CVJ, Nr. 169, Miercuri 18 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 169

Miercuri, 18 iulie 2012

Dosarul „Amantul familiei”.

Sucilã a furatbanii de la

firma soþuluiAngelei StoicaP oliþistul Adrian Sucilã -

arestat preventiv pe 29 dezile pentru sãvârºirea infracþiu-nilor de act sexual cu un minor,corupþie sexualã ºi furt – acomis aceste fapte profitând denaivitatea fiului viceprimaruluidin Vulcan, Angela Stoica, învârstã de 16 ani.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Turism eco la Câmpu lui

Neag?P roprietarii de cabane

de la poarta deintrare în Parcul NaþionalRetezat, respectiv Câmpului Neag, n-au renunþat laintenþia lor de a obþinecertificarea Pan Parks.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Trei oraºe dinValea Jiuluisunt incluse

într-un program pilot

derulat deONU ºi MDRT

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Injectat cuadrenalinã,Buhãescu

vrea paradispentru

investitoriD upã ce a fost reales,

primarul Uricaniului,Dãnuþ Buhãescu, parcã a fostinjectat cu adrenalinã prinGrecia, din cauza cãreia ºi-aîntârziat învestitura.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

N umai ghinionsã nu ai, mai

ales când te ºtii cumusca pe cãciulã. O maºinã încãrcatã culemne, pentru careproprietarul a recunoscut cã nu are acte, s-a rãsturnatîntr-o râpã adâncã decel puþin 8 metri. Un posibil accident de circulaþie produs înzona MoteluluiGabrinus de pe razaoraºului Aninoasa, ascos la ivealã posibile afaceri culemn fãrã acte legale.

PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Un camion rãsturnatdezvãluie

afacerile cu lemnfãrã acte

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Atenþie se trage!Primãria municipiului Petroºani, aducela cunoºtinþa populaþiei cã în data de

25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00,I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe

de tragere în poligonul Maleia.

Pentru buna desfãºurare a acestoractivitãþi ºi prevenirea accidentelorvã rugãm sã respectaþi urmãtoarelereguli din zona poligonului:

- respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces sprepoligon, fanionul roºu instalat pestâlpul din adâncimea poligonului,precum ºi indicaþiile personalului mil-itar aflat în pazã;

- informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea înzona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Fosta mea iubire (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvanºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Reglare de conturi 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s)11:00 Lois ºi Clark (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Zbor de noapte

22:30 ªtirile Pro TV23:15 Mesaje de dincolo

9:30 Praf de puºcã, trã-dare ºi complot (r)11:30 Teleshopping12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râsPopcorn

13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Praf de puºcã, trã-dare ºi complot 17:00 Trãsniþii18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Obsesia22:15 Trãsniþii

10:15 Dincolo de celebri-tate10:30 Dãnutz S.R.L. -Prima parte11:30 Dãnutz S.R.L. -Partea a doua12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House 21:55 Dr. House 22:50 Lumea modei (r)

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANIanunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care

sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul

Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate.

Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi Întocmit, Mãlina Neluþu

N umai ghinion sãnu ai, mai ales

când te ºtii cu musca pecãciulã. O maºinã încãrcatã cu lemne, pentru care proprietarula recunoscut cã nu areacte, s-a rãsturnat într-o râpã adâncã decel puþin 8 metri.

Un posibil accident de circu-laþie produs în zona MoteluluiGabrinus de pe raza oraºuluiAninoasa, a scos la ivealã posibile afaceri cu lemn fãrãacte legale. Din fericire nu aufost victime, dar investigaþiileefectuate de poliþiºti s-au transformat într-o piesã de I.L. Caragiale, cu accente tragi-comice.

Totul a început cu un apel la112, dar miercuri seara, careanunþa cã un camion încãrcatcu lemne s-a rãsturnat într-orâpã de pe marginea drumuicare duce spre MotelGambrinus. Imediat la faþalocului au sosit echipaje alePoliþiei Aninoasa, AmbulanþeiPetroºani dar ºi o maºinã aDetaºamentului de Pompiericare au scotocit zona zeci deminute pentru a vedea dacã nu

cumva ºoferul autovehicululuiori o altã persoanã au fostprinºi sub camion. Abia atuncis-a aflat cã maºina este cãzutãde ore bune în râpã ºi cã persoana care era înãuntru a pãrãsit imediat locul accidentului.

La faþa locului a fost chemat

de urgenþã proprietarul maºinii,un bãrbat din Petrila, AuricãHarpone ºi, dupã ce s-a lãsatîndelung aºteptat de poliþiºti,acesta a oferit o demonstraþiedemnã de Cascadorii Râsului,din care, totuºi, s-a desprins unamãnunt extrem de important:bãrbatul nu avea acte pentrulemnul de foc aflat în remorcã.

A plecat singurã lavale, dar a luat ºi

curba!Harpone le-a declarat

oamenilor legii cã maºinastaþiona încã de sâmbãtã laintrarea pe drumul forestiercare duce spre cele douã parchete de exploatare a lemnului din pãdure, iar ºoferulºi încã un bãrbat, ajutor alacestuia, au dormit în cabinã.

Ieri camionul a fost încãrcatcu lemn care urma sã ajungã…la oricine doreºte lemn de foc,

dar a scãpat din frânã – susþineAuricã Harpone – a luat-o lavale (singur!) ºi a ajuns în prãpastie.

„Maºina era parcatã acolode sâmbãtã ºi a plecat singurã.Accidental a dat drumul lafrânã. Maºina a trecut pe lângãmine, la vale. Nu am acte, pentru cã maºina nu trecuse debarierã (n.r. bariera careîmpiedicã accesul pe drumulforestier)”, a susþinut propri-

etarul autovehiculului în faþapoliþiºtilor aflaþi la faþa locului,dar ºi a presei.

Bãrbatul a încercat sã neconvingã cã, din acelaºi motiv,nici lemnul nu este marcat. Ne-am dus ºi noi la bariera cubucluc, sã vedem cineîntocmeºte acolo acte pentrulemnul scos din pãdure ºi …surprizã! Evident cã nimeni!Cine se afla în maºinã înmomentul în care aceasta s-aprãbuºit în afara drumului…greu de spus, pentru cã înopinia celui care deþine maºinaba nu era nimeni, ba era ºoferul, ba însoþitorul.

Poliþiºtii l-au luat pe bãrbatcu ei ºi au plecat spre domicili-ile celor doi, indicate de acesta,în miez de noapte, pentru a continua investigaþiile specifice..

Puse cap la cap, informaþiilesunt clare ºi deloc surprinzã-toare: din pãdurile Vãii Jiului sefurã ca în codru. De fapt, ime-diat dupã ce oamenii legii auplecat din zonã, o altã maºinãîncãrcatã cu lemne a coborât în trombã, la adãpostul întunericului.

Pãdurile falnice de altã datãsunt tot mai chele, dar puþinisunt cei care sunt prinºi. ªiîncã un amãnunt, deloc deneglijat: ºi pãdurarul a fostchemat la locul faptei, dar ºi nuºi-a fãcut apariþia!

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Recuperat dinRetezat de

salvamontiºtiºi jandarmi

U n bãrbat de 59 de ani,din Timiºoara, a cerut

disperat ajutorul jandarmilorºi salvamontiºtilor hune-

doreni, dupã ce s-arãtãcit în zonaValea Rea dinmasivul Retezat.

Echipele de salvares-au împãrþit în douãºi au pornit cãutãrileatât din partea de sus,cât ºi din partea dejos a vãii. Astfel,echipa Salvamont,aflatã în zona Pietrele,a pornit în cãutareabãrbatului din parteade sus a vãii, iar jan-darmii montani aucãutat în sens invers.

