CVJ, NR. 253, MIERCURI 14 NOIEMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 253

Miercuri, 14 noiembrie 2012

Soluþiile pentru Valea

Jiului vor fi aplicateimediat dupã

alegeri”A cest program

de guvernare se pliazãcã o mãnuºã pe problemeleVãii Jiului în sensul cã vorputea fi rezolvate fãrãexcepþie”.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

De ce sartrenurile

de pe ºine?!D e cel puþin douã zile au

nevoie reprezentanþiifirmei care administreazãtronsonul de cale feratã ºi ceiai transportatorului sã reme-dieze pagubele produse dupãderaierea trenului cu huilã deluni seara.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Evacuare cu scandal

din blocul delocuinþesociale

O familie care a ocupatabuziv o garsonierã din

blocul de locuinþe sociale dincartierul petroºenean Coloniea fost evacuatã (ieri) de cãtrereprezentanþii primãriei...

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Benzinãrie,bombã

pe margineadrumului

M âncare alteratã ºi circuite nefuncþionale.

Asta au gãsit medicii careasigurã siguranþa alimentelorºi care au controlat benzinã-riile din Valea Jiului. La unadintre ele, care se aflã înPetroºani au gãsit peºteprãjit, lângã cel congelat ºimultã mizerie, iar pentruasta au dat ºi amenzi.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

M âine începe cel mai mare post de peste an, respectiv Postul Crãciunului. Sute de mii de credincioºi vorrespecta dogmele bisericeºti, aceºtia trecând printr-o perioadã de curãþire spiritualã ºi alimentarã

pentru sãrbãtoarea Naºterii Domnului, care va fi prãznuita în 25 decembrie. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Începe postul Crãciunului

Medicii ºi preoþii, în tabere diferite privind

alimentaþia

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier13:45 Cuceritorul (r)15:00 Copii contra pãrinþi 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Iubire interzisã (r)0:15 Împãrãteasa de fier

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv: Ediþiespecialã21:00 Fotbal amical:România - Belgia 23:00 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit11:00 Pasiune ascunsã (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Mãmici adolescente 16:00 Tânãr ºi neliniºtit17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Fringe 0:00 România, te iubesc!

9:30 Victor 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii (r)

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Dãnutz S.R.L. -12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm � DN 7Mintia - Sãcãmaº �

DN 7 Ilia - Gurasada -Zam � DN 68 ASãcãmaº Dobra �

DN7 Mintia - Veþel �DN7 Veþel - Leºnic �

DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada� DN7 Gurasada -

Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos -

Bejan � Vulcan pe DN66A ºi B-dul Mihai

Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 6,14 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,12 Lei

Benzinã5,84 Lei

Motorinã 6,30 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã6,18 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,79 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

”A cest program de guvernare

se pliazã cã omãnuºã pe proble-mele Vãii Jiului însensul cã vor puteafi rezolvate fãrãexcepþie”.

REPORTER: De ce artrebui sã voteze cetãþeniidin Petrila, Petroºani ºiAninoasa cu USL, cu IoanRus, candidat la CameraDeputaþilor?

IOAN RUS: Dupã patruani, în care o guvernare dis-trugãtoare a slãbit Româniadin punct de vedere eco-nomic ºi social, patru par-tide s-au alãturat pentru astopa acest fenomen. Erade aºteptat o uniune politicãde anvergurã, solidã, caefect al sãrãcirii unei þãriîntregi ºi a populaþiei.

În orice þarã din lumedeciziile politice, politica însine, trebuie sã aibã învedere interesul naþional,interesul populaþiei ºi viitorulunei naþiuni. USL estesoluþia acestui moment ºispun asta pentru cã programul de guvernareeste realist, cu efecte imediate asupra oamenilor,cu soluþii economice ºisociale, cu relaxãri fiscalepentru întreprinderi cu scopde dezvoltare ºi implicit deabsorbþia forþei de muncã.Învãþãmântul, sãnãtatea ausoluþii agreate de profe-sioniºtii acestora, care tre-buie doar implementate imediat.

Acest program deguvernare se pliazã cã omãnuºã pe problemele VãiiJiului în sensul cã vor puteafi rezolvate fãrã excepþie.Eu, Ioan Rus, am expe-rienþa ºi politicã ºi în planeconomic, dar ºi în plansocial pentru asta. Sunt unom care gândeºte de douãori înainte de a tãia ºi maiales actualul program deguvernare USL cuprindemulte soluþii de care

m-am ocupat, ca deputat,în perioada 2000-2004.ªtiu cã pot rezolva multeprobleme de aici ºi pot contribui substanþial laredarea demnitãþii locuitorilor Vãii Jiului.

REP: Concret, caresunt propunerile dindomeniul social?

IOAN RUS: Respectul ºiconsideraþia pentru oameniiîn vârstã se afla pe cale dedispariþie, dupã aceºti ultimipatru ani. Astfel, pensio-narii cu venituri mici, sub1000 ron, vor primimedicamente compensateîn proporþie de 90 la sutã.Pensiile vor fi indexate curata inflaþiei ºi se vor multi-plica resursele de venit pen-tru bãtrâneþe ºi cei cu veni-turi minime vor primi ajutorsuplimentar pentru platafacturii la energie.

Apoi tinerilor li se vorasigura subvenþii parþialepentru cãrþi-manuale, elevii din ciclul primar vor beneficia de o masãcaldã. Sunt avute învedere, toate palierelesocio-economice. Acestea sunt doar câtevaexemple…

REP.: Toþi politicieniide pânã acum au vorbitde dezvoltarea Vãii Jiului.Dumneavoastrã aveþiargumente credibile pentru acestã…”vorbã”?

IOAN RUS: Argumentesunt ºi Valea Jiului clar sepoate dezvolta pentru cãideea este verificatã ºi apli-catã cu succes de multãvreme, de exemplu înBelfort-Strasbourg, Franþa.Este vorba de o Agenþie dedezvoltare care sã atragãforþe administrative, profesionale, competenþe îndomenii, cercetare,învãþãmânt superior, bãnci,agenþi economici etc. Toþiaceºtia formeazã un con-sorþiu în cadrul agenþiei.Care este scopul: oricecetãþean cu idei novatoare,de inventicã, economice,din orice doemniu, vine cu

ideea la acest consorþiu careo analizeazã, studiazã ºidacã este viabilã i se atribuiegirul folosirii ei. În bazaacestui gir, agenþia va mate-rializa ideea într-o afacereprofitabilã. Aceastã agenþiese va finanþa din procentelecare i se cuvin din afacereaastfel nãscutã, respectiv 5-6la sutã din cifra de afaceri,ceea ce înseamnã ºi o co-interesare totalã, ºi în timppoate deveni o forþã tehnicãºi una financiarã. Practic vafi locomotiva dezvoltãrii. Oastfel de agenþie din Franþaa dezvolatat 100-125 deproiecte de anvergurã pean, materializate în între-prinderi ºi locuri de muncã.Dacã voi primi girul alegã-torilor ca deputat, asta voiface ºi dacã nu voi reuºi mãvoi gândi la demisie…

REP.: Cum v-aþi gânditsã-i faceþi pe medicii spe-cialiºti sã vinã în ValeaJiului?

IOAN RUS: În perioada2000-2004 am venit cu oidee care ar fi funcþionat ºiastãzi, dacã nu ar fi existatorgoliile edililor de atunci ºidorinþa lor de a avea detoate într-un singur spital.Am convins la vremearespectivã pe ministrulsãnãtãþii de atunci, DanielaBartoº, care a ºi trimis înValea Jiului un secretar destat pentru documentare, caîn fiecare localitate sã existecâte o secþie mare, mo-dernã pe specialitãþi, subpãlãria unui singur spital. LaUricani se ºi stabilise locaþiaunui spital-sanatoriu peprobleme de respiraþie.Acolo au fost repartizateacele blocuri noi, care ulteri-or au fost preluate de MinisterulÎnvãþãmântului. Apoi laLupeni, un spital/secþie decopii, la Vulcan - de boliinfecþioase ºi plãmâni, laPetrila – de psihiatrie, iar laPetroºani secþia mare deUrgenþã. Atunci am con-vins ”voinþa politicã”, dar înteritoriu nu s-a dorit acestlucru. În condiþiile în careguvernarea PDL a închisspitale, dacã acest mare spi-tal al Vãii Jiului ar fi existat,nu s-ar fi putut atinge de el.Un asemenea sistem, cucondiþii de excepþie, arputea atrage medici demarcã din þarã. Este osoluþie!

REP.: La momârlaniinostri v-aþi gândit?

IOAN RUS: Da, ei suntcei care pãstreazã tradiþiileºi identitatea specificã aces-tor locuri ºi sub nici o formãnu au fost uitaþi. Pentru eiexistã un set de stimulentepentru a se asocia câte 2-3familii pentru a formamicroferme familiale, apoilãptãreasa noastrã va fi

inclusã într-un sistem de lucrãtori familialipentru a beneficia pensie ºiasigurãri de sãnãtate. ÎnValea Jiului se va crea uncentru de colectare a pro-duselor acestora, începândde la legume ºi fructe, pânãla lapte ºi lânã.

REP.: Pe oamenii deafaceri, mulþ,i puþini,buni, rãi, ai Vãii Jiului, îiaveþi în vedere?

