CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 249 Joi, 8 noimbrie 2012 La mulþi ani de Sf. Mihail ºi Gavril! Sã aveþi parte de multã sãnãtate, bucurii ºi împliniri! Fie ca sfinþii ce vã protejeazã sã vã aducã mult noroc! Sãrbãtoarea de astãzi, a Sfinþilor Mihail ºi Gavril, sã aducã în sufletele tuturor celor care poartã aceste nume, ºi familiilor lor, pace în suflet, bunãstare ºi multe bucurii ! LA MUL I ANI! Ioan Rus, preºedinte PSD Petroºani De Sf. Mihail ºi Gavriil, fie ca cei dragi sã vã înconjoare cu cãldura sufletelor lor într-o searã magicã, iar fericirea sã vã ia în braþele ei în acest moment special. LA MULÞI ANI! Senator, Cosmin Nicula La mulþi ani celor care poartã sfântul nume de Mihail, Mihai, Gabriel, Gavril, Mihaela ºi Gabriela! Sãnãtate, împliniri, înþelepciune ºi bucurii! Sã aveþi o viaþã frumoasã, plinã de luminã ºi dragoste. Deputat, Monica Iacob-Ridzi Arhanghelii Mihail ºi Gavriil, îngeri ai adevãrului ºi dreptãþii, sã vã stea alãturi mereu, la bine ºi la greu, sã vã lumineze calea ºi sã vã arate destinul. La mulþi ani! Tiberiu Iacob-Ridzi Primarul municipiului Petroºani Stâlcit în bãtaie de doi poliþiºti C azul bãrbatului de 31 de ani din Uricani, bãtut pânã a fost desfigurat de doi poliþiºti din localitate s-a repetat ºi la Vulcan. Un bãrbat de 58 de ani a fost stâlcit în bãtaie de oamenii legii, susþine acesta. Deja în Valea Jiului, doar în acest an, au fost înregistrate numeroase cazuri în care poliþiºtii sunt acuzaþi de abuz ºi violenþã. Pânã acum nici unul n-a plãtit, anchetele fiind în desfãºurare. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

description

CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Transcript of CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Page 1: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 249

Joi, 8 noimbrie 2012

La mulþi anide

Sf. Mihail ºi Gavril!Sã aveþi parte de multã

sãnãtate, bucurii ºi împliniri!Fie ca sfinþii ce vã protejeazã

sã vã aducã mult noroc!

Sãrbãtoarea de astãzi, a Sfinþilor Mihail ºi Gavril,

sã aducã în sufletele tuturor celor care poartãaceste nume, ºi familiilor

lor, pace în suflet,bunãstare ºi multe bucurii !

LA MUL I ANI!Ioan Rus,

preºedinte PSD Petroºani

De Sf. Mihail ºi Gavriil, fie ca cei dragi

sã vã înconjoare cu cãldurasufletelor lor într-o searã

magicã, iar fericirea sã vã ia în braþele ei în acest

moment special.

LA MULÞI ANI!Senator,

Cosmin Nicula

La mulþi ani celor care poartã sfântulnume de Mihail, Mihai,Gabriel, Gavril, Mihaela

ºi Gabriela! Sãnãtate, împliniri,

înþelepciune ºi bucurii! Sã aveþi o viaþã frumoasã,

plinã de luminã ºi dragoste.Deputat,

Monica Iacob-Ridzi

Arhanghelii Mihail ºi Gavriil,îngeri ai adevãrului

ºi dreptãþii, sã vã stea alãturimereu, la bine ºi la greu,

sã vã lumineze calea ºi sã vãarate destinul.

La mulþi ani!Tiberiu Iacob-Ridzi

Primarul municipiului Petroºani

Stâlcit în bãtaie dedoi poliþiºti

C azul bãrbatului de 31 de ani din Uricani, bãtut pânã a fost desfigurat de doi poliþiºti din localitates-a repetat ºi la Vulcan. Un bãrbat de 58 de ani a fost stâlcit în bãtaie de oamenii legii, susþine

acesta. Deja în Valea Jiului, doar în acest an, au fost înregistrate numeroase cazuri în care poliþiºtiisunt acuzaþi de abuz ºi violenþã. Pânã acum nici unul n-a plãtit, anchetele fiind în desfãºurare.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Mircea IoanMOLOÞ

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara

Page 2: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r)0:30 Împãrãteasa de fier

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

20:00 Observator special 20:30 Next Top Model byCãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos1:00 Observator (r)

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Secretul vecinilor (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Afaceri pe masa deoperaþie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV22:00 Spitalul de demenþã 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Curierul morþii 1:00 Pro Motor (r)1:30 ªtirile Pro TV (r)

9:30 Cãrãrile iubirii 11:30 Teleshopping 12:00 Flavours, 3 bucãtari 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 O mânã câºtigãtoare 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 O datã-n viaþã -12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm � DN 7Mintia - Sãcãmaº �

DN 7 Ilia - Gurasada -Zam � DN 68 ASãcãmaº Dobra �

DN7 Mintia - Veþel �DN7 Veþel - Leºnic �

DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada� DN7 Gurasada -

Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva, Calea

Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos -

Bejan � Vulcan pe DN66A ºi B-dul Mihai

Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,31 Lei

Benzinã5,81 Lei

Motorinã 6,14 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,09 Lei

Benzinã5,84 Lei

Motorinã 5,93 Lei

Benzinã5,77 Lei

Motorinã 6,54 Lei

Benzinã6,18 Lei

Motorinã 6,08 Lei

Benzinã5,93 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Page 3: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Maximilian GÂNJUCarmen COSMAN

S-a supãrat cã femeia i-aluat toate bunurile dincasã ºi i-a zis înainte dea-ºi pune lacale planul derãzbunare cã„dacã eu nu mãmai folosesc demunca mea de25 de ani, nicitu sã nu tefoloseºti”.Laurenþiu Palco(68 de ani) astropit toatebunurile lui cubenzinã ºi apoia pus foc. „N-aavut nici ointenþie de a ovãtãma, puteasã o stropeascã

cu benzinã ºi ºansele dea scãpa cu viaþã eraumici cred eu. El doarbunurile pe care concubi-na i se luase ºi care-iaparþineau a vrut sã le

distrugã. Aceasta este ºiexplicaþia pentru care nua ajuns direct dupãgratii”, a explicat unuldintre anchetatorii careau participat la audieri.Palco le-a spus poliþiºtilorcã-ºi regretã fapta ºi cãnu ºi-a imaginat cã s-arproduce o tragedie caresã afecteze întreg blocul.Practic mai multe familii

au rãmas fãrã unacoperiº deasupracapului din cauzaexploziei provocatede bãrbat. „Îi parerãu acum ºi a spuscã nu credea cã o sãprovoace oexplozie”, mai spunanchetatorii.

29de zile înarest

MagistraþiiJudecãtoriei au con-firmat cererea dearestare preventivãpentru 29 de zile la

formulatã de procuroriide la Parchetul de pelângã JudecãtoriaPetroºani pe numele luiLaurenþiu Palco. Bãrbatuleste cercetat pentru dis-trugere prin incendiere,iar prejudiciul este colos-al. Nu mai puþin de 12locuinþe au fost afectatede explozia urmatã deincendiu produsãintenþionat de pension-arul gelos. „Sunt afectate12 pãrþi vãtãmate.Avariile care le-a produsîn urma incendiului cares-a extins la mai multelocuinþe ºi a exploziei,prejudiciul a fost evaluatla circa 127.000 de lei”,a declarat procurorDumitru Ilinca,purtãtor de cuvântal Parchetului depe lângãJudecãtoriaPetroºani. Dupãaudierea piromanu-lui îndrãgostit,procurorii au for-mulat propunerede arestare preven-tivã pe numele luiLaurenþiu Palco,

iar judecãtorii de laPetroºani au confirmatpropunerea ºi au emismandatul. Bãrbatulsusþine cã ºi-a ieºit dinminþi în momentul încare a ajuns acasã ºi avãzut cã iubita lui, cucare avea o relaþie devreo 25 de ani, a zidituºa construitã întrelocuinþele lor. ªi-a dat

seama cã femeia vrea sãpunã capãt relaþiei ºi,orbit de gelozie, a dãrâ-mat zidul, a stropit cubenzinã bunurile din casafemeii ºi apoi le-a datfoc. A apucat sã iasã dincasã înainte ca locuinþasã explodeze, dar va tre-bui sã rãspundã în faþalegii pentru faptele lui.

Incendiatorul din Uricani aremustrãri de conºtiinþã

R ãsturnare de situaþie în cazulincendiatorului din Uricani. Acesta

n-a vrut sã-ºi omoare concubina cu careavea trei copii ºi cu care trãise 25 de ani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 2012 Actualitate 3

Maximilian GÂNJU

Incidentul revoltãtor a avutloc sãptãmâna trecutã pe undrum izolat dintr-un cãtun ceaparþine de Vulcan, iar bãrbatulde 58 de ani a ajuns pe patulde spital cu mâinile rupte înurma corecþiei aplicate deoamenii legii. Omul a mai avutcerturi prin sat, însã acest lucrunu justificã în nici un fel vio-lenþa poliþiºtilor. Ilie Bâldeaspune cã, de aceastã datã, nu aavut nici un conflict cu nimeniºi pur ºi simplu a fost flancat cuo maºinã de doi poliþiºti iarapoi bãtut cu un levier pânã n-a mai ºtiut de el. A avut oceartã în trecut cu familia unuiadintre poliþiºtii agresori ºi acumau prins momentul pentru a serãzbuna crede victimabãtãuºilor. „Am trecut pe lângãbar ºi m-am dus spre casã, maiavea trei kilometri. Din Vulcanpânã în Dealul Babei sunt 10kilometri ºi barul e la vreoºapte kilometri. Pe drum avenit o maºinã de teren ºi atrecut de mine apoi s-a pus înfaþa mea. Era un poliþist din

Vulcan ºi un poliþist local de lanoi din sat împreunã cu fratelelui. Au coborât poliþistul local ºifratele lui ºi mi-a dat doi pumniîn piept ºi apoi în cap. Eu am

cãzut jos. A ieºit ºi domnulpoliþist de la Poliþia Vulcan cuun levier ºi mi-a dat pestemâini ºi peste genunchi pânãm-a nenorocit. Apoi mi-au datcu pumnii în cap ºi când numai ºtiam de mine, apoi ausunat la politia localã. Mi-aupus cãtuºele la mâini ºi m-aubãgat în spate. M-au mai bãtut

ºi mã þineau cu cãtuºele înmaºinã pânã am fãcut pe mine.L-a Poliþia Vulcan spuneau cãnu pot sã-mi dea cãtuºele jos,cã nu gãsesc cheile. Ziceau sãdau declaraþie, eu nu puteamcã eram legat ºi aveam mâinilerupte”, spune Ilie Bâldea, bãr-batul care susþine cã a fostnenorocit de un poliþist localîmpreunã cu un poliþist de laPoliþia Vulcan.

A re ambele mâinirupte

Omul este internat laSpitalul de Urgenþã Petroºanicu operaþii la ambele mâini.„Sunt operat, la stânga amavut fractura ºi mi-a bãgatplaca ºi la dreapta tijã. Lapicior am fost bãtut de lagenunchi, tot cu levierul, sã-mispargã rotula. N-am reuºit sãdepun plângere pentru cã ammâinile fracturate. Dar pentru

cã m-au dis-trus, o sã-idau în jude-catã”, maispune victi-ma. Atâtpoliþiºtii de laPoliþia Vulcancât ºi ºefiipoliþiºtilorlocali au oaltã versiuneîn care IlieBâldea nuapare caagresat. Noulviceprimar dinVulcan eraaproape con-vins de faptulcã victima n-are vreoproblemã atâttimp cât nu a depus o plân-gere. I-ar fi imposibil credemnoi, dat fiind faptul cã omuleste pe patul de spital cumâinile rupte. „Nu a apãrutnici o reclamaþie în acest sens.Un cetãþean, Bâldea Ilie, dupãce a consumat bãuturi alcoolicela birtul satului, a început oaltercaþie cu alþi doi cetãþeni. Afost chematã Politia Localã, auvrut sã-l aducã la sediu, s-aopus ºi a fost chematã PoliþiaVulcan fiind predat pentrucercetãri”, este aproape sigurviceprimarul Cristian Meriºanu.Acesta admite însã cã, dacãtotuºi se va dovedi cã omul afost bãtut ºi de subordonatullui, îl va sancþiona drastic. „LaPoliþia Vulcan, în data de 31octombrie, au fost douãsesizãri. Una în jurul prânzuluiîn care mai mulþi cetãþeni din

zona Dealul Babei au anunþatcã un individ ameninþã cu armealbe ºi alte obiecte, iar în jurulorei 18, fiica individului ne-asesizat cã a fost agresat deniºte vecini. În cauzã au fostîntocmite dosare penale privindcele sesizate ºi vom face veri-ficãri. În urma identificãrii auto-rilor faptei îi vom trage larãspundere. Noi am demaratacþiunile pentru lovire, agre-siune ºi alte violente”, adeclarat, inspectorul IosifArcana, ºeful BirouluiInvestigaþii Criminale de laPolitia Vulcan. Bãrbatul estedisperat pentru cã muncea cuziua pentru a-ºi asigura traiulzilnic. Are doi copii, un bãiatcare e încã la ºcoalã ºi nu ºtiecum va reuºi sã-i ofere celenecesare pentru cã nu maipoate munci.

