CVJ, Nr. 106, Marti 17 aprilie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 106

Marti, 17 aprilie 2012

Reculegere la mãnãstirea Prislop în

zi de sãrbãtoareZ eci de credincioºi au îndurat ploaia mocãneascã ºi

au venit, în duminica paºtelui la Prilsop în judeþulHunedoara. Locul, unul încãrcat de un magnetism puternic, s-a dovedit ideal pentru o zi în care creºtinii seîndreaptã spre Dumnezeu... >>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

“Scoþianul” se vrea primar de la PPDD,

cu sprijinul lui BuhãescuC onstantin Stancu, încã membru PSD, se

vrea primar la Uricani din parteaPPDD. De ce? Mãrturiseºte cã nici el nu ºtie,dar cã îºi va da seama zilele urmãtoare.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Petrila nu vrea spitalul lui Balint

P roiectul prin care o asociaþie nonguvernamen-talã ar urma sã înfiinþeze un spital semiprivat

în Petrila a cãzut. Mai multe voci din Consiliul LocalPetrila îºi motiveazã votul negativ, spunând cãprimãria ar fi avut cel mai mult de pierdut...

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Strategie pe minerit, în douã pagini

Privatizarea sectorului minier,ssssttttrrrraaaatttteeeeggggiiiiaaaa „„„„ooooppppttttiiiimmmmãããã”””” ppppeeeennnnttttrrrruuuu

ccccoooonnnnttttiiiinnnnuuuuaaaarrrreeeeaaaa aaaaccccttttiiiivvvviiiittttããããþþþþiiii iiii

S trategia Ministerului Economiei pentru minerit înseamnã implicare

cât mai puþinã sau spre zero. Cel puþinasta reiese dintr-un rãspuns al lui LucianBode, ministrul Economiei, Comerþului ºi aMediului de Afaceri cãtre deputatul democrat-liberal Viorel Arion.

>>> PAGINA A 3-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Joker (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Triumful raþiunii 0:45 Amazon (r) 1:45 Triumful raþiunii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Epicentru

11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:45 ªtirile Pro TV23:15 Spartacus: Nisipînsângerat (s) 0:15 MasterChef (r)

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Spectacol mortal 22:15 Trãsniþii - Peºtisorul fer-mecat23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Lumea modei 10:25 De Paºte, la Malaga cuAntonio Banderas11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r)12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Paul VI, un papã înmijlocul furtunii 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 Studio UEFAChampions League (live) 21:40 Fotbal: BayernMunchen - Real Madrid (live)23:50 Rezumatele zilei UEFAChampions League (live)

M ã numesc Puiu –Drãghicescu

Andreea, am 23 de ani,locuiesc în Petroºani, suntstudentã în anul III laUniversitatea de Medicinãºi Farmacie din Timiºoara.

În august 2010 am fost diagnos-ticatã cu o formã de cancer limfa-tic: limfom Hodgkin cu sclerozã

nodularã stadiul III A. S-a intervenitchirurgical în vederea stabiliriidiagnosticului, practicându-se mini-toracotomie spaþiul IV intercostal,evacuarea pleureziei, biopsiei ºievacuarea lichidului pericardic.

Tratamentul iniþial a fost dechimioterapie. L-am efectuat laclinica de Hematologie a SpitaluluiMunicipal din Timiºoara.

PET/CT-ul efectuat în Oradea,în data de 13. 12. 2010, la 3 luni

de la terminareatratamentului dechimioterapie aarãtat cã nu s-aobþinut decât oremisie dimen-sionalã a tumoriidin mediastin.

A urmat trata-mentul deradioterapie con-stând din 34 deºedinþe fiind efec-tuat la clinicaStrahlentzentrum

din Hamburg, în perioada 18.04 –12. 05. 2011.

PET/CT-ul efectuat în29.02.2012 în Hamburg a indicatcã mai existã o tumorã activã decirca 1 cm poziþionatã în medi-astin.

Recomandarea medicilor dinGermania a fost pentru intervenþiechirurgicalã la Spitalul Asklepiosdin Hamburg, în vederea extirpãriitumorii. Intervenþia este progra-matã în luna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirurgicalese ridicã la aproximativ 10.000Euro. Pentru a fi ajutatã amdeschis urmãtorul cont unde sepoate contribui pentru salvareamea.

Cont curent RON este:RO58BTRL02201201568788XX

Pentru orice detalii vã stau ladispoziþie la nr. de telefon :

0745 0875120731 035339Sau adresa de e-mail :[email protected]ã mulþumesc din suflet pentru

înþelegere, pentru sprijinul materialºi pentru cã îmi sunteþi alãturi.

Numãr de teledonMesajul pe care îl transmiteþi

cãtre alþii este:Puteþi dona ºi apelând numãrul deteledon (obþinut cu sprijinulAsociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportulRomtelecom) pentru campania:“Ajutor copii“, în perioada 21martie 2012 – 20 iunie 20120900 900 190 , 8 euro/apel(numãr apelabil doar din reþeauaRomtelecom)

Linie de donaþii online pentruAndreea

Aceasta este:https://secure.mobilpay.ro/buy-product/1dydbt

APEL UMANITAR

S trategiaMinisterului

Economiei pentruminerit înseamnãimplicare cât maipuþinã sau sprezero. Cel puþin astareiese dintr-unrãspuns al luiLucian Bode, ministrul Economiei,Comerþului ºi aMediului de Afacericãtre deputatuldemocrat-liberalViorel Arion.

Deputatul hunedoreana dorit sã afle de lareprezentanþii MinisteruluiEconomiei care estestrategia pentru minerit.ªi a aflat. Cei de laBucureºti i-au oferit unrãspuns detaliat, dar nuunul care sã fie ºi pemãsurã asteparilor unora.Astfel, cei de la MinisterulEconomiei vãd în felulurmãtor strategiaGuvernului referitoare laminerit.

“Strategia ministeruluiprivind industria minierãeste abordarea acesteiactivitãþi pe principii depiaþa liberã ºi reducereaimplicãrii directe aGuvernului prin atragereade investiþii din sectorulprivat”, se aratã înrãspunsul oferit deputatu-lui de cãtre ministrulLucian Bode.

Adicã, pe româneºteînseamnã cã Guvernul nuvrea sã se mai implice înminerit ºi încearcã sãatragã investitori privaþi,adicã sã privatizeze ºi sectorul minier.

Tot reprezentanþii mi-nisterului de resort con-siderã cã sectorul miniereste unul important pen-tru þarã “în concordanþãcu importanþa sectoruluienergetic ºi contribuþia

acestuia la creºterea eco-nomicã, sectorul de cãr-bune este în continuareun factor important pen-tru Siguranþa SistemuluiEnergetic Naþional”.

P e dupã ºurã...

Ca sã se eschiveze dela un rãspuns concret, ceide la minister mai vãd osoluþie vizavi de sistemul

de minerit din ValeaJiului. Soluþia este una pecare o ºtie toatã lumea, ºianume includerea minelorviabile de la CompaniaNaþionalã a Huilei înComplexul EnergeticHunedoara.

“Astfel, pentru o

funcþionare eficientã asectorului energetic ºiminier, exploatãrileminiere de huila se vorintegra ºi vor funcþiona încadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Noua companie energeticã se înfiinþeazãprin fuzionarea SCElectrocentrale Paroºeniºi SC Electrocentrale

Mintia Deva ºi va preluaexploatãrile miniere dincadrul CompanieiNaþionale a Huilei SAPetroºani, în vedereacontinuitãþii activitãþii deexploatare a potenþialuluienergetic al Huilei dinValea Jiului”, spune

Lucian Bode. Dupã rãspunsul

evaziv oferit sepoate înþelege cãtoate cele ºapteunitãþi miniere vorfuziona cu celedouã termocen-trale. Dar nu,dupã cum ºtietoatã lumea estevorba despreminele Livezeni,Lupeni, Vulcan ºiLonea. Doar aces-tea vor face parte

din Complexul EnergeticHunedoara în momentulîn care acesta va fi înfi-inþat. Data naºterii nu ocunoaºte nimeni cu certi-tudine pentru cã s-a amâ-nat

acesttermen de mai multe ori.Mai exact, sãptãmânatrecutã ar fi trebuit sã seîntruneascã Consiliile deAdministraþie ale celordouã termocentrale pen-tru a fuziona, însã chiar ºiacest lucru a fost amânat.

