtatã cuiva trebuie sã stai o vreme departe. ªi dacã te mistuie dorul, dacã în tot ºi toate câtele faci îþi lipseºte un gest, un zâmbet, o faptã, osituaþie etc. ºi numeri zilele pânã la momentulrevenirii, înseamnã cã acea dragoste ESTE!

V remea frumoasã i-ascos din case pe

locuitorii Petroºaniului,care au cãutat fiecarepetec de iarbã verde depe marginea apelor ºi auîncins grãtarele.

Iarna lungã, care parcã nuse mai dãdea dusã, i-a pus lagrea încercare pe localniciidin Petroºani, pentru careprimele zile cu adevãratcãlduroase au fost o adevãratã binecuvântare.Sâmbãtã, duminicã sauchiar la începutul unei noisãptãmâni de lucru,oamenii ºi-au pus pãturileºi grãtarele în maºini ºi audat fuga pe malul apei

pentruprimul pic-nic din acestan. Mititeii,carnea depui, carneade porc saulegumele ausfârâit pegrãtareleîncinse, iarunii ºi-auîntins deja

corturile, unde vor sta maimulte zile pentru a se bucurade primele zile de primãvarãadevãratã. Petroºeneneii alegsã se recreeze în zona Maleiasau pe Jieþ, acolo unde gãs-esc un petec de umbrã sau oapã curgãtoare. Numai cãzilele în care picnicurile se

pot amenaja nestingherite oriunde sunt cam pe sfârºite,iar edilii anunþã cã, din aceastãvarã, regulile vor fi mult maistricte. „Deocamdatã nu vor filuate mãsuri la Legea picnic-ului, pentru cã nu avem spaþiispecial amenajate. O sã ame-najãm un astfel de loc special,la Brãdet, iar în rest astfel deactivitãþi vor fi interzise”, adeclarat viceprimarul munici-piului Petroºani, Dorina Niþã.Pe malurile apelor se voramplasa indicatoare care voratenþiona asupra interdicþiilorlegale, iar cine nu respectãlegea va fi sancþionat, însãnumai dupã ce spaþiul specialva fi amenajat în zona de agrement Brãdet.


Ultimele zile de picnic pe malul apelor Iepuraº liberal

pentru 500de sãraci

I epuraºul vine maidevreme anul acesta

pentru 500 de familii cuvenituri modeste dinValea Jiului ºi va fi...galben!

Liberalii din Valea Jiuluivor sã aducã puþinã bucuriede Sãrbãtorile Pascale pentru 500 de familii cuvenituri modeste din ValeaJiului. În perioada 29 – 30aprilie, acestea vor primicâte un pachet cu 2 kilograme de fãinã, unlitru de ulei, un kg de zahãr, o figurinã de ciocolatã ºi uncozonac. „Beneficiare vor fifamiliile nuemroase, cumulþi copii ºi cu o situaþiematerialã precarã. Acumlucrãrãm la întocmirea listelor”, a spus preºedintelePNL Petroºani, DorinaNiþã. Acþiunea va fi organizatã pe toatã zonaVãii Jiului.


T oþi cei care doresc sãajute la îmbogãþirea

fondului de carte de labibliotecile din zoneledefavorizate pot sã vinãmarþi la cortul ce va fispecial amplasat laintrarea pe Centrul Civical municipiului Petroºani.

Este o acþiune aOrganizaþiei de Femei a PNLHunedoara, care se deruleazãde la începutul lunii aprilie înValea Jiului ºi deja au fost

strânse cãrþi la sediile PNL.Marþi, însã, este Ziua Cãrþii,iar acþiunea atinge punctul culminant.

„Între orele 10.00 ºi 17.00la intrarea pe Centrul Civic semonteazã un cort în care suntinvitaþi sã doneze o carte destinatã copiilor ºi tinerilortoþi cei care doresc sãîmpãrtãºeascã ceva din experienþa lecturii acelei cãrþiºi cu alþi copii.

Beneficiari sunt cititorii dinzonele mai puþin favorizate alejudeþului sau bibiotecile maipuþin dotate”, a declaratviceprimarul municipiuluiPetroºani, Dorina Niþã, careeste ºi preºedinte interimar alPNL Petroºani.

Campania poartã numele„Doneazã o carte, dãruieºte osperanþã!” ºi constã într-ocolectã de carte pentru copiiºi tineret, care apoi vor fidonate bibliotecilor comunaleºi orãºeneºti de pe razajudeþului Hunedoara. Este oacþiune la care au fost chemate ºi au rãspuns toateorganizaþiile de femei ale PNLdin Valea Jiului.


Cãrþi donate pentru bibliotecile sãrace

Diana MITRACHE

„Sorin Adrian Vasilescu aefectuat, o deplasare laBucureºti împreunã cu directorulComplexului EnergeticHunedoara, domnul DanielAndronache, unde au avut oserie de întâlniri atât la ANREcât ºi la Comisia de energie dincadrul Camerei Deputaþilor.Tema principalã a acestor întâl-niri a vizat gãsirea unor soluþiiprivind obþinerea unui sprijinastfel încât CEH sã poatãfuncþiona în condiþii optime. Înurma întâlnirilor se aºteaptã odecizie din partea ANRE în cur-sul acestei sãptãmâni în privinþapreþului subvenþionat, ceea ceva avea ca efect faptul cãTermocentrala de la Mintia îºiva putea acoperi cheltuielile. Oproblemã mai deosebitã dincadrul CEH o reprezintãTermocentrala de la Paroºeni ºiSocietatea Naþionalã a Huileicare, în prezent, îºi desfãºoarãactivitatea la valorile de pe

piaþa de energie, acest faptdeterminând incapacitateaacoperirii cheltuielilor de pro-ducþie. Acest lucru este cauzatde faptul cã pe piaþa de energiepreþul acesteia se aflã la o val-oare minimã istoricã”, adeclarat Dan Terteci, directorulCancelariei Prefectului dinHunedoara.