Pe timpul acþiunii de cãutare, jan-darmii montani ºi salvamontiºtiiau þinut telefonic legãtura cuturistul rãtãcit ºi i-au recomandatsã aprindã un foc, astfel încât sãfie reperat mai uºor. În jurul orei00.30, echipa Salvamont a ajunslângã turistul rãtãcit, unde în scurttimp, au ajuns ºi jandarmii mon-tani. „Mihai S. în vârstã de 59ani, domiciliat în municipiulTimiºoara era într-o stare desãnãtate bunã ºi nu necesitatîngrijiri medicale. Bãrbatul a fostcondus la locul de cazare dinzona Pietrele”, a declarat NicolaeRãducu, purtãtor de cuvânt al IJJHunedoara.

Bãrbatul a plecat în cursul zileide 16 iulie 2012 pe traseele dinmasivul Retezat, dar pentru cãnu a gestionat corect duratadrumeþiei nu a ajuns la cabanãpânã la lãsarea întunericului. Deºiavea lanternã, turistul a pãrãsittraseul marcat ºi s-a rãtãcit.Bãrbatul a fost gãsit într-o zonãîmpãduritã la 80 de metri detraseul turistic marcat.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

UUnn ccaammiioonn rrããssttuurrnnaattdezvãluie

afacerile cu lemn fãrã acte

P oliþistul AdrianSucilã - arestat

preventiv pe 29 de zilepentru sãvârºireainfracþiunilor de act sexual cu un minor,corupþie sexualã ºi furt– a comis aceste fapteprofitând de naivitateafiului viceprimarului dinVulcan, Angela Stoica,în vârstã de 16 ani,

Potrivit informaþiilorfurnizate de Biroul deinformare publicã ºirelaþii cu presa din cadrulParchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie, Adrian Sucilã arfi comis furtul dupã ce l-apãcãlit pe minor cã îi vacumpãra un telefon

mobil.Din probatoriul admi-

nistrat în cauzã, pânã înacest moment al urmãririipenale, a rezultat faptulcã, în cursul anului 2012,Adrian Sucilã a abuzat deautoritatea ºi influenþa pecare o avea asupra fiului

Angelei Stoica, în vârstãde 16 ani, ºi l-a determi-nat pe acesta sã întreþinãraporturi sexuale cu el.Procurorii mai spun cãbãrbatul a sãvârºit defaþã de bãiatul acte cucaracter obscen. Deasemenea, în perioada

02-03.06.2012, Sucilã l-a determinat pe minorsã-l conducã la sediulfirmei tatãlui sãu, de undea sustras suma de 400euro, promiþându-i ulterior minorului cã-i vaachiziþiona un telefonmobil. Cercetãrile suntcontinuate pentru stabilirea întregii activitãþi infracþionale ºi atuturor împrejurãrilor producerii faptelor.


Dosarul „Amantul familiei”.

Sucilã a furat banii de lafirma soþului Angelei Stoica

V alea Jiului, îngeneral aratã

ca o zonã gri, cuaspect sumbru ºineîngrijt. În ultimiiani, puþine oraºe aureuºit sã-ºi mai

schimbe puþinaspectul, însã chiarºi aºa, mai estemult de lucru.

O localitate care înpartea veche, cum estenumitã de localnici,

blocurile gri-cenuºiu,aproape negre, faþadelescorojite de timp ºinepãsarea, creeazã unansamblu deprimant, estecu siguranþã Uricaniul, celmai vestic oraº din ValeaJiului.

Aici, deºi existã unproiect depus sprefinanþare pentru reabi-litarea a 15 edificii, pânãacum, imaginea nu s-aschimbat cu nimic.Reprezentanþii adminis-traþiei locale aºteaptã dinanul 2010 Ok-ul pentruacest proiect de anvelo-pare, însã pânã acum nuau primit niciun rãspunsde la MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului. Edilii cred cãmotivul pentru care nu aufost cuprinºi în planul definanþare, este cel politic.“Sunt depuse studiile defezabilitate, dar proiectulcred cã este pe undevape la Bucureºti. Avemsperanþa ca în perioadacare urmeazã, sã fiedeblocat. Nu am primitfinanþare pânã acumprobabil din lipsã de fon-duri, dar ºi din cauza cri-teriilor politice. Noi amfost cam daþi la o partepânã acum, pentru cã, seºtie faptul cã în Valea

Jiului au fost acceptatemulte ale proiecte. Nu aºvrea sã vã dau acumexemplu de localitãþiunde au fost reabilitateblocuri”, a declaratCorneliu Braia, vicepri-marul Oraºului Uricani.

La acest moment, în

Oraºul Uricani, edificiulreabilitat termic esteblocul 13, care a fostreconstruit de ANL. Înafarã de acesta, niciun altbloc nu este anvelopat.

LuizaANDRONACHE

R eglementãrilecare supraim-

poziteazã autoturis-mele cu o capacitatecilindricã mai mare de2000 de cm3, aduceanual la bugetulmunicipiului Petroºanicirca 423 de mii de lei,cel puþin atât reieseestimarea ServiciuluiTaxe ºi Impozite Localedin PrimãriaPetroºani.

O sumã considerabilã intrãîn bugetul local ºi de pe urmaproprietarilor care au mai

multe case în baza aceluiaºiact care prevede un spor laimpozitul pe imobile. Astfel,de la cei care deþin mai multe

locuinþe inspectorii fiscaliadunã circa 70 de mii de leianual.

Maximilian GÂNJU

Sute de mii de lei din suprataxarea bolizilor

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 201244 Actualitate

T oate trecerile lanivel cu calea fe-

ratã din municipiulLupeni vor fi reabilitatede la începutul luniiviitoare anunþã edilii,dupã ce au convins pro-prietarii acestora sãînceapã reabilitarea lor.

Începând cu luna augusta.c., trei treceri la nivel cucalea feratã din municipiulLupeni vor fi reabilitate, inclu-siv cea din zona Bãrbãteni careeste un adevãrat coºmar pen-tru ºoferi. Pasajul de pe DN66 A este locul unde s-au pro-dus foarte multe accidente ºi înciuda adreselor cãtre CFR, nus-a luat nici o mãsurã. „Trec

de 20 de ori într-o zi pestepasajul acesta ºi de fiecaredatã am impresia cã s-a maistricat ceva la suspensie. Esteo trecere în pantã ºi pestedouã linii de cale feratã.Vizibilitatea este redusã ºigropile te obligã sã circulifoarte încet. Trebuie sã fi atentsã nu vinã trenul pentru cãsemnalele luminoase nufuncþioneazã ºi sã ai grijã ºi lagropi. Foarte mulþi au rãmasfãrã roþi ºi s-au blocat pe liniaferatã dupã ce au trecut cumaºina mai tare”, spune ºofe-rul unui microbuz care face

transport în comun întrePetroºani ºi Uricani. „Lucrãrilela trecerile la nivel cu calea fe-ratã încep dupã data de ºaseaugust. Vor fi refãcute treipasaje inclusiv cel de la

Viscoza (Bãrbãteni). Lucrãrilesunt efectuate de cãtre o firmãprivatã cãreia CFR i-a conce-sionat ruta feroviarã Petroºani-Lupeni ºi de CompaniaNaþionalã a Huilei pentru cã

pasajul de lângã PalatulCultural Minerul este pe liniaindustrialã a CNH”, declarãGabriel Lungu, administratorpublic al municipiului Lupeni.

Maximilian GÂNJU

TTTTrrrreeeecccceeeerrrr iiii lllleeee ppppeeeesssstttteeee ccccaaaalllleeeeaaaa ffffeeeerrrraaaattttãããã ---- ccccooooººººmmmmaaaarrrruuuullll ººººooooffffeeeerrrr iiii lllloooorrrr ddddiiiinnnn LLLLuuuuppppeeeennnniiii

Oraºul Uricani nu are niciun blocreabilitat termic

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Actualitate 5

”E risc mare sãpiardã proiectele.