D espreinvestiþii, nu

permite ComisiaEuropeanã

Despre investiþii în sec-torul minier nici nu poatefi vorba. De ce? Pentrucã cei de la Bruxelles,adicã Comisia Europeanãne dicteazã ce trebuie sãfacem cu resursele noas-tre. În schimb, dacã sedoresc investiþii acesteatrebuie realizate din surseproprii, lucru care înmomentul de faþã laCompania Naþionalã aHuilei sunt imposibile.

“Sursele de finanþare ainvestiþiilor sunt alocaþiibugetare sau surse pro-prii, asigurate în confor-mitate cu legislaþia îndomeniu. Legislaþia euro-peanã nu permite acor-darea de alocaþii bugetarepentru investiþii în sec-torul de cãrbune. Facem

precizarea cã în prezentDecizia CE nr 787/2010creeazã cadru legal pen-tru acordarea ajutoruluide stat numai pentrufacilitarea închideriiminelor de cãrbune com-petitiv”, precizeazã

Lucian Bode, ministrulEconomiei.

Asta înseamnã cãnu se pune proble-ma de investiþii dinfonduri bugetare.Tot ce se poateface este lichidarea

activitãþii prin alo-carea de fonduri pen-

tru închiderea minelor.Cele trei unitãþi minierecare îºi vor înceta activitatea pânã în anul2018 sunt Petrila,Paroºeni ºi Uricani.

ªi ca sã revenim de unde am plecat, la privatizare, ministrulEconomiei mai gãseºte osoluþie pentru investiþiiledin sectorul minier.Bineînþeles acestea tre-buie sã provinã din surseexterne.

„O altã sursã definanþare a investiþiilor însectorul minier al cãr-bunelui este atragerea decapital privat sau fonduri

de investiþii. În acest sens,Ministerul Economiei,Comerþului ºi a Mediuluide Afaceri are promo-vate public proiecte deinvestiþii pentru societãþilecomerciale aflate în coor-donare”, se aratã înfinalul rãspunsului cãtredeputatul Viorel Arion.

Cam asta este pe scurtstrategia ministeruluiEconomiei vizavi de problemele din minerit.Conform unor docu-mente publicate de minis-terul de resort, statulromân nu a mai sub-venþionat investiþiile înminerit încã din 2007.Aºa cã totul la CNHfuncþioneazã din inerþie,cel puþin în prezent.Rãmâne de vãzut ce va fipe viitor, mai ales în con-textul în care alternativãla minerit este dez-voltarea turismului. Dupãcum se cunoaºte, statulvinde resursele þãrii pebani de nimic. Probabilaia se intenþioneazã ºi cuhuila din Valea Jiului,care ºi aºa nu este evalu-atã de cele douã termo-centrale la un preþ cores-punzãtor.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 2012 Actualitate 3

Strategie pe minerit, în douã pagini

Privatizarea sectorului minier, strategia „optimã” pentru continuarea activitãþii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 201244 Politic

S cena politicã hune-doreanã este într-o

continuã reaºezare înprag de alegeri locale.

Astfel, conform uneicercetãri sociologice recentpublicatã la nivelul judeþuluiHunedoara, topul personal-itãþilor politice din punct devedere al încrederii a suferitmodificãri majore. La între-barea „Câtã încredere aveþi înfiecare din urmãtoarele per-sonalitãþi”, ierarhia indicã ocreºtere masivã a luiHaralambie Vochiþoiu (PP-DD),cu o cotã de încredere de27%, la numai douã procenteîn spatele actualului preºedinteal Consiliului JudeþeanHunedoara, liberalul MirceaMoloþ.

Cei doi sunt urmaþi de

Mircia Muntean (UNPR) cu20% încredere, Florin Cazacu,primarul de la Brad, cu 15%cotã de încredere, PetruMãrginean (PC) cu 12%.Ultimele douã poziþii sunt ocu-pate de cãtre Laurenþiu Nistor(PSD), cu numai 4% cotã deîncredere, pe aceeaºi treaptãcu Monica Iacob-Ridzi (PDL),tot cu 4%.

Poziþia fruntaºã a lideruluiPartidului PoporuluiHunedoara este explicabilã înprimul rând prin revenirea înforþã în viaþa politicã.Haralambie Vochiþoiu a reuºitsã organizeze partidul în timprecord ºi va intra în competiþiapentru alegerile locale, cuºanse reale de a obþine un scorelectoral foarte bun. Cotamare de încredere de care beneficiazã Haralambie

Vochiþoiu este dublatã ºi deapariþiile din ultima perioadã lapostul de televiziune OTV, alã-turi de Dan Diaconescu. Nu înultimul rând, uriaºul val dedezamãgire creat de partidelemari care s-au aflat laguvernare (PSD, PNL ºi PDL)ºi care s-a întrecut în promisiu-ni populiste pe care nu le-aumai onorat reprezintã în egalãmãsurã un motiv al creºteriisimpatiei faþã de PP-DD ºiHaralambie Vochiþoiu.

În actualul context,Vochiþoiu este liderul hune-dorean pe care populaþiajudeþului, ºi mai ales cea dinValea Jiului, îl crediteazã cafiind politicianul cel mai serios.

Studiul a fost realizat deCentrul Regional pentruOcuparea Forþei de Muncã ºiProtecþie Socialã (CROFMPS)

în perioadã 25 martie-4aprilie, în jud. Hunedoara, peun eºantion reprezentativ de1.023 persoane cu vârstã de18 ani ºi peste 18 ani. Metoda

folositã a fost cea a sondajuluide opinie pe baza de ches-tionar. Eroarea maximãadmisã este de +/-3,1%.

Topul încrederii în personalitãþile politice hunedorene:Vochiþoiu (PP-DD) pe locul al doilea cu 27%, Moloþ (PNL) încã lider

29%

27%

20%

15%

12%

11%

8%

7%

7%

6%

4%

4%

71%

73%

80%

85%

88%

89%

92%

93%

93%

94%

96%

96%

Mircea Molot (PNL)

Haralambie Vochitoiu (PP DD)

Mircia Muntean (UNPR)

Florin Cazacu (PSD)

Petru Marginean (PC)

Dorin Gligor (PDL)

Tiberiu Iacob Ridzi (PDL)

Costel Avram (PRM)

Iuliu Winkler (UDMR)

Cosmin Nicula (PSD)

Laurentiu Nistor (PSD)

Monica Iacob Ridzi (PDL)

% din totalul popula?iei care a exprimat o opiniemulta si foarte multa putina si foarte putina

C onstantinStancu, încã

membru PSD, sevrea primar laUricani din parteaPPDD. De ce?Mãrturiseºte cãnici el nu ºtie, darcã îºi va da seamazilele urmãtoare.

Cert este cã toatã sãptãmâna trecutã ºi înprezent, Stancu încearcãsã-i ademeneascã peuricãneni sã semnezeadeziuni în favoarea luidin partea PPDD,promiþându-le o masã,care constã în doi mici ºiun fir de pãtrunjel dea-supra, demonstrând încão datã cã nu degeaba esupranumit ”Scoþianul”.