IOAN RUS: Obligatoriu!În ultima vreme oamenii deafaceri au fost sufocaþi,omorâþi de taxe ºi impozite,de controale peste con-troale pentru a se stoarceultimul leu la bugetul destat. În acest sens va existao relaxare fiscalã pentru ase putea revigora, pentru cãla noi, aici, alternativalocurilor de muncã este însectorul privat. În progra-mul de guvernare este pre-vãzutã reducerea generalã aimpozitãrii ºi lãrgirea bazeide impozitare. CAS-uldatorat de angajator va firedus cu 5 la sutã, con-comitent cu creºterea pro-gresivã a cresterii salariuluiminim pe economie pânãla 1200 ron. Se reduceTVA de la 24 la 9 la sutã laproducãtorii agricoli, iar îndecursul celor patru ani demandat, TVA-ul general vareveni la 19 la sutã. Se vorreduce la jumãtate taxeleparafiscale ºi va creºtedeductibilitatea cheltuielilorpânã la 50 la sutã. Acesteasunt doar o parte dinmãsuri.

REP.: Mineritul varãmâne încã mult timpactivitatea de bazã înValea Jiului. Cum va arãtaacest secor în urmãtoriiani?

IOAN RUS: Complexulenergetic Hunedoara, cuminele cuprinse în organi-zarea sa, este o soluþieimportantã pentru consoli-darea mineritului. Celelalte

mine, care vor fi subvenþio-nate o vreme, pot dovedi, ºieu sunt convins cã o vorface, cã sunt viabile ºi abso-lut necesare. Cine spune cãenergia viitorului este ceadatã de vânt, sau resurseregenerabile a greºit. Ele potfi complementare doar. Ospun acum cu argumentecercetãtorii lumii. Energia ova da ºi în viitor pãmântul,cãrbunele. Eu sunt optimist!Cât priveºte minerii, aceºtiatrebuie sã-ºi recâºtige statutul de oameni rari,munca sã le fie plãtitã lajusta valoare, drepturileobþinute cu sânge vor fi pãstrate, iar condiþiile demuncã trebuie sã le diminueze la maxim riscurilemeseriei. ªi aºa va fi.

REP.: Femeile! Cumstaþi cu femeile, domnuleIoan Rus?

Femeile au un statutaparte în calitatea lor demame, de tinere caredoresc sã se afirme profe-sional ºi care vor costruiviitoarele familii. Concediilede creºtere a copilului vor fiplãtite la cota la care aces-tea sã se poatã ocupa rela-xat, cu atenþie de copii, fãrãteama de a-ºi pierde loculde muncã. Avem nevoie deun viitor sãnãtos, dar maiales avem nevoie camamele sã nu mai fienevoite sã plece în þãristrãine pentru a puteaasigura copiilor cele nece-sare, dar care îi pãgubescde… cei 7 ani de acasã, încare mama are un rolesenþial. Tinerele noastrenu mai trebuie, la rândul lor,sã se îndrepte cu gândulspre emigrare, pentru cã lanoi nu existã un sistem carele permite sã se afirme pro-fesional. Acest lucru nu seva mai întâmpla. Existã oseamã de mãsuri bine gân-dite în acest sens, careaºtreaptã doar acestealegeri pentru a fi aplicate.

Interviu realizat deVictor Iancu

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 noiembrie 2012 Politic 3

Soluþiile pentru Valea Jiului vor fi aplicate imediat dupã alegeri

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 noiembrie 201244 Actualitate

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiuneaelectoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Monika BACIU

Consilierii locali de laPetroºani au aprobatdecontarea navetei pen-tru personalul didacticcare nu dispune delocuinþã pe razamunicipiului Petroºanipentru deplasãrile efec-tuate din localitatea dedomiciliu la locul demuncã ºi retur.Cheltuielile cu trans-portul se deconteazãpentru lunile septembrie– octombrie 2012.

Este vorba de cadredidactice de la ColegiulNaþional MihaiEminescu din localitate,urmând însã ca ºiceilalþi dascãli de lacelelalte unitãþi ºcolaresã beneficieze dedecontarea cheltuielilorde transport.

Majoritatea cadrelordidactice de la ColegiulNaþional MihaiEminescu din Petroºani

care nu îºi au domiciliulaici fac naveta dinPetrila. Existã însã ºicâteva cadre didactice

care vin la Petroºanipentru a-ºi exercitameseria din Lupeni,Vulcan sau Aninoasa.Valoarea cheltuielilor detransport decontate estede 1363 de lei.

Navetã decontatã înurmã cu câteva luni

În urmã cu aproxi-mativ douã luni, con-silierii de la Petroºaniau decontat cheltuielilede transport ale profe-sorilor care nu îºi audomiciliul pe razamunicipiului Petroºani.Astfel, a fost alocatãsuma de aproximativ9300 de lei pentru aplãti cheltuielile detransport din perioadacuprinsã în decembrie2011-iunie 2012.

“In urma solicitarii

venite din partea pri-marului Tiberiu IacobRidzi consilierii locali aualocat suma de aproxi-mativ 9300 de lei pen-tru plata transportuluicelor 64v de profesoricare fac naveta laPetrosani”, a precizat

Nicu Taºcã, purtãtor decuvânt la PrimãriaPetroºani.

Banii au fost reparti-zat cadrelor dicatice dela mai multe unitãþiºcolare din Petroºani.Astfel, pentru cei de laColegiul National„Mihai Eminescu”dinPetroºani s-a alocatsuma de 1.850 lei,2.243 lei s-au alocatpentru personalul didac-tic de la ColegiulEconomic ,,Hermes”,care nu dispune delocuinþã pe teritoriul

municipiuluiPetroºani,pentrudeplasãrileefectuate dinlocalitatea dereºedinþã lalocul demuncã ºiretur, afer-ente lunilordecembrie2011 – mar-tie 2012.Pentru profe-sorii de laColegiulTehnic

,,Dimitrie Leonida s-aaprobat decontareasumei de 3.352 lei. Celmai puþin au primit per-sonalul didactic de laGrãdiniþa PP3Petroºani, ºi anume1883 de lei.

Bani pentru naveta profesorilor

N aveta profesorilor este decontatãde autoritãþile de la Petroºani.

Un numãr de 18 cadre didactice careîºi exercitã profesia la unitãþile deînvãþãmânt din municipiul Petroºani,însã nu îºi au domiciliul aici, vor aveatransportul decontat de cãtre administraþia localã.

Luiza ANDRONACHE

“În momentul de faþã suntlucrãri foarte importante laacoperiº. Oamenii s-au descur-cat foarte bine ºi au lucrat ºi îninterior foarte mult. Acum sepun þiglele ºi deja s-a montattot ceea ce înseamnã lemn ”,

ne-a declarat Gabriel Lungu,city manager la primãriaMunicipiului Lupeni. Lucrãrilela acoperiº vor continua pânãcând vremea va permite, iarmai apoi, muncitorii vor lucrape toatã perioada sezonuluirece doar în interior. Termenulde finalizare al întregului

proiect este preconizat pentruprimãvara anului viitor, atuncicând primãria promite un spec-tacol de zile mari, la inaugu-rarea construcþiei.

Palatul Cultural Lupeni,numit în perioada interbelicãTeatrul Miner, a fost construitla iniþiativa Regelui Ferdinand I,de cãtre Societatea AnonimãRomânã „Lupeni”. Din anuldãrii în folosinþã, 1927 ºi pânãîn 1948 , aici au concertatdiferite orchestre camerale ºisimfonice, atât din þarã cât ºidin strãinãtate, iar pe scenã aujucat mari maeºtri ai dra-maturgiei româneºti. Dupã1948 a funcþionat ca ºi cine-matograf, geamurile sãlii despectacole fiind zidite cucãrãmidã, iar la balcon s-au

fãcut modificãri de-a lungul tim-pului pentru amenajarea unuiaparat de video-proiecþie. Deºiproiectatã dupã Sala de aur aFilarmonicii din Viena, sala despectacole a fost modificatã,scaunele fiind ridicate, dândaspectul unui amfiteatru. De-alungul vremii i s-au date maimulte denumiri dupã regimurilepolitice care s-au perindat laconducerea þãrii, de la denu-mirea iniþialã de TeatruMinier, trecând în1948 la numele dePalat al Muncitorilor,iar prin anii 70 fiindnumit Palatul Cultural“Minerul”. Dupã1990 nu a mai existatniciun interes al con-ducerii minei Lupeni,

în posesia cãreia se afla din1948, de a-l mai îngriji. Astfel,s-a degradat în anul 1999,când a fost dat ca locaþie deîntâlnire ºi manifestare disponi-bilizaþilor. În câþiva ani, întreagaclãdire a ajuns într-o stare dedegradare avansatã, iar acum,aproape cã stã sã seprãbuºeascã.