Eu le-am promis cã voiinforma premierul înlegãturã cu aceastãstare de fapt gravã”-Laurenþiu Nistor, dep-utat ºi preºedinte PSDHunedoara.

La întâlnirea ce a avut locla Lupeni, dintreprimarii/reprezentanþi ailocalitãþilor din Valea Jiului cudeputatul ºi liderul PSD, filialajudeþeanã Hunedoara,Laurenþiu Nistor, s-a dezbãtuto situaþie îngrijorãtoare, cuconsecinþe dezastruoase. Estevorba de lipsa acutã de bani

din cadrul primãriilor care numai au fonduri nici de aju-toare sociale sau plata per-soanelor cu handicap. Laturiisociale i se adaugã o alta, ceaa riscului major de pierdereproiectelor cu finanþare guver-namentalã sau europenã carenecesitã, conform legii, ocontribuþie de 10-20% dinpartea primãriilor. Lipsa ba-nilor cuveniþi de la Guvernpot duce la pierderea acestorproiecte pentru care au fostmulte zbateri, zeci de drumuripentru completãri dosare,avizãri, licitaþii etc. În acestsens s-a cerut sprijin ºi ºefuluiPSD Hunedoara.

”Majoritatea primãriilor s-au plâns cã nu sunt bani nicipentru ajutoare sociale, cãbugetele sunt secãtuite ºi mi-au cerut sã intervenimpentru deblocarea situaþiei. Oproblemã sunt fondurileeuropene, care pot fi pierdutepentru cã nu îºi pot plãtipartea de contribuþie. Nicibãncile nu le acordã credite în

asemenea situaþie. Am fostpus chiar eu în asemeneapostutrã, când eram primar ºia durat luni de zile pânã amgãsit o bancã sã dea un cre-dit. Asta ºi datoritã bugetuluiredus cu 49% pe acest ancomparativ cu anul trecut. Erisc mare sã piardã proiectele.Eu le-am promis cã voi infor-ma premierul în legãturã cuaceastã stare de fapt gravã” –a declarat, la Petroºani,Laurenþiu Nistor.

Nistor a precizat cã situaþiaeste generalizatã la nivel deþarã, lipsa de bani fiind acutã,dar diminuarea bugetului cu49% nu poate fi scuzã pentrupierderea finanþãriloreuropene pe marginea cãroras-a fãcut mare tevaturã cã nusunt absorbite. Când e vorbade absorbþie aprobatã ºi chiarparte consumatã, primãriilesunt lãsate cu ochii în soarepentru cã guvernanþii nu-ºirespectã promisiunile.

Ileana FIRÞULESCU

”V oi susþinefiecare

investitor care vreasã vinã la Uricani,pentru cã este osusþinere reciprocãavând în vedere cãei vor crea locuri demuncã ºi automatse va dezvolta ºioraºul” – DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Dupã ce a fost reales,primarul Uricaniului,Dãnuþ Buhãescu, parcã afost injectat cu adrenalinãprin Grecia, din cauzacãreia ºi-a întârziatînvestitura. Vrea cu totdinadisul sã demostrezecã poate ºi cã forþapoliticã, cu influenþa afe-rentã, constã în realizãriºi asta în lipsa banilor, cãoricine poate cu banimulþi. Aºa cã Buhãescu apornit cu declaraþiipitoreºti care sã aibãecou, respectiv cã s-arlega cu lanþuri de clãdireaGuvernului ca sã se alocebanii pentru construireaultimului tronson al ”dru-

mului lui Bãsescu”, drumce deschide Valea Jiuluispre Herculane, cã ar tre-bui schimbatã porecladrumului promis minerilorde Bãsescu încã de pevremea când era ministrulTransporturilor, cã PDL aminþit ºi nu a alocat niciun leu în 2012 ºi cã aces-tã lucrare este o dovadãelocventã cã TraianBãsescu nu se þine decuvânt nici dupã vreo 14ani etc., etc.

Mai nou, primarulUricaniului a hotãrât sãsusþinã puternic investi-torii dispuºi sã-ºi deschidãafaceri în localitate,investitori care ar crealocuri de muncã ºi ar ºiaduce bani la buget.

Astfel, Buhãescu vreasã creeze la rândul sãucondiþii optime pentrudeschiderea unei firme decolectare-prelucrare afructelor de pãdure, astfelca localnicii nu doar sã-ºivândã munca pentru

cules, ci ºi sã lucrezeefectiv la respectiva fa-bricã de conserve.

”Este vorba de uninvestitor tânãr, Nãdrag,pe care îl vom sprijini înproiectul sãu pe fondurieuropene. Este un proiectpe prelucrarea fructelorde pãdure, proiect carear crea vreo 100 delocuri de muncã. Îl vomsusþine pentru imple-mentarea proiectului, i-am dat deja terenul,spaþiu, îl vom ajuta sãtreacã mai uºor prinhãþiºul acesta al biro-craþiei, iar din drumulnaþional, pânã acolo la el,îi vom asfalta calea deacces, îi punem iluminat,ca sã aibã condiþiile pecare i le impune proiec-tul. Voi susþine fiecareinvestitor care vrea sãvinã la Uricani, pentru cãeste o susþinere reciprocãavând în vedere cã ei vorcrea locuri de muncã ºiautomat se va dezvolta ºi

oraºul” – a declarat pri-marul Uricaniului, DãnuþBuhãescu.

Buhãescu nu arenunþat la ideea înfiinþãricelor douã panouri pub-lice – ”panoul ruºinii” ºi”panoul performerilor” –care, crede primarul, vormobiliza oamenii. Dacã la”panoul ruºinii” vor

apãrea cetãþeni cu ”aºanu”, este ºi pentru a-ºieduca concitadinii carederaiazã de la calea civi-lizaþiei, la ”panoul per-formerilor” vor fi pro-movaþi oameni cu fapte ºiidei care contribuie ladezvoltarea oraºului.

Ileana FIRÞULESCU

Injectat cu adrenalinã, Buhãescu vrea paradis pentru investitori

D eficitul de personalde la primãria

Uricani se cunoaºte demult timp, la fel ca ºi lacelelalte primãrii dinValea Jiului, însã aici,dupã cum spune pri-marul Dãnuþ Buhãescu,situaþia este mai gravã.

La acest moment, din cauzamuncitorilor puþini,gospodãrirea oraºului are desuferit. “Noi, în trecut am avut34 de angajaþi la Serviciul deGospodãrie, iar dupã marearestructurare din administraþialocalã, 14 au rãmas pe liber.Dar, ºi din cei 20 rãmaºi, uniidin ei au plecat din cauza salari-ilor mici. Prima datã au plecat lamuncã în strãinãtate câte 6 luni,apoi ºi-au luat concediu fãrãplatã ºi-au rãmas plecaþi. La orala care vorbim mai am la lucru10 oameni. Eu mai am locurilibere, dar nu am voie sã anga-jez, pentru cã sunt blocate pos-turile. Aºa cã acum avemnevoie de oameni ca de aer lacoasã, la întreþinerea zonelorverzi sau a strãzilor”, ne-adeclarat Dãnuþ Buhãescu, pri-marul Oraºului Uricani.

Cei câþiva angajaþi pe care i-am gãsit prin oraº acum câte-va zile, lucrau la borduri, astfelcã celelalte acþiuni precumcurãþenia sau întreþinerea, suntgreu de fãcut cu angajaþi atât depuþini. Dar, primarul Buhãescu

s-a gândit la o soluþie. “M-amgândit cã poate gãsim o formulãcare sã ne permitã înfiinþãm unserviciu de gospodãrie cu per-sonalitate juridicã, care sã fie însubordinea primãriei, dar sã nufie sub incidenþa legilor care sereferã la angajaþii primãriei,chiar dacã tot noi vom plãtisalariile.