O altã certitudine este

cã Stancu e foarte sigurde reuºita lui, fiind con-vins cã el este cel maipotrivit sã candideze laPrimãria Uricani dinpartea PPDD, venind cutot alaiul sã se aºeze lamasa pusã de alþii, careau muncit pentru înfi-inþarea filialei.

”Încã nu sunt candi-datul la Primãria Uricani,de luni încolo o sãvorbesc ºi cu SorinSanda, sã vedem cum neînþelegem. Încã nu ºtiu cesã spun, ar trebui sã îlîntrebaþi pe domnulpreºedinte Vochiþoiu, nupe mine. Eu nu am ade-ziune la PPDD, sunt încãîn PSD, dar o sã vãdcând mi-o voi completa”,

a declarat Costel Stancu.Cât despre motivul

pentru care ar vrea sã seîntreacã în alegeri cuBuhãescu, Stancu nueste încã foarte sigur.Crede însã cã Vochiþoiuar ºti de ce vrea el,Stancu, sã fie candidat laUricani din parteaPPDD: ”Eu nu ºtiu de cevreau sã fiu primar laUricani, încã nu mi-amdat seama, dar o sã îmidau seama zilele urmã-toare. Dar cred cã ar tre-bui sã îl întrebaþi pe dom-nul Vochiþoiu, cã el ºtiede ce trebuie sã fiu eucandidat din parteaPPDD la Uricani”.

Haralambie Vochiþoiu,preºedintele filialeijudeþene a PPDD, spunecã încã nu sunt bãtutecandidaturile în cuie înnicio filialã ºi a lansat ºiun atac, subtil, la adresalui Sorin Sanda,preºedintele filialei PPDDUricani.

”Probabil Stancu vreasã câºtige alegerile. Încãnu am oficializat candi-datul la Primãria Uricani,de fapt nu e oficializatãnici o candidaturã. Suntnegocieri în toate loca-litãþile, iar în momentulîn care avem 20 de ade-ziuni nu este nici sediu,se negociazã. Dar sã ºtiþicã politica ºi PPDD estepeste cele douã persoanefizice, Sanda ºi Stancu”,a declarat, pentruCronica Vãii Jiului,Haralambie Vochiþoiu.

Sorin Sanda, preºedin-

tele PPDD Uricani,spune cã sãptãmânaaceasta lucrurile se voraranja, într-un fel saualtul.

”În primul rând, PPDDUricani are sediu, înaintede a fi impus HaralambieVochiþoiu ca preºedinteinterimar la judeþ, unsediu care e plãtit dinbanii membrilor de par-tid, ai noºtri. 20 de ade-ziuni nu au cum sã fie,poate înmulþit cu 10,pânã ºi procesul verbalde la adunarea generalãpentru înfiinþare, unde s-a votat, democratic, are44 de semnãturi. DespreCostel Stancu am auzit ºieu ce face, cã m-au sunatoamenii ºi toatã lumeaºtie despre afinitãþile din-tre cei doi, Stancu ºiBuhãescu.Deocamdatã nuvreau sã spunmai multe, mise pare cã înPPDD a fostintrodus uncal troian,dar încã nuvreau sãmã pro-nunþ. Dar,ca sã-lcitez pedomnulVochiþoiu,da, sunt deacord cuel, politicaºi PPDD edeasupramea ºi a luiStancu, dar ºi

deasupra lui HaralambieVochiþoiu.

Problema legatã deUricani a apãrut, înprimul rând, de când mi-am anunþat, în plenulºedinþei de partid, candi-datura la preºedinþiaorgani-

zaþiei judeþene a PPDD.Ce se întâmplã acum

în PPDD Uricani estedoar rezultatul fricii ºigroazei lui Buhãescu,care apeleazã la toþi pri-etenii lui pentru a mãopri. Îi dau o vesteproastã: indiferent ce seva întâmpla cu mine înPPDD, Sorin Sanda va ficel mai mare adversar allui, iar prin ceea ce faceîn ultima perioadã,arãtând cât este de josnicºi mojic, împreunã cuprietenii lui, care iau banipublici, mã provoacã ºimai mult sã îl dobor.Sãptãmâna aceasta suntsigur cã se vor tranºalucrurile, într-un fel saualtul”, a declarat Sorin

Sanda.Anamaria Anamaria

NEDELCOFFNEDELCOFF

“Scoþianul” se vrea primar de la PPDD,cu sprijinul lui Buhãescu

OP


C âteva sute de cre-dincioºi au partici-

pat, în Vinerea Mare, la„Drumul Crucii”, unpelerinaj ortodox ce areloc în Valea Jiului.Procesiunea a avut înfrunte un sobor de preoþiºi cãlugãri ºi a pornit dela Cimitirul Eroilor dinLupeni, preoþii fiind ceicare i-au binecuvântat petoþi credincioºii.

Drumul Crucii are o însem-nãtate religioasã deosebitãpentru toþi creºtinii, care înaceastã zi se adunã în loculdeja ºtiut de 13 ani ºi se închi-nã în faþa crucii din lemn încare este încrustatã o parte dinCrucea Mântuitorului. VinereaMare este ziua în care laLupeni toatã suflarea participãla ceremonialul organizatîntocmai dupã înscrisurile bib-lice. Toþi se simt mai bine ºimai aproape de Dumnezeu. „Ecel mai frumos ceremonial de

peste an ºi vin la DrumulCrucii pânã o sã pot merge pepicioare cã este înãlþãtor”,spune o credincioasã. „Eimportant sã fim azi aici ºi sãne bucurãm de acest ceremo-

nial, care ne aduce credinþã ºinãdejde în suflet”, spune o altãfemeie, care a venit sã seînchine la crucea din lemn dincimitirul eroilor.

„Drumul Crucii” are olungime de 10.145 de metri,iar pe traseu pelerinii fac 14opriri, în locuri marcate, undepreoþii citesc din Cartea Sfântãcele 12 Evanghelii. Pe untraseu de 10 kilometri întreLupeni ºi schitul din VârfulStraja situat la 1440 metri altitudine, ortodocºii au însoþitcrucea lui Iisus din lemn masiv,care cântãreºte peste 100 dekilograme ºi mãsoarã 4,4metri lungime ºi 2,20 metri

lãþime. „Este al 13-lea an încare, cu ajutorul lui Dumnezeu,mergem pe Drumul Crucii.Vãd cã Cel de sus þine cu noivremea este bunã, dar nãdãj-duiesc cã la scena rãstignirii desus de la schitul din munte, sãpicure puþin cerul, pentru aneaduce aminte de lacrimileMântuitorului”, a declarat Emil

Pãrãu, cel care a organizat ande an acest rit religios.

Nu au lipsit, însã, de la pro-cesiune primarii ºi politicienii,care au pãºit alãturi de credin-cioºi pe acest drum. De lapreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, primarulDevei ºi toþi primarii din ValeaJiului, deputaþii Monica IacobRidzi ºi Mariana Câmpean,precum ºi deputatul dinLupeni, Cristian Resmeriþã,toþi au þinut sã fie prezenþivineri, discret în mulþime.

Crucea a fost însoþitã debãrbaþi îmbrãcaþi în straie deromani pentru a fi reprezentatcât mai bine fragmentul rãstig-nirii din Biblie. Orice creºtincare participã la pelerinaj areposibilitatea sã ducã Crucea.

Pe cruce sunt sculptateimagini cu cele 14 popasuricare se fac în drumul pânã laschit, o bucatã din lemnul sfântdin Crucea pe care a fostrãstignit Mântuitorul, adusã depe muntele Athos, precum ºimoaºele a mai multor sfinþi.

Procesiunea a durat în jur

de patru ore, iar credincioºiicare au luat parte considerã cãeste o plãcere în Vinerea Maresã însoþeascã Crucea. Totul seterminã sus în munte la schituldin Straja.