ª i chinezii ne spri-jinã

Pe de altãparte, prefectula anunþat publicfaptul cã o dele-gaþie de chineziva investi înmodernizareaTermocentraleide la Mintia.„PrefectuljudeþuluiHunedoara aavut o întâlnire,la Petroºani, cuo delegaþie de

investitori chinezi. Aceºtia auprezentat un program definanþare care vizeazã atât mod-ernizarea unui grup de laTermocentrala Mintia cât ºiacoperirea investiþiei privindinstalaþia de desulfurare a ter-mocentralei. Acest program arurma sã fie realizat prinobþinerea unui împrumut pe 20de ani fãrã garanþii guverna-mentale, împrumut acordatdintr-un fond de investiþii alguvernului chinez”, a mai adãu-gat Terteci.

P opulaþia câºtigã

Avantaje vin ºi pentru popu-laþia branºatã la sistemul de ter-

moficare.Primarii dinValea Jiului audecis cã popu-laþia ar puteasã plãteascãdin toamnãmai puþin laîntreþinere.„La reuniuneaorganizatã lasediulPrimãrieimunicipiuluiPetroºani au

participat reprezentanþii primãri-ilor din Petroºani, Aninoasa,Vulcan ºi Lupeni, iar subiectul avizat înfiinþarea ºi modul deorganizare a Agenþiei deDezvoltare Intercomunitarã lacare au aderat aceste localitãþi.Principalul obiectiv al noii struc-turi se referã la posibilitateafurnizãrii agentului termic în

mod reglementat ºi unitar pen-tru aceste localitãþi, lucru carear aduce beneficii în specialpopulaþiei, deoarece, urmare afurnizãrii agentului termic prinADI, existã premisele ca preþulpe care îl va plãti populaþia pen-tru agentul termic începând cutoamna acestui an sã fie redus”,a conchis Dan Terteci.

Luiza ANDRONACHE

Dupã mijlocul lunii mai, atun-ci când expirã pãsuirea datã deGuvern administraþilor cu arier-

ate neplãtite ºi care pânã decurând au avut conturile blocate,în multe primãrii din þarã arputea avea loc restructurãri. Unadin cele douã administraþii din

Vale în aceastã situaþieeste ºi cea de la Lupeni.„ Le-am spus cã trebuiesã fie foarte atenþi cãdoar cei performanþipoate sã-ºi continue activ-itatea. Le-am ºi pus învedere faptul cã avândconturile blocate ºi prob-lemele care mai sunt, s-arputea sã ne despãrþim cumulþi dintre ei ºi cã cineîºi doreºte, poate sã plecesingur, pentru a nu spunedupã aceea cã l-a dat

cineva afarã. Eu chiar nu îmidoresc sã dau pe nimeni afarã,dar dacã nu vom reuºi sã plãtimsalariile o lunã, douã, sigur cãmulþi dintre angajaþi vor dori sãplece. Este un lucru pe care îlaprob cu foarte multã greutate,pentru cã niciodatã nu vor sãplece cei care nu îºi facdatoria, ci aceia care ºi-ofac. Este destul de greusã pierzi oamenibuni,pentru cã în admin-istraþie se formeazãfoarte greu astfel deoameni ”, a declaratCornel Resmeriþã, pri-marul MunicipiuluiLupeni.

De altfel, aici, nu esteun lucru neobiºnuit cafuncþionarii primãriei sã-ºi ia concediu fãrã platãvreme de câteva lunipentru a merge la muncãîn strãinãtate, pentru cãpur ºi simplu nu le maiajung banii.

„ Sunt oameni careîmi cer ºi mi-au cerut deani de zile sã le dau con-

cediu fãrã platã, pentru cã ºi-augãsit câte un job undeva peafarã. Merg trei luni sã-ºi maiîmbunãtãþeascã veniturile, aºacum este ºi normal. Suntoameni buni, ai comunitãþiilocale, care îºi fac datoria ºi nupot sã nu le aprob acel concediu

fãrã platã ”, a mai spus primarulde la Lupeni.

Cealaltã primãrie cu datoriifoarte mari ºi cu conturile deblo-cate doar temporar, este cea dela Aninoasa. Aici, la fel, înperioada urmãtoare se va aplicaun plan de restructurare.

Ileana FIRÞULESCU

O parte a organizaþiilor nonguverna-mentale din Valea Jiului, asociaþii cultur-ale, turistice, de mediu, sportive, ale per-soanelor cu dizabilitãþi, în general uman-itare, dar ºi de comunicare ºi integrare,ale etniilor, de dialog ºi educare etc., sezbat sã salveze spiritul comunitãþilor depe aceste locuri dintre Jiuri. Multereuºesc ºi au obþinut rezultate remarcabilescoþând la luminã valori, redând comu-nitãþilor oameni ºi locuri, obiceiuri ºi dati-ni etc., altele mai bifeazã câte o activitatepentru ”deconturi”…

De curând, Aninoasa pare sã aibãprimul ONG nãscut din multitudineaproblemelor ivite în comunitate. Spunempare primul ONG, pentru cã secretarulPrimãriei nu avea cunoºtinþã de alteasemenea organizaþii – asociaþii pentrucã nu activeazã efectiv nici una.

Dar la Aninoasa a mai existat vestitulGrup de Initiativa Locala Aninoasa,Participarea Tinerilor la AdministrareaLocalã, când a activat Consiliul Local alCopiilor, care îºi propunea implicarea înviaþa comunitãþii ºi stimularea acesteiimplicãri.