SSSS tttt ââââ llll cccc iiii tttt îîîî nnnn bbbbãããã tttt aaaa iiii eeee ddddeeee ddddoooo iiii ppppoooo llll iiii þþþþ iiii ºººº tttt iiii

C azul bãrbatului de 31 de ani din Uricani,bãtut pânã a fost desfigurat de doi poliþiºti

din localitate s-a repetat ºi la Vulcan. Un bãrbatde 58 de ani a fost stâlcit în bãtaie de oameniilegii, susþine acesta. Deja în Valea Jiului, doar înacest an, au fost înregistrate numeroase cazuriîn care poliþiºtii sunt acuzaþi de abuz ºi violenþã.Pânã acum nici unul n-a plãtit, anchetele fiind îndesfãºurare.

Page 4: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

R eprezentanþiiInstitutului Naþional

de Cercetare ºi Dezvoltarepentru Securitate Minierãºi Protecþie Antiexplozivãdin Petroºani au fost recompensaþi, pentru profesionalismul lor, cu onouã medalie de aur.

Cu ocazia participãrii la„Salonul Internaþional Idei –Invenþii – Noi produse”, derulatîn localitatea germanãNurenberg, aparatul de limitarea suprafeþelor tranzitorii gene-rate de comutaþia în vid, desti-nat circuitelor electrice de joasãtensiune inventat de cãtrecercetãtorii de la INSEMEX afost recompensat cu o medaliede aur. Autorii invenþiei sunt dr.

ing. Samoil Martin Friedmann(cercetãtor ºtiinþific gradul I –INCD INSEMEX), dr. ing.Carol Laurenþiu Zoller (profesoruniversitar – Universitatea dinPetroºani), dr. ing. RemusDobra (asistent universitar –Universitatea din Petroºani) ºidr. ing. Iosif Lucian Moldovan(cercetãtor ºtiinþific gradul III –INCD INSEMEX). Invenþia sereferã la un aparat de protecþieautomatã împotriva supratensi-unilor tranzitorii de comutaþiecare apar în circuitele electricede putere joasã – tensiune încare comutaþia se realizeazãprin intermediul contactoarelorsau întrerupãtoarelor cu vidavansat.

„În total, la salonul dinGermania au fost acordate 5medalii de aur, una dintre aces-tea fiind obþinutã de cãtrecercetãtorii din Petroºani.Institutul nostru a fost, ºi este,reprezentat la numeroasesaloane de inventicã, derulateatât pe plan naþional cât ºi

internaþional ºi, de fiecare datã,am obþinut numeroase medaliidatorate invenþiilor propuse decãtre specialiºtii care activeazãîn cadrul institutului. Mã aºtep-tam sã obþinem, ºi laNurenberg, o medalie dar, fap-tul cã este una de aur, mãbucurã nespus ºi mã determinã

sã fiu recunoscãtor colectivuluide cercetãtori care au particpatla realizarea acestei invenþii”, adeclarat Costel Lupu, directorgeneral INCD INSEMEXPetroºani.

Pe de altã parte, ZiuaCercetãtorului va fi marcatã ºiîn acest an, la institutul dinValea Jiului. „Vom marca ºi înacest an Ziua Cercetãtorului, ozi celebratã pe plan naþional,prin acordarea unor prime înbani cãtre toþi angajaþii noºtri.Nu este importantã valoareaprimelor ci faptul cã adaosurilesalariale se datoreazã rezul-tatelor deosebite obþinute decãtre cercetãtorii noºtri pe plannaþional ºi, mai ales, inter-naþional”, a mai precizat CostelLupu. Ziua Cercetãtorului estecelebratã, în România, pe 19noiembrie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noimebrie 201244 Actualitate

Aceºtia au fost prezentaþi,miercuri, Judecãtoriei Deva cupropunere de arestare preven-tivã pe 29 de zile.

Cele 18 persoane sunt cer-cetate pentru trafic ºi consumde droguri ºi au fost aduse laDIICOT Deva în urma uneiacþiuni a procurorilor DIICOTºi a poliþiºtilor Brigãzii deCombatere a CriminalitãþiiOrganizate (BCCO) Alba careviza destructurarea uneigrupãri infracþionale organi-zate care introducea în þarã ºitrafica substanþe etnobota-nice. Au fost fãcute 25 depercheziþii al domiciliile suspecþilor, precum ºi aldouã magazine „de vise”.Suspecþii sunt din judeþeleHunedoara Bucureºti,Timiº, Cluj ºi Alba, iarmembrii grupãrii suntacuzaþi cã au aprovizionatpiaþa neagrã cu 80 de kilo-grame de substanþe, princi-palii clienþi fiind elevi. ªefulBCCO Alba Iulia, comisa-rul-ºef Traian Berbeceanu,a declarat cã drogurile erauaduse din Spania, fiindtrimise prin intermediulunor firme de curierat, ºi se

plãtea circa 3.000 de euro pekilogram. Dintr-un kilogram desubstanþã erau porþionate circa4.000 de doze ambalate în pli-curi personalizate cu diversedenumiri comerciale, respectiv“Ninja”, “Pure by Magic”,“Ninja Ultra Strong”, “SpecialEdition”, “DNB Electric HerbalIncese”, “Bonzai Plant GrowthRegulator Winter Boost”. Ceimai mulþi dintre consumatorierau elevi de ºcoalã generalãsau liceu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Salvatorii minierivor sã devinã totmai competitivi

E diþia din acest an a competiþieiadresate salvatorilor minieri

ºi de suprafaþã va aduce câteva probe noi.

Acestea au fost introduse în concurs, înurma experienþei câºtigate de cãtre salva-torii români în urma participãrii la o com-petiþie similarã, derulatã recent în Ucraina.Cea de-a VI-a ediþie a concursului vadebuta vineri la Salvamin, cu faza localã ºise va încheia sâmbãtã, la INSEMEX, atunci când este programatã faza naþio-nalã a competiþiei. „Ne dorim sã devenimtot mai buni în activitatea pe care odesfãºurãm ºi, de asemenea, sã ne per-fecþionãm în ceea ce priveºte acþiunile pecare le derulãm. Din acest motiv, în urmaparticipãrii la concursul din Ucraina, amdecis sã adoptãm o serie de probe noi, încomparaþie cu anii anteriori”, a declaratArtur Gãman, preºedinte AsociaþiaSalvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã dinRomânia.

La faza localã a competiþiei organizatede cãtre Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi deSuprafaþã din România (proba subteran) s-au înscris 7 echipaje care reprezintã filialele staþiilor de salvare de la unitãþileminiere din Valea Jiului. Câºtigãtorii vorparticipa, a doua zi, la faza naþionalã acolounde se vor confrunta cu reprezentanþiiminelor din Motru, Tehomir ºi Crucea. Încea ce priveºte proba de „suprafaþã”, laaceasta vor fi prezente echipe care reprezintã Sucursala ElectrocentraleCraiova, Metrorex ºi Lukoil.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Dealeri de etnobotanice,reþinuþi de procurorii DIICOTD upã audieri – maraton, care au durat pânã

noaptea târziu, procurorii DIICOT au decisreþinerea pentru 24 de ore a 18 dintre cei 28 de dealeri de etnobotanice ridicaþi în urma percheziþiilordesfãºurate marþi în mai multe judeþe ale þãrii.

O nouã medalie pentru INSEMEX

Page 5: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Luiza ANDRONACHE

Dupã ore întregi de mãsurã-tori ºi de luat muntele la pas, încele din urmã s-a reuºitporþionarea a 98 de parcele cudimensiuni între 250 ºi 600 demetri pãtraþi. Cele mai mult voravea suprafaþa de puþin peste250- 300, iar cele mai mari,de circa 600 de metri, vor filicitate pentru construcþii spe-ciale, mai mari ºi de larginteres, cum ar fi restaurante

sau pensiuni cu un numãr maiare de locuri. De asemenea,aici va fi construit ºi celebrulCastel din Carpaþi cu dimensiu-ni considerabile, care va fi încentrul staþiunii. “Acesta va fiun complex turistic cu desti-naþia clarã, iar scoaterea la lici-taþie va fi pe un proiect bineîntocmit. În acest sens se vaface un parteneriat public - pri-vat ”, ne-a declarat Alin Fara,director tehnic la PrimãriaMunicipiului Vulcan. Dupã

identificarea parcelelor, pasulimediat urmãtor esteîntocmirea documentaþiei ºiimplicit a unui proiect dehotãrâre care va fi supus spreaprobare aleºilor locali înºedinþa ordinarã de consiliul dinluna noiembrie. Tot în ºedinþã,consilierii urmeazã sã sta-bileascã ºi preþul de pornire pemetru pãtrat, urmând ca maiapoi, în luna decembrie, sã se

treacã în fapt la licitaþie. Laacest moment nu existã niciunpreþ estimativ, nici mãcar spec-ulativ pentru aceste terenuri,dar modalitatea de calcul va fiaceea prin care se poate facerecuperarea valorii de piaþa lapreþul actual de referinþã în ter-men de 25 de ani.Concesiunea se va realiza pe operioadã de 49 de ani ºifiecare proprietar are obligaþia

de a-ºi pune la punct docu-mentele ºi avizele pentruparcela licitatã în termen de 1an de zile. Partea bunã este cãla aceastã licitaþie nu vor existacontestaþi, pentru cã va fi custrigare, iar doritorii “se vorlupta” pe loc pentru pãmânt,oferind preþul cel mai bun.

Aici, administraþia localã dela Vulcan s-a unit cu cea de laLupeni, pentru a lega celedouã staþiuni, Pasul Vâlcan deStraja, printr-o altã telegondo-lã. Acest proiect, chiar dacãacum este în stand by, dupã cefondurile de la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului se vor debloca, aºacum s-a promis, va fi unul dincele mai de anvergurã dindomeniului turismului dinîntreaga þarã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noimebrie 2012 Actualitate 5

Carmen COSMAN

Instituþia medicalã orga-nizeazã, în intervalul orar10.00 -14.00, acþiunea “ZiuaPorþilor Deschise”.Manifestarea este adresatãtuturor celor ce doresc sã

cunoascã activitatea secþiilor ºia cadrelor medicale dinspital. Intrarea se va face pe lasecretariat, iar grupurile de viz-itatori vor fi însoþite de per-soane special nominalizatepentru aceasta acþiune.

Luiza ANDRONACHE

De luni bune nu se mai ºtienimic de aceastã intenþie, timpîn care nevoia unei creºe înVulcan devine din ce în ce maistringentã. “S-au fãcut toatedocumentaþiile ºi la nivel deInspectorat,însã nici de creºã

ºi nici de cele douã grãdiniþepe care aveam în plan sã leconstruim la Vulcan, nu maiºtim nimic”, ne-a declarat AlinFara, director tehnic laprimãria Vulcan.

În prezent, în Municipiul

Vulcan existã doar o singurãgrãdiniþã cu program prelun-git, drept pentru care, tot maimulþi pãrinþi au solicitat con-struirea uneia cât mai curând.Locaþia, în prima fazã, a fostdiscutatã pentru zonablocurilor D, chiar la intrareaîn oraº, însã ulterior s-a luat

în calcul ºi zona cartieruluiCocoºvar. De altfel, reprezen-tanþii municipalitãþii sperã cafondurile de la centru sã fiedeblocate cât mai curând, încaz contrar, situaþia poateintra într-o adevãratã crizã.

Carmen COSMAN

Un proiect de ordin alMinisterului Sãnãtãþii prevedeca dentiºtii sã aibã posibilitateade a avea cabinete mobile pen-tru intervenþii simple în zoneleizolate. Proiectul vine pe fondulscãderii numãrului de consultaþiistomatologice, de la 1,62 pe

locuitor în 1998, la 0,35 în2008. Cabinetele mobile vor fidotate cu truse ce pot fi steril-izate ºi cu rampe de acces pen-tru persoanele cu handicap, seprecizeazã în proiectul lansatde Ministerul Sãnãtãþii in dez-batere publicã.