În felul acesta, poate amocazia sã angajez niºte oameni.Mai creez niºte locuri de muncã,pentru cã, vã spun, este din ceîn ce mai greu sã întreþin oraºulcu oameni puþini”, a mai spusBuhãescu. În anul 2010, atuncicând s-au restructurat posturiledin instituþii, tot la primãriaUricani au fost daþi afarã ºi 20de funcþionari publici.

Luiza ANDRONACHE

PPPPrrrr iiiimmmmããããrrrr iiii iiii lllleeee ddddiiiinnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii ppppiiiieeeerrrrdddd pppprrrrooooiiiieeeecccctttteeee

La Uricani este muncãmultã, dar angajaþi puþini

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C omisiaJuridicã a

Senatului a respinspropunerile USLprivind modificarealegii referendumu-lui. Prima cerea careferendumul sã sedefãºoare timp dedouã zile,în timp cea doua dorea elim-inarea plagului elec-toral de jumãtateplus unu.

Modalitatea dedesfãºurare a referendu-mului nu se modificã. Celpuþin Comisia Juridicãasenatului nu a fost deacord cu schimbãrile pro-puse. Senatorul PNL IoanGhiºe a propus înComisia Juridicã, douãamendamente la OUGprivind organizarea refer-endumului, prin care ref-erendumul sã sedesfãºoare pe parcursul adouã zile, în weekend, ºieliminarea pragului deprezenþã, ambele prop-uneri fiind respinse. IoanGhiºe a propus, la art. 5,alin 2 din OUG, introduc-erea textului: “Guvernulva lua mãsuri pentru acrea condiþiile necesareexercitãrii dreptului departicipare la referendum

a tuturor cetãþenilorromâni cu drept de votdin þarã ºi strãinãtate,eliminând obligativitateaprezentãrii a 50% plusunu din persoaneleprezente pe listele elec-torale, pentru validareareferendumului”.

Al doilea amendamentpropus la articolul 23, alin2, care vorbeºte despredesfãºurarea referendumu-lui, are urmãtorul text:“Guvernul va emite

Hotãrâre de guvern pen-tru organizarea referendu-mului, în douã zile, lasfârºitul sãptãmânii”.Potrivit lui Ioan Ghiºe,Comisia de la Veneþia, înarticolul 7 al Codului debune practici în materiede referendum, nu reco-mandã un cvorum de par-ticipare la referendum,întrucât îi asimileazã pecei care se abþin cu ceicare nu sunt de acord.

În plus, pragul de

prezenþã poate crea osituaþie politicã dificilã, încazul în care referendumuleste adoptat cu o majori-tate simplã, dar care esteinferioarã cvorumuluipragului existent.

Ambele amendamenteale liberalului Ioan Ghiºeau fost respinse deComisia juridicã dinSenat, care a pãstrat tex-tul Ordonanþei de Urgenþãîn varianta iniþialã aGuvernului.

Amendamentelerespinse pot fi, totuºi,supuse dezbaterii ºi votu-lui, în plenul Senatului demiercuri.

P escarii „legali” selovesc de

nenumãrate ori de prob-lemele create de cãtre cei„ilegali”. Din acest motiv,reprezentanþii asociaþiilorde pescari sportivi dinValea Jiului efectueazã,sãptãmânal, acþiuni decontrol, împreunã cu jan-darmii, pe râurile ºibãlþile din judeþulHunedoara.

Ce-i drept, pânã în prezent,numãrul braconierilor surprinºiasupra faptului este apropiat dezero. „Pânã acum, deºi am efec-

tuat peste 20 de acþiuni de con-trol, nu am prins niciun bra-conier. În schimb, am capturatunelte interzise la pescuit cum arfi plase monofilament, triunghi-uri, profitoroale sau paraºute. Înplus, unii folosesc la pescuit chiarºi curentul electric. Sunt sigur,însã, cã nu vom putea eradica,niciodatã, în totalitate bracona-jul”, a declarat Ioan Carvaþchi,preºedintele Asociaþiei PescarilorSportivi „Pro Pescar” Petroºani.Ustensilele de pescuit abando-nate de cãtre braconieri suntluate de cãtre reprezentanþii aso-ciaþiilor de pescari ºi sunt dis-truse, pe bazã de proces verbal,de cãtre inspectorii piscicoli.

Mircea NISTOR

A bsolvenþiiclaselor a

VIII-a au fostrepartizaþi înlicee. În ValeaJiului, cea maisolicitatã uni-tate ºcolarã arãmas ColegiulNaþional “MihaiEminescu” dinPetroºani undeau fost ocupatetoate cele 140de locuri.

Cea mai micãnotã de “intrare” aici

a fost un 8,76. “Numai avem niciun locliber, toate cele 140,respectiv 5 clase, aufost ocupate. Sper canoua generaþie sãobþinã aceleaºi rezul-tate bune la fel cugeneraþiile anterioarecare ne-au situat peprimul loc întreliceele din judeþulHunedoara”, a spusGilbert Danciu, direc-tor Colegiul Naþional“Mihai Eminescu”Petroºani. La “MihaiEminescu” s-au

înscris ºi cei doar doielevi din Valea Jiului

care aveau nota 10. Mircea NISTOR

A sociaþiile depescari din

Valea Jiului auprimit a III-a tranºãa permiselor de pes-cuit de tip card plas-tificat.

Acestea sunt de 3 tipuriºi anume: gratuite (pentrupensionari), de 10 lei (pen-tru elevi ºi studenþi) ºi de30 de lei (pentru per-soanele active). Membriiasociaþiilor pot, însã, pes-cui ºi fãrã acestea darnumai pe baza permiseloreliberate anul trecut decãtre ANPA. „Permiselevin în tranºe pentru cãmembrii asociaþiei nu vin

toþi o datã ci, în funcþie deconcedii sau de perioada încare au timp sã meargã lapescuit”, a precizat IoanCarvaþchi, preºedinteAsociaþia PescarilorSportivi „Pro Pescar”Petroºani.

Asociaþia PescarilorSportivi „Pro Pescar” are,în prezent, peste 700 demembri fiind, din acestpunct de vedere, cea maimare din Valea Jiului.Dintre cei 718 membri, ceimai mulþi, 453 provin dinrândul persoanelor active.Ceilalþi (71) sunt elevi ºistudenþi, respectiv pension-ari (194).

Mircea NISTOR

Refendumul – o zi, nu douã! Braconierii îºi fac de cap Au venit permisele pescarilor

UUUUnnnn llll iiiicccceeeeuuuu ooooccccuuuuppppaaaatttt ddddiiiinnnn ““““pppprrrr iiiimmmmaaaa””””

P ensionariihunedoreni

au încasat pensiimult mai mari în2011, comparativcu anul 2008, cânddespre criza finan-ciarã abia se vor-bea.

Poate pãrea sur-prinzãtor, dar hune-dorenii încaseazã pensiimai mari pe perioadade crizã decât înainte dedebutul recesiunii finan-ciare. Datele oficiale ale

Institutului Naþional deStatisticã aratã cã întrimestrul patru al anului2008, când abia izbuc-nise criza, valoareamedie a pensiei era de823 de lei. Dupã 3 ani,la finele lui 2011, pen-sia medie în judeþulHunedoara crescuse la956 de lei, ceea ceînseamnã o creºtere de133 de lei. De fapt,raportat la sporul primit,hunedorenii se situeazãpe primul loc la nivelnaþional în ceea ce

priveºte creºterea pensi-ilor. Totuºi, trebuiemenþionat cã aceastãperioadã de crizã a aduso creºtere generalã apensiilor la nivel naþion-al. În general, înRomânia pensiile aucrescut pe fondulmajorãrii pensiei min-ime, dar ºi prin creºterile

de care au beneficiatpensionarii agricultori.Iar în judeþul Hunedoaravorbim despre oamenicare ºi-au desfãºuratactivitatea în condiþiispeciale de muncã,respectiv minerit ºisiderurgie.