În Straja, în primul rãzboimondial, au murit peste 800de soldaþi, o parte dintreaceºtia fiind înmormântaþi încimitirul eroilor din Lupeni,chiar în locul de plecare al procesiunii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Z eci de credincioºiau îndurat ploaia

mocãneascã ºi auvenit, în duminicapaºtelui la Prilsop înjudeþul Hunedoara.Locul, unul încãrcatde un magnetism puternic, s-a doveditideal pentru o zi încare creºtinii seîndreaptã spreDumnezeu cu rugãciune.

Unul dintre cele maicãutate locuri de pelerinajpentru creºtini este, înjudeþul Hunedoara,mãnãstirea prislop. Aici,zeci de credincioºi par-

ticipã cu smerenie lasãvârºirea slujbei dePaºti, într-un loc în caretimpul parcã a încetat sãmai treacã. Mãrturie stãpãdurea de brazi, careînconjoarã mormântuluiSfântului din Ardeal,Arsenie Boca. Aici estelocul în care credincioºiise simt mai aproape deDumnezeu ºi, într-ofeerie de flori multicoloreproaspete, îndemnul larugãciune le înalþãsufletele.

“Nu puteam sã gãsescun alt loc decât aici.Acum, de paºti, e loculideal pentru un scurtpopas religios. E aproapede casã ºi ne umple sufle-

tul cu bucurie”, spune ofemeie care a venit sã seroage la mormântul luiArsenie Boca. “Suntemveniþi tocmai dinConstanþa, dar e foartefrumos aici. Vin pentruprima datã ºi mã simtimpresionatã de acestloc, chiar dacã a plouat ºiam stat puþin”, spune oaltã doamnã.

Liniºtea rãzbate depretutindeni ºi mãrturie abinefacerii credinþei staumormintele mãicuþelorcare au trãit în rugãciuneºi smerenie la aceastãmãnãstire, în generalpeste 90 de ani.

“Ce m-a impresionataici e grota sãpatã în

munte de pãrinteleArsenie Boca ºi faptul cãacest om a fost un sfânt,iar dovada cea mai grãitoare e faptul cã mormântul sãu e mereuacoperit de sute de floriproaspete. E o minune,pe care încã o trãim cutoþii, aici, în munte”,spune un tânãr venit lamãnãstirea Prislop sã se roage.

Situatã în apropiere deHaþeg, la capãtul unuidrum anevoios careºerpuieºte printreDealurile Silvaºului,despre mânãstirea ridi-catã în secolul al XIV-lease spune cã adãposteºteicoana fãcãtoare de min-

uni a Maicii Domnului.Mãnãstirea Prislop dinÞara Haþegului este, dePaºte, unul dintre celemai importante locuri depelerinaj din Transilvania.În decursul existenþei salede peste ºase veacuri,mãnãstirea a îndeplinitun rol cultural semnifica-tiv în viaþa românilortransilvãneni.

Mãnãstirea Prislopeste cunoscutã ºi subnumele de “Silvaº”, dupãsatul Silvaºu de Sus, ates-tat pentru prima datã îndocumente în anul 1360.

La 200 de metri deactuala bisericã se aflãlocul numit “LaMãnãstirea Bãtranã”,

dovada existenþei acolo aunei mãnãstiri mai vechi,din lemn.

Pãrintele ArsenieBoca, a fost torturat ºi“vânat” de cãtre securi-tate pânã la sfârºitul vieþiiºi este considerat a fi altreilea ctitor al actualeimãnãstiri deoarece, întoþi anii în care a stat aici(41 de ani), a pictat fres-ce ºi icoane deosebit devaloroase astãzi, a reor-ganizat viaþa de obºte ºi aredat mãnãstirii strãlu-cirea ºi frumuseþea decare se bucurã astazi miide credincioºi veniþi chiarºi de peste hotare.


Reculegere la mãnãstirea Prislop în zi de sãrbãtoare

Procesiune religioasã lamuntele Straja

P roiectul prin care o asociaþie nonguverna-

mentalã ar urma sã înfiinþezeun spital semiprivat în Petrilaa cãzut. Mai multe voci dinConsiliul Local Petrila îºimotiveazã votul negativ,spunând cã primãria ar fiavut cel mai mult de pierdutºi cã forma prezentatã încadrul ºedinþei de consiliu nu ar aduce nimic mai multpentru petrileni decât ceea ceeste în prezent.

De cealaltã parte a baricadei se aflãiniþiatorul proiectului, pri-marul Ilie Pãducel, care îiacuzã pe consilierii locali deindiferenþã, dar ºi reprezen-tatul Asociaþiei ProVitas,omul de afaceri CristianBalint, care explicã faptul cãproiectul a fost respins dincauza a doi consilieri”bagabonþi, care vor sã facãnumai scandal”.

L ucruri neclare în contract

”Am muncit foarte multpentru înfiinþarea centruluimultifuncþional din Petrila, înclãdirea fostului spital.Conform contractului cu carea venit domnul Balint, noitrebuia sã oferim totul, iar eifoarte puþin. Adicã noi tre-buia sã plãtim utilitãþile, sãpunem la dispoziþie clãdirea,iar ei ar fi urmat sã aibã treioameni din cinci în consiliulde administraþie. Au spus cãvor veni cu 41 de paturi ºi cuaparaturã, dar totul a fost pevorbe, nu a fost nimic clar,care sã fie stipulat în vreuncontract. Proiectul lor esteunul foarte evaziv, iar eususþin spitalul de stat, nu oprivatizare a spitalului din

Petrila”, a declarat EmanoelAndronache, consilier local PRM.

Constantin Ramaºcanu, viceprimarulPetrilei, nu a votat nici el proiectul, dinacelaºi motiv, cã nu ar fi conþinut dateclare. ”Motivul pentru care nu am votateste cã domnul Balint a venit cu uncontract propus într-o formã mult preacomercialã. Cu siguranþã am fi votat unproiect de hotãrâre care sã conþinãdate clare, câþi medici vor veni, ceaparaturã va fi, un parteneriat serios,pentru cã aici este vorba despre sãnãtatea oamenilor din Petrila ºi nuvreau sã fiu cel care sã voteze ohotãrâre de consiliu local care sãafecteze întregul oraº dupã aceea”, a precizat Ramaºcanu.

Dr. Dana Viºãnescu spune cã pro-

punerea omului de afaceri nu aduceanimic nou pentru Petrila. ”Mie nu mi s-a pãrut un proiect corect, din punctde vedere medical a fost prost docu-mentat ºi conducea la un act medicalprost. Proiectul prezentat de domnulBalint nu venea cu nimic în plus, ci eladucea aceleaºi servicii care în Petrilase oferã deja. Eu mã aºteptam ca el sãvinã cu ceva nou, cu medici, cuaparaturã, nu cu doi medici care aumai fost la spitalul din Petrila. Eu vreausã votez ceva concret, nu ce vrea unom de afaceri, în acest spital privat, înconsiliul de administraþie ar fi urmat sãfie doi oameni din primãrie ºi trei de lael. Asta înseamnã cã noi nu am mai fifost ascultaþi”, a declarat dr. Viºinescu.

”Este necesar spital în Petrila ºiavantajul era pentru cetãþeni, dar eraulucruri neclare în contract, ca de exem-plu consiliul de administraþie, care ar fiurmat sã fie format din cinci membri,trei de la ProVitas ºi doi din parteanoastrã. ªi mie mi-ar face plãcere sãfac afaceri cu cineva pe care sã-lchelesc de bani. Nu se opune nimeniunui astfel de proiect, dar lucrurile trebuie cântãrite foarte bine”, precizeazã ºi Dorin Curtean, administratorul public al Petrilei.