De asemene, proiectul de

ordin reglementeazã organi-zarea ºi funcþionarea cabinetelorde medicinã dentarã, inclusiv acelor mobile. Pentru judeþulHunedoara, localnicii dinÞinutul Pãdurenilor sau momâr-lanii din cãtunele Vãii Jiului ar fiavantajaþi de adoptarea acestuiact normativ. Pentru ei, asis-tenþa medicalã este, de multeori, doar un vis frumos, dupã cecabinetele medicale comunale s-au închis, iar de stomatologienici nu poate fi vorba.

Ziua Porþilor Deschise laSpitalul din Deva

C ei care sunt interesaþi de activitatea dintr-un spital ºi doresc sã viziteze o

instituþie medicalã sunt aºteptaþi joi la SpitalulJudeþean de Urgenþã Deva.

Creºa de la Vulcan, doarla stadiul de vorbe

M inisterul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului avea în plan la începutul

acestui an sã construiascã o creºã cu programprelungit ºi la Vulcan. Reprezentanþii administraþiei locale au fost înºtiinþaþi de acestlucru în luna martie, ei s-au apucat de toateactele, însã mai apoi, pauzã. P opulaþia din zonele izolate va putea

beneficia de asistenþã medicalã stomatologicãfãrã ca oamenii sã fie nevoiþi sã strãbatã zeci dekilometri pânã în cel mai apropiat oraº.

CCCCaaaabbbbiiiinnnneeeetttteeee ssssttttoooommmmaaaattttoooollllooooggggiiiicccceeeemmmmoooobbbbiiii lllleeee ppppeeeennnnttttrrrruuuu zzzzoooonnnneeeelllleeee

iiiizzzzoooollllaaaatttteeee

R eprezentanþii primãriei Vulcan au fost laînceputul acestei sãptãmâni în Pasul Vâlcan,

unde preþ de câteva ore au încercat sã identifice ºi sãparceleze terenul care urmeazã sã se liciteze în vederea concesionãrii pânã la sfârºitul anului.

VVVViiiizzzziiii ttttãããã ddddeeee lllluuuuccccrrrruuuu îîîînnnn PPPPaaaassssuuuullll VVVVââââllllccccaaaannnnppppeeeennnnttttrrrruuuu ppppaaaarrrrcccceeeellllaaaarrrreeeeaaaa tttteeeerrrreeeennnnuuuulllluuuuiiii

Page 6: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î ntr-o Românieîngenuncheatã de

crizã, sunt afacericare nu au fost afec-tate, ori criza le-aatins într-o prea micãmãsurã. Una dintreele este comerþul cutrufe, acele „dia-mante negre“, cummai sunt denumite,care cresc în pãmânt.

O mânã de oameni dinjudeþul Hunedoara a puspe picioare o afacere pros-perã, respectiv comerþul cutrufe. Sunt o categorieoarecum privilegiatã,aproape o castã, care ºtiesecretul trufelor, ce pot sãaducã milioane bune încont „vânãtorilor de trufe“.

Trufele sunt acele ciu-perci cu gust deosebit, aro-mat, care cresc în pãmântºi pe care puþini ºtiu sã legãseascã. Pentru cã nu potfi reperate vizual, în

cãutarea trufelor se uti-lizeazã de regulã câini,care le gãsesc cu ajutorulmirosului lor dezvoltat. Celmai mult, se folosesccâinii din rasa LagottoRomagnolo, singura

recunoscutã internaþionalca având abilitatea de agãsi trufe.

Un câine de acest gencostã mii de euro, aºa cãunii ºi-au luat ca ajutoarealte rase cu miros dez-

voltat, pe care i-au antre-nat în acest sens. Între„vânãtorii de trufe“ sunt ºicâþiva hunedoreni, care,chiar ºi fãrã ajutorul câini-lro specializaþi, au„mirosit” afacerea cu trufe.

T rufele albe suntaur curat

Pentru cãutãtorii detrufe, câºtigul este sub-stanþial, dar ºi munca estepe mãsurã. Trufarii demeserie nu sunt mulþi ºi secunosc între ei ºi, mai mult,existã o regulã nescrisã,prin care nici unul nu încalcã traseul celuilalt.

Deºi spun cã sunt sufi-ciente trufe pentru oricine,cãutãtorii þin secrete locurileunde cresc aceste ciuperciºi nu le divulgã nici mãcarapropiaþilor. Se deplaseazãoriunde în þarã, în funcþiede sezon, în pãdurile undeºtiu cã vor gãsi preþioaseleciuperci, care le asigurãexistenþa.

Dupã cum spununii cãutãtoride trufe, înpãdurile dinjudeþul

Hunedoara, sezonul lor seterminã în august, darmunca propriu-zisã se finalizeazã în decembrie ºi începe din nou în aprilie, anul viitor.

Unii cãutãtori de truferecunosc cã se poatecâºtiga foarte bine, dar astadepinde de noroc ºi desoiul descoperit.

Cele mai scumpe sunttrufele albe,extremde

rare, care se vând – con-form site-urilor de speciali-tate – la preþuri careoscileazã între 2.000 ºi4.000 de euro/ kilogram.Trufele obiºnuite se vând,în schimb cu câteva zeci

de euro. Foarte impor-tantã este piaþa de

desfacere, pentru cã,dupã recoltare, otrufã poate fi consumatã doar în primele trei-patru zile.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Din fete inocente,proaspete mãmici

O datã cu trecerea anilor fiecare genera-þie este tot mai emancipatã ºi tinerii

au alte idei faþã de cele preconcepute pe carele aveau pãrinþii sau bunicii pe vremuri.

Acest lucru este în cele mai multe cazuri foartebun. Fiecare tânãr trebuie sã aibã o proprie per-sonalitate ºi sã se poatã face afirmat aºa cum esteºi cum gândeºte el.

Însã, problema cea mai mare este faptul cã,emancipându-se aºa repede ºi dezvoltându-se multmai mult din punct de vedere fiziologic încã de la ovârstã fragedã, mulþi dintre tineri doresc sã experi-menteze lucruri noi pentru vârsta lor ne mai þinândcont de faptul cã sunt minori sau cã ºi-ar putearata viitorul din cauza asta. ªi aici facem referire înprimul rând la adolescentele care din dorinþa de a fiafirmate sau poate chiar pentru a se lãuda în cercullor de prietene fac lucruri care poate mai târziu leregreta dar care le afecteazã viaþa irecuperabil.

Multe dintre acestea aleg sã-ºi înceapã viaþa sexualã încã de la vârste fragede când poate lamulte dintre ele de abia s-a uscat cerneala pebuletin, dacã putem spune aºa. Este normal cã lavârsta adolescenþei apar schimbãri majore din punctde vedere fiziologic ºi poate cã dorinþa ºi tentaþiilesunt foarte mari, dar efectele pot fi catastrofale.

Putem vedea prin oraº foarte multe minore deacest fel care la o vârstã fargeda de cinsprezece anideja sunt însãrcinate sau mai rãu de atât deja au uncopil. Cele mai multe dintre acestea au cãzut pradãnaivitãþii sau dorinþei de afirmare ºi s-au trezit însituaþia de a nu mai putea face nimic din acestpunct de vedere. Doar atunci au realizat cã poatedintr-o prostie viaþa lor s-a schimbat radical, nu maipot merge la ºcoalã, nu mai pot ieºii cu prietenii ºialte activitãþi specifice vârstei.

Un mare semn de întrebare ni-l punem ºi doaraflând cã poate mulþi dintre aceºti copii care la rân-dul lor au copii, nu provin din familii dezorganizatesau cu o condiþie socialã sau intelectualã mai pre-carã, ci vin din familii bune unde au tot ce le tre-buie. Ne gândim totuºi oare acei pãrinþi care pestenoapte au devenit bunici, ce pãrere au sau ce edu-caþie au dat acestor tinere, de au putut sã ajungãpe aceste cãi greºite...

Pânã la urmã ajungem la concluzia cã fiecarecopil îl avem aºa cum îl creºtem ºi îl educam.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

V iaþa de cuplueste frumoasã

la început, plecândde la primelesemne ale uneirelaþii ºi pânã laînâlnirile de laînceput care se lasãcu “fluturi în stomac” de emoþii.

Aceste lucruri suntcele de care toþi neamintim cu mare drag,iar în decursul anilorpoate chiar facemglume pe seama aces-tora ºi cât de timizi ºinaivi eram.

Odatã cu trecereatimpului orice relaþiede lungã duratã trecela etapa urmãtoare ºianume când celedouã suflete sehotãrãsc sã-ºiuneasca destineleºi sã devinã ofamilie. Este celmai importantmoment pentruorice persoanã.Însã cel maigreu este sã poþipãstra aceastãfamilie.

Putem vedeabucuria ºi entuziasmultinerilor cãsãtoriþi încãdin ziua nunþii carepoate mulþi dintre einu au ºtiut pânã atuncice înseamnã sã-þi înte-meiezi o familie ºi nicicum sã faci sã þi ofamilie unitã.

Tot timpul greutãþiau fost ºi vor fi, celemai multe discuþii înviaþa de familiepornind de la nea-junsurile de zi

cu zi. Dar peste toateacestea nu se poatetrece decât în doi,fiecare trebuie sã tragãîn aceeaºi direcþie ºipentru un singur scop,familia.

Din pãcate în ulti-ma vreme din cauza atot mai mulþi factori,multe cupluri renunþala familile pe carepoate ºi le-au înte-meiat de foarte puþintimp. În cele maimulte

cazuri din lipsa banilorºi a comunicãrii se facgreºeli care de celemai multe ori duc ladivorþ.

Una din cea maides întâlnitã cauzã,poate ºi din punctul devedere cã la televizorne sunt prezentate totmai multe vedete carerecurg la varianta infi-delitãþii, ºi în viaþanoastrã de zi cu zi seîntâmpla acelaºi lucru.

Aspectele menþio-nate sunt valabile,

normal, pentru ambiiparteneri nu doar pen-tru bãrbaþi. Sunt dince în ce mai multedoamne care au o

viaþã bunã ºi liniºtitãacasã dar care preferãsã aibã ºi o relaþieextraconjugalã gândin-du-se cã pot avea

unele beneficii nu doarmateriale ci ºi opoartã pentru aavansa în carierã.Unele tinere soþii

chiar se gândesc cãeste un lucru la modãºi cã persoanã pe careo au acasã este bunãdar parcã totuºi nueste destul de “cool” ºiinteresantã faþã de aºaziºi bãieþaºi de bani cumaºini care toatã ziuacolinda oraºul încãutarea unei noicuceriri în palmares.

Normal cã nu tre-buie sã-i uitãm ºi pebãrbaþi care poate demulte ori cauta altcevadoar din plãcere, fãrãsã aibã poate un motivanume sã facã acestelucruri.

Trãim într-o lume încare principile moralenu mai existã ºi toatãlumea îºi doreºte ceimai bun doar pentruel, uitând de persoanãcare a fost alãturiatunci când a spusDA.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Drumul spreVoievodu va fi

reabilitatR egia Naþionalã a

Pãdurilor – ROM-SILVA, a demarat pro-cedurile pentru reabil-itarea drumului spreVoievodu.

Este vorba de un drumforestier care face legãturaîntre oraºul Petrila ºi zonadenumitã Voievodu.

Drumul este alcãtuit dindouã tronsoane. Tronsonul I,L = 0,78 km, din punctuliniþial pânã la ieºirea din satulTirici, preluat neoficial de

administraþia localã ca drumcomunal asfaltat, reabilitat ºiîntreþinut de aceasta, iar tron-sonul II, L = 9,72 km de laieºirea din satul Tirici pânã lapunctual final. Lucrãrile dereabilitare, cu excepþialucrãrilor accesorii ºi pentrusiguranþa circulaþiei, sedesfãºoarã pe tronsonul II.Valoarea estimativã a contrac-tului este de peste 2 milioanede RON.

În urmã cu un an, adminis-traþia localã de la Petrila aprimit de la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului suma de 130 demii de lei pentru reparaþia drumului ce face legãtura între Cimpa ºi Voievodu.

În cadrul proiectului se vor

face mai multe lucrãri decurãþare a ºanþurilor, asigu-rarea malurilor, desfundareatuburilor subtraversale ºi altelucrãri”, a declarat IliePãducel.

Administraþia localã de laPetrila a depus un memoriutehnic la Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului înurmã cu mai mult timp. Abiaîn aceastã sãptãmânã au primit finanþarea cerutã.

Astfel, aproximativ 10 kilo-metri de drum vor fi modern-izaþi de la Cimpa la Voievodu.Finanþarea a venit prinConsiliul Judeþean Hunedoara,instituþie în a cãrei adminis-trare se aflã drumurilejudeþene ºi comunale.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Viaþa de familie nãruitã de fiþe, fetefrumoase ºi maºini tari

Trufele, „diamantele negre” ale pãdurilor

Page 7: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Î ntr-o Românieîngenuncheatã de

crizã, sunt afacericare nu au fost afec-tate, ori criza le-aatins într-o prea micãmãsurã. Una dintreele este comerþul cutrufe, acele „dia-mante negre“, cummai sunt denumite,care cresc în pãmânt.