Noul ONG, Asociaþia ”Pro Aninoasa”,

este înfiinþat prin parteneriat, respectivmembrii fondatori sunt Elena Pascu,director de ºcoalã, Adrian Albescu,viceprimar ºi Ioan Popescu, membru înConsiliul reprezentativ al pãrinþilor.Asociaþia are ca scop, printre altele sen-sibilizarea cetãþenilor oraºului Aninoasa,pentru atragerea copiilor în procesul edu-caþional, prevenirea abandonului ºcolar ºi

desfãºurarea de acþiuni ºi activitãþi cu

caracter social ºi civic ºi cel mai impor-tant, având în vedere sãrãcia profundã alocalitãþii, programe cu caracter intesivpe tema combaterii consumului dedroguri, violenþa în familie ºi ocrotireaminorilor ºi o conlucrare asiduã cuautoritãþile tutelare, comitete de pãrinþi ºicu organizaþii non guvernamentale cuatribuþii în acest sens.

Ileana FIRÞULESCU

Schimburile culturale ºicolaborarea de excepþie aAsociaþiei Les amis de laFrance din Petrila, încadrul ProgramuluiEuropean “Tineret înAcþiune”, cu gazdafrancezã a ForumuluiEuropean pentruDiversitate siInterculturalitate - ADIF,respectiv administraþialocalã din Cognac. ªi nudoar atât. Prin IonelZmãu, preºedinte, alþi

reprezentanþi ai asociaþiei,Petrila a fost cunoscutã înmulte þãri din Europa ºiAfrica de Nord, prin cele30 de asociaþii de gen par-ticipante la forum.

În vara lui 2012, IonelZmãu, preºedintele fonda-tor al Asociaþiei CulturaleLes Amis de la France –Petrila, intenþiona sã facãdemersurile premergãtoareunei posibile înfrãþiri aPetrilei cu oraºul Cognac,faimos în întreaga lumepentru mãrcile sale decogniac autohtone, dar ºi

strãine, cum este legedarulCourvoisier, dar ºiHennesy care este produstot aici.

Zmãu mai avea o alter-nativã de înfrãtire,Libourne, unde îºi aresediul Asociaþia Biblioteciiºi Mediatecii Francofone,al cãrei preºedinte Paul deMaillard a vizitat de patruori Valea Jiului ºi a fãcut ºidonaþie consistentã decarte de înaltã valoarecelor douã Biblioteci ºiMediateci Francofone dinValea Jiului, al cãror naºspiritual este tot IonelZmãu. Este vorba de ceade la Petrila – JeanMonnet ºi cea de laBiblioteca UniversitãþiiPetroºani – Panait Istrati.

În urma ultimului semi-nar ADIF, de la sfârºitullunii martie 2013, a venitrãspunsul la primul demersal înfrãþirii, rãspuns caresusþine întãrirea colaborãriidintre Cognac ºi Petrilapentru o posibilã înfrãþire.

Altfel spus, stai sã cunoscºi eu, administraþiefrancezã, ce faci tu admin-istraþie a Petrilei, cãdespre Asociaþie ºtiu, amvãzut, dar trebuie mai multpentru o înfrãþire – impli-carea Primãriei. Primaruldin Cognac, MichelCOURINCHAS, a scrisnegru pe alb PrimãrieiPetrila: ”sper cã vomputea continua relaþiilenoastre foarte bune de pri-etenie ºi de schimburi atâtºcolare, cât ºi culturale saueconomice...”

Ca urmare, un tânãr dinCognac, student, va faceun stagiu de aproape treiluni (iunie - august) încadrul asociatiei dinPetrila. ªi este posibil catineri petrileni, pe bazã dereciprocitate, sã meargã înFranþa.

”Colaborez cu AsociaþiaADIF din Cognacîncepând din 2008... Esteuna dintre cele mai puter-nice asociaþii din

Cognac... Urmare a aces-tei colaborãri, reprezen-tanþi ai Asociaþiei Culturale“Les Amis de la France”au participat la cinci semi-narii internaþionale iniþiatede ADIF. Asociaþia a fostmereu invitatã la diverseseminarii în cadrulProgramului European“Tineret în Acþiune”.

Ca sã “nu stãm cumâna întinsã” - cum s-aexprimat un membru alasociaþiei, la noi selucreazã la o cerere definanþare. Asociaþia va fiiniþiator ºi coordonator deproiect, iar titlul acestuiaeste “Arta - între tradiþiile

populare ºi postmod-ernism”. La prima reuni-une de proiect, au partici-pat Petru Ilie Birãu,Daniela Ciontescu,Cristian Dreghiciu, AnaMaria Palade, MarioPalade ºi eu. Prin acestproiect, asociaþia doreºteca a IV-a ediþie, cea din2013, a Taberei de creaþie“ARTÃ & NATURÃ” sãfie una internaþionalã, lacare sã participe tineri dinValea Jiului, din Franþa ºidin Germania” – adeclarat Ionel Zmãu,preºedintele Asociaþiei Lesamis de la France.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

Ileana FIRÞULESCU

ªcolile Gimnaziale”Sfânta Varvara” ºi ceadin Iscroni, Aninoasa, aulansat proiectul educaþion-al ecologic „O ºcoalãverde, o ºcoalã pentruviitor”, care se desfãºoarãîn perioada 15 aprilie – 8iunie 2013.

”Proiectul s-a nãscut caurmare a necesitãþiiresponsabilizãrii ºi

conºtientizãrii elevilor faþãde problemele mediului,þinând cont ºi de situaþiaactualã a oraºuluiAninoasa. Totodatã,proiectul vrea sã ges-tioneze spiritul civic ºiimplicarea elevilor pornindde la cele mai banale actepe care le fac aceºtia zil-nic, pânã la adoptareaunui stil de viaþã ecologic.