B alint, despre”bagabonþeala”

consilierilor localiIlie Pãducel, primarul Petrilei, spune

însã cã proiectul era important pentrulocalitate: ”Eu sunt iniþiatorul acestuiproiect ºi l-am sprijinit de la început.Proiectul nu a trecut, unii consilieri nuau fost de acord, urmeazã ca investitorul sã vadã ce va face”.

Cristian Balint se declarã dezamãgitde verdictul Consiliului Local Petrila ºinu ºtie dacã va reveni cu o nouã propunere pentru înfiinþarea spitaluluidin localitate. ”În urma acestei asocieri,primãria vine cu zidurile, iar eu cuaparatura, cu medicii, cu tot ceînseamnã un spital. Ei doreau ca eu sãfac toatã investiþia, iar ei sã fie singuriicare au de câºtigat. Habar nu am dacãvoi mai reveni în Consiliul Local Petrilacu un nou proiect. Era vorba de o fun-

daþie nonprofit, care se asocia cuadministraþia publicã localã, nu pespatele poporului”, a precizat Balint.

Mai mult, Cristian Balint nu s-aputut abþine nici de la a-i ataca pe con-silierii locali care au fost împotrivaproiectului prezentat de el.

”Proiectul nu a trecut din cauzã cãacolo erau douã voci cãrora le cunoscsorgintea de unde se adapã, care vorsã creeze scandal. Sunt niºte indivizimai turbulenþi, aºa, dar eu le-am atrasatenþia cã se va alege praful de aceaclãdire. Este vorba despre Viºinescu ºibagabontul de Andronache, care auvotat împotrivã. Pe Andronache îlpune Costel Avram sã fie împotrivamea, cã nu vreau sã îi dau emisiunigratis la televiziunea mea”,reacþioneazã, furios, Balint.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

A ctul medical de laSpitalul din

Lupeni se vaîmbunãtãþi considerabilîn urmãtorii ani, dupãce aici vor veni zeci demedici rezidenþi.

Însã, pentru a-i aduce sãlucreze la Lupeni, pentru cãcei mai mulþi dintre ei auoferte din oraºe mari aleþãrii, primãria le va garantalocuinþe în blocurile ANL.

“Noi aºteptãm în urmã-torii 2, 3 ani, 32 de medicicare îºi terminã rezidenþiatul,pe care vom încerca sã îiajutãm. Am fost sunat dedoi medici rezidenþi, soþ –soþie, care sunt în momentulde faþã chirurgi la Timiºoara

ºi care vor veni în MunicipiulLupeni. Ei doresc o locuinþãANL, iar pe noi ne bucurãcã vom avea medici de cali-tate care vor ajuta populaþiadin Municipiul Lupeni ºi nunumai”, ne-a declaratGabriel Lungu,city managerMunicipiulLupeni.

Lista de pri-oritãþi privindrepartizarealocuinþelor dincele douãblocuri ANL,care vor fi dateîn folosinþã anulacesta, se vaadopta în urmã-toarele luniodatã cu sta-

bilirea criteriile transmise dela centru.

De altfel, cererea pentrulocuinþe în Lupeni estefoarte mare, mai ales cã înultimi ani, aici nu s-a maiconstruit niciun astfel bloc.

Vestea bunã este cãurmeazã ºi un al treilea bloc,tot construit de ANL, pentrucare documentaþia este dejaaprobatã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Locuinþe pentru medicii din Lupeni

Ajutoare de la

CruceaRoºie

C u ocazia SfintelorSãrbãtori de Paºte,

nevoiaºii din judeþulHunedoara au primit ajutoareºi din partea reprezentanþilorCrucii Roºii.

Ajutoarele au fost strânse, încã de laînceputul acestui an, ºi sunt destinatefamiliilor cu venituri mici, copiilor careprovin din mediile defavorizate, bolnavilor aflaþi în îngrijire la domiciliusau persoanelor cu dizabilitãþi.

Pânã în prezent, la nivel judeþean,au fost pregãtite câteva sute depachete. Acestea conþin alimente debazã, respectiv fãinã, zahãr, ulei, mãlai,paste fãinoase sau conserve. Pachetelevor fi distribuite de cãtre voluntariiCrucii Roºii cu ocazia SãrbãtorilorPascale. În aceastã acþiune s-au înscristoate subfilialele de Crucea Roºie dinjudeþul Hunedoara, printre acesteaaflându-se ºi cele din Petrila, Petroºani,Vulcan ºi Uricani.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Petrila nu vrea spitalul lui BBBBaaaallll iiiinnnntttt

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 201288 Traditii

O biceiul udatu-lui, integrat

riturilor de purificareºi de regenerare dinperioada Paºtilor,care iniþial se fãceacu apã sfinþitã, esteîncã actual, dar acumapa sfinþitã esteînlocuitã cu parfum.El se practicã de obicei în LuneaLuminatã, prima lunide la înviere, aflatãîn SãptãmânaLuminatã.

Despre rãdãcinile întimp ale acestui obiceiaflãm: „În cea de-a doua ºiîn cea de-a treia zi de Paºtiavea loc stropitul ritual cuapã, în amintirea readuceriila viaþã a fetei de evreu,leºinatã la aflarea veºtiiînvierii lui Iisus, prinstropirea ei cu apã de cãtretinerii ce treceau întâmplã-tor prin zonã. Lunea,feciorii stropeau cu apãfetele din sat iar marþeafetele îi udau pe feciori.

Obiceiul contemporan, dea stropi cu parfum rudeleºi prietenii vizitaþi a doua zide Paºti, este o reminis-cenþã târzie ºi “emanci-patã” a acestei datini.”(www.sfintele-pasti.com/traditii-si-obi-ceiuri/a-treia-saptamana-dupa-pasti).

Avem atestãri privindactualitatea obiceiului peJiul de Est: „Tradiþiadateazã din perioadaprecreºtinã, dar în timpapa a fost înlocuitã cusprayuri ºi, mai nou, cuparfumuri scumpe. Îmbrã-caþi în straie de sãrbãtoareºi chiar în costume popu-

lare, (…) feciorii se adunãîn cete ºi pleacã pe la case-le codanelor. Tradiþiaspune ca toate fetele tineretrebuie stropite pentru aavea noroc, iar cine uitã deacest obicei va avea un ande ghinioane. Dupã cegazda le deschide uºa,feciorii recitã câteva versuritransmise din generaþie îngeneraþie: „Am auzit caaveþi o floare frumoasã/Am venit sã o ud(ãm) sãnu se vestejeascã”. Înschimb, primesc ouã roºii,cozonac ºi un pãhãrel deþuica. “Obiceiul este pãstratdin moºi-strãmoºi. Înaintemergeam cu tata, dar

acum merg la udat cu pri-etenii mei. Fetele sunt tarebucuroase când ne vãd ºiabia aºteaptã sã le udãm”,a povestit Marius, un flãcãudin Lonea, o localitateunde tradiþia se pãstreazãaproape nealteratã.”(Carmen Cosman, Udatul,un obicei strãvechi).