O mânã de oameni dinjudeþul Hunedoara a puspe picioare o afacere pros-perã, respectiv comerþul cutrufe. Sunt o categorieoarecum privilegiatã,aproape o castã, care ºtiesecretul trufelor, ce pot sãaducã milioane bune încont „vânãtorilor de trufe“.

Trufele sunt acele ciu-perci cu gust deosebit, aro-mat, care cresc în pãmântºi pe care puþini ºtiu sã legãseascã. Pentru cã nu potfi reperate vizual, în

cãutarea trufelor se uti-lizeazã de regulã câini,care le gãsesc cu ajutorulmirosului lor dezvoltat. Celmai mult, se folosesccâinii din rasa LagottoRomagnolo, singura

recunoscutã internaþionalca având abilitatea de agãsi trufe.

Un câine de acest gencostã mii de euro, aºa cãunii ºi-au luat ca ajutoarealte rase cu miros dez-

voltat, pe care i-au antre-nat în acest sens. Între„vânãtorii de trufe“ sunt ºicâþiva hunedoreni, care,chiar ºi fãrã ajutorul câini-lro specializaþi, au„mirosit” afacerea cu trufe.

T rufele albe suntaur curat

Pentru cãutãtorii detrufe, câºtigul este sub-stanþial, dar ºi munca estepe mãsurã. Trufarii demeserie nu sunt mulþi ºi secunosc între ei ºi, mai mult,existã o regulã nescrisã,prin care nici unul nu încalcã traseul celuilalt.

Deºi spun cã sunt sufi-ciente trufe pentru oricine,cãutãtorii þin secrete locurileunde cresc aceste ciuperciºi nu le divulgã nici mãcarapropiaþilor. Se deplaseazãoriunde în þarã, în funcþiede sezon, în pãdurile undeºtiu cã vor gãsi preþioaseleciuperci, care le asigurãexistenþa.

Dupã cum spununii cãutãtoride trufe, înpãdurile dinjudeþul

Hunedoara, sezonul lor seterminã în august, darmunca propriu-zisã se finalizeazã în decembrie ºi începe din nou în aprilie, anul viitor.

Unii cãutãtori de truferecunosc cã se poatecâºtiga foarte bine, dar astadepinde de noroc ºi desoiul descoperit.

Cele mai scumpe sunttrufele albe,extremde

rare, care se vând – con-form site-urilor de speciali-tate – la preþuri careoscileazã între 2.000 ºi4.000 de euro/ kilogram.Trufele obiºnuite se vând,în schimb cu câteva zeci

de euro. Foarte impor-tantã este piaþa de

desfacere, pentru cã,dupã recoltare, otrufã poate fi consumatã doar în primele trei-patru zile.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Din fete inocente,proaspete mãmici

O datã cu trecerea anilor fiecare genera-þie este tot mai emancipatã ºi tinerii

au alte idei faþã de cele preconcepute pe carele aveau pãrinþii sau bunicii pe vremuri.

Acest lucru este în cele mai multe cazuri foartebun. Fiecare tânãr trebuie sã aibã o proprie per-sonalitate ºi sã se poatã face afirmat aºa cum esteºi cum gândeºte el.

Însã, problema cea mai mare este faptul cã,emancipându-se aºa repede ºi dezvoltându-se multmai mult din punct de vedere fiziologic încã de la ovârstã fragedã, mulþi dintre tineri doresc sã experi-menteze lucruri noi pentru vârsta lor ne mai þinândcont de faptul cã sunt minori sau cã ºi-ar putearata viitorul din cauza asta. ªi aici facem referire înprimul rând la adolescentele care din dorinþa de a fiafirmate sau poate chiar pentru a se lãuda în cercullor de prietene fac lucruri care poate mai târziu leregreta dar care le afecteazã viaþa irecuperabil.

Multe dintre acestea aleg sã-ºi înceapã viaþa sexualã încã de la vârste fragede când poate lamulte dintre ele de abia s-a uscat cerneala pebuletin, dacã putem spune aºa. Este normal cã lavârsta adolescenþei apar schimbãri majore din punctde vedere fiziologic ºi poate cã dorinþa ºi tentaþiilesunt foarte mari, dar efectele pot fi catastrofale.

Putem vedea prin oraº foarte multe minore deacest fel care la o vârstã fargeda de cinsprezece anideja sunt însãrcinate sau mai rãu de atât deja au uncopil. Cele mai multe dintre acestea au cãzut pradãnaivitãþii sau dorinþei de afirmare ºi s-au trezit însituaþia de a nu mai putea face nimic din acestpunct de vedere. Doar atunci au realizat cã poatedintr-o prostie viaþa lor s-a schimbat radical, nu maipot merge la ºcoalã, nu mai pot ieºii cu prietenii ºialte activitãþi specifice vârstei.

Un mare semn de întrebare ni-l punem ºi doaraflând cã poate mulþi dintre aceºti copii care la rân-dul lor au copii, nu provin din familii dezorganizatesau cu o condiþie socialã sau intelectualã mai pre-carã, ci vin din familii bune unde au tot ce le tre-buie. Ne gândim totuºi oare acei pãrinþi care pestenoapte au devenit bunici, ce pãrere au sau ce edu-caþie au dat acestor tinere, de au putut sã ajungãpe aceste cãi greºite...

Pânã la urmã ajungem la concluzia cã fiecarecopil îl avem aºa cum îl creºtem ºi îl educam.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

V iaþa de cuplueste frumoasã

la început, plecândde la primelesemne ale uneirelaþii ºi pânã laînâlnirile de laînceput care se lasãcu “fluturi în stomac” de emoþii.

Aceste lucruri suntcele de care toþi neamintim cu mare drag,iar în decursul anilorpoate chiar facemglume pe seama aces-tora ºi cât de timizi ºinaivi eram.

Odatã cu trecereatimpului orice relaþiede lungã duratã trecela etapa urmãtoare ºianume când celedouã suflete sehotãrãsc sã-ºiuneasca destineleºi sã devinã ofamilie. Este celmai importantmoment pentruorice persoanã.Însã cel maigreu este sã poþipãstra aceastãfamilie.

Putem vedeabucuria ºi entuziasmultinerilor cãsãtoriþi încãdin ziua nunþii carepoate mulþi dintre einu au ºtiut pânã atuncice înseamnã sã-þi înte-meiezi o familie ºi nicicum sã faci sã þi ofamilie unitã.

Tot timpul greutãþiau fost ºi vor fi, celemai multe discuþii înviaþa de familiepornind de la nea-junsurile de zi

cu zi. Dar peste toateacestea nu se poatetrece decât în doi,fiecare trebuie sã tragãîn aceeaºi direcþie ºipentru un singur scop,familia.

Din pãcate în ulti-ma vreme din cauza atot mai mulþi factori,multe cupluri renunþala familile pe carepoate ºi le-au înte-meiat de foarte puþintimp. În cele maimulte

cazuri din lipsa banilorºi a comunicãrii se facgreºeli care de celemai multe ori duc ladivorþ.

Una din cea maides întâlnitã cauzã,poate ºi din punctul devedere cã la televizorne sunt prezentate totmai multe vedete carerecurg la varianta infi-delitãþii, ºi în viaþanoastrã de zi cu zi seîntâmpla acelaºi lucru.

Aspectele menþio-nate sunt valabile,

normal, pentru ambiiparteneri nu doar pen-tru bãrbaþi. Sunt dince în ce mai multedoamne care au o

viaþã bunã ºi liniºtitãacasã dar care preferãsã aibã ºi o relaþieextraconjugalã gândin-du-se cã pot avea

unele beneficii nu doarmateriale ci ºi opoartã pentru aavansa în carierã.Unele tinere soþii

chiar se gândesc cãeste un lucru la modãºi cã persoanã pe careo au acasã este bunãdar parcã totuºi nueste destul de “cool” ºiinteresantã faþã de aºaziºi bãieþaºi de bani cumaºini care toatã ziuacolinda oraºul încãutarea unei noicuceriri în palmares.

Normal cã nu tre-buie sã-i uitãm ºi pebãrbaþi care poate demulte ori cauta altcevadoar din plãcere, fãrãsã aibã poate un motivanume sã facã acestelucruri.

Trãim într-o lume încare principile moralenu mai existã ºi toatãlumea îºi doreºte ceimai bun doar pentruel, uitând de persoanãcare a fost alãturiatunci când a spusDA.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Drumul spreVoievodu va fi

reabilitatR egia Naþionalã a

Pãdurilor – ROM-SILVA, a demarat pro-cedurile pentru reabil-itarea drumului spreVoievodu.

Este vorba de un drumforestier care face legãturaîntre oraºul Petrila ºi zonadenumitã Voievodu.

Drumul este alcãtuit dindouã tronsoane. Tronsonul I,L = 0,78 km, din punctuliniþial pânã la ieºirea din satulTirici, preluat neoficial de

administraþia localã ca drumcomunal asfaltat, reabilitat ºiîntreþinut de aceasta, iar tron-sonul II, L = 9,72 km de laieºirea din satul Tirici pânã lapunctual final. Lucrãrile dereabilitare, cu excepþialucrãrilor accesorii ºi pentrusiguranþa circulaþiei, sedesfãºoarã pe tronsonul II.Valoarea estimativã a contrac-tului este de peste 2 milioanede RON.

În urmã cu un an, adminis-traþia localã de la Petrila aprimit de la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului suma de 130 demii de lei pentru reparaþia drumului ce face legãtura între Cimpa ºi Voievodu.

În cadrul proiectului se vor

face mai multe lucrãri decurãþare a ºanþurilor, asigu-rarea malurilor, desfundareatuburilor subtraversale ºi altelucrãri”, a declarat IliePãducel.

Administraþia localã de laPetrila a depus un memoriutehnic la Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului înurmã cu mai mult timp. Abiaîn aceastã sãptãmânã au primit finanþarea cerutã.

Astfel, aproximativ 10 kilo-metri de drum vor fi modern-izaþi de la Cimpa la Voievodu.Finanþarea a venit prinConsiliul Judeþean Hunedoara,instituþie în a cãrei adminis-trare se aflã drumurilejudeþene ºi comunale.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Viaþa de familie nãruitã de fiþe, fetefrumoase ºi maºini tari

Trufele, „diamantele negre” ale pãdurilor

Page 8: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

P P-DD-istulHaralmbie

Vochiþoiu a mai defi-lat ºi în trecut cuproiecte ºi propuneripopuliste, iar acumnu mai este o sur-prizã pentru nimenicând spune cã aValea Jiului poate ficentrul universului.

Proiectul sãu de ieftinirea apei este unul lãudabildacã ar fi dus pânã lacapãt. În varã când a cerutºi votul locuitorilor VãiiJiului pentru a ajungepreºedinte la ConsiliulJudeþean Hunedoara, PP-DD-istul Vochiþoiu apromis cã se va þine cudinþii de toþi cei care suntîn mãsurã sã ne ieftineascãapa.

Nu s-a întâmplat acestlucru ºi acum ne promite oieftinire ºi mai mare. Chiarne cere sã semnãm „adezi-unea” adicã o petiþie princare vrem apã ieftinã cu25 la sutã. În schimb necere votul pentru a ajungesenator de Valea Jiului,chiar dacã nu-ºicondiþioneazã promisiuneade acest aspect. Dar iatãcã Vochiþoiu nu este laprima promisiune neono-ratã, fapt care ne face pemulþi dintre noi, alegãtorisimpli, sã ne gândim dedouã ori dacã sã avem saunu încredere într-un politi-cian provenit dintr-un par-tid cu mult iz populist.

A nul 2007

PSD Petroºani împre-unã cu pensionarii dinlocalitate au întocmit unproiect de hotãrâre princare familiile cu veniturisub salariul mediu brut peeconomie sã fie scutiteparþial sau total de la plataimpozitului pe clãdire ºiteren.

Proiectul era supus dez-baterii Consiliului local

Petroºani, iar dacã primeagirul aleºilor, urma sã-ºifacã efectele din 1 ianuarie2008.