Activitãþile din cadrulproiectului, completate

apoi cu chestionarele deevaluare ºi portofoliile, potconduce la o dezbatere încadrul ªcolii Gimnaziale ,,Sf. Varvara” Aninoasa ºiªcoala Gimnazialã Iscroni- structurã, între cadreledidactice, ConsiliulReprezentativ al Pãrinþilor

ºi Consiliul elevilor, pentruagreerea unui opþionaltranscurricular ,, EducaþiaEcologicã ”. Acest opþion-al ar cuprinde teme ºiactivitãþi abordate dinpunct de vedere al maimultor arii curriculare ºidiscipline.

Proiectul vrea sã iniþiezepremizele cãtre unînvãþãmânt modern, bazatpe formarea unor compe-tenþe, predarea - învãþareainterdisciplinarã fiind ocondiþie importantã.Corelarea cunoºtinþelor dela diferite materii deînvãþãmânt contribuie sub-stanþial la realizarea edu-caþiei elevilor, la formareaºi dezvoltarea flexibilitãþiigândirii, a capacitãþilor dea aplica cunoºtinþe înpracticã.

Considerând cã în sis-temul educaþional al soci-etãþii viitoare, este nevoiede stimularea creativitãþii,acest lucru poate fi posibilprin promovarea interdis-ciplinaritãþii. Elevii nu tre-buie educaþi pentru lumeade azi, deoarece nu se ºtiecum va fi lumea lor ºi estenevoie sã fie învãþaþi sã se

adapteze” – spune direc-torul ªcolii, Elena Pascu.

Cadrele didactice auales ºi un proverb camotto al proiectului, careeste grãitor, mai ales însituaþia în care se aflãacum oraºul Aninoasa:

„Dacã te gândeºti laanul care urmeazã, arãpãmântul!/

Dacã te gândeºti laurmãtorii zece ani,planteazã arbori!/

Dacã te gândeºti laurmãtorii o sutã de ani,educã copiii!”

Instituþiile care au fostconvinse sã devinãpartenere în acest proiectsunt Agenþia pentruProtecþia MediuluiHunedoara, Primãriaoraºului Aninoasa, DirecþiaSilvicã Hunedoara ºi SCPregoterm SA Vulcan.

Aninoasa moare, dar copiii ei nu se predau!!

D ascãlii din ºcolile oraºului omorâtde autoritãþi/politicieni, Aninoasa,

ºtiu cã trebuie sã continue educaþia copi-ilor de aici la standardele secolului XXI.În viziunea lor, copiii sunt cei care potsalva lumea, ºi Aninoasa, drept pentrucare trebuie sã existe o pepinierã val-oroasã ”pentru vremea ce va sã vie”.

Î n oraºul mort, Aninoasa, s-a nãscut prima asociaþie non-profit cu programe intesive pe tema comba-

terii consumului de droguri, violenþa în familie ºi ocrotireaminorilor , dar mai ales combaterea abandonului ºcolar.

Petrila s-ar putea înfrãþi cu Cognac, Franþa

L a iniþiativa Asociaþiei Les amis de laFrance, colaborarea între Cognac ºi

Petrila s-a intensificat în vederea uneiposibile înfrãþiri. Timp de trei luni, unstudent francez va activa la asociaþiafrancofonã din Petrila, iar scrisoarea pri-marului din Cognac, Franþa, spunevorbeºte despre ”continuarea relaþiilornoastre foarte bune de prietenie ºi deschimburi atât ºcolare, cât ºi culturalesau economice”.

Funcþionarii care nu sunt daþiafarã, pleacã la muncã peste hotare

F uncþionarii, dacã nu pleacã din administraþieîn ºomaj sau la un job mai bun, îºi iau con-

cediu fãrã platã pentru a munci în strãinãtate.Aceasta este o practicã cunoscutã la primãriile dinValea Jiului.

OOrraaººuu ll ccuu uunn ss iinngguurr OONNGG –– ooccrroo tt ii rreeaa ccoopp ii ii ll oorr hhuu ii ll ee ii

ANRE ar putea reglementa preþul huileiA ceasta este sãptãmâna decisivã pentru regle-

mentarea preþului huilei din Valea Jiului.Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu spunecã preþul ar putea face rentabilã activitatea CEH, iarasta se va discuta la ANRE în câteva zile.

În anul 303, împãratula dat un decret prin caretoþi creºtinii erau obligaþisã se lepede de credinþa înHristos ºi sã se închinezeilor. Sfântul Gheorghe,pentru cã nu a vrut sã jert-feascã zeilor, a fost con-damnat la moarte prindecapitare în anul 303, înziua de 23 aprilie.

Menþionãm cã Bisericacreºtinã serbeazã ziuamorþii sfinþilor cã ziua lorde naºtere. NumaiFecioara Maria ºi SfântulIoan Botezãtorul facexcepþie de la aceastã reg-ulã.

S fântulGheorghe în

iconografie

Iconografia pãstreazãimaginea SfântuluiGheorghe cãlare pe uncal, strãpungând cu suliþaun balaur. Este vorbadespre o legendã pioasã,în care Sfântul Gheorghesalveazã cetatea Silena,din provincia Libiei, teror-izatã de un balaur. Aceastãimagine a sfântului arãmas în amintirea oame-nilor ca model de curaj înlupta cu diavolul. Mai este

reprezentat într-o mantieroºie, culoare tradiþionalãpentru un martir, dar ºi carãzboinic pedestru sau cãtribun militar în veºmintepatriciene, cu o diademãmetalicã pe cap, cu oplatoºã sub mantie, þinândo cruce în mâna dreaptã ºio sabie în mâna stângã.