ªi, de asemenea, obi-ceiul este atestat pe Jiul devest, ca ºi la fraþii de pestemunte: „În zona Vãii Jiuluiºi respectiv în Vulcan, adoua zi de Paºti, flãcãiipândeau fetele mari cugãleþi cu apã anumepregãtite. Fetele, frumosgãtite, în timp ce sedeplasau spre caselevecinilor sau rudelor, erau

aºteptate de flãcãi care leudau cu apã pe straiele desãrbãtoare, chipurile sã lepurifice de pãcate ºi spre ale grãbi mãritiºul. Udatulsau stropitul cu parfum aapãrut târziu, prin al IV-leadeceniu al secolului al XX-lea, ºi este împrumutat dela credincioºii catolici,pãstrându-se la Vulcanpânã în zilele noastre. Adoua zi de Paºti, încã dedimineaþã, vulcãnencele,indiferent de vârstã ºi statutsocial, îºi aºteaptã udãtorii.Aceºtia, „înarmaþi” cu sticluþe de parfum, îºiviziteazã rudele, prietenelesau cunoºtinþele de sexfeminin, cerându-le permi-siunea sã le „ude” spre a le

merge mai bine: „Amauzit cã-n casa dumnea-voastrã / Aveþi o floricicãfrumoasã / Ne daþi voie s-o stropim / Ca sã maicreascã puþin?”, Dupã ce-ºifac datoria stropind cu parfum toatã suflareafemeiascã din casã, udãto-rilor li se servesc diferitebãuturi, prãjituri ºi la ple-care primesc unul sau maimulte ouã roºii. Obiceiulstropitului de Paºti se prac-ticã în Vulcan ºi în toatelocalitãþile componente.”(Olivia Tepfenhart, IonHaþegan, Obiceiuri ºi datini, în Vulcan. Schiþemonografice).

Ioan Dan BãlanIoan Dan BãlanElisabeta BogãþanElisabeta Bogãþan

Î n general, obiceiurile ºitradiþiile dinainte ºi de

dupã Paºti, la momârlani,se bazeazã pe credinþa cãacum, cu o sãptãmânãînainte ºi mai ales cu osãptãmânã dupã Paºticerurile se deschid ºicomuniunea cu sufletelemorþilor este înlesnitã.

„Sãptãmâna luminatã esteprima sãptãmânã care urmeazãdupã Învierea Domnului Nostruºi Mântuitor Iisus Hristos. Se mainumeºte ºi Sãptãmâna reînnoitã(…) pentru cã întreaga creaþieeste reînnoitã prin Domnul ºiMântuitorul Nostru. Se terminãîn duminica urmãtoare numitãDuminica Tomii. Pentru creºtiniiortodocºi, Sãptãmâna luminatãeste începutul unei perioade desãrbãtoare care se terminã dupãcincizeci de zile la PogorâreaDuhului Sfânt. În Liturgicã,aceastã perioadã se numeºtePenticostar.

Aceastã sãrbãtorire include ºiobiceiul creºtinilor de a se salutacu urarea Hristos a înviat,urmatã de rãspunsul Adevãrat aÎnviat sau Adevãrat S-a Înãlþat.Slujbele din SãptãmânaLuminatã se þin cu UºileÎmpãrãteºti larg deschise. Astfel,privirea spre altar nu mai esteîmpiedicatã de nimic, ceea cesimbolizeazã uºa deschisã de lamormântul Mântuitorului dar ºiruperea catapetesmei Templuluidin Ierusalim în momentul morþiiMântuitorului. În plus, înSãptãmâna Luminatã esteinterzis complet postul pentrutoþi ortodocºii, credincioºiiîntremându-se astfel dupã celeopt sãptãmâni de post anterior

Sfintelor Paºti. În Sãptãmânaluminatã ºi pânã la ÎnãlþareaDomnului nu se îngenuncheazã.”(http://ro.orthodoxwiki.org/).

Existã tradiþii legate de maitoate zilele din SãptãmânaLuminatã:

Ziua de luni e LuneaLuminatã, Ziua tuturor sfinþilor,(se crede cã cine moare în LuneaLuminatã merge direct în Rai),Udatul.

Marþi e Marþea Opritã, se facpomeniri pentru vii ºi morþi, nuse lucreazã. „În zilele de luni ºimarþi ale sãptãmânii serbãm pentru a fi sãnãtoºi, pentru cafrigul sã nu frângã semãnãturileiar grindina sã nu batã plantele.”(Ion Elena, În SãptãmânaLuminatã).

Miercuri este Miercurea din

Sãptãmâna Luminatã, , femeilenu trebuie sã lucreze, pentru anu se îmbolnãvi de picioare, „dedânsele”, precum ºi pentru caºoarecii sã nu roadã recoltele.

Joi e Joia Nepomenitã sauJoia Verde, prima zi de joi dinCele nouã joi de dupã Paºti,Joile Oprite, pânã la Rusalii, ziua e þinutã mai ales de femei,pentru a avea noroc la recolte, lapomi roditori, pentru a feri desecetã ºi de boli, „sã le fie protejate gospodãriile de tunete,trãsnete, de grindinã ºi apedezlãnþuite. Dacã în aceste zilenu se lucreazã,

Vineri este Vinerea Scumpã,Izvorul Tãmãduirii, ziua când apaprimeºte puteri tãmãduitoare, secredea cã în aceastã zi e bine sãse sape fântâni ºi sã se caute

izvoare cu apã bunã pentru sãnã-tate. „În aceastã zi toate apelesunt sfinþite ºi cine bea din izvorori se spalã cu apã la loculdureros al corpului seînsãnãtoºeºte. Se mai crede ºi azicã aceia care pleacã pe revãrsa-tul zorilor dupã apã, duc laîntoarcerea apelor semn de laomul bolnav ºi se întorc cu apade leac. În noaptea ºi îndimineaþa acestei zile, lumeaumblã dupã buruieni, crezând cãacestea sunt bune pentru tãmã-duirea bolilor. În aceastã zi nu seintra în rãzboiul de þesut. Femeilecredeau cã aºa cum bat brâglelefirul, va bate ºi piatra recoltele.Nici depãnatul nu era permis,deoarece se spunea cã aºa cumse învârtea vârtelniþa, tot aºa sevor rãsuci ºi vânturile în furtunã.

Nici de cusut nu se pomenea.Pentru cã aºa va sparge ºi grindi-na frunza cum sparge aculpânza. Sâmbãta sãptãmânii estecunoscutã ca Sâmbãta Tomii. În aceastã zi, femeile merg la bisericã ºi dau pomanã pentrumorþii pomeniþi de preot.” (IonElena, În Sãptãmâna Luminatã).

Duminicã este DuminicaTomii, sau Paºtele Mici, zi dedicatã pomenirii morþilor.„Duminica Tomei, ziua morþilor.Cunoscutã sub numele de PaºteleMici sau Paºtele Morþilor, aceastãzi este dedicatã morþilor. Se credecã aceastã sãrbãtoare este o pre-lungire a sãrbãtorii Învierii înLumea de Apoi. (…) Tot înaceastã zi, sunt pomeniþi ceiînecaþi.”(www.monitorulsv.ro/Religie/2010-04-07/Saptamana-Luminata).

Cu Sãptãmâna luminatã„intrãm în a doua jumãtate a calendarului mobil, care are capuncte culminante sãptãmânilede ieºire din sãrbãtoarea Paºtelui(primele douã sãptãmâni), pre-cum ºi pregãtirea ºi celebrareaceleilalte mari sãrbãtori, aRusaliilor (care se încheie în aopta sãptãmânã dupã Paºte). Cuexcepþia celor nouã marþi, joi ºisâmbete dupã Paºti, celordouãzeci ºi una de vineri de dupãRusalii, celebrate sãptãmânal, calendarul mobil nu mai cuprindemomente reprezentative. Putemspune astfel cã acest calendareste centrat pe douã anotimpuriprincipale: primãvara (ºipregãtirea ei, anunþatã de LãsatulSecului) ºi vara (prin practicilemagice iniþiate dupã sãrbãtoareaPaºtelui).” (www.sfintele-pasti.com/category/traditii-si-obi-ceiuri).

Ioan Dan BãlanIoan Dan BãlanElisabeta BogãþanElisabeta Bogãþan

Sãptãmâna Luminatã

Udatul de Paºti


P roducãtorii decartofi hunedoreni

care au avut problemecu bacteria denumitãClavibacter michiganensis ssp.Sepedonicus, care pro-duce o infestare cunos-cutã drept putregaiulinelar al cartofului,urmeazã sã fie despãgu-biþi, însã numai pentrudaunele din anul 2010.