Liderii PSD, adicãnimeni altul decâtHaralambie Vochiþoiu,spuneau cã au fost man-dataþi de peste 6000 depensionari ºi oamenisãraci din municipiulPetroºani, sã elaboreze unproiect prin care familiilecu venituri reduse sã fiescutite parþial sau total de

la plata taxelor locale,þinând cont de faptul cãbugetul oraºului seridica la circa 50milioane de lei,iar scutireaacestei categoriisocialenu-l vadestabi-liza. „Deacestproiect arurma sã

beneficieze circa 5000 depersoane, iar suma cu carese reduce bugetul local s-arridica la aproximativ 600de mii de lei. La un bugetanual de 50-60 de milioane de lei, cum aremunicipiul Petroºani, scutirea nu va avea efecte,dar pentru categoriilesociale defavorizateînseamnã mult. Un milionde lei vechi în plus pentruun pensionar care îºi cheltuieºte toþi banii pemedicamente, se cunoaºteimediat”, declara actualulPP-DD-ist, pe atunci liderul PSD Petroºani.Totodatã ºi familiile careerau în asistenþã socialãsau în ºomaj nu maiplãteau impozit pe imobilulîn care locuiau. Ce s-aîntâmplat? Exact nimic,Vochiþoiu a aruncat “petar-da” ºi apoi a fugit. În urmãau rãmas speranþelenãruite ale ceor 6000 deoameni nevoiaºi cu care selãuda liderul de atunci alPSD, actualul candidatHaralambie Vochiþoiu.

GabrielaGabrielaRIZEARIZEA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 2012 Acctualitate 98 Actualitate

În virtutea dreptului lareplica, rog sã publicaþi poziþia consilierilor localiPSD Petroºani faþã de afir-maþiile primarului TiberiuIacob Ridzi, redate în arti-colul apãrut în data de 7noiembrie 2012, înCronica Vãii Jiului, cu titlul”Scandal pe salubritateaPetroºaniului”.

P entru a-ºiajuta soþia,

primarul Ridziacuzã PrimãriaSlatina cã emiteacte false

Primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi,lucreazã pentru soþia saaducând acuzaþii contra-candidatului acesteia, IoanRus, care este consilierlocal, cã a prezentat actefalse emise de PrimãriaSlatina pentru a induce îneroare consilierii de laPetroºani în vederea con-cesionãrii serviciului desalubritate. Atacul vine înprecampanie, mult dupãadoptarea hotãrârii cupricina, în formula doritã

de primar. Concesionarea serviciu-

lui de salubritate amunicipiului Petroºani afost subiect de dezbatereîn ºedinþele ConsiliuluiLocal avându-se în vederecã proiectul de hotãrâreiniþiat de primarul TiberiuIacob Ridzi, stabilea uncontract pe 10 ani, cu oredevenþã 1,5% pe an dincifra de afaceri.

Consilierii PSD au pusîntrebãri, au fãcut prop-uneri, dând exemple com-parative din alte localitãþiîn ideea ca acest serviciusã aducã beneficii comu-nitãþii de la Petroºani.Rezultatul a fost cã IoanRus, consilier local ºi con-tracandidat al MonicãiIacob Ridzi, a fost acuzatîntr-o conferinþã de presãcã a prezentat acte falseîn dezbaterea proiectuluipentru a induce în eroareConsiliului LocalPetroºani. Este vorba deun studiu de oportunitateal Primãriei Slatina. Doarcã primarul Ridzi atacãdupã ce hotãrârea în

cauzã a fost adoptatã deconsilierii de la Petroºani,cu scop clar de a-ºi ajutasoþia PPDDistã – MonicaIacob Ridzi – în cursa pentru deputãþie, Ioan Rusfiind principalul sãu contracadidat.

”Documentul prezentatde mine este real, original.Primarul Tiberiu IacobRidzi probabil cã a fãcutaceste declaraþii acum,pentru a ataca contracan-didatul soþiei sale pecolegiul acesta. Spun asta,pentru cã în ºedinþaConsiliului Local a fost odezbatere, cu date com-parative, pentru a vedeace este mai bine pentruPetroºani, ceea ce estenormal într-o ºedinþã cuasemenea mizã. În ºedintarespectivã am prezentatun studiu de oportinate dela Slatina în care rede-venþa era de 2,3 milioanede euro. Era un studiucare a premers hotãrâreaConsiliului nr. 57/2007de la Slatina. Sigur cãhotãrârea acelui Consiliu afost adoptatã de 2,4 mil-

ioane euro pe întreg con-tractul, ceea ce este multmai avantajos decât ceeace propunea Tiberiu IacobRidzi – redevenþã de 1,5%pe an din cifra de afaceri,pe 10 ani. Adicã Slatinaîncaseazã 408.000 europe an ºi 2,4 milioane europe 5 ani ºi nu atât depuþin ca la Petroºani - de30.000 de euro pe an. Nuînþeleg de ce este aºa desupãrat primarul atuncicând consilierii vor caPrimãria sã câºtige bani.Am cerut doar ca rede-venþa sã fie de 5% dincifra de afaceri ºi nu1,5%, iar contractul sã fiepe 5 ani ºi nu pe 10, darcu posibilitatea de prelun-gire dacã firma respectivãse dovedeºte a fi serioasã.Domnul Claudiu Cornea,consilier PDL, care a prinsceva din acel studiu, pesteumãr, nu a ºi-a informatcorect primarul dinneºtiinþã sau din reaintenþie. Putea sã-l cearã,nu era nici o problemã.De fapt existã înregistrãrileºedinþei, sau procesul ver-

bal. Este clar cã luiTiberiu Iacob Ridzi are cascop sã ajute prin atacuripe Minica Iacob Ridzi,pentru cã iese la atac dupãce hotãrârea de consiliu dela Petroºani a fost adop-tatã” – a declarat IoanRus, consilier local PSD,candidat la CameraDeputaþilor pe colegiulValea Jiului-Est.

”Am discutat acestproiect de hotãrâre în maimulte rânduri, pentru cãeste o hotãrâre importantãpentru Petroºani. Ioan Rusa prezentat un studiu deoportunitate ca la carte, cufiecare metru pãtrat allocalitãþii pe care trebuielucrat. În acel studiu erauprinse ºi zonele verzi, dela plantarea de flori ºiarbuºti pânã la extindereaacestor zone verzi.Redevenþa rezultatã dinacel studiu era de 2,3 mil-ioane euro pe an, din caresalubrizarea era 108.000euro pe an. În aceaºedinþã domnul Cornea astat lângã mine ºi a citit ce

a vrut ºi a trans-mis ce a crezut.Nu s-a afirmat oclipã cã estevorba de uncontract. În pluseste posibil caaceastã hotãrâresã nu fie validatãpentru cãPrimãriaPetroºani areutilaje achiziþion-ate pe fondurieuropene, ceeace ar însemna cã nu a fostgânditã serios. De faptexistã, probabil, înregis-trarea ºedinþei ºi procesulverbal. De ce face TiberiuIacob Ridzi acest lucru?Este posibil ca dumnealuisã lucreze pentru soþia saMonica, contracandidatullui Rus pe acest colegiu”-Costel Postolache, consili-er local PSD.

”Din ce spune domnulprimar, Primãria Slatinaemite documente false!Ceea ce a prezentat PSD,respectiv Ioan Rus, în aceaºedinþã, a fost un studiu de

oportunitate din anul2006, dupã care consilieriide la Slatina, în 2007, auadoptat o hotãrâre –57/2007 – ºi un contractde salubrizare foarte avan-tajos ºi benefic pentru ei.La Petroºani, am dorit odezbatere constructivã, în beneficiul municipiului. Nu putem ridica mâna fãrãsã ne implicãm, sã anal-izãm, sã discutãm… ªidumnealor au prezentatcâteva contracte care lesusþineau ideea, doar cãnouã ni s-au pãrutpãguboase pentru comunitãþile respective ºi

majoritate erau ale PDL. Noi avem documenteleprezentate ºi cine doreºtecunoascã realitatea poatesã le consulte, cu verificarela primãria Slatina” – aprecizat Leodor Sipeþan,consilier local.

Atacul vine ºi dupã ce,la Petroºani, s-a ”spart”obiceiul de a adoptahotãrâri importante înregim de urgenþã, pegenunchi, în detrimentulcomunitãþii din Petroºani.

Ileana Firþulescu,Birou comunicare

USL Petroºani

Replicã la ”Scandal pe salubritatea Petroºaniului”

D epunerea candidaturilor

pentru alegerile parlamentare s-aîncheiat. 5 formaþiuni politiceºi-au desemnat candi-daþii care vor intra,începând de vineri, în campania electoralã.

La Prefectura judeþuluiHunedoara s-au depusmiercuri ultimele candida-turi pentru alegerile parla-mentare care vor avea locîn data de 9 decembrie. Înurmãtoarea perioadã seva trece ºi la tipãrireabuletinelor de vot.

«Pânã astãzi (n.r. mier-curi) s-au depus toate can-didaturile care au rãmasdefinitive chiar dacã aufost douã contestaþii. Înaceastã perioadã urmeazãsã închei contractul pentrutipãrirea buletinelor devot, iar în perioada urmã-toare urmeazã ca BiroulElectoral Judeþean sã secompleteze ºi cureprezentanþii partidelor,urmând ca sã verifice can-didaþii care se înscriu pebuletinele de vot ca sãputem da drumul latipãrire. De maine de la

ora 24 începe campaniaelectoralã”, a declaratSorin Vasilescu, prefectuljudeþului Hunedoara.

Tot astãzi, reprezen-tanþii MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelorau trimis o înºtiinþarecãtre prefecturile din þarãprin care se regle-menteazã oferirea de«cadouri electorale»

“Am avut azi o videoconferinþã cu MinistrulAdministraþiei ºi Internelor

în care ni s-a precizat cepot oferii candidaþii încampania electoralã ºianume acele obiecte promoþionale ºi ceea cenu pot, bãuturi, alimente,þigãri.

Avem un plan împre-unã cu MAI pentru aputea asigura paza ºiordinea publicã astfelîncât alegerile sã sedesfãºoare în bunecondiþii iar Prefectura s-aaprovizionat cu tot ce este

necesar pentru a sedesfãºura în condiþii normale.

Pe baza identificãriiacele persoane vor fideferite organelor compe-tente pentru verificãri, sãvadã în ce mãsurã s-aîncãlcat legea. Dacã evorba de infracþiune se vaîntocmi dosar penal careva fi trimis cãtre parchetpentr cercetãri”, a maiprecizat sursa citatã.

Începând de vineri,candidaþii pentru CameraDeputaþilor ºi SenatulRomâniei vor intra, oficial, în campanie electoralã. Aceasta se va încheia în dimineaþazilei de 8 decembrie.Hunedorenii îºi vor puteaexercita dreptul de alegãtor în peste 500 desecþii de votare.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

ªomeri maimulþi în

HunedoaraM ai mulþi ºomeri trãiesc

lunãde lunã înHunedoara. Statisticile vorbescdespre o creºtere a ratei ºomaju-lui în acest judeþ, dar ºi desprenoi disponibilizãri de personal.

Faþã de luna septembrie a acestuian, rata ºomajului în judeþulHunedoara a

crescut cu 0,29 puncte procen-tuale, atingând la sfârºitul luniioctombrie nivelul de 5,70 %. Totuºi,raportându-ne la rata ºomajului înre-gistratã la finele lunii octombrie din2011, existã totuºi o scãdere cu 0,09%. Reprezentanþii AJOFM în evidenþele Agenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de MuncãHunedoara au fost înregistraþi 2.792de ºomeri, dintre care 578 provin din

disponibilizãri curente de personal.„La finele lunii trecute, numãrul totalal ºomerilor din judeþul Hunedoaraera de 10.685, din care 5.365ºomeri indemnizaþi ºi 5.320 ºomerineindemnizaþi. Din numãrul total de5.320 ºomeri neindemnizaþi, la unnumãr de 2.911 de persoane s-aueliberat adeverinþe, fiind beneficiaride prevederile Legii nr. 416/2001,privind venitul minim garantat. Dintotalul ºomerilor hunedoreni, femeilesunt în numãr de 5.373”, se aratãîntr-un comunicat remispresei de conducerea AJOFM Hunedoara.

Cei mai mulþi ºomeri sunt înHunedoara, unde peste 1.400 deoameni nu au un loc de muncã, întimp ce la Deva sunt peste 1.300, iarla Petroºani 1.200. În acelaºi timp,în octombrie, din evidenþele AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã au ieºit un numãr de 2.236de persoane, iar alte 1.418 persoaneau reuºit sã se încadreze în muncã,din care 435 persoane pe duratãdeterminatã, iar 983 persoane, peduratã nedeterminatã.

Mitrache Mitrache DIANADIANA

Poate cã în perioada de varã sau primãvaraeste ceva mai uºor în agãsi un loc de muncã pentru cã ºi vremea estede aºa naturã ºi permitelucrul în construcþii ºi agriculturã, dar odatã cuvenirea sezonului recetoate aceste activitãþi sereduc drastic ºi mulþi dintre angajatori preferasã trimitã oamenii înºomaj din lipsã contrantelor pentru acesteservicii.