La Palatul Cultural “Minerul”,lucrãrile se executã în ritm alert

M uncitorii firmei care executã reabilitareaºi modernizarea Palatului Cultural

Minerul din Lupeni, fac tot posibilul ca înaceastã perioadã sã termine de reabilitatacoperiºul clãdirii, pentru a proteja ceea ce s-afãcut în interior, în primul rând.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 noiembrie 2012 Actualitate 5

Carmen COSMAN

Cel mai mult are desuferit CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani, care transportãhuila extrasã de launitãþile miniere doarpe calea feratã. Cutrenul ajunge laPreparaþia Coroieºti ºitot cu trenul cãrbunelede la minele Vulcan ºiLupeni, ori cel de laCoroieºti merge cãtreTermocentrala Mintia.În total sunt 3 garnituride tren în fiecare zi, cucâte 30 – 35 devagoane în compo-nenþã fiecare. Trenulcare a deraiat luniseara avea doar 20 devagoane pentru cã alte15 urmau sã i seataºeze la Iscroni, însãchiar ºi aºa linia de caleferatã a cedat sub greu-tatea încãrcãturii de 55de tone de cãrbune dinfiecare vagon. Trenulaparþine de CFR Marfã,dar linia de cale feratãeste concesionatã, încãdin luna februarie a aces-tui an, de Regio TransBraºov. Aceeaºi firmã

care a preluat ºi trans-portul de pasageri peaceasta rutã, de aseme-nea blocat în aceste zile.Cele douã societãþi, aju-taþi ºi de reprezentanþiiCompaniei Naþionale a

Huilei Petroºani, aumuncit marþi ore în ºir casã punã vagoanele peºine. Trei dintre ele aufost ridicate înapoi pecalea feratã de locomo-tivã cu ajutorul unor dis-pozitive speciale, numitepodolski, dupã numelecelui care le-a inventat.Pentru al patrulea vagon,acre a rupt traversele ºi

calea feratã în momentulîn care a deraiat, a fostnevoie de o macara demare tonaj, dar numaidupã ce încãrcãtura a fostgolitã. Urmeazã, însã,alte zile pentru reparareastricãciunilor. Iar întretimp, factorii responsabiliîncearcã sã afle de ce aderaiat trenul. „Dinprimele estimãri se parecã au deraiat 4 vagoanede marfã. La ora actualã,evenimentul este în cerc-etare, atât de cãtreinspectorii ITM, cât ºi decãtre cei de laInspectoratul Judeþean de

Poliþie. Avem o prob-lemã, se referã lareparaþia cãii de rulare,care trebuie sã se facãîntr-un termen cât maiscurt, astfel încât sã nublocãm producþia la celedouã exploatãri miniereLupeni ºi Uricani ºi ca sãputem avea ºi un traficnormal al garniturilor detren de persoane”, adeclarat prefectul judeþu-lui Hunedoara, SorinVasilescu, aflat la faþalocului.

Vagoanele cu cãrbuneau fost pãzite toatãnoaptea de jandarmi, aºaîncât cãrbunele sã nu-itenteze cumva pe hoþi.

I nfrastructura feroviarã este la

pãmânt

Evenimentul de luni

seara scoate încã, dinnou, la luminã infrastruc-tura învechitã, deloc sig-urã pentru garniturile detren. Traversele suntmâncate de timp, iarºinele sunt deformatesub greutatea încãrcã-turilor care le-austrãbãtut zeci de ani.Aºa cum spuneam,tronsonul de cale fer-atã Petroºani – Lupenia fost concesionat, înluna februarie a acestuian, cãtre Regio TransBraºov, care are oblig-aþia de a întreþine rutaferoviarã. O cale feratãveche pe care au circu-lat sute de trenuriîncãrcate cu huilã, careau pus la grea încer-care ºina de cale fer-atã. Sunt chestiuniºtiute de cei care auînchiriat tronsonul ºirecunoscute imediat cumse închid camerele de fil-mat. De când au preluataceastã rutã, reprezen-tanþii societãþii spun cã s-au fãcut doar reparaþiicurente, uzuale, acolounde era absolutã nevoie,ºi nicidecum reparaþiicapitale. Nu ºtiu cât arcosta ºi nici mãcar nu aucalculat, pentru cãînchiderea acestui tron-son pentru repararea luica la carte ar dinamitaCompania Naþionalã aHuilei, care nu ar maiputea livra producþia. Maimult de douã – trei zile,linia nu poate finefuncþionalã, iar timpuleste prea scurt pentru aputea face ceva.Problema infrastructuriiferoviare învechite ºideloc sigure nu estenouã, dar nici nu arerezolvare. Pericolele carene pândesc la cãlãtoria cutrenul sunt mult maimulte ºi doar experienþamecanicilor sau a însoþi-torilor de tren a dus laevitarea producerii unortragedii pe calea feratã.Infrastructura învechitãeste la pãmânt, iar hoþiiºi-au fãcut de cap. De

exemplu, de la Iscroni laLupeni „magneþii” au datnu o datã iama în insta-laþiile de semnalizare. ªitot în aceastã zonã maiapare o problemã gravã:trenurile circulã pe ºinedeformate. Calea feratãs-a deformat sub greu-tatea garniturilor ºinimeni nu s-a grãbit sã o

înlocuiascã. Sau, mai binespus, nu au avut fondurilenecesare. Mecanicii setem pentru siguranþa lorºi a trenurilor, dar nu aude ales. „Este dezastru.Nu þin minte când s-areparat ultima datãaceastã porþiune de caleferatã. Uitaþi-vã cumaratã ºinele. Trebuie sãmergem cu mare atenþie,sunt porþiuni unde se cir-culã cu 5 kilometri la orã,cã altfel riscãm sãderaiem”, ne araãta, nude mult, un angajat alCFR Marfã. ªi nu estesingura zonã cu neregulimajore. Pe Defileul Jiului,tunelurile sunt cele carecreeazã probleme.Actualele tuneluri de peruta Bumbeºti-Livezeni au

fost construite dupã celde-al doilea rãzboi mondi-al ºi de mult nu au maiintrat în reparaþii capitale.Unele prezintã acumfisuri, „mascate” de icurisau bârne de lemn, ºichiar infiltraþii grave. Înlipsa unor fonduriserioase, reparaþiileînseamnã, de fapt, doar

cârpeli, care nu au cumsã reziste în timp.Problemele pe calea fer-atã s-au acutizat dupãdisponibilizarea person-alului din cadrul CFR,care s-ar fi fãcut haotic,dupã cum spun chiar ceidin interior. Personalul deconducere a rãmas fixatîn scaune, iar angajaþii„de rând” au fost puºi peliber. Iar cei care au mairãmas, se descurcã din ceîn ce mai greu, cu fonduritot mai puþine, parcã, dela un an la altul.

În urma întâlniriigrupului de lucru constitu-it din ordinul prefectului,Sorin Vasilescu cel tîrziujoi seara circulaþia feroviarã trebuie sã fiereluatã.

De ce sar trenurile de pe ºine?!D e cel puþin douã zile au nevoie

reprezentanþii firmei care admin-istreazã tronsonul de cale feratã ºi cei aitransportatorului sã remedieze pagubele pro-duse dupã deraierea trenului cu huilã deluni seara. Iar pânã atunci traficul feroviarpe ruta Vulcan – Uricani este complet blocat.Evenimentul scoate, însã la ivealã o problemã mai veche: infrastructura învechitã ºi periculoasã.

Luiza ANDRONACHE

“La ora 10:00 va avea locvizitarea terenului de cãtre aces-

te firme, caretrebuie sã-ºidepunãofertele

pânã pe data de 20 noiembrie,pentru ca pe 21 sã putem aveaºedinþa de licitaþie propriu-zisã ”,ne-a declarat Dacian Ciodaru,Director Administrativ laUniversitatea Petroºani. Deasemenea, reprezentanþii insti-tuþiei ne-au mai spus cã pânã

acum, decondiþiile de par-ticipare la lici-taþie s-au intere-sat 5 firme dinjudeþulHunedoara, darºi din alte judeþe.

În prezentbaza sportivã ºiîn special tribunaterenului, aratãrãu, pentru cãacest obiectiv nu a beneficiatniciodatã de modernizare.

Valoarea totalã a proiectuluieste estimatã la suma de 600 de

mii de lei, însã lucrarea poate filicitatã cu mai puþin de atât.Durata execuþiei trebuie sã nudepãºeascã 60 de zile.

Diana MITRACHE

Un bãrbat de 45 de ani dinHunedoara a fost reþinut pentru contra-bandã cu þigãri de poliþiºtii din localitate.El a fost gãsit într-o piaþã, chiar când vin-dea acele þigãri din maºina sa. „Poliþiºtiidin cadrul Poliþiei MunicipiuluiHunedoara l-au depistat în zona Micro 5,un bãrbat de 45 de ani, din Hunedoara,în timp ce comercializa þigarete din auto-turismul proprietate personalã. În urmacontrolului, în portbagajul autoturismuluiau fost gãsite peste 230 de pachete deþigãri netimbrate ºi 423 de lei proveniþidin vânzarea þigaretelor. Pe numele bãr-batului a fost întocmit dosar de cercetarepenalã pentru comiterea infracþiunii decontrabandã, faþã de acesta fiind luatã

mãsura reþinerii pentru24 ore, urmând sã fieprezentat JudecãtorieiHunedoara cu prop-unere de arestare pre-ventivã”, spuneBogdan Niþu,purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Contrabanda cuþigãri nu e o noutate înHunedoara. În varã,mascaþii au luat cu asaltValea Jiului, unde aufost organizate 54 depercheziþii ºi au fostridicaþi pentru declaraþiipeste 60 de învinuiþi.Aceºtia formau un grupinfracþional organizat,specializat în contra-bandã ºi trafic cu þigãri,

provenite din Ucraina, RepublicaMoldova ºi Serbia. Reþeaua a fost moni-torizatã de peste 6 luni de zile ºi, pe tim-pul activitãþilor au fost indisponibilizatecirca 450 de baxuri de þigãri, iar cuocazia percheziþiilor, peste 100 de baxuride þigãri au fost confiscate, în valoare de1,5 miliarde de lei vechi.