Guvernul a alocat fondurilenecesare pentru plata ajutoru-lui de stat care se acordã pro-ducãtorilor de cartofi, ale cãrorculturi au fost afectate deorganismele de carantinãdãunãtoare culturii cartofului,pentru recolta anului 2010. La

nivel naþional, Executivul a alo-cat suma de 7,457 milioane delei, fonduri asigurate de labugetul de stat, în limitaprevederilor bugetare aprobateMinisterului Agriculturii ºiDezvoltãrii Rurale pe anul

2012. Astfel, pentru culturilede cartof de sãmânþã compro-mise, producãtorii agricoli vorprimi un ajutor între 0,5 lei ºi2,6 lei pe kilogram, iar pentrucartoful de consum vor primiajutor de 1,5 lei pe kilogram.

De aceste despãgubiri vor beneficia ºi cultivatorii decartofi hunedoreni ale cãrorculture au fost afectate deacest dãunãtor. “Avem câtevadeterminãri fãcute ºi suntprobe positive. Dupã hotãrârea

de Guvern, aºteptãm sã aparãºi ordinal de aplicare, iar ceicare au fost afectaþi, vor fidespãgubiþi”, a declarat Ioanªtefan, directorul DirecþieiAgricole ºi pentru DezvoltareRuralã Hunedoara.

Practic, fermierii sunt aºtep-taþi sã depunã cereri pentru aintra în posesia banilor acor-daþi de Guvern cu titlu dedespãgubiri. Deoarece pentruaceste organisme dãunãtoare,despre care nu se ºtie cu exac-titate de unde au apãrut, nuexistã nicio metodã chimicãsau biologicã de combatere,eradicarea/împiedicarearãspândirii se realizeazã numaiprin aplicarea cu stricteþe amãsurilor de control asupratuberculilor de cartof declaraþicontaminaþi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Despãgubiri pentru cartofii afectaþi de putregaiul inelar

ª i în zilele de Paºtipoliþiºtii hune-

doreni au avut delucru, iar accidentelerutiere nu au ocolitjudeþul Hunedoara.

Unul dintre cele maispectaculoase, din feri-cire cu urmãri uºoare, aavut loc pe DN 7, înzona ªoiºmuº, iar vinovata fost un cetãþean turc în

vârstã de 26 de ani, careconducea un TIR dindirecþia Arad – Deva.Traficul rutier a fost,însã, blocat o jumãtatede orã, dupã ce alte douã

TIR-uri s-au ciocnit încer-când sã le evite pe celeintrate deja în coloziune.Poliþiºtii spun cã, dincauza neadaptãrii vitezeila condiþiile de carosabil

umed, a pãtruns pe con-trasens în rigola de pemarginea drumului, dupãcare a revenit pe parteacarosabilã ºi intrat în co-liziune cu autotractorulcare circula regulamentardin direcþia Deva – Arad,fiind condus de CãtãlinC., de 28 de ani, loc.Zãrneºti, judeþul Braºov.

„În urma evenimentu-lui rutier a rezultatrãnirea uºoarã acetãþeanului turc. Lascurt timp, alte douãtiruri au intrat în coli-ziune, în încercarea de aevita impactul cu celedouã tiruri implicate dejaîn accident. În ce de-aldoilea eveniment nu aurezultat victime, ci doarpagube materiale, iartraficul rutier pe DN7 afost blocat total aporxi-mativ 30 de minute”, au

declarat reprezentanþiiIPJ Hunedoara.

ªi o ºoferiþã a reuºit sãdevinã victimã a unuiaccident rutier provocatchiar de ea, dar au maifost încã 4 rãniþi, din feri-cire uºor. Mihaela F., de30 de ani, din municipiulHunedoara, în timp ceconducea un autoturismpe str. Unirii din Orãºtie,din direcþia Deva-Sebeº,nu s-a asigurat la schim-barea direcþiei de mersspre stânga ºi a pãtrunspe contrasens, intrând încoliziune cu autoturismulcondus de Cosmin R., de22 de ani, din loc. ªibot,jud. Alba. În urma eveni-mentului rutier a rezultatrãnirea uºoarã a cincipasageri aflaþi în celedouã maºini.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Nici de Paºti nu ne-auocolit accidentele rutiere

A u vrut sã ajungã labisericã pentru a lua

Luminã, dar au ajuns laSpital. Patru tineri au fostimplicaþi într-un accidentde circulaþie petrecut peDefileul Jiului în seara deÎnviere.

Ei se îndreptau spre MãnãstireaLainici, atunci când ºoferul a pier-dut controlul volanului din cauzaºoselei umede ºi s-au izbit cumaºina de stâncile ºi parapeþii depe drum ºi puþin a lipsit sã nuajungã ºi în râul Jiu. Unul dintrepasageri, cel din dreapta spate, sezbate acum între viaþã ºi moarte. “În seara de 15 aprilie, în urmasesizãrilor primite prin 112, cu

privire la producerea unui eveni-ment rutier pe Defileul Jiului,echipa condusã de subsemnatul s-adeplasat la faþa locului, iar dincercetãri s-au stabilit urmãtoarele:Conducãtorul unui autoturismDacia Logan care circula pe DN66 din direcþia Petroºani spre Tg.Jiu, în curbã ºi pe un carosabilumed, nu a adaptat viteza lacondiþiile de drum, a intrat în dera-paj, dupã care a pierdut controlulvolanului ºi a intrat în coliziune cuparapeþii stânga-dreapta de pemarginea pãrþii carosabile, pe oporþiune de 17 metri.

Chiar în final s-a oprit într-unpom cu partea din faþã a maºiniiîndreptatã spre râul Jiu. În urmacoliziunii, un pasager ce se afla înpartea din dreapta spate a suferit

leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale, transportul ºi internareaacestuia la Spitalul de Urgenþã dinPetroºani”, ne-a declarat comisarºef Nicolae Airinei, ºeful PoliþieiOraºului Aninoasa.

Din primele investigaþii alemedicilor, tânãrul rãnit a intrat încomã de gradul II, iar în cursul zileide 15 aprilie, adicã în prima zi dePaºte, el a fost transportat laSpitalul din Timiºoara. El are 23de ani ºi este din Vulcan. Deasemenea, poliþiºtii au mai stabilitcã ºoferul nu consumase bãuturialcoolice, iar ceilalþi trei pasageridin maºinã nu au pãþit nimic. Încauzã s-a întocmit dosar penalpentru vãtãmare corporalã dinculpã, iar pedeapsa în acest cazpoate fi de la 2 la 7 ani.Încadrarea juridicã a faptei sepoate schimba în funcþie deevoluþia stãrii de sãnãtate a rãnitu-lui transportat la Timiºoara.

Luiza AndrLuiza Andronacheonache

Au vrut sã ia Luminã,dar au ajuns la Spital

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 1 7 a p r i l i e 2 0 1 2

Încearcã sã-þi canalizezi energia cuprecãdere spre activitãþile de laserviciu, altfel vei rãmâne în urmãcu multe. Dacã ai de semnat acte,fii cu mare bãgare de seamã,deoarece nu este sigur cã veiobþine ceea ce îþi doreºti. Acordãmai multã atenþie relaþiilor.

ªansele de a avea realizãri îndomeniul serviciului sunt mari,dar sunt condiþionate de conºtiin-ciozitate. În cazul în care ai deluat decizii importante, ar fi binesã te sfãtuieºti cu cineva deîncredere. Este posibil sã primeºtio ofertã pentru o colaborare.

Dacã lucrezi cu bani la serviciu,va trebui sã fii mai atent decâtde obicei, cãci poþi avea partede surprize de tot felul. O per-soanã mai puþin cunoscutãîncearcã sã þeasã tot felul de int-rigi în jurul tãu. Din fericireºansa este de partea ta.