În 1222, regele Angliei,Richard Inima de Leu, l-aales pe Sfântul Gheorghepatronul spiritual al CaseiRegale ºi al întregii þãri.Regele Edward al III-lea aînfiinþat “Ordinul St.George”, iar CruceaSfântului Gheorghe adevenit, mai târziu, steagulAngliei, “Union Jack”.Marele Mucenic Gheorgheeste considerat ºi ocroti-torul Georgiei, Armeniei,Maltei, Lituaniei, Serbiei.

O biceiuri deSfântul

Gheorghe

În tradiþia popularãSfântul Gheorghe estecunoscut sub numele deSan-George. Este consid-erat a fi un zeu al vege-taþiei, protector al naturiiînverzite, al vitelor ºi aloilor.

În spiritualitatea popu-larã, între San-George ºiSâmedru (Sfântul Dumitru)existã o înþelegere cos-micã. Se spune cã atuncicând broaºtele cântã pen-

tru prima oarã, San-George ia cheile de laSâmedru pentru adeschide drumul naturiispre viaþã.

În dimineaþa zilei deSan-George, capul fami-liei, întotdeauna un bãrbat,aºezã la stâlpii porþilor ºiai caselor, la ferestrele ºiuºile caselor ºi grajdurilor,în grãdini ºi pemormintele din cimitireramuri verzi. Astfel, se cre-dea cã oamenii, vitele ºisemãnaturile erau prote-jate de forþele malefice.

Ramurile verzi erau pãs-trate peste an pentru a fifolosite drept leacuriîmpotriva bolilor. Ele eraupuse ºi în hrana ani-malelor, în credinþa cãacestea vor fi protejate deputerea duhurilor rele.

În ajunul zileide San-George,fetele de mãritatcredeau cã îºi potvedea ursitul dacãpriveau, în aceastãnoapte, într-o cofãplinã cu apã.

Existã ºi obi-ceiul ca îndimineaþa zilei de23 aprilie, fetelesã punã în mijloculdrumului brazdeverzi, împodobitecu coroniþe, pen-tru a observa carefecior va calcã

peste ele. Dacã flãcãii cele erau dragi nu cãlcau pecoroniþe, fetele credeau cãîn acel an se vor cãsãtori.Brazdele ºi coroniþele eraupãstrate peste an, pentrua se face cu ele farmece

de dragoste sau pentru a fifolosite ca remediu înameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaþa zilei de23 aprilie, fetele mergeaupe furiº în pãdure pentru aculege mãtrãguna ºi nãval-nic. Aceste plante eraupuse în pod sau substreaºina, în credinþa cãele le vor aduce peþitoribogaþi.

Flãcãii cãutau îndimineaþa zilei de 23aprilie, iarba fiarelor, plan-ta miraculoasã ce putea sãsfãrâme lacatele. În ajunulsãrbãtorii, tinerii mergeauîntr-o dumbravã cu o cofãcu apã neînceputã. Vasulera ascuns într-un loc doarde el ºtiut. La rãsãritulsoarelui fiecare privea încofã cu apã. Dacã în vasse afla un fir de iarbã, cre-deau cã se vor cãsãtori cufaþa iubitã. Dimpotrivã,dacã în apã se afla ofloare uscatã, era semn cãtânãrul nu se va însura înacel an, iar dacã gãseaupãmânt, se credea cãfeciorul va muri în curând.

Femeile cãsãtoritemergeau în pãdure ºiculegeau plante doar deele ºtiute (mulgãtoare,untul vacii), pe care leadãugau în hrana ani-malelor, în credinþa cã vac-ile vor da mult lapte ºi debunã calitate.

Nimeni nu avea voie sãdoarmã în aceastã zideoarece se credea cã acelcare încalcã interdicþia,avea sã fie somnorosîntregul an.

Urzicatul era un alt obi-cei practicat de San-George. Existã convin-gerea cã prin urzicat ei vorfi mai ageri, mai harnici ºimai sãnãtoºi de-a lungulîntregii veri care urma sãînceapã.

Dintre toate obiceiurileenumerate, în comunitãþilesãteºti contemporane semai pãstreazã doar obi-ceiul împodobirii stâlpilorde la poartã cu ramuriverzi

Sursawww.crestinortodox.ro

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 201310 Diverse

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP

Sunteþi preocupat de problemeleprofesionale ºi aveþi tendinþa sãneglijaþi relaþiile sentimentale.Nu este o zi bunã pentru afaceri.Riscaþi sã pierdeþi o sumã impor-tantã. Limitaþi-vã la activitãþi derutinã ºi odihniþi-vã mai mult.

Chiar dacã aveþi multã treabã,nu este cazul sã vã faceþi griji.Sunteþi într-o formã de zile mari.Singurele dificultãþi pe care leputeþi întâmpina sunt cele decomunicare. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale!

Astãzi nu este indicat sã vãimplicaþi în activitãþi importante.Dacã aveþi ocazia sã petreceþidupã-amiaza împreunã cupartenerul de viaþã, ar fi bine sãnu ezitaþi.

Aveþi succes în afaceri ºi în activ-itãþile casnice. Schimbãrile pecare intenþionaþi sã le faceþi potfi apreciate, dacã nu uitaþi sãcereþi ºi pãrerea celor din jur.Nu faceþi exces de zel asumându-vã prea multe responsabilitãþi.

Zi bunã pentru afaceri.Dimineaþa sunteþi foarte optimistºi aveþi convingerea cã nimic nuvã poate sta în cale. Vã bucurã ºifaptul cã relaþiile cu persoanaiubitã merg mai bine. Pãstraþi-vãrealismul ºi evitaþi speculaþiile.