Maximilian GÂNJU

Magazinul chinezesc dinPetroºani este mai nouþinta preferatã a hoþilorcare le fac pagube însem-nate celor doi chinezi careºi-au mutat afacerile dinUngaria în Valea Jiului.Oamenii au investit masivîn sistemul de supraveghereînsã cum magazinul estefoarte mare, hoþii reuºescsã plece cu prada de multeori. Ieri dimineaþã, o tânãrãde 20 de ani din Petroºani,a furat marfã de 650 de leila o primã loviturã ºi arevenit câteva ore mai târz-iu. Chinezii ºi angajaþii care

se ocupã de supraveghereîn magazin ºi-au dat seamacã este ceva în neregulã.„Dimineaþã s-a tot învârtit,a luat produse ºi le-aascuns. Când a trecut pe lacasã nu avea nimic în coº.

Sistemul de alarmã nu apornit pentru cã avea undispozitiv care blocheazãetichetele electroniceprinse de produse ºi caresunã în momentul în careieºi din magazin”, a spus oangajatã.

U lciorul numerge de

multe ori la apã

Tânãra s-a lãcomit ºi a

revenit în magazin câtevaore mai târziu. De aceastãdatã toatã lumea a fost cuochii pe ea ºi au prins-ofurând produse de câtevasute de lei. „În coº a pusdouã pachete de cãrþi dejoc. A trecut la casã ºi aplãtit ºase lei însã am oprit-o pentru a vedea ce are înbagaj. Atunci a devenit vio-lentã ºi am chematpoliþiºtii. Când au venitaceºtia ºi i-au fãcut con-trolul, au descoperit haineºi produse de câteva sute

de lei dar ºi dispozitivul cucare bloca alarma. Le-ampus la dispoziþie ºi imag-inile de la camerele desupraveghere unde se vedecum îºi bagã în geantã pro-dusele”, mai spune angajat-ul magazinului. Poliþiºtii dinPetroºani i-au fãcut dosarpenal tinerei pentruinfracþiunea de furt calificatºi o cerceteazã în stare delibertate a precizat inspec-torul Bogdan Niþu dincadrul IPJ Hunedoara.

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Marti, 13 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Maximilian GÂNJU

Administraþia din Petroºania dat locuitorilor din municip-iu care locuiesc la case,pubele în care sã-ºidepoziteze deºeurile. Oameniiau primit câte trei containeredestinate hârtiei, plasticului ºigunoiului menajer. Numai cã,o parte a celor care au primitpubele, au vãzut o oportuni-tate de a-ºi rotunji veniturile ºiau trecut imediat la vânzarealor. Un container a costatmunicipalitatea circa 100 de

lei, iar 1000 astfel de recipi-ente au ajuns la gospodãriiledin Petroºani. Câte mai suntastãzi la proprietarii lor dedrept ºi sunt folosite core-spunzãtor ºi câte au ajuns„butoaie” pentru murãturi nuse ºtie. „În cartierul Colonies-au vândut. Chiar eu am fostabordat de oameni de acolo.Nu mã cunoºteau, nu ºtiau cãsunt de la Primãrie ºi au venitla mine sã-ºi vândã pubelele.Trei la 70 de lei”, spune unangajat al municipalitãþii. ªiacum mai sunt doritori caresã achiziþioneze pubele însãcum cei mai mulþi deja le-auvândut preþul este consider-abil mai mare. Tot la pachetse dau, adicã trei containerela preþul de 150 de lei.

P atronii chinezi care au un magazin încentrul Petroºaniului sunt disperaþi

din cauza hoþilor. Degeaba au sisteme performante de supraveghere pentru cãhoþii sunt ºi ei la curent cu tehnica.

FFFFuuuurrrrtttt ccccuuuu rrrreeeeppppeeeetttt iiii þþþþ iiiieeee llllaaaa mmmmaaaaggggaaaazzzziiiinnnnuuuullll cccchhhhiiiinnnneeeezzzzeeeesssscccc

Contrabandist prins la Hunedoara

P este 200 de pachete deþigãri netimbrate au fost

gãsite la o razie a poliþiei hune-dorene în portbagajul unui con-trabandist. Omul a fost arestat24 de ore ºi s-a ales cu marfa ºibanii confiscaþi.

Pubelele încã sunt la marecãutareP ubelelr de gunoi

distribuite decãtre municipalitatelocuitorilor dincartierul Colonie auajuns marfã de negoþ.

Diana MITRACHE

„În ultima perioadã am con-trolalt magazinele alimentare dintoate benzinãriile din ValeaJiului. A fost o tematicã ºi toateau fost verificate, iar aici amgãsit o unitate cu probleme din

punct de verede al respectãriinormelor de igienã ºi siguranþãaalimentelor. Au avut intersecþiinocive ºi nu au respectatcondiþiile de igienã impuse delegislaþia în vigoare, fapt ce afãcut sã primeascã oamendã de10 milioane de lei vechi”,

susþine dr. Gheorghe Cristea, ºefDSVSA Valea Jiului.

În fiecare benzinãrie existã oastfelde unitate de alimentaþiepublicã, iar inspectorii sanitari

spun cã ar fi indicat ca oameniisã fie mai atenþi din ce locuri îºiprocurã hrana, chiar dacã suntîn trafic ºi cautã soluþii cât maiieftine.

M âncare alteratã ºi circuite nefuncþionale.Asta au gãsit medicii care asigurã sigu-

ranþa alimentelor ºi care au controlat benzinãriiledin Valea Jiului. La una dintre ele, care se aflã înPetroºani au gãsit peºte prãjit, lângã cel congelatºi multã mizerie, iar pentru asta au dat ºi amenzi.

BBBBeeeennnnzzzziiiinnnnããããrrrr iiiieeee,,,, bbbboooommmmbbbbãããã ppppeeee mmmmaaaarrrrggggiiiinnnneeeeaaaa ddddrrrruuuummmmuuuulllluuuuiiii

Diana MITRACHE

Asta spune ºi un local-nic, care a aflat cãtrenurile întârzie pe acest

sector ore întregi dincauzã cã lipsesc pieselefurate de hoþi. „Eu mãduceam la Timiºoara ºi aavut întârziere trenul de

la Bãrbãteni pânã laVulcan o orã. Întrebândconductorul mi-a spus cãsunt furate toate semnal-izãrile ºi nu pot sã vinã”,spune Licã Vieru, unlocalnic din Paroºeni,Valea Jiului.

Prefectul SorinVasilescu recunoaºte cãexistã hoþi ºi cã centrelede fier vechi sunt multeºi primesc orice fel dematerial, fãrã sã þinãcont cã, o piesã furatãpune în pericol siguranþacirculaþiei pe calea fer-atã. „ªtiu cã în judeþul

Hunedoara avem 88 decentre de fier vechi, darnu ºtiu exact câte suntaici în Lupeni. Totuºi,incidentul de acum va fiatent verificat”, a maispus Sorin Vasilescu.

Hoþiile se petrec pe

toate liniile, iar astarecunosc ºi cei de laCFR, care afirmã cã petronsonul dintre Baru ºiSimeria, hoþiile se þinlanþ ºi siguranþa circu-laþiei e pusã mai mereuîn pericol.

Totul ajunge la fier vechi

Z eci de centre de fier vechi suntdeschise în Hunedoara, iar hoþii

furã tot ce prind. De la capacele decanal, la piese de la calea feratã. Ceicare cerceteazã acum incidentul de laParoºeni nu exclud nici variantapotrivit cãreia hoþii de material de calesã fie ºi ei într-o oarecare mãsurãresponsabili, dincolo de vechimea tra-verselor de lemn putrezite.

Astãzi, vizitã la ªtiinþa

M iercuri, 14 noiembrie, reprezentanþiifirmelor care vor sã se înscrie la licitaþia de

reabilitare a Bazei Sportive “ªtiinþa”, careaparþine Universitãþii Petroºani, vor face o vizitãde lucru în teren, pentru a vedea amplasamentul.

C astelulHuniazilor

, mãcinat denegura tim-purilor ºi denapãsareaautoritãþilor.

Monika BACIU

Castelul Corvinilorde la Hunedoara, celmai important monu-ment de arta goticãmedievalã dinTransilvania, este pepunctul de a se dãrâ-ma, asta în condiþiile

în care cei abilitaþi nuiau mãsurile derigoare. În ultimiiani, castelul a benefi-ciat defonduri pentrureabilitare de laMinisterul Culturii,însã banii alocaþi aufost insuficienþi. Înurmã cu doi ani aicia avut loc ultimareabilitare în valoarede un milion deeuro, banii fiind alo-caþi din bugetulPrimãrieiHunedoara. Atunci s-au realizat lucrãri

doar la acoperiºuriledin faþã.

A pa trece prinacoperiº

În momentul defaþã apa intrã prinacoperiºul gaurit ºi seinfiltreazã în zidurilevechi care dãinuie desecole întregi. Înspate se vede cerulprin plafon.Acoperiºul de pearipa vesticã aregãuri atât de mari

încât ornamenteledin lemn au putrezitdin cauza ploilor. Dinaceastã cauzã bucãþiîntregi din ziduri s-audesprins din plafon.La TurnulToboºarilor lipseºte ostreaºinã, iar apa sescurge direct pezidurile strãvechi, aºacã multe elemente desusþinere s-au dislo-cat.