Spre deosebire de aniianteriori când se puteagãsi uºor un loc de muncãîn strãinãtate în construcþiisau agricultura chiar ºi înafara sezonului, în ultimavreme din cauza crizei cea afectat toatã Europaaceste locuri de muncãsunt un lux pentruoamenii de la noi.

Pentru aceºti oamenisingurele speranþe vin dinpartea celor de la forþelede muncã, dar ºi aºa suntfoarte puþine firme caremai cauta sã angajezeoameni în acesataperioadã a anului.

Singurele venituri pen-tru aceºti oropsiþi care aurãmas fãrã loc de muncãrãmân ajutoarele socialedin care trãiesc, alocaþiilecopiilor pe care îi au ºi alimentele pe care la operioadã de timp leprimesc din parteaprimãriei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Iarna aduce tot maipuþine locuri de muncãÎ n apropierea sezonului de iarnã când marea

majoritate a populaþiei pe gândeºte la sãrbãto-rile de iarnã ºi la mini vacanþã de revelion, suntfoarte multe alte persoane care se gândesc cu tris-teþe cã nu vor avea ce sã punã pe masã din cauzãcã nu au un loc de muncã, fie cã posturile în carelucrau au fost desfiintate, fie cã au fost daþi afarã. De ce nu pot sã-l cred

pe Haralambie VochiþoiuA început numãrãtoarea inversã

Page 9: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

P P-DD-istulHaralmbie

Vochiþoiu a mai defi-lat ºi în trecut cuproiecte ºi propuneripopuliste, iar acumnu mai este o sur-prizã pentru nimenicând spune cã aValea Jiului poate ficentrul universului.

Proiectul sãu de ieftinirea apei este unul lãudabildacã ar fi dus pânã lacapãt. În varã când a cerutºi votul locuitorilor VãiiJiului pentru a ajungepreºedinte la ConsiliulJudeþean Hunedoara, PP-DD-istul Vochiþoiu apromis cã se va þine cudinþii de toþi cei care suntîn mãsurã sã ne ieftineascãapa.

Nu s-a întâmplat acestlucru ºi acum ne promite oieftinire ºi mai mare. Chiarne cere sã semnãm „adezi-unea” adicã o petiþie princare vrem apã ieftinã cu25 la sutã. În schimb necere votul pentru a ajungesenator de Valea Jiului,chiar dacã nu-ºicondiþioneazã promisiuneade acest aspect. Dar iatãcã Vochiþoiu nu este laprima promisiune neono-ratã, fapt care ne face pemulþi dintre noi, alegãtorisimpli, sã ne gândim dedouã ori dacã sã avem saunu încredere într-un politi-cian provenit dintr-un par-tid cu mult iz populist.

A nul 2007

PSD Petroºani împre-unã cu pensionarii dinlocalitate au întocmit unproiect de hotãrâre princare familiile cu veniturisub salariul mediu brut peeconomie sã fie scutiteparþial sau total de la plataimpozitului pe clãdire ºiteren.

Proiectul era supus dez-baterii Consiliului local

Petroºani, iar dacã primeagirul aleºilor, urma sã-ºifacã efectele din 1 ianuarie2008.

Liderii PSD, adicãnimeni altul decâtHaralambie Vochiþoiu,spuneau cã au fost man-dataþi de peste 6000 depensionari ºi oamenisãraci din municipiulPetroºani, sã elaboreze unproiect prin care familiilecu venituri reduse sã fiescutite parþial sau total de

la plata taxelor locale,þinând cont de faptul cãbugetul oraºului seridica la circa 50milioane de lei,iar scutireaacestei categoriisocialenu-l vadestabi-liza. „Deacestproiect arurma sã

beneficieze circa 5000 depersoane, iar suma cu carese reduce bugetul local s-arridica la aproximativ 600de mii de lei. La un bugetanual de 50-60 de milioane de lei, cum aremunicipiul Petroºani, scutirea nu va avea efecte,dar pentru categoriilesociale defavorizateînseamnã mult. Un milionde lei vechi în plus pentruun pensionar care îºi cheltuieºte toþi banii pemedicamente, se cunoaºteimediat”, declara actualulPP-DD-ist, pe atunci liderul PSD Petroºani.Totodatã ºi familiile careerau în asistenþã socialãsau în ºomaj nu maiplãteau impozit pe imobilulîn care locuiau. Ce s-aîntâmplat? Exact nimic,Vochiþoiu a aruncat “petar-da” ºi apoi a fugit. În urmãau rãmas speranþelenãruite ale ceor 6000 deoameni nevoiaºi cu care selãuda liderul de atunci alPSD, actualul candidatHaralambie Vochiþoiu.

GabrielaGabrielaRIZEARIZEA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 2012 Acctualitate 98 Actualitate

În virtutea dreptului lareplica, rog sã publicaþi poziþia consilierilor localiPSD Petroºani faþã de afir-maþiile primarului TiberiuIacob Ridzi, redate în arti-colul apãrut în data de 7noiembrie 2012, înCronica Vãii Jiului, cu titlul”Scandal pe salubritateaPetroºaniului”.

P entru a-ºiajuta soþia,

primarul Ridziacuzã PrimãriaSlatina cã emiteacte false

Primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi,lucreazã pentru soþia saaducând acuzaþii contra-candidatului acesteia, IoanRus, care este consilierlocal, cã a prezentat actefalse emise de PrimãriaSlatina pentru a induce îneroare consilierii de laPetroºani în vederea con-cesionãrii serviciului desalubritate. Atacul vine înprecampanie, mult dupãadoptarea hotãrârii cupricina, în formula doritã

de primar. Concesionarea serviciu-

lui de salubritate amunicipiului Petroºani afost subiect de dezbatereîn ºedinþele ConsiliuluiLocal avându-se în vederecã proiectul de hotãrâreiniþiat de primarul TiberiuIacob Ridzi, stabilea uncontract pe 10 ani, cu oredevenþã 1,5% pe an dincifra de afaceri.

Consilierii PSD au pusîntrebãri, au fãcut prop-uneri, dând exemple com-parative din alte localitãþiîn ideea ca acest serviciusã aducã beneficii comu-nitãþii de la Petroºani.Rezultatul a fost cã IoanRus, consilier local ºi con-tracandidat al MonicãiIacob Ridzi, a fost acuzatîntr-o conferinþã de presãcã a prezentat acte falseîn dezbaterea proiectuluipentru a induce în eroareConsiliului LocalPetroºani. Este vorba deun studiu de oportunitateal Primãriei Slatina. Doarcã primarul Ridzi atacãdupã ce hotãrârea în

cauzã a fost adoptatã deconsilierii de la Petroºani,cu scop clar de a-ºi ajutasoþia PPDDistã – MonicaIacob Ridzi – în cursa pentru deputãþie, Ioan Rusfiind principalul sãu contracadidat.

”Documentul prezentatde mine este real, original.Primarul Tiberiu IacobRidzi probabil cã a fãcutaceste declaraþii acum,pentru a ataca contracan-didatul soþiei sale pecolegiul acesta. Spun asta,pentru cã în ºedinþaConsiliului Local a fost odezbatere, cu date com-parative, pentru a vedeace este mai bine pentruPetroºani, ceea ce estenormal într-o ºedinþã cuasemenea mizã. În ºedintarespectivã am prezentatun studiu de oportinate dela Slatina în care rede-venþa era de 2,3 milioanede euro. Era un studiucare a premers hotãrâreaConsiliului nr. 57/2007de la Slatina. Sigur cãhotãrârea acelui Consiliu afost adoptatã de 2,4 mil-

ioane euro pe întreg con-tractul, ceea ce este multmai avantajos decât ceeace propunea Tiberiu IacobRidzi – redevenþã de 1,5%pe an din cifra de afaceri,pe 10 ani. Adicã Slatinaîncaseazã 408.000 europe an ºi 2,4 milioane europe 5 ani ºi nu atât depuþin ca la Petroºani - de30.000 de euro pe an. Nuînþeleg de ce este aºa desupãrat primarul atuncicând consilierii vor caPrimãria sã câºtige bani.Am cerut doar ca rede-venþa sã fie de 5% dincifra de afaceri ºi nu1,5%, iar contractul sã fiepe 5 ani ºi nu pe 10, darcu posibilitatea de prelun-gire dacã firma respectivãse dovedeºte a fi serioasã.Domnul Claudiu Cornea,consilier PDL, care a prinsceva din acel studiu, pesteumãr, nu a ºi-a informatcorect primarul dinneºtiinþã sau din reaintenþie. Putea sã-l cearã,nu era nici o problemã.De fapt existã înregistrãrileºedinþei, sau procesul ver-

bal. Este clar cã luiTiberiu Iacob Ridzi are cascop sã ajute prin atacuripe Minica Iacob Ridzi,pentru cã iese la atac dupãce hotãrârea de consiliu dela Petroºani a fost adop-tatã” – a declarat IoanRus, consilier local PSD,candidat la CameraDeputaþilor pe colegiulValea Jiului-Est.

”Am discutat acestproiect de hotãrâre în maimulte rânduri, pentru cãeste o hotãrâre importantãpentru Petroºani. Ioan Rusa prezentat un studiu deoportunitate ca la carte, cufiecare metru pãtrat allocalitãþii pe care trebuielucrat. În acel studiu erauprinse ºi zonele verzi, dela plantarea de flori ºiarbuºti pânã la extindereaacestor zone verzi.Redevenþa rezultatã dinacel studiu era de 2,3 mil-ioane euro pe an, din caresalubrizarea era 108.000euro pe an. În aceaºedinþã domnul Cornea astat lângã mine ºi a citit ce

a vrut ºi a trans-mis ce a crezut.Nu s-a afirmat oclipã cã estevorba de uncontract. În pluseste posibil caaceastã hotãrâresã nu fie validatãpentru cãPrimãriaPetroºani areutilaje achiziþion-ate pe fondurieuropene, ceeace ar însemna cã nu a fostgânditã serios. De faptexistã, probabil, înregis-trarea ºedinþei ºi procesulverbal. De ce face TiberiuIacob Ridzi acest lucru?Este posibil ca dumnealuisã lucreze pentru soþia saMonica, contracandidatullui Rus pe acest colegiu”-Costel Postolache, consili-er local PSD.

”Din ce spune domnulprimar, Primãria Slatinaemite documente false!Ceea ce a prezentat PSD,respectiv Ioan Rus, în aceaºedinþã, a fost un studiu de

oportunitate din anul2006, dupã care consilieriide la Slatina, în 2007, auadoptat o hotãrâre –57/2007 – ºi un contractde salubrizare foarte avan-tajos ºi benefic pentru ei.La Petroºani, am dorit odezbatere constructivã, în beneficiul municipiului. Nu putem ridica mâna fãrãsã ne implicãm, sã anal-izãm, sã discutãm… ªidumnealor au prezentatcâteva contracte care lesusþineau ideea, doar cãnouã ni s-au pãrutpãguboase pentru comunitãþile respective ºi

majoritate erau ale PDL. Noi avem documenteleprezentate ºi cine doreºtecunoascã realitatea poatesã le consulte, cu verificarela primãria Slatina” – aprecizat Leodor Sipeþan,consilier local.

Atacul vine ºi dupã ce,la Petroºani, s-a ”spart”obiceiul de a adoptahotãrâri importante înregim de urgenþã, pegenunchi, în detrimentulcomunitãþii din Petroºani.

Ileana Firþulescu,Birou comunicare

USL Petroºani

Replicã la ”Scandal pe salubritatea Petroºaniului”

D epunerea candidaturilor

pentru alegerile parlamentare s-aîncheiat. 5 formaþiuni politiceºi-au desemnat candi-daþii care vor intra,începând de vineri, în campania electoralã.

La Prefectura judeþuluiHunedoara s-au depusmiercuri ultimele candida-turi pentru alegerile parla-mentare care vor avea locîn data de 9 decembrie. Înurmãtoarea perioadã seva trece ºi la tipãrireabuletinelor de vot.

«Pânã astãzi (n.r. mier-curi) s-au depus toate can-didaturile care au rãmasdefinitive chiar dacã aufost douã contestaþii. Înaceastã perioadã urmeazãsã închei contractul pentrutipãrirea buletinelor devot, iar în perioada urmã-toare urmeazã ca BiroulElectoral Judeþean sã secompleteze ºi cureprezentanþii partidelor,urmând ca sã verifice can-didaþii care se înscriu pebuletinele de vot ca sãputem da drumul latipãrire. De maine de la

ora 24 începe campaniaelectoralã”, a declaratSorin Vasilescu, prefectuljudeþului Hunedoara.