Carmen COSMAN

În Petroºani vorfi deschise 26 decentre de votare

Acestea vor fi deservite decâte 7 componenþi aicomisiilor de vot, respec-tiv un preºedinte ºi 6membri. Cei 6 vor fipropuºi, pânã în data de26 iulie, de cãtre formaþi-unile politice iarpreºedinþii vor fi desem-naþi, prin tragere la sorþi,de cãtre preºedinteleTribunalului Hunedoara.„Condiþia pentrupreºedinþii de comisii estesã nu facã parte din nicioformaþiune politicã. Ei potfi profesori sau funcþionaripublici care, însã, nu suntînregimentaþi din punct devedere politic”, a precizatAdrian Negoe, secretarPrimãria Petroºani. Întimp ce preºedinþii comisi-ilor de votare vor fi remu-neraþi cu câte 255 de lei,cei 6 membri vor primicâte 170 de lei. Baniiacordaþi membrilorcomisiilor de votare vorveni de la bugetul de stat.

Mircea NISTOR

B BC News publicãluni o analizã amplã

– preluatã de Econtext -despre „cum sã câºtigi unreferendum”, ce conþinemai multe recomandãri dela participanþi în diferitereferendumuri din MareaBritanie.

Iar jurnaliºtii britanici sunt depãrere cã multe din acesterecomandãri ar putea fi aplicateîn orice campanie popularã deacest gen. Chiar dacã referen-dumurile sunt deosebite, ele aumulte lucruri în comun, scriereporterul politic BrianWheeler.

F actori

1. O modalitate ar fi sã-þiataci duºmanul exact înpunctele lor puternice. Aceastãopinie a fost extrasã din cam-pania din Marea Britanie din2004 în care s-a încercat blo-carea politicianului JohnPrescott de a înfiinþa o adunareregionalã în zona de North-East. Ideea principalã a fost cãnu este suficient doar sã îþiaperi teritoriul, ci trebuie sãmergi mai departe ºi sã îþidestabilizezi inamicul. Nimic nueste suficient pentru a exploata

slãbiciunea celeilalte pãrþi.„Adevãratul truc este sã ataci

punctele lor puternice ºi sãcâºtigi, pentru cã atunci opo-nentul nu va mai avea cu ce sãriposteze, pânã în punctul încare poþi sã îl faci tãvãlug”,scrie fostul strateg al campanieide respingere a referendumuluidin North East, WilliamNorton, în cartea sa “WhiteElephant: How the North-EastSaid No”.

2. Un alt factor importanteste sã îþi cunoºti adversarul.„Trebuie sã fii foarte realist înprivinþa celor cu care te con-

frunþi”, afirma Katie Ghose,director de campanie în cadrulreferendumului provind votulalternativ (AV) din MareaBritanie.

3. Tot campania pentruvotul alternativ oferã un noupont: nu le vorbi doar propri-ilor susþinãtori.

“Un avans timpuriu poate fifatal”, avertizeazã Wheeler,explicând cã partea care are unavans în sondaje la început esteadeseori mai vulnerabilã laautoliniºtire ºi are doar de pier-dut, subestimând adeseori scalaprovocãrii cu care se confruntã.

4. “Nu ai nevoie întotdeaunade un mesaj pozitiv”, vineurmãtorul sfat, dar acesta tepoate ajuta sã ai un rãspunspregãtit atunci când jurnaliºtiite acuzã cã nu ai nimic pozitivde spus.

5. În plus, un alt truc este sãcontrolezi campania, sã forþeziadversarul sã joace dupã reg-ulile tale. În opinia britanicilor,aceasta este cea mai importan-tã parte a oricãrei campanii.

6. O altã modalitate este dea plia discursul politic, deseoriabstract, pe problemele zilnice

ale populaþiei. Sau, altfel spus,trebuie gãsitã o modalitate pen-tru a arãta cã problemele refer-endumului sunt relevante pen-tru viaþa zilnicã a populaþiei.

7. Un alt sfat este sã nu seapeleze la celebritãþi, deoareceaestea pot divide opinia pub-lice, deoarece populaþia are opãrere împãrþitã despre aces-tea. Sunt preferabili oameni deafaceri sau oameni de ºtiinþã,mai ales dacã referendumuleste pe teme economice.

8. Este nevoie de structurãpartidelor ºi de voluntari.

www.econtext.ro

Cum sã câºtigi un referendum. OPT ponturi pentru a atrage electoratul de partea ta

PPPPeeeennnnssss iiii iiii llll eeee hhhhuuuunnnneeeeddddoooorrrreeeennnniiii lllloooorrrr aaaauuuu „„„„eeeexxxxppppllllooooddddaaaatttt”””” îîîînnnn ppppllll iiiinnnnãããã ccccrrrr iiii zzzzãããã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

D eputatuleuropean

Iuliu Winkler, lid-erul OrganizaþieiJudeþeneHunedoara aUDMR, a realizato radiografie aactivitãþii saleaferentã sesiuniiparlamentare sep-tembrie 2011 -iulie 2012.

În bilanþul activitãþiisale apar cele mai sem-nificative proiecte ºiacþiuni în care deputat-ul european a fostimplicat pe parcursulacestei sesiuni parla-mentare.

“În acest ultim anatât în activitatea meadin ParlamentulEuropean (PE), cât ºi încea de acasã am cãutatsã folosesc cele mai efi-ciente mijloace ºiinstrumente pentru aobþine rezultate con-crete în munca pe careo depun în beneficiulcomunitãþii ºi þãriimele, dar ºi în vedereareclãdirii încrederii înUniunea Europeanã ºi,implicit, în instituþiilesale (…) Încrezãtor înviabilitatea construcþieieuropene ºi convins defaptul cã doar într-o

Europã a comunitãþilor,o Europã a regiunilor,comunitatea mea –comunitatea maghiarãdin România - precumºi întreaga noastrã soci-etate se pot desãvârºi,am urmãrit, ºi înaceastã legislaturã, printoatã activitatea mea sãmã apropii de atin-gerea acestor þeluri”,afirmã Iuliu Winkler înintroducerea la raportulsãu de activitate.

Referindu-se laevenimentele tumul-toase care se succedatât la nivel european,cât ºi în România, dep-utatul european maispune cã se va strãduiºi pe mai departedeosebeascã “zgomotulde fondul problemelor”,pentru a-ºi continuamunca în vederea atin-gerii obiectivelor man-datului primit.

În bilanþul sãu, IuliuWinkler vorbeºtedespre munca sa în PEºi în cadrul PartiduluiPopular European(PPE) prin caremiliteazã pentru adân-cirea UE, acþionândpentru consolidareaUniunii PoliticeEuropene, fiind unadversar declarat alconceptului de „Europãcu douã viteze”, care

divizeazã vechile denoile state membre. Else mai referã la con-tribuþiile pe care le-aavut în realizarea maimultor rapoarte înComisia pentru ComerþInternaþional (INTA) aPE, precum ºi în cea deDezvoltare Regionalã.

Deputatul europeanal UDMR mai vorbeºtedespre proiectul“Transilvania 2020”,despre activitatea pecare a avut-o în imple-mentarea noii StrategiiSzórvány, precum ºidespre acþiunile ºi rezul-tatele obþinute în urmacolaborãrii cu UniuneaFederalã aNaþionalitãþilorEuropene în vederearealizãrii unui cadrueuropean de regle-mentare pentru pro-tecþia minoritãþilornaþionale ºi lingvistice.