“Putem vedea dis-trugerile care au avutloc de-a lungul tim-pului la invelitoareaBastionului Alb sibineinteles inmomentul in careploua infiltratiileafecteaza si zidurile si

tencuiala. Parte dinacesta tencuiala e dinsecolul al XVII-lea”, aexplicat IoanBodochi, directorulcastelului, potrivitªtirilor PRO TV.

Primãria a alocatzilele trecute400.000 de lei pen-tru reparaþii, darbanii ajung doar pen-tru 20% dinacoperiºul afectat deploi. Potrivit respons-abililor castelului,pentru restaurareaîntregului vestigiu arfi nevoie de aproxi-mativ 40 de milioanede euro.

Sumã inexistentã pentru lucrãrile de reabilitare

40 de milioane de euro pentruCastelul Huniazilor

F oºtii parlamentari vorîncã un mandat. Au

activat în ParlamentulRomâniei în mandatele tre-cute ºi mai vor sã obþinã unloc eligibil în executiv, iaracum vin sã ne cearã votulde încredere.

În aceastã situaþie se încadreazãºi unul dintre candidaþii la CameraDeputaþilor, Ioan Rus. Social –democratul a mai reprezentatlocuitorii din colegiul de est dinValea Jiului în ParlamentulRomâniei, mai exact în CameraDeputaþilor, în mandatul 2000-2004. În cei patru ani de mandat,Rus a vrut, printre altele, sã aflede la ministrul Sãnãtãþii din aceavreme, Ovidiu Brînzan, de efectulnociv pe care îl au staþiile de tele-fonie mobilã asupra organismului.Ioan Rus sublinia la momentulrespectiv cã amplasarea acestorstaþii în zonele supraaglomeratenaºte nemulþumire în rândulcetãþenilor.

“Dreptul la un mediu sãnãtos,stipulat în articolul 35 dinConstituþia României mã obligã sã

vã aduc la cunoºtinþãopinia mai multor cetãþenide a întreprinde mãsurifaþã de expansiuneaamplasãrii staþiilor de tele-fonie mobilã în zonele locativesupraaglomerate. Pe fondu supli-mentar al asigurãrii unor serviciide NET, profitând de situaþiamaterialã precarã a unor cetãþeniademeniþi de oferta unor serviciiderizorii, antreprenorii unor astfelde instalaþii de antenã ignorãefectele permanente la care suntsupuse persoanele domiciliate învecinãtatea acestora. Faþã de aces-tea vã rog a dispune inventariereaºi analiza parametrilor funcþionaliai acestor instalaþii în scopul asi-gurãrii ºi garantãrii condiþiilor deviaþã ºi mediu tuturorcetãþenilor þãrii”, scria IoanRus în anul 2003.

Spre nenorocul sãu, mi-nistrul Sãnãtãþii de la aceavreme nu i-a putut oferi un

raspuns care sã îlmulþumeascã.

”(...) cu privire laamplasarea staþiilor de tele-fonie mobilã în zonele loca-

tive supraaglomerate, vã comu-nicãm cã Ministerul Sãnãtãþii nupoate rãspunde la aceastã inter-pelare, deoarece problematicaprezentatã nu intrã în sfera decompetenþã a MinisteruluISãnãtãþii”, se aratã în rãspunsulprimit de Ioan Rus de la MinisterulSãnãtãþii.

Ioan Rus a avut în aceaperioadã de 4 ani cât a deþinutfuncþia de deputat mai multePropuneri legislative iniþiate.Acestea au fost 7 la numãr.Printre acestea s-au numãrat douã

iniþiative legislative care dealtfel au ajuns legi. Estevorba de declararea camunicipiu a oraºelor Lupeniºi Vulcan.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

P otrivit tradiþiei, înseara zilei de 14

noiembrie, credincioºiiortodocºi sãrbãtorescLãsatul secului pentruPostul de Crãciun. Postulîncepe din ziua de 14noiembrie ºi se încheie înseara zilei de 24 decembrie.

Dupã datinã, creºtiniipetrec în familie aceastã sãr-bãtoare nocturnã. În acestan, seara de 14 noiembriecade miercurea; de aceea selasã sec cu o zi mai devreme,pe 13 noiembrie. Lãsatulsecului este ultima zi când semai consumã alimente „defrupt, de dulce” (carne, ouã,lactate, bãuturi alcoolice)înainte de a intra în PostuluiNaºterii Domnului, caredureazã 40 de zile.

T radiþii pentruspor ºi sãnãtate

La aceastã sãrbãtoarecreºtinii respectã unele tradiþiidin bãtrâni, rânduite de sec-ole pentru a pãstra sporul ºisãnãtatea în fiecare familie.Tot acum se oficiazã ultimelenunþi din acest an, pentru cã,dupã începerea Postului,pânã dupã Boboteazã, nu semai fac nunþi. O altã practicãajutã la prezicerea vremiidupã cum aratã ... pieptulgãinii tãiate pentru sãrbã-toarea de marþi seara: dacã

pasãrea are pieptul gras vaurma o iarnã grea; în cazul încare gãina are pieptul fãrãgrãsime, iarna va fi uºoarã ºivara va avea roade bogate.

De asemenea, de LãsatulSecului fiecare gospodinã aregrijã sã-ºi protejeze cãminulde spiritele rele. Pentru alun-garea acestora, cât maideparte de locuinþã, se ungcu usturoi uºile ºi ferestrelecasei, dar ºi porþilegospodãriilor. Tot în acestscop, se mai practicã obiceiulde a face mult zgomot încurtea gospodãriei cu ajutorulunor obiecte casnice (capace,tobe sau fluiere). Alte tradiþiise referã la o interdicþiereferitoare la treburile cas-nice ale femeilor; acestea nuau voie sã spele, sã coasãsau sã facã curãþenie, pentruca bolile ºi paguba sã nuintre în acea gospodãrie. Înfamilile numeroase, cu mulþicopii, pãrinþii þin postul pen-tru a-i proteja de boli ºi deaccidente neaºteptate. DeLãsatul Secului, gospodinelespalã toate vasele în care aupregãtit bucatele pentrumasa sãrbãtoreascã, apoi leaºazã pe masã cu gura în josîn noaptea ce deschidePostul creºtin. Existã credinþacã în acest fel, spiritele relenu se vor ascunde acolo ºinu-i va ispiti pe creºtinii dinacea casã sã renunþe la post.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Lãsatul secului pentruPostul Naºterii Domnului

(Postul Crãciunului)

M âine începe celmai mare post

de peste an, respectivPostul Crãciunului.Sute de mii de credin-cioºi vor respecta dogmele bisericeºti,aceºtia trecând printr-o perioadã decurãþire spiritualã ºialimentarã pentrusãrbãtoarea NaºteriiDomnului, care va fiprãznuita în 25decembrie.

Postul Crãciunuluidureazã 40 de zile, iar dinpunct de vedere alimentareste unul mai uºor caPostul Sfintelor Paºti.Preoþii ne atrag atenþia caaceastã perioadã este unaîn care creºtinii trebuie sãrenunþe la lucrurile care îiîndepãrteazã deDumnezeu.

De celalatã parte a ba-ricadei, medicii spun cãnu oricine se poatesupune regimului alimen-tar strict impus de biser-icã, acest regim fiind unul

periculos pentru cei careau probleme medicale.Cadrele medicale atragatenþia cã bãtrânii, bolnavii, copiii ºi persoanele care au locuride munca solicitante nuau voie sã posteascã. Eirecomanda cã dieta sã fiecompensata cusuplimente alimentare.

“Pentru oamenii careþin acest post ar trebui sãaibã pe masa cât maimulte legume ºi fructeproaspete. Eventual potconsuma paste, legumeuscate, cartofi, pot con-suma fructe uscate. Suntfoarte multe citrice carepot fi consumate înperioada aceasta, fie cã evorba de portocale, man-darine sau alte fructe exo-tice cum este banana”,spun medicii petroºãneni.

Totodatã medicii lerecomandã celor care vorposti timp de 40 de zile,sã nu facã abuz de mân-

care în perioadã ceurmeazã dupã postulCrãciunului pentru cã

existã posibilitatea caaceste abuzuri sã creezeprobleme medicale.

”Le recomandãm celorce postesc sã nu consumealimente în exces dupã ce

se terminã postul pentrucã riscã sã ajungã la spitalcu afecþiuni gastro-intesti-

nale. De obicei, dupãCrãciun numãrul acestorpersoane care seadreseazã serviciilor deurgenþã este unul ridicatcomparativ cu o perioadãnormalã din an”, maispun medicii.

În perioadele de post,specialiºtii îi sfãtuiesc pecredincioºi sã ia câte 5-6mese/zi, pentru cã apor-tul energetic sã fie câtmai ridicat.

De cealaltã parte, însã,preoþii spun cã postul nutrebuie sã fie doar un gestformal, sã nu nerezumãm la a renunþa laanumite mâncãruri, ci ºila anumite atitudini carene îndepãrteazã deDumnezeu.