Dimineaþa vã întâlniþi cu ocunoºtinþã cu care nu v-aþi vãzutde mult, care vã invitã la o petre-cere. Nu lãsaþi problemele senti-mentale sã se adune. Fiþi cinstitºi recunoaºteþi-vã greºelile!

Reuºiþi sã faceþi o schimbare înrelaþiile sentimentale. Dupã-ami-azã vã simþiþi excelent la o întâl-nire cu prietenii. Aveþi grijã sãnu monopolizaþi conversaþia!Evitaþi discuþiile în contradictoriucu o femeie

Dimineaþa sunteþi pus pe faptemari ºi vã asumaþi o serie deriscuri pentru a rezolva câtevaprobleme legate de cãmin.Partenerul de viaþã vã susþine.Puteþi sã încheiaþi contracteavantajoase ºi sã faceþi investiþiiinspirate, dar fiþi prudent

Aveþi multe idei constructive, pecare doriþi sã le discutaþi cu ceiapropiaþi. O rudã mai în vârstãvã face o surprizã plãcutã,oferindu-vã sprijin financiar ºimoral. Este o zi bunã pentruinvestiþii. Fiþi mai atent cupartenerul de viaþã!

Nu vã faceþi planuri stricte pen-tru azi! Este puþin probabil sã vãputeþi respecta programul.Dimineaþa aveþi de alergat pen-tru a rezolva probleme alepartenerului de viaþã. Estemomentul sã vã ocupaþi ºi deproblemele financiare.

Este o zi bunã pentru a faceschimbãri în casã. Puteþi sã vãapucaþi de reparaþii, reamenajãri,zugrãvit etc. Apelaþi la ajutorulprietenilor ºi nu lãsaþi pe mâinece puteþi face azi! S-ar putea cao persoanã mai în vârstã sã vãenerveze.

Nu este o zi prea bunã pentruîntâlniri cu prietenii ºi nici pentruafaceri. Cei din jur nu vã înþelegcorect dorinþa de schimbare. Peplan sentimental, lucrurile mergmai bine. Nu neglijaþi problemelede serviciu.

Sfântul Gheorghe, purtãtorul de biruinþã

Î n fiecare an, la 23 aprilie, îlprãznuim pe Sfântul Mare Mucenic

Gheorghe, purtãtorul de biruinþã.Sfântul Gheorghe s-a nãscut înCapadocia, din pãrinþi creºtini. A urmatcariera militarã ºi a ajuns comandant înarmata împãratului Diocleþian.

Luiza ANDRONACHE

Fiecare angajat alExploatãrilor MiniereParoºeni, Uricani ºi Petrila,

va primibonuri învaloare de400 de lei,sumã carese va acor-da la fel,atât celordin subter-an, cât ºicelor de lasuprafaþã.Liderii de laSindicatulMuntele ausemnat dejaacest proto-col cu con-ducereaSocietãþiiNaþionale aHuilei. ªi

ortacii de la minele Vulcan,Lupeni, Lonea ºi Livezeni,vor primi tichete. “Salariaþii primesc tichete de400 de lei, care se voracorda pânã în data de 30aprilie”, a declarat PetreNica, preºedinte SindicatulMuntele. De altfel, înprezent, sindicaliºii sunt înplinã negociere aContractului Colectiv deMuncã, act care va exprirala data de 15 mai.Negocierile au fostdemarate la data de 15aprilie, conform legii62/2012.


Citesc cu mare plãcereCronicã Vãii Jiului, ºisãrbãtorind în felul meuvenirea Primãverii amfãcut o micã excursie peDrumul lui Bãsescu. Dinpãcate toate cele scrisede dvs. în ziar sunt ade-vãrate ºi situaþia seînrãutãþeºte din ce în cemai mult. Drumul dinLupeni e tot cu gropi, pecentura trebuie sã mergicu 20 km/h deoarece nusunt semne de circulaþie,acolo e o zonã propri-etate a celor cu garaje.Parcheazã ºi pe stânga ºipe dreapta. Poate con-silierii din Lupeni vorface ºi ei un pic deordine. Capacele de lacanalizare te sperie maiales dacã treci primadatã peste ele. Gardul dela lacul din Câmpul lui

Neag e urât ºi nu vãd cerol are. Am mers pânã laGârbovul ºi acolo amvãzut ceva ce m-a întris-tat foarte mult. Seexploateazã pãdurea darse distruge peisajul, sedistrug drumurile, amena-jãrile fãcute de oameniimuntelui. A cui o fi bara-ca aia de fier?

Oare când se vorscoate aceºti fagi dinalbie? Va repara cinevadrumul?

Cine rãspunde de dru-murile forestiere, judeþulsau primãriile, parcã aapãrut o lege sau ohotãrâre în acest sens.Tot aºa aratã ºi drumulspre Vidra, noua staþi-une. Transportul lemnu-lui se face cu maºini maricare sunt încãrcate pestenormele tehnico-legale ºi

de aceea se mãrescgropile. Parcã au fost ºicazuri când s-au rãsturnatde bine ce le-au încãrcat.Sunt frumoase pozele cufamilia Ridzi dar de la unprimar ºi un deputat ampretenþii mai mari. Aºacã o rog pe doamna dep-utat sã ia legãtura ºi cuPSD-iºti de la judeþ ºi dinParlament ºi sã încercesã facã ºi ceva concret.Îmi plac interpelãrile, îmiplace cã doamna deputatla fel ca ºi domnulVochiþoiu acum cã suntîn opoziþie au activitatedar vreau ºi ceva concret.Pe Dvs. vã rog sãmergeþi spre ParculDomogled ºi sã vedeþicum aratã malurile Jiuluiºi ale afluenþilor acumpânã nu creºte frunzã.La fel o ieºire spreGroapã Seacã ºi Vidra ºiapoi sã scrieþi dacãviitorul Vãii Jiului va fi înturism. Gondola de laStraja e deja opritã, credcã ºi telescaunul caremerge pe Vârful Straja eoprit. Vor veni sãrbãtorilede primãvarã ºi poatelumea ar vrea sã urce lamunte. E clar cã cei ceguverneazã acum suntvinovaþi, s-au ocupatdoar de alegeri, sunt cusacii în cãruþa cum sezice dar cineva trebuie sãse ocupe ºi de astfel detreburi. Ziua Verde, Ziua