Iuliu Winkler a real-izat bilanþuri ale activ-itãþii sale la fiecare finalde sesiune parlamen-tarã, cele trei docu-mente pot fi consultatepe site-ul www.iuliuwin-kler.ro sau www.iuli-uwinkler.eu la secþiunea“Sinteza activitãþii”.

Raportul de la finalulsesiunii septembrie2011-iulie 2012 poatefi accesat la link-ul:http://iuliuwinkler.ro/erdeerdek.php

EEEEuuuurrrrooooppppaaaa ccccoooommmmuuuunnnniiii ttttããããþþþþ iiii lllloooorrrr,,,, EEEEuuuurrrrooooppppaaaa rrrreeeeggggiiiiuuuunnnniiii lllloooorrrr ---- bbbbiiii llllaaaannnnþþþþuuuullll aaaacccctttt iiiivvvviiii ttttããããþþþþ iiii iiii

îîîînnnn sssseeeessssiiiiuuuunnnneeeeaaaa ppppaaaarrrr llllaaaammmmeeeennnnttttaaaarrrrãããã sssseeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrr iiiieeee 2222000011111111---- iiiiuuuullll iiiieeee 2222000011112222

T rei oraºe dinValea Jiului din

totalul de 6 localitãþidin þarã, sunt incluseîntr-un program deru-lat de OrganizaþiaNaþiunilor Uniteîmpreunã cuGuvernul României,prin MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului.Proiectul, unul pilot,prevede reabilitareaunor construcþii,blocuri, case sauinstituþii, cu materi-ale noi, inedite. Celetrei oraºe din ValeaJiului sunt Vulcan,Petroºani ºi Petrila.

La Vulcan, angajaþiiprimãriei au transmis cãtreMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului, caregestioneazã fondul definanþare, ideile lor deproiecte privind clãdirilecare sã fie reabilitate termicºi nu numai. “Acesta este un

program de îmbunãtãþire aeficienþei energetice, iar noifacem parte din proiectulpilot. Am transmis ideii dereabilitare privind atâtlocuinþele private cum suntcasele de colonie dinCocoºvar, cât ºi de blocuri,respectiv cele 3 de la Dincã,alte câteva din zona ªcoliigenerale nr. 6 , plus grã-diniþele”, a afirmat AlinFara, director tehnic laprimãria Vulcan.

Rãspunsul privind apro-barea mãcar a unuia dintreaceste proiecte ar urma sãfie transmis în scurt timp,dupã finalizarea analizei

efectuatã de specialiºtii de lacentru. În privinþa reabilitãriiblocurilor de la Dincã desprecare se vorbeºte de câþivaani, aceasta ar fi o ºansãbunã de creare a unorlocuinþe sociale cu bani puþi-ni. Aici,ar trebui sã fiereconstruite ºi modernizatecel puþin 60 de apartamenteºi garsoniere în 3 blocuri denefamiliºti din cele 5 câtesunt acolo în total. Celelaltedouã au aparþinut fosteiunitãþi militare ºi nu se iauîn calcul deocamdatã.

Luiza ANDRONACHE

Trei oraºe din Valea Jiului sunt incluse într-un program pilot derulat

de ONU ºi MDRT

O delegaþie aConsiliul

Judeþean (CJ)Hunedoara sa dis-cutat deja cureprezentanþi aiministerelorCulturii ºiMediului, desprepreluarea în admin-istrare a cetãþilordacice din MunþiiOrãºtiei.

Autoritãþile judeþene aupropus preluarea uneisuprafeþe de aproximativ400 de hectare, ocupatãîn prezent de cetãþilemonument UNESCO, iarrestul, de circa 30.000de hectare, va rãmânesub tutela ParculuiNatural GrãdiºteaMuncelului-Cioclovina(PNGMC). Iar pânã lajumãtatea lunii august,

Guvernul va întocmi unproiect de lege, ce va fipromovat în septembrieîn Parlament . „CJHunedoara doreºte defoarte multã vreme sãpreia în administrarecetãþile dacice, însãterenul pe care se aflãacestea se suprapunea cu

Parcul Natural Grãdiºte-Cioclovina. Noi dorim sãadministrãm siturileistorice. Astfel, am puteasã le punem mai bine învaloare ºi sã le prote-jãm”, a declarat TiberiuBalint, vicepreºedinteleCJ Hunedoara. Prinaceastã preluare,Consiliul JudeeþanHunedoara vrea sã punãîn valoare potenþialul tur-istic al cetãþilor dacice,insuficient exploatat înacest moment. Iar pentrurealizarea acestui lucrusunt pregãtite mai multeproiecte,a precizatBalint. Printre acestea seaflã ºi înfiinþarea unuimuzeu în care vor fiexpuse toate pieselescoase la ivealã în urmadescoperirilor arheologiceefectuate în zonacetãþilor. „Vrem ca piese-

le descoperite sã nu maifie transferate la muzeeledin Deva, Alba-Iulia sauCluj-Napoca. Ne-am gân-dit ºi avem planuri ºi pen-tru paza ºi conservareasiturilor istorice, iar dacãvom prelua în adminis-trare cetãþile, vom puteasã le punem în practicã,chiar ºi prin accesareaunor fonduri neram-bursabile”, a mai spusvicepreºedintele CJHunedoara.

Astfel, în administra-reav consiliului judeþeanar urma sã intre cetãþiledacice de laSarmizegetusa Regia,Costeºti-Cetãþuia,Blidaru, Luncani-PiatraRoºie, Bãniþa ºi Cãpâlna(Alba), acestea fiindincluse pe lista UNESCOîn anul 1999.

Carmen COSMAN

Cetãþile dacice se întorc acasãS -a mai schimbat

o datã locaþiapensionarilor dinPetroºani care, înfiecare dimineaþã, auajuns sã-ºi caute bãn-cile ºi mesele.

Nicio zi fãrã o surprizã.Aºa se desfãºoarã, mai nou,viaþa pensionarilor dinPetroºani, care azi – mâineajung la Vulcan dacã li semai schimbã de multe orilocaþia unde pot sã joace unºah, o tablã sau pur ºi simplusã se întâlneascã la... unpahar de vorbã. Parcul lor,

unde puteau sta în voie fãrãsã-i deranjeze nimeni, aintrat în reabilitare. De acoloau fost mutaþi în parcul delângã poºtã, unde au statcâteva zile. Luni, însã, s-autrezit de-a dreptul în stradã.Muncitorii le-au luat bãncilepe care stãteau ºi le-au directpe trotuar. Oamenii s-auaºezat pe bãnci, au privit cujind spre stufoºii castani careau rãmas dincolo de gardulcare împrejmuieºte lucrarea,ºi în cele din urmã s-auresemnat. Marþi dimineaþa,însã, suprizã. Mobilierul afost mutat încã o datã, dedata aceasta în Parcul „Carol

Schreter”. Chiar dacã s-agãsit loc doar pe alee, mãcarde aceastã datã nu mai stauîn soare ºi nu mai încurcãnici traficul pietonal.

Proiectul pentru reamena-jarea centrului civic estefinanþat din fondurieuropene ºi costã 19,5 mi-lioane de lei. Suma a fostalocatã pentru refacerea întotalitate a zonei pietonalecuprinsã între Teatrul “I.D.Sîrbu” ºi Piaþa Victoriei, rea-menajarea a cinci parcuri,dar ºi a zonei de agrementBrãdet, lãsatã în ultimii aniîn paraginã.

Carmen COSMAN

Pensionarii, plimbaþi din parc în parc

M unicipalitateadin Petroºani a

decis sã mai punã lapãmânt încã doi brazifalnici, din centrulcivic al localitãþii, pemotiv cã încurcauproiectul de reabi-litare a zonei pie-tonale.