“Postul este foartefolositor în ceea cepriveºte întãrirea voinþei.Tocmai atunci când noirenunþãm la ceva, pareun lucru paradoxal, darne întãrim pe altã parte,

pentru cã omul nu reprezintã doar acumulãri,el trebuie sã prezinte ºirenunþãri, trebuie sãrenunþãm la anumite pofte,care pot fi trupeºti sausufleteºti, ºi una din acestepofte este mâncarea. Dar noi avem o serie deatitudini, gesturi care nutotdeauna sunt conformecu ce aºteaptã Dumnezeude la noi”, spune un preotpetroºãnean.

R afturi cu produse

de postªi magazinele din

Valea Jiului s-au pregãtitpentru cel mai mare postde peste an. Astfel, perafturi se pot gãsi produsede origine vegetalã, dar ºiproduse din soia.

De precizat însã estefaptul cã în fiecareduminicã din aceastãperioadã este dezlegare lapeºte, acesta fiind singu-rul produs de origine ani-malã pe care ni-l reco-mandã preoþii în aceastãperioadã.


P ãrinþi preocupaþide traiul zilnic,

copii lãsaþi la mânadestinului. O viaþã de familie nu este ºinu va putea fi completã niciodatãfãrã un copil.

Cu toþii ne dorim sã-lavem chiar dacã nu de laînceputul unei cãsnicii ºichiar dacã vremurile încare trãim ne fac sã negândim de foarte bineînainte de-a lua o decizieîn acest sens.

Un copil înseamnãfoarte multe sacrificii ºi înprimul rând ne putemreferi la cele de ordinfinanciar, dar ºi din punc-tul de vedere cã poateunele cupluri poateobiºnuite cu o viaþã mailiberã ar putea sã seadapteze mai greu la viaþade pãrinþi.

Fiecare copil în parteeste diferit ºi fiecare arenevoile lui. Astfel cã înprimii ani el îºi doreºte câtmai multe jucãrii, chiardacã le stricã sau se plic-tiseºte de ele foarterepede, dar nevoile ºipoftele fiecãruia crescodatã cu vârsta.

Astfel putem vedea zil-nic pe stradã la cei mici ºila adolescenþii de liceu tot

felul de produse alimenta-re care nu sunt beneficeorganismului ºi care potavea efecte dãunãtoare peviitor. Principalele astfelde produse sunt cele detip fast food dar ºi alte ali-mente dãunãtoare ne maivorbind de lucruri gravecum ar fi tutunul sau bãu-turile alcoolice.

În acest sens un semnalmare de alarmã ar trebuisã îl tragã pãrinþii pentrucã tot ei sunt cei care tragtot greul ºi în primul rândar trebui sã-i supraveghe-ze mai mult pe copii pen-tru cã se presupune cã le-au dat viaþa din dragosteºi aºa ar trebui sã fie toatãviaþa chiar dacã din cauzavremurilor în care trãim ºia stresului cotidian nu autimp sã stea de fiecaredatã cu cei mici, ºi nunumai, ºi sã le explice ceeste bine ºi ce nu.Psihologii vin cu sfaturicare sã îi ajute pe pãrinþi,

dar ºi cu explicaþii în acestcaz. Ei considerã cãaceastã atitudine nedoritãa pãrinþilor reprezintã unabuz asupra copiilor, carepot suferi traume.

“Neglijarea este oformã non-fizicã a violenþei ºi reprezintãincapacitatea sau refuzuladultului de a asigura dezvoltarea copilului înunele aspecte. Neglijareaafecteazã negativatât dezvoltarea fizicã a copilului, câtºi pe cea psiholo-gicã. Adulþii neglijaþiîn copilãrie riscã, larândul lor sã negli-jeze proprii copii,deºi nu toþi adulþiicare au fost neglijaþiîn copilãrie vor suferiaceste consecinþe.Unii sunt capabili sãtreacã peste aceastãexperienþã, sunt firioptimiste ºi se simtmai curând provocaþi

decât atacaþi de probleme.Deºi situaþia fiecãreifamilii este unicã, existãfactori de risc generali,care pot favoriza negli-jarea ºi cresc vulnerabili-tatea unui copil de a fineglijat”, spun psihologii.

La astfel de situaþii sepoate ajunge ºi în familiileînstãrite, unde copiiloraparent nu le lipseºtenimic. Astfel de cazuri se

vãd când pãrinþii lipsescmult de acasã, când numai au timp ºi energie casã asculte nevoile reale alecopiilor lor, când nureuºesc sã fie alãturi de eiîn etapele de dezvoltareprin care trec.

Consilierea parentalãefectuatã de specialiºtipoate ajuta pãrinþii sãevite neglijarea copiilor.


Începe postul Crãciunului

Medicii ºi preoþii, în tabere diferite privind alimentaþia

C onducereaComplexului

Energetic Hunedoara aresemnat contractul pentru finanþareaProiectului „Centralaelectricã Paroºeni”, semnat în prima fazaîntre ElectrocentraleParoºeni si BancaEuropeanã de Investiþii.

Acum, dupã formareaentitãþii energetice, a fostnevoie de un nou contract,iar finanþarea se asigurãjumãtate din contribuþiapãrþii române ºi jumãtatedin împrumutul acordat.Termenul de execuþie alacestui plan de lucru este de32 de luni.

“Contractul care a fostîncheiat de ElectrocentraleParoºeni cu BancaEuropeanã de Investiþii, afost resemnat pe Complexde cãtre directorul econom-ic, respectiv subsemnatul ºiministrul, în aºa fel încât adevenit operabil. Am semnat

ºi anexele la contract, iar îndata de 21 va avea loctragerea celor 32 de mili-oane de euro pentru desulfu-rarea de la Paroºeni.Lucrãrile au început de altfel,ca ºi la TermocentralaMintia, iar ei, în funcþie detot ceea ce înseamnã achiziþii ºi platã pentru aceste utilaje, îºi vor desfãºuraactivitatea conform graficul.Deci, investiþia este dejaînceputã”, a declarat CostelAlic, directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Proiectul prevedemontarea unei instalaþii dedesulfurare a gazelor arse ºia unui sistem pentrucolectarea, transportul ºidepozitarea cenuºii ºi azgurii, cu scopul de a reducesemnificativ gradul de poluare generat de gestiuneacurentã a cenuºii ºideºeurilor de ardere, pentrua fi în conformitate cu legis-laþia UE privind instalaþiilemari de ardere ºi de depozitare a deºeurilor.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

S-a început lucrul lastaþia de desulfurare

pentru Paroºeni

Grijile zilnice ne ”ordoneazã” prioritãþileLupeni ºi Vulcan ridicate la rang de municipii cu ajutorul lui Ioan Rus


H O R O S C O P 1 4 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Va fi mare agitaþie la serviciu,dar cum ai multã putere demuncã vei reuºi sã faci faþãprovocãrilor. Vei avea de fãcutfaþã unor activitãþi dificile ºi nu îþiva fi câtuºi de puþin uºor. Relaþiacu colaboratorii va fi tensionatã.Încearcã sã fii atent.

Situaþia financiarã te camnemulþumeºte, dar nu este cazulsã ai o discuþie pe aceastã temã.Situaþia se va rezolva într-unviitor nu foarte îndepãrtat, aºacã nu are rost sã te complici. Fiiprudent cu cheltuielile, indiferentde ce îþi sugereazã cunoscuþii.

Încearcã sã-þi canalizezi energiacu precãdere spre activitãþile de laserviciu, altfel vei rãmâne în urmãcu multe. Dacã ai de semnat acte,fii cu mare bãgare de seamã,deoarece nu este sigur cã veiobþine ceea ce îþi doreºti. Acordãmai multã atenþie relaþiilor.

Riscurile nu te avantajeazã câtuºide puþin, cãci traversezi operioadã în care oportunitateapentru accidente este mare.Situaþia financiarã te streseazã,dar cel puþin deocamdatã nu aice face în aceastã direcþie.

Te vei implica într-o activitatenouã care te va obliga la un efortsusþinut. Din fericire starea fizicãîþi permite sã-þi pui ideile în prac-ticã. Vei primi propuneri decolaborare deosebit de intere-sante ºi ar fi pãcat sã nu le iei înseamã.

La serviciu, relaþia cu colegii estebunã, aºa cã poþi miza pe sprijin-ul acestora. Dacã ai în vedereiniþierea unui proiect nou, ºansaeste de partea ta. Situaþia finan-ciarã s-ar putea îmbunãtãþidatoritã unor activitãþi extrapro-fesionale.

Eºti mai conºtiincios decât înmod obiºnuit ºi acest lucru va fiobservat. Vei munci mult atât laserviciu cât ºi acasã. ªefii îþi voraprecia eforturile iar, sprijinulcolegilor îþi va fi de un real folos.Trateazã cu atenþie orice detaliu.

Dacã lucrezi cu bani la serviciu,va trebui sã fii mai atent decâtde obicei, cãci poþi avea parte desurprize de tot felul. O persoanãmai puþin cunoscutã încearcã sãþeasã tot felul de intrigi în jurultãu. Din fericire ºansa este departe ta.

Vei avea un sentiment de frus-trare, cãci eforturile tale nu sevor concretiza atât de repede pecât te-ai aºtepta. Cineva din fam-ilie te va susþine cu condiþia sãfaci tot ce þi se spune. La servi-ciu vei primi o aprobare la ocerere mai veche.

Conjunctura astralã din aceastãperioadã îþi conferã energie ºiiniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui înpracticã proiectele, dar n-ar firãu sã îþi pãstrezi ceva mai multtimp ºi pentru odihnã ºi relaxare.Dacã doreºti sã pleci într-o cãlã-torie, fii atent.