Pãmântului ºi alte zilepreluate de la alþii suntbune dar pe noi, turiºtii ºioamenii care ies la iarbãverde cine ne educã ºimai ales cum. S-au datlegi ºi hotãrâri dar nu lepune nimeni în practicã.Acum cã e zãpadã pestetot se vãdcauciucuri,bidoane, sticle de plastic

ºi altele lãsate de turiºtica nu mai poþi face opozã ca lumea.

Aº vrea sã scrieþi sãºtie toatã lumea cã ghio-ceii ºi brânduºele, aici amvãzut ºi o brânduºã albã,degeaba se culeg cubraþul deoarece fiind caldnu rezistã pânã în oraº.Aceea cutie galbenã amluat-o de acolo dar nu lepoþi lua pe toate.

Lângã aceastã fostãcabana forestierã care sedegradeazã tot mai multsunt asemenea betoaneºi mai ales mult lemn de

brad tãiat prea subþirecare a rãmas sub zãpadã.Cine are aºa de mulþibani cã taie lemnul ºi îllasa sã îngheþe ºi sã sedegradeze? Cu aprobareacui se taie brad tânãr ºimai ales ce fac cu el aºadegradat.

Nu aº fi scris acestelucruri dacã nu discutam

ºi cu alþi iubitori denaturã despre faptul cãnatura este distrusã zi dezi de niºte oameni care

apoi poate planteazã unpom de Ziua Verde saumai mulþi ºi cred cã ºi-aufãcut datoria.

Despre salvarea VãiiJiului ºi a Mineritului, cesã zic acum e cam târziudeoarece au fost semnateniºte acorduri cu FMI, cuBanca Mondialã sau maiºtiu eu cu cine ºi acumnoi cei din Valea Jiuluinu numai cã închidemzãcãminte viabile, închi-dem ºi minele noi ºimoderne cum eParoºeniul dar mai plã-tim fiecare ºi certificateverzi (cogenerarea) de pefacturã cu curent ca sãmontãm centrale eolieneºi pe munþii noºtri. Sãvedeþi atunci drumuri ºiturism pe vârfuri demunte.

Sãrbãtori fericite!Cu stimã,

R.G.

Primim la redacþie

Ziua verde ºi politicã

Diana MITRACHE

Nu e nevoie de banimulþi, pentru a le asiguracelor din subteran unmediu în care sã nu semai îmbolnãveascã.Inspectorii de muncãcred cã angajatorii potface sã scadã numãrulminerilor bolnavi de sili-cozã, sau de diferiteafecþiuni ale oaselor oricoloanei vertebrale, careau crescut simþitor. „Cuocazia Zilei Internaþionalea Sãnãtãþii ºi Securitãþiiºi Sãnãtãtþii în Muncã ceva avea loc în 28 aprilie,la nivel mondial sevorbeºte despre pre-venirea bolilor profesion-ale. Este o temã de ine-tres, pentru cã vom aveaºi noi mai multe boli pro-fesionale, decât accidentede muncã. Numai laMina Lonea, în ultimultimp, sunt peste 19 noicazuri de boli profesion-

ale”, a declarat IleanaBodea ºefa SSM din ITMValea Jiului.

Investiþiile ar fi minimeºi asta le-au sugeratinspectorii ITM angajato-rilor minerilor. Asta pen-tru cã cei din subteran auprobleme cu coloana ver-tebralã, cu plãmânii, saucu urechile, iar angaja-torii trebuie sã þinã contde asta. „Practic, le-amzis sã porneascã de lacauzele bolilor. Avem 3probleme mari cauze:expunerea la pulberi,care produce silicozã,manipularea manualã amaselor, care produc dis-copatii ºi hernii de disc,boli grave ale coloaneivertebrale, iar pe locul 3,sunt hipoacuziile, provo-cate de zgomote.Angajatorii trebuie sã-ºifacã o analizã ºi chiardacã nu sunt echipa-mente ca în occident,totuºi, angajatorii pot sã

facã aºa încât sã menþinãprofilul lucrãrii miniereaºa încât minerii sã nufie nevoiþi sã meargãcocoºaþi, sã instruaiscãoamenii aºa încât sã nuridice greutãþi singuri. ªicu o investiþie mai micãei pot îmbunãtãþi condiþi-ile de muncã”, a maispus Bodea.

Nici stresul nu e lãsatdeoparte, iar asta s-ademonstrat ºi în cazulortacului care a fost gãsitspânzurat în atelierul dereparat locomotive dinLupeni. „Stresul nu afost cuprins în tema sim-pozionului de acum, darpentru cã bolile profe-sionale tind sã egaleze

accidentele de muncã ºievenimentele datoratestresului tind sãdepãºeascã accidentelede muncã. Aþi vãzut sui-ciduri, infarcturi, acci-dente vasculare. Vommai avea o campanie peaceastã temã în 2013”,a conchis Ileana Bodea.

Zeci de oameni carelucreazã în subterandobândesc boli profe-sionale, iar asta ºi pentrucã vârsta lor este tot maiînaintatã.

ITM cere investiþii minime pentru sãnãtatea minerilor

I nspectorii de muncã din Valea Jiului cer investiþii mi-nime în asigurarea sãnãtãþii ºi securitãþii minerilor.