În zona celor doi brazipuºi la pãmânt se amena-jeazã o rampã pentru per-soanele cu handicap, deºila nici 50 de metri dis-tanþã existã deja o zonãde acces.

Lucrãrile de moder-nizare a centrului civic dinPetroºani fac „victime”colaterale. Mai mulþicopaci au dispãrut dejadin peisaj, iar marþi încãdoi brazi falnici, de circa30 de ani, au fost puºi lapãmânt ºi vor ajunge,probabil, lemn de foc. Maimulþi localnici ºi-au expri-mat nemulþumirea ºi auvrut sã salveze brazii dinzona Hotelului Onix, însãmuncitorii au explicat cã

aºa este proiectul ºi cã tre-buia amenajatã o rampãpentru persoanele cu di-zabilitãþi.

De precizat, însã, cãîntreaga zonã este strictpietonalã, aºa cã per-soanele care sedeplaseazã cu ajutorulcãruciorului cu rotile nupot fi deranjaþi de maºini.În plus, în cazul în care arfi vorba despre accesulspre cele douã magazinesituate în locul în care

duce rampa, la nici 50 demetri depãrtare existãîncã o zonã de acces,exact în locul unde trotu-arul din partea de sus seuneºte cu cel de jos.Reprezentanþii PrimãrieiMunicipiului Petroºani auprecizat cã tãierea braziloreste cuprinsã în proiect.„Proiectul de reabilitare acentrului civic prevede ºitãierea câtorva copaci dinzonã. Tãierea celor doibrazi a fost avizatã de cei

îndrituiþi ºi a avut ca scoprealizarea proiectului demodernizare a centruluicivic”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvântal municipalitãþii.

Complet reabilitatã,zona pietonalã din centrulcivic nu este pe placulmultor localnici, care suntnemulþumiþi de faptul cã s-a renunþat la verdeaþã înfavoarea betoanelor.


Petroºaniul se „despãdureºte”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

1 8 i u l i e 2 0 1 2

Vei avea parte de o zi bunã în ceeace priveºte relaþia cu partenerul deviaþã. Este posibil ca acesta sã aibãunele realizãri de care vã veþi bucuraîmpreunã. Proiectele pe care þi le-aifãcut împreunã de mai mult timp arputea fi puse în practicã. N-ar fiexclus sã fie nevoie sã pleci într-odelegaþie, ceea ce nu îþi va conveni.

Capacitatea ta de concentrare nu estedintre cele mai bune, aºa cã fii cât sepoate de atent la tot ce faci, la oricedecizie pe care eºti pe punctul de a olua. De asemenea, sistemul nervos nuva fi punctul tãu forte. Aºa deci, evitãsã te implici în activitãþi care sã tesuprasolicite. O cunoºtinþã de pe altemeleaguri va avea nevoie de un sfat.

Traversezi o perioadã tensionatã maiales în ceea ce priveºte relaþia decuplu sau colaborãrile. Pe cât posibilnu te implica în discuþii în contradic-toriu mai ales cu superiorii ierarhici.Din punct de vedere sentimentallucrurile evolueazã bine; populari-tatea ta în rândul persoanelor de sexopus este la limita superioarã.

Eºti cam nemulþumit de situaþiafinanciarã dar situaþia se va rezolvamai repede decât crezi, aºa cã nueste cazul sã intri în panicã. Ai rãb-dare ºi lucrurile se vor rezolva celpuþin mulþumitor, nu peste multtimp. Totuºi, în tot ce doreºti sãîntreprinzi va trebui sã dai dovadã deconºtiinciozitate, altfel nu vei reuºi.

Vei avea unele controverse, dar elese vor dovedi constructive.Suspiciunile tale sunt neîntemeiate.Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus este la limitasuperioarã, aºa cã nu vor lipsi ocazi-ile de a face o cucerire. Totuºi, nueste cazul sã te încrezi în orice zâm-bet amabil.

Se pare cã vei demara o activitatenouã care va necesita un efort maimare decât era de aºteptat. Vei primipropuneri de colaborare deosebit deinteresante, dar, cel puþin deocam-datã nu vei avea timp ºi pentru ele.Este posibil sã aparã discuþii aprinsecu cei din anturajul apropiat pe probleme de interes comun.

Acum este momentul sã îþi susþiipunctele de vedere în faþa parteneru-lui, mai ales în ceea ce priveºteproiectele pentru timpul liber. În ceeace priveºte sãnãtatea, pot sã aparãprobleme pe fond nervos. O activitaterecreativã te-ar putea ajuta sã îþi refaciechilibrul interior. O autoritate din familie þi-ar putea face unele reproºuri.

Relaþia cu partenerul de viaþã va ficam tensionatã în aceastã perioadã,aºa cã ar fi de dorit sã nu te impliciîn discuþii în contradictoriu. Starea tageneralã nu este nemaipomenitã, aºacã sunt posibile probleme de sãnã-tate pe fond nervos. N-ar strica sã îþipãstrezi ceva mai mult timp pentruactivitãþi recreative.

Vei avea parte de multã alergãturãpentru a rezolva chestiunigospodãreºti. Nu este exclus sã sestrice ceva în apartament ceea ce vaîntreþine o stare de tensiune pe par-cursul zilei. Traversezi o perioadã încare prudenþa în manifestãri þi-arputea fi de un real folos. Energia tamentalã este la limita superioarã.

Este foarte posibil sã ai o perioadãceva mai agitatã. Oricum, interesulpentru chestiunile sentimentale va fipeste nivelul obiºnuit. Unelenemulþumiri mai vechi ar putea fi discutate ºi rezolvate. Pe cât posibil,dã dovadã de tact ºi de foarte multãrãbdare. Unele din proiectele pe carele ai în plan vor trebui amânate.

Este posibil sã faci unele cheltuieli pen-tru divertisment, ceea ce ar putea avearepercusiuni fericite asupra stãrii tale despirit. Ai putea lua decizii sau te-ai puteaimplica într-o activitate intelectualã, cãcienergia ta mentalã este la limita supe-rioarã. De energie nu vei duce lipsã, darai tendinþa de a þi-o consuma mai alespentru activitãþi de divertisment.

Doreºti sã-þi petreci cât mai mult dintimpul tãu liber în compania per-soanei iubite. Farmecul personal îþiva da ocazia sã te faci remarcat ori-unde te vei duce. Dacã eºti implicatîntr-o relaþie stabilã þi-ai putea dori oschimbare de mai mare anvergurã,dar nu este cazul sã te pripeºti.Relaþia cu copiii va fi în atenþia dvs.

H O R O S C O P

”D acã oamenii alegsã mergem mai

departe aºa - vommerge, dacã nu -lucrurile se vor schim-ba. Acum, în asemeneasituaþii rolul cetãþeniloreste cel mai importantpentru cã ei hotãrãscsoarta României ºi atuturor românilor” - adeclarat deputatulCristian Resmeriþã.

Mitingurile organizate deUSL - ca o contabalansare acampaniei electorale apreºedintelui României, TraianBãsescu, pentru referendumuldin 29 iulie 2012 de demiteresau nu a acestuia – au în ge-neral un scop, declarat de li-derii uniunii, de informare ºimobilizare a populaþiei.Recentul miting al USL de laTimiºoara, unde au participat ºicei din judeþul Hunedoara, deciºi din Valea Jiului, a adunat

circa 15.000 de oameni, dupãspusele participanþilor, ºi a fostunul îndelung comentat datoritãparticipãrii preºedintelui interi-mar al þãrii, Crin Antonescu.