Tot astãzi, reprezen-tanþii MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelorau trimis o înºtiinþarecãtre prefecturile din þarãprin care se regle-menteazã oferirea de«cadouri electorale»

“Am avut azi o videoconferinþã cu MinistrulAdministraþiei ºi Internelor

în care ni s-a precizat cepot oferii candidaþii încampania electoralã ºianume acele obiecte promoþionale ºi ceea cenu pot, bãuturi, alimente,þigãri.

Avem un plan împre-unã cu MAI pentru aputea asigura paza ºiordinea publicã astfelîncât alegerile sã sedesfãºoare în bunecondiþii iar Prefectura s-aaprovizionat cu tot ce este

necesar pentru a sedesfãºura în condiþii normale.

Pe baza identificãriiacele persoane vor fideferite organelor compe-tente pentru verificãri, sãvadã în ce mãsurã s-aîncãlcat legea. Dacã evorba de infracþiune se vaîntocmi dosar penal careva fi trimis cãtre parchetpentr cercetãri”, a maiprecizat sursa citatã.

Începând de vineri,candidaþii pentru CameraDeputaþilor ºi SenatulRomâniei vor intra, oficial, în campanie electoralã. Aceasta se va încheia în dimineaþazilei de 8 decembrie.Hunedorenii îºi vor puteaexercita dreptul de alegãtor în peste 500 desecþii de votare.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

ªomeri maimulþi în

HunedoaraM ai mulþi ºomeri trãiesc

lunãde lunã înHunedoara. Statisticile vorbescdespre o creºtere a ratei ºomaju-lui în acest judeþ, dar ºi desprenoi disponibilizãri de personal.

Faþã de luna septembrie a acestuian, rata ºomajului în judeþulHunedoara a

crescut cu 0,29 puncte procen-tuale, atingând la sfârºitul luniioctombrie nivelul de 5,70 %. Totuºi,raportându-ne la rata ºomajului înre-gistratã la finele lunii octombrie din2011, existã totuºi o scãdere cu 0,09%. Reprezentanþii AJOFM în evidenþele Agenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de MuncãHunedoara au fost înregistraþi 2.792de ºomeri, dintre care 578 provin din

disponibilizãri curente de personal.„La finele lunii trecute, numãrul totalal ºomerilor din judeþul Hunedoaraera de 10.685, din care 5.365ºomeri indemnizaþi ºi 5.320 ºomerineindemnizaþi. Din numãrul total de5.320 ºomeri neindemnizaþi, la unnumãr de 2.911 de persoane s-aueliberat adeverinþe, fiind beneficiaride prevederile Legii nr. 416/2001,privind venitul minim garantat. Dintotalul ºomerilor hunedoreni, femeilesunt în numãr de 5.373”, se aratãîntr-un comunicat remispresei de conducerea AJOFM Hunedoara.

Cei mai mulþi ºomeri sunt înHunedoara, unde peste 1.400 deoameni nu au un loc de muncã, întimp ce la Deva sunt peste 1.300, iarla Petroºani 1.200. În acelaºi timp,în octombrie, din evidenþele AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei deMuncã au ieºit un numãr de 2.236de persoane, iar alte 1.418 persoaneau reuºit sã se încadreze în muncã,din care 435 persoane pe duratãdeterminatã, iar 983 persoane, peduratã nedeterminatã.

Mitrache Mitrache DIANADIANA

Poate cã în perioada de varã sau primãvaraeste ceva mai uºor în agãsi un loc de muncã pentru cã ºi vremea estede aºa naturã ºi permitelucrul în construcþii ºi agriculturã, dar odatã cuvenirea sezonului recetoate aceste activitãþi sereduc drastic ºi mulþi dintre angajatori preferasã trimitã oamenii înºomaj din lipsã contrantelor pentru acesteservicii.

Spre deosebire de aniianteriori când se puteagãsi uºor un loc de muncãîn strãinãtate în construcþiisau agricultura chiar ºi înafara sezonului, în ultimavreme din cauza crizei cea afectat toatã Europaaceste locuri de muncãsunt un lux pentruoamenii de la noi.

Pentru aceºti oamenisingurele speranþe vin dinpartea celor de la forþelede muncã, dar ºi aºa suntfoarte puþine firme caremai cauta sã angajezeoameni în acesataperioadã a anului.

Singurele venituri pen-tru aceºti oropsiþi care aurãmas fãrã loc de muncãrãmân ajutoarele socialedin care trãiesc, alocaþiilecopiilor pe care îi au ºi alimentele pe care la operioadã de timp leprimesc din parteaprimãriei.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Iarna aduce tot maipuþine locuri de muncãÎ n apropierea sezonului de iarnã când marea

majoritate a populaþiei pe gândeºte la sãrbãto-rile de iarnã ºi la mini vacanþã de revelion, suntfoarte multe alte persoane care se gândesc cu tris-teþe cã nu vor avea ce sã punã pe masã din cauzãcã nu au un loc de muncã, fie cã posturile în carelucrau au fost desfiintate, fie cã au fost daþi afarã. De ce nu pot sã-l cred

pe Haralambie VochiþoiuA început numãrãtoarea inversã

Page 10: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Raul IRINOVICI

Dupã un studiu fãcutde cãtre persoanele despecialitate, aceºtia auajuns la concluzia cã

aceste mine trebuieînchise pentru siguranþatuturor, chiar dacã uneledintre ele încã mai aveauresurse de cãrbune pen-tru mulþi ani de acum

înainte. Cheltuielile deexploatare ºi de modern-izare ar fi costat foartemult, ºi dupã pãrereaunora nu meritainvestiþia.

Astfel s-a hotãrât sãrãmânã în exploataredoar minele considerateviabile care sã formezeîmpreunã cuEletrocentrale Paroseni ºiMintia acel ComplexEnergetic de care sevorbeºte.

Minele închise au tre-cut la procedura de con-servare, ºi pentru aceastã

procedurã ministerul aalocat foarte mulþi bani.Chiar de la începutul anu-lui Comisia Europeanã aaprobat un ajutor de statîn valoare de 1,17 mil-iarde de lei pentruînchiderea minelor con-siderate neviabile.

Oricâþi bani s-ar alocade la guvern sau CEînchiderea acestor mineafecteazã tot populaþiadin Valea Jiului din punc-tul de vedere cã multãlume a rãmas fãrã loc demuncã ºi nici alte alterna-tive pentru angajare nuexistã aici pentru mineriidisponibilizaþi, oricâtecursuri de calificare ulte-rioarã ar urma.

Orice guvern care afost ºi orice partide careau ajuns la putere aupromis cã odatã cuînchiderea acestor mine

se vor gãsi fonduri ºialternative pentru ValeaJiului în special pentruturismul din aceastã zonã.Dar ºi multe din fondurilecare au fost alocate pen-tru dezvoltarea turismului,au fost puþine pentrufinalizarea proiectelor sauodatã cu schimbarea col-oraturii politice, au fostchiar întrerupte.

Niciun locuitor din

Valea Jiului nu ar trebuisã sufere din cauza aces-tor lucruri pe care toþi ceicare vin la putere doar lepromit dar nimeni nu seþine de cuvânt. Noi cei deaici ne confruntãm cugreutãþile cotidiene nu ceicare au fost aleºi ºi încare multã lume a avutîncredere cã vor faceceva ºi pentru acest locuitat de toatã lumea.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 20121100 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 8 n o i e m b r i e 2 0 1 2

În cazul în care doreºti sãpleci într-o cãlãtorie, ºansa teva favoriza. Prietenii saurudele aflate pe altemeleaguri îþi vor da tot felulde semnale, ceea ce îþi vaface mare plãcere.

Cheltuielile vor fi mari, proba-bil chiar peste aºteptãri. Nu teimplica în nici un caz în activ-itãþi financiare riscante. Înceea ce priveºte activitãþile dedivertisment, ai toate ºanselesã þi le pui în practicã.

Colaborãrile te vor avantajaîntr-o bunã mãsurã, dar ar fibine sã nu te grãbeºti sãaccepþi chiar orice propunerece þi se va face. Vei aveaposibilitatea sã pui la punctun proiect important.

Nu vor ieºi toate aºa cum îþidoreºti, dar acest lucru nu teva deranja într-o prea maremãsurã. Vei avea unele dis-cuþii constructive cu fiinþaiubitã, discuþii referitoare laprogramul comun.

Nu este o perioadã bunã pen-tru a te implica în tot felul despeculaþii, deoarece este posi-bil sã ai parte de tot felul deîncurcãturi. De asemenea, fiicu mare bãgare de seama,cãci nu stricã.

O rudã apropiatã îþi va aducela cunoºtinþã o informaþiecare te va bine dispune.Proiectele pe care þi le-aifãcut pentru timpul liber vorînregistra unele modificãri,care însã te vor bucura.

În plan afectiv nu ai de ce teplânge, deºi entuziasmul sen-timental este sub nivelulobiºnuit. Vei fi tentat sã teimplici în diverse activitãþi pecare nu vei dori sã i ledezvãlui partenerului.

Reuºeºti sã iei deciziile celemai inspirate în problemelelegate de chestiunile financia-re. Totuºi, rezultatele pe carele aºtepþi se vor vedea cevamai tarziu. ªi astãzi rãbdareava trebui pusã pe primul loc.

Activitãþile sociale îþi vor facemare plãcere, mai ales cã îþivor da posibilitatea de a teîntâlni cu prietenii, de a tedistra, de a te relaxa. N-ar fiexclus sã cunoºti o persoanãcare îþi va fi de un real folos.

Existã toate condiþiile pentrua avea o realizare în planfamilial. Chiar dacã nu estevorba de o reuºitã spectacu-loasã, se va vedea mãcar cãnu ai muncit degeaba înultimul timp.

Problemele cu care te-ai totconfruntat sunt pe cale sã serezolve. Ai putea avea orealizare de mai mici dimensi-uni, dar care îþi va demonstracã nu ai muncit degeaba înultimul timp.

Astãzi dai dovadã de maimultã sensibilitate decât înmod obiºnuit, iar micileneînþelegeri cu fiinþa iubitã temarcheazã puternic. Spresfârºitul zilei te vei simþi mairelaxat în plan sentimental.

Institutul Naþional deCercetare – Dezvoltarepentru securitate minierãºi protecþie antiexplozivã– Insemex Petroºani, cusediul în localitateaPetroºani, str. Gral.Vasile Milea, nr. 32 –34, cod 332047, jud.Hunedoara,

organizeazã concurs

pentru ocuparea a 3posturi vacante în cadrulDirecþiei Economic,Comercialã, dupã cumurmeazã:1 post de economist,

pe duratã determinatã (6luni) în cadrulCompartimentului Plan,Documentare, Marketing(C.P.D.M.);1 post de bibliotecarstudii medii, pe duratãnedeterminatã, în cadrulCompartimentului Plan,Documentare, Marketing(C.P.D.M.);1 post de tehnicianpe duratã determinatã (6luni), în cadrulCompartimentuluiLogisticã, Prototipuri,Întreþinere (C.L.P.I.).

Data limitã pentru

depunerea dosarelor deconcurs la secretariatulinstitutului este23.11.2012, ora 15:30.

Concursul se vadesfãºura în data de27.11.2012, ora 10:30la sediul institutului.

Detalii ºi informaþiisuplimentare privind eli-gibilitatea candidaþilor ºiconþinutul dosarelor deconcurs, precum ºi tem-atica ºi bibliografia deconcurs se pot obþine dela sediul institutului –Comp. Resurse Umane,ing. Olga Miclea, tel.0254/541621 –541622 int. 192.

Anunþ angajare

Valea Jiului, promisiuni deºarte

Î n decursul anilor tot mai multeexploatãri miniere din Valea Jiului

au fost închise iar personalul care arãmas a fost transferat la alte minerãmase încã în funcþie. Motivul pentrucare au fost acestea închise este faptul cãnu mai erau viabile ºi cã la multe dintreacestea au avut loc tot felul de catastrofesoldate cu pierderi de vieþi omeneºti.

D oi bãrbaþi din Aninoasaau fost prinºi în flagrant

de poliþiºti în timp ce încercausã fure 400 de kilograme decãrbune.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJHunedoara, cele douã persoane au fostidentificate în urma unei patrulãripedestre în Staþia Iscroni, iar în urmaverficãrilor s-a stabilit faptul cã respec-tiva cantite de cãrbune brut proveneadin sustragerile din vagoanele de marfã

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit

dosare de cercetare penalã pentrucomiterea infracþiunii de tentativã defurt, fiind cercetaþi în stare de libertate.

Prinºi cu 400 de kilograme de cãrbune furat

Page 11: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Oana TUÞU

Nãscut în 1981 laConstanþa, Liviu a înfi-inþat în anul 1998trupa L.A., împreunãcu Aurelian Ciocan.Ulterior a fost cooptatîn acest proiect ºiAdrian Zainea. La unan de la înfiinþare, aulansat pe piaþa muzi-calã albumul „Femeia”,care bãtuse toate recor-durile în vânzãri depânã atunci, pe piaþamuzicalã româneascã.Au urmat alte treialbume semnate L.A.,cu acelaºi succes.