Aceasta a fost principala concluzie a simpozionului la careITM a invitat reprezentanþii minerilor ºiai firmelor care fabricã utilaj minier.

Sãptãmâna viitoare, toþi mineriidin Valea Jiului primesc

tichete de 400 de lei

I eri, 22 aprilie, s-a semnat protocolulprin care minerii de la exploatãrile

neviabile, respectiv de la SocietateaNaþionalã de Închideri Mine Valea Jiului,vor primi tichete de Paºte.

LuizaANDRONACHE

ConducereaSindicatului Muntele vasta de vorbã cu membriide sindicat, pentru caaceºtia sã fie de acord sãrenunþe vreme de câtevazile la masa caldã, înfavoarea celor care nu ausprijin de nicãieri.

ªi cei mai nevoiaºidintre noi au dreptul de asimþi din plin sãrbãtorileºi de a avea ce pune pemasã copiilor în ziua de

Paºte. “Am primit o solicitare

din partea conduceriiAsociaþiei Sfânta Filofteia

prin care ni secere, în mãsuraîn care putem,sã renunþãm,pentru cã estesingurul mod încare putem sã-iajutãm pe ceinevoiaºi, lamasa pe caresalariaþii o auprin lege ºi prinContractulColectiv de

Muncã, pentru operioadã de o zi, douãsau trei.

Vom avea o discuþiecu salariaþii din cadrulsubunitãþilor miniereastãzi ºi mâine dimineaþãla schimbul I, iar dacãaceºtia îºi vor da acordulîn ceea ce priveºterenunþarea la aceastãfacilitate, vom merge maideparte ”, a declarat

Petre Nica, preºedinteSindicatul Muntele.

În aceastã campaniese vor implica ºi mineriide la SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.Sindicaliºtii, la fel, auanunþat cã sprijinã iniþia-tiva Asociaþiei SfântaFilofteia.

“Ne-am ºi dat acordulîn principiu de a partici-pa la aceastã acþiune.

În cursul zilei de vineri

am fost contactaþi deconducerea AsociaþieiFilofteia ºi am fost între-baþi dacã am vrea sã par-ticipãm ºi noi la aceastãcampanie umanitarã deajutorare a unor copiinevoiaºi din Valea Jiuluicu ocazia sãrbãtorilorpascale ”, a declaratLaszlo Domokoº,preºedinteSindicatul Huila.

CampaniaZâmbete de Paºtia început de ieri,22 aprilie, iarpentru a aduceun zâmbet pe faþaunui copil, putemcu toþii contribuiprin donaþii dealimente, haine ºialte bunuri carear face sãrbã-toarea Paºteluimai frumoasãpentru noi toþi.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 23 Aprilie 201312 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Situatã la 17 kilometride Haþeg, fosta capitalãa Daciei Romane, UlpiaTraiana Sarmizegetusa, aajuns, în parte, terenagricol. Deºi perimetruleste bine delimitat ºitransformat în muzeu în

aer liber, printre ruinelefostei aºezãri localniciidin Sarmizegetusa s-auapucat de agriculturã ºiîn aceastã primãvarã.Terenurile le aparþin dedrept, dupã ce au fostîmproprietãriþi decomisia localã de fondfunciar. Au fãcut acolo

agriculturã încã de acum30 de ani, iar oameniisunt dispuºi sã se mute,însã nu pot renunþagratis la unica lor sursãde venit. Autoritãþile suntîn imposibilitate de ainterveni, deoarece legeanu le dã dreptul.

Aºa se face cã

plugurile trec chiar pelângã ruine, sprenedumerirea vizitatorilor,ce nu înþeleg cum de esteposibil aºa ceva.Localnicii îºi pasc nest-ingheriþi animalele print-re zidurile sitului arheo-logic, iar în vara anului2007, la numai câþiva

metri de culturile agri-cole, arheologii au fãcutmai multe prospectãri,iar în urma sãpãturilorau descoperit alte ziduriale fortului roman.

Descoperiri care nuau atras foarte tareatenþia responsabililor ºinu i-au împiedicat pesãteni sã cultive pe maideparte terenul. O partedintre cei care aveauproprietãþi în zona situluiarheologic au fostdespãgubiþi, printr-unprogram guvernamental,în perioada 1998-2000,însã aceastã acþiune afost sistatã. Suprafaþaforului roman de la

Sarmizegetusa se întindepe circa 200 de hectare,dar eventuale sãpãturi arputea aduce la luminã oaºezare mult mai mare,cred specialiºtii.

Capitala Dacieiromane – a fost fondatãde primul guvernator alprovinciei, TerentiusScaurianus, între anii108 – 110.

Metropola se bucurade anumite avantajestrategice ºi economice,cu Munþii Retezat la sudºi Munþii Poiana Ruscã lanord, care constituiaubariere naturale greu destrãbãtut pentru eventu-alii atacatori.

Campanie agricolã de primãvarã printre ruine

P rintre ruinele de la Sarmizegetusa se face ºi în aceastã primãvarã agriculturã.Chiar dacã semnalul de alarmã a fost tras de câþiva ani, proprietarii

terenurilor agricole n-au fost mutaþi în altã parte. Astfel, între temple se cultivãporumb, cartofi ori grâu.

Minerii sunt rugaþi sã se alãture celor nevoiaºi

P entru a veni în sprijinul membrilorAsociaþiei Sfânta Filofteia , care au

iniþiat o campanie de ajutorare numitãZâmbete de Paºte, care îºi propune sãstrângã bunuri ºi mai ales alimente dindonaþii, ºi liderii minerilor au anunþatcã se alãturã iniþiativei.

CVJ NR. 355, MARTI 23 APRILIE 2013

Documents

Transcript of CVJ NR. 355, MARTI 23 APRILIE 2013