Deputatul PSD de ValeaJiului, Cristian Resmeriþã,prezent la Timiºoara, a declaratcã scopul acestor mitinguri nueste lupta împotriva unui om,repectiv împotriva lui TraianBãsescu, ci împotrivadegradãrii vieþii majoritãþii po-

pulaþiei, a degradãrii palieruluieconomico-social ºi ca urmarea adâncirii sãrãciei dublatã deumilinþã.

”Pãrerea mea este cã acestreferendum nu este o acþiunede luptã împotriva unui om, cieste dorinþa majoritãþii poporu-lui român de a schimba cevanemaifiind de acord cu politi-cile ºi mãsurile care l-au fãcut,în aceºti ultimi ºapte ani ºi maibine, de a suporta greu, foartegreu, tãieri de salarii, tãiereapensiilor prin aplicarea aceluiCAS, cei care au fost daþi afarãdin servicii – astãzi au venit laserviciu, iar a doua zi nu-l maiaveau -, apoi exploatãrileminiere din Valea Jiului care nuau fost ajutate deloc în aceastãperioadã de când sunt deputat,deºi s-au fãcut demersuri pestedemersuri, nu s-a fãcut nimicde parcã s-a vrut moarteamineritului… Acþiunea este clara poporului român ca o con-secinþã a ultimilor ºapte ani.Cred cã aceste mitinguri îºiating scopul în sensul cã popu-

laþia va înþelege cã este unmoment foarte important aces-ta, în care sã-ºi spunã cuvântul,sã spunã ce doreºte ºi pentruasta trebuie sã meargã la vot.Noi asta am dorit sã trans-mitem, cã indiferent care esteopþiunea lor, sã o spunã

punând ºtampila ca rãspuns laîntrebarea: sunteþi de acord cudemiterea preºedinteluiRomâniei, domnul TraianBãsescu? Da sau nu. Dacãoamenii aleg sã mergem maideparte aºa, vom merge, dacãnu, lucrurile se vor schimba.Acum, în asemenea situaþii,rolul cetãþenilor este cel maiimportant pentru cã ei hotãrãscsoarta României ºi a tuturorromânilor” – a declarat depu-tatul Cristian Resmeriþã.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Politic 11

Dupã Timiºoara, ºi la Petroºani - miting USL

Dupã Timiºoara, ºila Petroºani va avea

loc un asemenea miting de mobilizare,duminicã începând de

la ora 17,00, în organizarea USL.

P roprietarii decabane de la

poarta de intrare înParcul NaþionalRetezat, respectivCâmpu lui Neag, n-au renunþat laintenþia lor de aobþine certificareaPan Parks.

Reþeaua exclusivistãcare promoveazã turisticzonele sãlbatice de pemapamond ºi care a cer-tificat deja câteva cabanedin zona Retezatului, ainclus în descrierile saleºi Valea Jiului ca una dinporþile principale deacces. Pe saitul PanParks turiºtii strãini suntîndemnaþi sã vizitezeRetezatul ºi au la dispozi-þie descrierea completã atraseului pe care trebuiesã-l urmeze prinPetroºani-Lupeni-Uricani-Câmpu lui Neag-CheileButii (40km) sau cu

„staþie” finalã Câmpusel(60km). Totodatã,turiºtilor strãini le esteexplicat ºi cã „pânã laaceastã poartã de intrareîn masiv pot ajungefoarte comod cu autotur-ismul”, ceea ce din zonaCârnic nu se mai poate.Cum strãinii sunt îndru-maþi sã viziteze aria natu-ralã prin Valea Jiului, numai rãmâne decât ca ºicabanierii din zonaCâmpu lui Neag sã aparãpe lista exclusivistã depensiuni recomandate defor. Iniþiative ale propri-etarilor de pensiuni dinzona Uricani-Cãmpu luiNeag au fost imediatdupã acreditarea celordin zona Þãrii Haþegului,însã ele s-au stins dincauza situaþiei incerte aDN 66 A. Totuºi, propri-etarii de pensiuni n-aurenunþat la ideea de a-ºi

transforma cabaneledupã cerinþele fundaþieieuropene.

O pt pensiunicertificate

Cele opt pensiuni ºicabane româneºti carefac parte din Pan Parkssunt situate în comuneleSãlaºu de Sus, Râu deMori, pe Valea RâuluiMare, în zona Cârnic (launa din porþile ParculuiNaþional Retezat) ºi lacabana Rotunda, la oaltitudine cuprinsã între600 ºi 1.000 de metri.Toate sunt în vecinãtateasau chiar în ParculNaþional Retezat (PNR)zonã care, de asemenea,este integratã alãturi dealte zece rezervaþii dinzece state europene înreþeaua exclusivistã.

Pentru acreditare,

pensiunile din Retezat aufost supuse unui procesde evaluare de lungãduratã ºi foarte bine pusla punct. Printre criteriile

care au trebuit îndeplinitede pensiuni se numãrãcele referitoare laoferirea de bucatetradiþionale, angajarea ºicalificarea personalului,existenþa utilitãþilor ºi, cel mai important, protejarea mediului.

A vantaje

Un certificat PanParks aduce o serie deavantaje, dar nu imediat.Cel mai mare atu îl constituie promovarea pe care o face Pan Parksla nivel internaþional.Fundaþia are contracte cu

tour-operatori foarte puternici din Danemarca,Norvegia, Olanda, dar ºialte state din afara conti-nentului, ceea ce înseam-

nã un mare pas pentrudezvoltarea tuturorcomunitãþilor locale de lapoalele Retezatului, nunumai pentru cei caredeþin pensiuni ºi cabaneturistice. Anual circa 10mii de turiºti strãini dinþãri ca Germania,Ungaria, Cehia, Franþa,Finlanda, Olanda sauAustria, viziteazãRetezatul.

C e este „PANParks”?

PAN Parks este unconcept unic care uneºtenatura, conservareanaturii ºi turismul, dupã

cum reiese ºi din sloga-nul fundaþiei: „Peoplerespect nature!”.Proiectul Pan Parks afost iniþiat în 1990 deWorld Wide Fund forNature ºi un operator deturism din Olanda.

Fundaþia a fost cre-atã cu scopul de apromova ºi protejapeisajele virgine dinîntreaga Europã.„Cei mai mulþi dintreeuropeni nici mãcarnu-ºi pot imagina denumãrul foarte marede zone sãlbatice delângã uºa lor. Pentrumulþi europeni

„sãlbãticia” înseamnãAmerica or Africa”, searatã în descrierea fun-daþiei. Din aceastã vizi-une s-a nãscut PANParks. Fundaþia garan-teazã vizitatorilor oEuropã cu arii „sãlbat-ice”. Din 1990 ºi pânãîn prezent zece parcurinaþionale au fost accep-tate în reþea abia dupã ces-au aliniat la cerinþeleprivind protejarea ecosis-temului. Pentru a putea fiadmisã în reþea, fiecarearie protejatã trebuie sãaibã cel puþin 20.000 dehectare din care cel puþin10.000 de hectare sã fiestrict pentru naturã ºi pecare sã nu se desfãºoarenici o altã activitate.

Administrarea atât aariei naturale cât ºi aturiºtilor vizitatori trebuiesã se realizeze dupã stan-darde înalte. Odatã ce unparc a atins aceste stan-darde , se va face oinspectare ºi este certifi-cat ca parc. Dupã certifi-care, managerul parculuiºi operatorii locali dinturism care primescrecunoaºterea Pan Parkstrebuie cã conlucrezepentru a dezvolta ostrategie de dezvoltarepentru întreaga zonã încare se aflã parcul, darmai ales sã nu aducãprejudicii ariei protejateºi mediului înconjurãtor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 201212 Turism

Turism eco la Câmpu lui Neag?

CVJ, Nr. 169, Miercuri 18 iulie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 169, Miercuri 18 iulie 2012