În anul 2001 auobþinut premiul pentru

„Cel mai bun album demuzicã de petrecere”iar doi ani mai târziu auprimit premiul pentru„Cel mai îndrãzneþproiect muzical al anu-lui 2003”.

Din anul 2005, LiviuVârciu a început sãcocheteze cu meseriade actor pentru diferiteproducþii de televiziune:„Secretul Mariei”, „FastFood”, „Scene de cãs-nicie”, „State deRomânia”. Pe lângãcariera muzicalã ºi ceade actor, a încercat ºimeseria de prezentator,realizând alãturi deCristina Cioran emisi-unea „Masculin x

Feminin” ºi „Roatanorocului”.

Ionela Nedelea, oactriþã foarte talentatã,este licenþiatã aUniversitãþii de ArtãTeatralã din TârguMureº. În anul 2010 aabsolvit masterul în„Limba ºi Limbaj înArtele Spectacolului ºiMass Media”.

Anul 2004 este anulîn care a debutat caactriþã pe scenaTeatrului NaþionalTârgu Mureº. Înprezent, colaboreazã cuteatre mari din þarã.

Ultimul dintre ceitrei, dar nu cel dinurmã, Ioan Isaiu, este

nãscut la Hunedoara,în anul 1969. Aabsolvit Facultatea deTeatru ºi Film din ClujNapoca. Dupã roluri caVizitatorul din „Ultimanoapte” de Brenan,Martini din „Zbor dea-supra unui cuib denuci” de Vaserman sauDemetrius din „Visulunei nopþi de varã” deShakespeare, i-a venitideea de a pleca dinþarã. Un an deaºteptare a vizei, desti-naþia Noua Zeelandã. Afost mai întâi barman ºia ajuns manager debar. A plecat apoi înSingapore, unde a înfi-inþat o companie de

impresariat.Dupã cinci ani s-a

întors în România,reîntâlnind lumea dinmediul pe care-l pãrã-sise. A participat lacâteva castinguri, fiindselecþionat de ValeriuLazarov pentru telenov-ela „Secretul Mariei”.

Liviu Vârciu, IonelaNedelea ºi Ioan Isaiu,un trio de succes pecare îl puteþi vedeasâmbãtã, 10 noiembrie,ora 18, în comedia„Ménage a Trois”. LaTeatrul Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 2012 Actualitate 11

Un trio de succes

Diana MITRACHE

Aflat pe Drumul Naþional66 A, perimetrul Lupeni Sudeste acum o groapã de gunoicare te întâmpinã la intrarea înmunicipiul Lupeni. Zonaurmeazã sã intre într-un procesde ecologizare de anul viitordin primãvarã, iar responsabiliide la Conversmin spun cã într-un an ºi jumãtate totul va fiadus „la verde”. „Oamenii nuvor mai trebui sã ºtie de groa-pa de gunoi, ci de MinaLupeni Sud care ste prinsã înprogramul de ecologizare ºi cã

azi, proiectul se aflã în faza deexecuþie, iar anul viitor, în2013 încep lucrãrile de exe-cuþie de la suprafaþã. Discutãm

despre 30,8 hectare de teren,care acum creazã un aspectneplãcut la intrarea în municip-iul Lupeni. Cred cã dacã ne

apucãm în iulie 2013, în 15luni cel mult, va fi gata”, adeclarat Stamin Purcaru, direc-tor general Conversmin

Bucureºti.Un teren ecologizat ºi gata

pregãtit pentru investiþii, arenevoie de sprijin guvernamen-tal. Tocmai de aceea, parla-mentarul Cristian Resmeriþãspune cã are planuri, împre-unã cu administraþiile locale.„Este bine cã proiectarea se vafinaliza în primãvara care

urmeazã, iar apoi acea zonã vaajunge la nivel de iarbã verde.Primãria de la Vulcan ºi cea dela Lupeni vor trebui sã vinã cusoluþiile cele mai bune pentruacea parcelã de teren. Estefoarte posibil ca acea suprafaþãsã fie cea mai întinsã care seaflã în acelaºi loc în ValeaJiului, iar atunci vom puteasprijini un proiect. Existã ºiposibilitatea de a lega celedouã muncipii prin acest loc,un vechi drum, din care din-spre Lupeni s-a construit obucatã din el ºi cred cã va fi ozonã ce ar putea aduce chiar ºinoi locuri de muncã”, a spusCristian Resmeriþã, deputat dinLupeni.

La întâlnirea cu conducereaConversmin au participat ºi cei

din administraþiile locale aleLupeniului ºi Vulcanului.Fiecare a declarat cã ideea

ecologizãrii este cea maipotrivitã, iar pe viitor vor gãsiºi soluþii pentru revitalizareazonei. „Vrem CU toþii sãelim-inãm acea groapã urâtã ºisigur, în colaborare cu primãriaLupeni sã gãsim o altã utilitateacelui teren. Încã nu ºtim exactce va fi, dar pânã la finalizareaecologizãrii vom avea câtevasoluþii”, a spus ºi CristianMeriºanu, viceprimar almunicipiului Vulcan, în timp ceGabriel Lungu, administratorul

municipiului Lupeni a adãugatcã vrea ca zona sã fie deschisãoricãrui investitor. „Sunt maimulte drumuri care vor prindeviaþã pe astfelde terenuri ce au

aparþinut minelor. Acestproiect e doar unul, iar anulviitor va putea fi construitã aicio bazã industrialã, sper eu,pentru cã în mod sigur e unteren care se preteazã la aºaceva”, a mai spus ºi GabrielLungu.

Responsabilii dinConversmin spun cã mai au înplan sã ecologizeze ºi alteperimetre foste miniere. Nusunt excluse cele din Livezeni,Uricani, Câmpu lui Neag orichiar Petrila.

L iviu Vârciu este cunoscut demajoritatea dintre noi, prin alte

circumstanþe, nu tocmai avantajoasepentru el. Scandalurile mediatizateexcesiv, nu i-au adus deloc simpatia,din contrã, au provocat dezgust ºi,cel mai grav, au umbrit ºi au ºtirbitmunca lui profesionalã.

O groapã de gunoi, devine teren pentru investiþii

M ai multe suprafeþe de teren ce auaparþinut minelor din Valea Jiului vor fi

ecologizate ºi procedeul se va finaliza în câtevaluni. Stamin Purcaru, directorul general alConversmin, societatea care se ocupã deînchiderea ºi ecologizarea perimetrelor miniere,spune cã unul dintre aceste ternuri va fi celdintre Lupeni ºi Vulcan.

Page 12: CVJ, Nr. 249, Joi 8 noiembrie 2012

Diana MITRACHE

Ele aparþin acum sindi-catelor conduse de MarinCondescu ºi nimeni nu amai dat pe aici de anibuni. Pe lac mai vinîmpãtimiþi ai muntelui,iau câte o bãrcuþã ºivâslesc agale, la pescuit.În rest... ruine nãpãditede buruieni, câinivagabonzi ºi câþivamuncitori tocmiþi în zonã.„Ele sunt în administrareasindicatelor ºi nu ºtim cedecid acei oameni”, spuncei din zonã.

D omeniul schiabil

Transalpina, o altãpoveste

La doar câþiva paºi,într-un loc de poveste,însã, o altã staþiunerenaºte „ca din apã”. La2.000 de metri altitudine,pe un teren virgin, omânã de oameni au ridi-cat unul dintre cele maimari domenii de schi dinRomânia, într-un timprecord.

Domeniul de SchiTransalpina, un loc dincare vezi Munþii Fãgãr㺺i la doar 30 de km dePetroºani - a crescut încâteva luni ºi a ajuns ceeace nici Straja ºi nici PasulVâlcan, ori Parângul nuvor fi prea curând.

Investiþia este finanþatãîn mare mare parte deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului,dar muncitorii lucreazã

aici într-un ritm nemaiîn-tâlnit în România.Spunem asta pentru cãlucrãrile au ajuns la final,iar aici sunt douã telegon-dole gata sã primeascãturiºtii, instalaþii deteleschi, posturi pentrujandarmi, pentru salva-montiºti ºi chiar parcãrisupraterane pe 3 niveluri,plus, bazine cu apã decapacitãþi uluitoare. Toatesunt gata într-o sãp-tãmânã, iar cei care augândit proiectul vorbescdespre el ca despre ceamai mare realizare dinzonã. Asta ºi pentru cãoamenii care vor lucraacolo sunt din ValeaJiului ºi tot de aici se gân-desc cei care dezvoltãdomeniul schiabilTransalpina sã aducãoameni la muncã. „Avem9 kilometri de pârtii,teleschiuri, telescaun,telegondole. Toate suntgata în cel mai scurttimp, iar apoi nu va tre-bui decât sã construimlocuri de cazare, undevalîngã lac, jos, pentru cã labaza telegondolei amfãcut doar o parcare petrei nivele. Este un loc cuun potenþial turistic uriaººi cei interesaþi pot con-strui aici în privat. Aicipot ajunge ºi cei de peTransalpina”, a mai adãu-gat Dan Faur, managerulde proiect.

Totul a costat 28 demilioane de euro ºi înmare parte, finanþareavine de la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, însã, con-structorii mai au de recu-perat sume importante.

Totuºi, lucrãrile au fostduse la bun sfârºit pecredit ºi constructorulsusþine cã într-o sãp-tãmânã poate sã ningã.Asta pentru cã deja aufost amenajate pârtiile,bãtãtorit pãmântul, iar 6tunuri de zãpadã stau sãfie alimentate din bazinulde 120.000 de metricubi, construit la 2.000

de metri altitudine.Dupã ce a construit de

la zero kilometri de pârtieîn toatã þara ºi a amena-jat domenii schiabile, oria montat telegondole ºiinstalaþii de transport pecablu, arhitecþii au alesacest loc, desprins parcãdin Rai, unde a fost con-struit un paradis montan.Cei care l-au gândit spuncã în 5 ani de zile dome-niul schiabil Transalpinava fi numãrul 1 înRomânia în turismulmontan. Va fi un alt St.Moritz din Elveþia. Iarnapârtiile de schi, ce seîntind pe kilometri, vor filegate între ele cuteleschiuri, ori telegondo-le. Un peisaj de vis, pârtiide schi ºi condiþiideosebite, gândite dupãclima locului.

Lacul nu va rãmânedeoparte, iar cei de aicise gândesc sã amenajezepontoane, unde turiºtiivor avea posibilitatea sãia bãrcile ºi sã facã oplimbare pe lacul Vidra.

S taþiuneaVidra...

.... se dorea una dincele mai frumoase staþiu-ni montane din România.Situatã pe Valea Lotrului,mai precis în Munþii Puru,pe malul lacului cu acelaºinume, la o înalþime de

1.370 m, zona benefici-azã de aer deosebit deozonat bogat în ioni neg-ativi ºi esenþe volatile de

brad ºi grad de poluarezero în anotimpul deiarnã. Zãpada se menþineîn jur de ºase luni pe an,iar drumul este accesibiltot anul. Aici, fostul dicta-tor Nicolae Ceauºescu arfi dorit sã organizeze oolimpiadã de iarnã. Vidrabeneficiazã de unpotenþial însemnat atâtpentru sporturile deiarnã, cât ºi pentru celede varã. De altfel, campi-onul Ivan Patzaichin ºicanotorii olimpici aiRomâniei se antrenauaici, înainte de 1989, pelacul Vidra, unde amatoriide sporturi nautice cuvele pot sã îºi dovedeascãmãiestria în navigaþie.Potenþialul turistic dinVidra este foarte mare.Pornind din aceastã staþi-une, turiºtii ar putea faceexcursii prin MunþiiParângului, Lotrului sauCãpãþânii, iar staþiunea afost deja legatã printr-undrum secundar deTransalpina.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 8 noiembrie 201212 Turism

SSSSttttaaaaþþþþ iiiiuuuunnnneeeeaaaaTTTTrrrraaaannnnssssaaaallllppppiiiinnnnaaaa rrrreeeennnnaaaaººººtttteeeeddddiiiinnnn cccceeeennnnuuuuººººaaaa VVVViiiiddddrrrreeeeiiii

G ânditã ca o staþiune de munte, perfectã pentru iubitoriisportului, Staþiunea Vidra a ajuns o adevãratã paraginã.

Doar clãdirile vechi, gândite de Ceauºescu ca locuri de cazarepentru lotul naþional de kaiac canoe, amintesc de un proiectgrandios. Construcþiile, niciodatã finisate, ori folosite pentru tur-ism, deoarece Revoluþia a oprit ridicarea grandioasei staþiuni demunte, amintesc de o idee care a rãmas uitatã de toþi.