Dovedeºti o excelentã energiementalã, ceea ce te va ajuta înrezolvarea eficientã a lucrãrilorpe care le ai de finalizat. La slu-jbã vor fi foarte multe de fãcut,aºa cã este posibil sã rãmâneþipeste program. O cunoºtinþã vãva da o idee bunã.

Vei avea multe de fãcut, mai alescã unele lucrãri la care airestanþe vor deveni urgente.Superiorii ierarhici vor apreciaconºtiinciozitatea de care daidovadã, dar nu trebuie sã teaºtepþi ca aceºtia sã te sprijineîntr-o prea mare mãsurã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Monika BACIU

Deschiderea festivã a manifestãrii vaavea loc vineri, 16 noiembrie 2012, dela orele 18:00, în sala de festivitãþi aColegiului Naþional „Decebal” din Deva.În aceeaºi locaþie se vor desfãºura înziua urmãtoare lucrãrile simpozionuluipropriu-zis, structurate pe trei secþiuniTeologia suferinþei, Sfântul Maslu –Tainã a tãmãduirii trupeºti ºi sufleteºti ºiÎntru ajutorarea aproapelui – aspecteale filantropiei creºtine în trecutulBisericii noastre. La acest eveniment,încununat de prezenþa mai multor ier-

arhi, sunt aºteptaþi sã participe peste20 de profesori de Teologie, cadredidactice universitare din þarã ºi depeste hotare.

Simpozion internaþional la Deva

S uferinþã ºi terapie.Episcopia Devei ºi

Hunedoarei organizeazã, înzilele de 16-17 noiembrie, unsimpozion ºtiinþific internaþio-nal, intitulat Suferinþã ºi terapie - perspective teologice.

C u ocazia sãr-bãtorilor de

sfârºit de an, bene-ficiarii de venitminim garantat,persoanele abonatela cantina socialã,copiii aflaþi în plasa-ment familial ºi ceicu handicap gravvor primi din parteaedililor locali dinPetroºani ajutoarepentru masa de sãr-bãtori iar pentrucopii dulciuri.

Mai exact, câteva sutede asistaþi vor primitichete valorice înaceastã perioadã, bonurirãmase neridicate de uniibeneficiari încã dinprimãvarã ºi care arexpira la finele luniidecembrie. Acestebonuri cu valoare de 50de lei sunt distribuiteprin Serviciului PublicLocal de AsistenþãSocialã al municipalitãþii.Câteva sute de persoanevor beneficia de aju-toarele edililor. „Cuocazia sãrbãtorilorfiecare copil de la grã-diniþã ºi pânã la clasa a

VIII-a va primi câte ocutie cu ciocolatã. La felºi cei din centrele deocrotire, iar în total circa5000 de copiii vor bene-ficia de aceste daruri”, aprecizat, Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani.

Totodatã, în acest anmunicipalitatea a acordatfamiliilor nevoiaºe maimulte tipuri de ajutoare acãror valoare totalã afost de sute de mii de lei,aici intrând ºi ajutoareleacordate celor care ben-eficiazã de venitul minimgarantat.

Maximilian GÂNJU

Ajutoare ºi pachete pentru sãraci

DianaMITRACHE

Incidentul s-apetrecut puþindupã miezul nopþiide luni spre marþiºi jandarmii au fostprimii anunþaþi.„Jandarmii dincadrul PostuluiGeoagiu Bãi, aflaþiîn misiune demenþinere a ordiniipublice în sistemintegrat pe razalocalitãþii, au fostanunþaþi în data de13 noiembrie, înjurul orei 03.00,de dispeceratulPoliþiei StaþiuniiGeoagiu, desprefaptul cã, de petronsonul deautostradã Sebeº –

Orãºtie, aflat înconstrucþie, peraza localitãþiiTãrtãria, s-au sus-tras mai multebunuri metalice ºieste posibil caautorii sã sedeplaseze cãtrelocalitateaGeoagiu.

Iniþial fapta afost sesizatã lanumãrul deurgenþã 112 decãtre paznicul depe ºantier, care le-a comunicatpoliþiºtilor dincadrul IPJ Albafaptul cã autorii sedeplaseazã cu unautovehicul cãtrejudeþulHunedoara.

În cel mai scurt

timp, poliþiºtii dincadrul IPJ Alba aucomunicatcolegilor dinjudeþul Hunedoaradatele de identifi-care ale autove-hiculului folositpentru transportulbunurilor sus-trase”, declarãNicolae Rãducu,purtãtor de cuvântal IJJ Hunedoara.

În jurul orei03.15, jandarmiiau identificat peraza localitãþiiGeoagiu autove-hiculul marca FordTransit, care core-spundea descrieriiºi l-au oprit. Lacontrolul autove-hiculului, jandarmii

au gãsit subansam-ble de schelã met-alicã ºi 34 debucãþi de metal culungimea de peste2 m. „Cele douãpersoane aflate înautovehicul, unbãrbat în vârstã de37 ani, domiciliatîn municipiulOrãºtie ºi un altulîn vârstã de 33ani, domiciliat înoraºul Geoagiu, aufost predate dejandarmi hune-doreni poliþiºtilordin cadrul IPJAlba, care vorcontinuacercetãrile în acestcaz”, a mai adãu-gat Rãducu.

Au furat schela de la autostrada Orãºtie - Sebeº

D oi bãrbaþi din Orãºtie aufost prinºi în trafic, dupã

ce au furat piese dintr-o schelãde pe tronsonul de autostradãOrãºtie – Sebeº. Ei au fost prinºiîn baza unei acþiuni la care auparticipat poliþiºti din douãjudeþe, în baza unui apel la 112.

Mircea NISTOR

Degeaba au încercatmembrii familiei respec-tive sã justifice intrarea înlocuinþa rãmasã liberã, înurmã cu ceva timp, pen-tru cã yala a fost spartãiar garsoniera a fostrepartizatã unei altefamilii. Eliberarea spaþiu-lui a devenit posibilã abiadupã mai multe parla-mentãri ºi, bineînþeles, unmic scandal. “Concubinul

meu, care este plecat lamuncã în strãinãtate, aintrat în locuinþa aceastaprin cedare de contract.Cel puþin aºa ºtiu eu. Amluat garsoniera cu datoriila apã, la curent, lachirie, dar nu cred cã tre-buia sã fiu scoasã afarã”,a spus Romina SoniaBogdan. “Fratele meu,din câte ºtiu eu, a intratlegal în aceastã garson-ierã. Acum este plecat lamuncã în Germania ºi în

casã a lãsat-o pe concubi-na sa. Nu este normal sãscoþi afarã o femeiegravidã, în 4 luni de zile,în prag de iarnã. Acumanu avem ce face aºa cã osã ne înghesuim cu toþiiîn locuinþa în care stau euºi familia mea”, adeclarat Diana ªardi, soralui Adrian ªardi. Dupã cum au precizatreprezentanþii primãrieidin Petroºani respectivagarsonierã a fost ocupatãabuziv. Respectiv fãrãvreo cerere depusã înprealabil la primãrie, fãrãa îndeplini condiþiilenecesare pentru reparti-zarea unei locuinþesociale, în concluzie, ile-gal. “Eliberarea garson-

ierei respective a fostefectuatã în baza uneihotãrâri de consiliu localcare stipuleazã faptul cã afost aprobatã evacuareadomnului ªardi Adriandin locuinþa situatã înstrada TudorVladimirescu, locuinþãocupatã abuziv. Prinurmare, ieri am pus înaplicare aceastã hotãrâre,

iar garsoniera a fostrepartizatã unei altefamilii care “locuia” înuscãtoria respectivuluibloc ºi care îndeplineºtetoate condiþiile solicitatepentru repartizarea uneilocuinþe din fondulsocial”, a precizat LucianDragomir, directorServiciul Public LocalAdministrarea

Domeniului Public ºiPrivat din cadrul primãrieimunicipiului Petroºani. Dupã cum au mai pre-cizat reprezentanþiiprimãriei, în cursul aces-tei sãptãmâni, o altã fam-ilie din acelaºi blocurmeazã a fi, ºi ea,scoasã dintr-o altã gar-sonierã ocupatã în modabuziv.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 14 noiembrie 2012 Actualitate 11

Monika BACIU

Având în vedere dateleRaportului Naþional privindsituaþia drogurilor în Româniaîn anul 2010, se constatã cã,una dintre cele mai importanteprobleme asociate consumuluide droguri la pãrinþi este aceeacã mamele consumatoare dedroguri nasc adesea copiidependenþi de droguri. În plus,aceºtia prezintã în majoritateacazurilor patologie medico-psiho-socialã, fiind predispuºi latulburãri de dezvoltare, atâtcognitive, cât ºi somatice, auprobleme de nutriþie ºi o stareexcesivã de iritabilitate. Pe dealtã parte, potrivit specialiºtilor,mortalitatea infantilã este mairidicatã în rândul nou-nãscuþilorproveniþi din mame consuma-toare de droguri. În acest sens,opiniile experþilor au relevat cãadministrarea drogurilor în tim-pul sarcinii creºte foarte multriscul de apariþie a mal-formaþiilor congenitale,de naºtere prematurã,de greutate micã lanaºtere sau chiar depierdere a sarcinii. Lanivelul judeþului HUNE-DOARA campanianaþionalã privind”Riscurile consumuluide droguri la mamã ºicopil” este implemen-tatã de Centrul de

Prevenire, Evaluare ºiConsiliere Antidrog HUNE-DOARA, în parteneriat cuDirecþia de Sãnãtate Publicã aJudeþului Hunedoara, prima

activitate vizând desfãºurareaunei dezbateri pe temariscurilor asociate consumuluide tutun, alcool ºi droguriasupra mamei ºi copilului.

Aceste riscuri sunt confir-

mate ºi de studiul pilot realizatpe baza datelor colectate de laInstitutul pentru OcrotireaMamei ºi Copilului „Prof. Dr.Alfred Rusescu” -Departamentul Obstreticã-Ginecologie „GheorghePolizu”, în perioada 2005 –2011 (primele 8 luni), datecare au fost analizate ºi inter-pretate de cãtre specialiºti dincadrul Serviciului deNeonatologie ºi specialiºti dincadrul Observatorului Românde Droguri ºi Toxicomanie -

direcþie a Agenþiei NaþionaleAntidrog.

Conform studiului menþion-at, în perioada 2005-2011(primele 8 luni), la nivelul

Serviciului deNeonatologie alDepartamentuluiObstetricã-Ginecologie„Gheorghe Polizu”din Institutul pentruOcrotirea Mamei ºiCopilului „Prof. Dr.Alfred Rusescu” aufost înregistrate 23de cazuri de nou nãs-cuþi proveniþi dinmame consumatoare

de droguri ilegale. Raportândacest numãr la volumul total alnaºterilor înregistrate în aceastãperioadã la nivelul IOMC, seremarcã o incidenþã medie deaproape 0,11%, care prezintãînsã o creºtere semnificativã înultimii 2 ani (0,223% în 2010ºi 0,276% în primele 8 luni aleanului 2011).

Drogul principal consumatde majoritatea mamelor incluseîn studiu este heroina (în total21 cazuri), din care 13 cazuriîn mod singular ºi 8 cazuri înasociere cu alte substanþe psi-hoactive, dupã cum urmeazã:metadonã (6 cazuri), morfinã (1caz), substanþe noi cu propri-etãþi psihoactive „etnobotan-ice” (1 caz). La acestea seadaugã 2 cazuri de policonsumde amfetamine în combinaþiecu alte substanþe (metadonã,ketaminã, lidocainã, petidinã ºimetamizol).

În proporþie de 3 din 4, nou-nãscuþii proveniþi din mameconsumatoare de droguri s-auconfruntat dupã naºtere cu celpuþin una din urmãtoareleafecþiuni: sevraj, detresã respi-ratorie,policitemie,hemoragie, infecþiicu transmitere sex-ualã, infecþiimaterno-fetale,infecþii cu HIV ºiHVC. Cel maifrecvent, nou-nãs-cuþii au prezentatsindrom de sevraj(16 cazuri), marcatprin: semne neuro-logice: tremurãturimembre, tulburãride somn, agitaþieexcesivã, þipãt stri-dent, hipertonie,hiperreflexie, suptfrenetic, convulsiiapãrute în primelezile de viaþã,semne generale(febrã), tulburãri

digestive (vãrsãturi, diaree), sin-drom de deshidratare acutã ºisemne respiratorii. Autoriistudiului recomandã formareade echipe pluridisciplinare(medic familie, obstetrician,neonatolog, pediatru,anestezist, infecþionist, derma-to-venerolog, imunolog, psi-holog, psihiatru, asistent social)în vederea îngrijirii femeilorconsumatoare de droguri (multedintre ele fiind minore) înainte,în timpul ºi dupã naºterea unuicopil, cât ºi pentru dezvoltareanormalã ulterioarã ºi integrareasocialã a copilului provenit dinsarcina marcatã de consum dedroguri.

Totodatã, necesitatea inter-venþiilor în planul preveniriiapariþiei acestor cazuri estesusþinutã ºi de costurile ridicatede spitalizare pe care le implicãîngrijirea acestor copii, la carese adaugã riscurile sociale lacare sunt supuºi ulteriorexternãrii, atât prin prismaunui posibil abandon în spital,cât ºi prin cea a situaþiei eco-nomice precare pe care o au,de regulã, mamele lor.

Efectul stupefiantelor se transmite de lamamã la fãt

A genþia Naþionalã Antidrog implementeazã,în perioada 05 octombrie 2012 – 26 iunie

2013, campania naþionalã ”Riscurile consumuluide droguri la mamã ºi copil” , al cãrei obiectivgeneral îl reprezintã sensibilizarea ºi conºtienti-zarea viitoarelor mame cu privire la riscurileasociate consumului de tutun, alcool ºi droguriasupra fãtului.

Evacuare cu scandal din blocul delocuinþe sociale

O familie care a ocupat abuziv o garsonierã din blocul de locuinþe

sociale din cartierul petroºenean Coloniea fost evacuatã (ieri) de cãtre reprezentanþii primãriei, cu ajutorulreprezentanþilor Poliþiei Locale.

Î n timp ce reprezentanþiiUSL din Valea Jiului fac

bravadã de susþinereaproiectelor de dezvoltare aturismului în Parâng ºi cele-lalte zone turistice din ValeaJiului, atitudinea oficialã aU.S.L. faþã de acest subiecteste exact pe dos.

Tiberiu VINÞTiberiu VINÞANAN

Remarcabil este, în acest sens,faptul cã, la scurt timp dupã ce aajuns la Guvernare, Victor Pontaºi Guvernul U.S.L. au dispustãierea fondurilor pentru dez-voltarea domeniului schiabil dinmasivul Parâng ºi stoparea acesteiimporzante investiþii pentru viitorulVãii Jiului ºi al cetãþenilor acesteia.Mai mult decât atât, chiar ºi baniialocaþi la începutul anului deGuvern autoritãþilor de laPetroºani, pentru investiþiile derulate în acest an, au fost diminuaþi la rectificarea bugetarãcu 2 milioane de lei.

Cã nu este vorba despre odecizie de momente, ci de o sto-pare definitivã a proiectului privinddezvoltarea domeniului schiabil dinmasivul Parâng, o dovedeºte ºicomunicatul de presã al USL emisîncã din data de 28.08.2012 (vezifacsimil) în care USL acuzã fostaechipã de la conducereaMinisterului Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului cã a alocat bani pen-tru dezvoltarea Parângului: „De cefacem telegondole în Parâng de20 de milioane de euro ?” seîntreabã USL în acest comunicat.

Dezinteresul USL pentruproiectul turistic din Parâng estereliefat, în mod cât se poate deevident, ºi în pliantele electoraleale candidaþilor acestei alianþeelectorale, în care nu se maivorbeºte decât despre dezvoltareazonelor turistice Straja ºi PasulVâlcan.

Întreruperea proiectului de de-zvoltare turisticã a staþiunii Parângpune practic frânã celei mai opor-tune alternative de dezvoltare amunicipiului Petroºani ºi locali-tãþilor adiacente, care-ºi pun marisperanþe în dezvoltarea turismului.Fãrã acest proiect, Petroºaniulpierde practic posibilitatea creãriiunui numãr de peste 1000 delocuri de muncã, cel puþin, dinexploatarea infrastructurii turisticeîn Parâng dupã ce, practic,

aproape 400 de locuri de muncãau fost deja pierdute prin oprirealucrãrilor de amenajare a domeniului schiabil din Parâng.

Toate aceste adevãruri demons-treazã, o datã în plus, adevãratafaþã a USL-ului care, una promitelolcuitorilor Vãii Jiului dar, în reali-tate, acþioneazã exact pe dos. Lafel cum, cu siguranþã, vor face, înfaþa urnelor de vot ºi cetãþenii VãiiJiului, care s-au cam sãturat deminciunã.


USL spune NU proiectului de dezvoltare aturismului în Parâng!

Ceea ce era de demonstrat,s-a demonstrat !...

D istanþa nu maistã în calea

istoriei, iar cei intere-saþi pot sã viziteze,de acum, cetateadacicã SarmizegetusaRegia ºi din fotoliulde acasã.

Un proiect alInstitutului Naþional alPatrimoniului dã posibili-tatea ca, mai multe obiec-tive de interes cultural,printre care ºi vecheacapitalãa Daciei, sãpoatã fi vizitate ºi virtual.

Este vorba despre siteul http://360.inp.org.ro, care face parte dinproiectul “360 O incursi-une virtualã în patrimoni-ul cultural naþional”,lansat de InstitutulNaþional al Patrimoniului.Acest site cuprinde 20 deilustraþii video ºi totatâtea tururi virtuale aleobiectivelor incluse,fiecare conþinând maimulte panorame 360grade. În judeþulHunedoara, obiectivelecare pot fi vizitate virtualsunt Cetatea dacicã

Costeºti Cetãþuie ºiCetatea dacicã de laSarmizegetusa Regia.Institutul Naþional alPatrimoniului este o insti-tuþie publicã de impor-

tanþã naþionalã, cu per-sonalitate juridicã, aflatãîn subordinea MinisteruluiCulturii ºi PatrimoniuluiNaþional.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Istorie virtualã la Sarmizegetusa Regia

CVJ, NR. 253, MIERCURI 14 NOIEMBRIE 2012

Documents

Transcript of CVJ, NR. 253, MIERCURI 14 NOIEMBRIE 2012