Va fi mare agitaþie la serviciu, darcum ai multã putere de muncãvei reuºi sã faci faþã provocãrilor.Vei avea de finalizat o activitatedificilã ºi nu îþi va fi câtuºi depuþin uºor. Relaþia cu colabora-torii va fi tensionatã. Încearcã sãfaci totul de unul singur.

La serviciu va fi mare agitaþie; veiavea de fãcut faþã unor activitãþidificile. Ar fi bine sã eviþi contro-versele cu superiorii ierarhici. Nueºti într-o formã nemaipomenitã,aºa cã ar trebui sã nu te implici înactivitãþi care sã te suprasolicite.Dozeazã-þi cu grijã eforturile.

Eºti mai conºtiincios decât în modobiºnuit ºi acest lucru va fi obser-vat. Vei munci mult atât la serviciucât ºi acasã. ªefii îþi vor apreciaeforturile iar, sprijinul colegilor îþiva fi de un real folos. Trateazã cuatenþie orice detaliu, cãci ceea cefaci acum va avea efecte excelente.

La serviciu, relaþia cu colegiieste bunã, aºa cã poþi miza pesprijinul acestora. Dacã ai învedere iniþierea unui proiectnou, ºansa este de partea ta.Situaþia financiarã s-ar puteaîmbunãtãþi datoritã unor activ-itãþi extraprofesionale.

Cheltuielile sunt destul de mari înaceastã perioadã, dar cum ºansaeste de partea ta, reuºeºti sã tedescurci cu bine. Este posibil sãaparã unele schimbãri la nivelulinstituþiei la care lucrezi. Deasemenea ai putea primi o ofertãcare sã te tenteze.

Riscurile nu te avantajeazã câtuºide puþin, cãci traversezi o perioadãcare oportunitatea pentru acci-dente este mare. Situaþia financia-rã te streseazã, dar cel puþin deo-camdatã nu ai ce face în aceastãdirecþie. Neînþelegerile cu colabora-torii pot exploda în orice moment.

Vei avea multe de fãcut, mai alescã unele lucrãri la care ai restanþevor deveni urgenþe. Superiorii ier-arhici vor aprecia conºtiinciozitateade care dai dovadã, dar nu trebuiesã te aºtepþi ca aceºtia sã te spri-jine într-o prea mare mãsurã. N-arstrica sã încerci sã ieºi puþin.

Dovedeºti o excelentã energiementalã, ceea ce te va ajuta înrezolvarea eficientã a lucrãrilor pecare le ai de finalizat. La slujbã vorfi foarte multe de fãcut, aºa cã esteposibil sã rãmâneþi peste program.O cunoºtinþã vã va da o ideeasupra cãreia meritã sã vã aplecaþi.

Conjunctura astralã din aceastãperioadã îþi conferã energie ºiiniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui înpracticã proiectele, dar n-ar firãu sã îþi pãstrezi ceva mai multtimp ºi pentru odihnã ºirelaxare. Dacã doreºti sã pleciîntr-o cãlãtorie, fii atent.

C u ocazia ultimei ºedinþea Consiliului Local al

municipiului Petroºani, con-silierii au aprobat acordareaa douã medalii “Pro Urbe”precum ºi a unui titlu de“Cetãþean de onoare”.

Cu medaliile “Pro Urbe” au fostrecompensaþi profesorul ConstantinDobrescu, unul dintre fondatoriiexploatãrilor miniere Petrila Sud ºiLonea Pilier, respectiv Viorel Svichiu.În ceea ce priveºte titlul de “Cetãþeande onoare” acesta i-a fost acordat luiDumitru Bârlida, ºeful FormaþiuniiSalvamont din Petroºani.

„În cazul lui Dumitru MucenicBârlidaConsiliul Locala decis sã-i

acordãm titlul þinându-se cont de con-tribuþia pe care a avut-o ºi o are înactivitatea dedicatã salvãrii de vieþiomeneºti ca salvamontist, o ocupaþienobilã care îmbinã curajul ºi umani-tarismul, entuziasmul ºi competenþa”,a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi, pri-marul municipiului Petroºani.

Dumitru Bârlida s-a nãscut înPetroºani ºi a fost unul dintre cei careau pus bazele, în anul 1973, aechipei Salvamont din localitate. De-alungul celor aproape 4 decenii deactivitate ca salvamontist acesta aparticipat la aproape 4.000 de inter-venþii pentru salvarea accidentaþilordin zonele montane Parâng ºi ªureanu.


F amiliile sãracedin Colonie vor

beneficia, în viitorulapropiat, de serviciileunei spãlãtorii sociale.

Aici ar urma sã-ºi spele ºiusuce rufele oamenii proveniþidin categoriile sociale defa-vorizate. Iniþiativa înfiinþãriiacesteia i-a aparþinut con-silierului local Doina Popescudupã ce a purtat mai multediscuþii cu o serie de familiidin Cartierul Colonie care nudispun de maºini de spãlatsau bani pentru detergentulnecesar. „Ideea nu este rea.Vom colabora cu AsociaþiaPensionarilor pentru înfi-

inþarea acesteia” a precizatprimarul Tiberiu Iacob –Ridzi.

„O invidiez pe doamnaPopescu pentru cã dã dovadãde atât de multã imaginaþie ºipropune astfel de proiecte.Deºi formularea de „spãlãto-rie socialã” nu este cea maiadecvatã, pentru cã din for-mulare nu-mi dau seama cese va spãla acolo, sunt, totuºi,de acord cu aceastã propu-nere”, a spus consilierul localValeriu Butulescu.

Dupã o serie de discuþiilegate, în special, de denu-mirea de spãlãtorie socialãconsilierii locali au fost deacord cu înfiinþarea acesteia.



P alatul Culturaldin Lupeni va

renaºte din ruine.Ani la rând edificiulîn care cândvaminerii îºi petreceaudupã-amiezile, laieºirea din ºut, a fostlãsat în paraginã.

De aici s-a furat tot ce seputea fura ºi, la doi paºi deprimãrie, construcþiaajunsese un adevãrat pericol. Acum, însã, auînceuput lucrãrile de reabilitare ºi, pânã la toamnã, va fi gata sã-ºiprimeascã vizitatorii.

“Deja lucrãrile audemarat ºi în maxim 8 lunivor fi finalizate. Este omare bucurie pentru noi cãam reuºit sã refacem acestpalat ºi sperãm ca la toam-nã el sã fie funcþional. Va firedat publicului ºi sperãm

sã aibã succes”, a declaratCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Reabilitarea acestuiobiectiv cultural se încearcãde aproximativ 7 ani, însãdoar acum s-au gãsit bani.

În total lucrãrile costã numai puþin de 9 milioane delei ºi banii provind dintr-unproiect european, parafat laLupeni pe vremea cândElena Udrea era ministrulDezvoltãrii Regionale.

Palatul Cultural Minerul,o clãdire istoricã din ValeaJiului, a fost dat în folosinþãacum 85 de ani, respectivin luna aprilie a anului1927.


Palatul cultural renaºte din ruine Încheiereasezonului determoficare

S ocietatea localã de termoficaredin Petroºani va mai livra

cãldurã doar pe perioada SfintelorSãrbãtori de Paºte.

Imediat dupã încheierea zilelor de sãrbã-toare, mai exact cu începere de miercuri, 18aprilie, va fi sistatã furnizarea de agent termicpentru încãlzirea locuinþelor sau instituþiilorpublice. Mãsura a fost decisã de cãtre con-ducerea SC Termoficare SA þinându-se contde faptul cã temperaturile exterioare se aflãîn continuã creºtere. În Petroºani, în prezent,circa 3.000 de apartamente mai primesc cãl-durã, de-a lungul sezonului de iarnã, în sistemcentralizat. În ceea ce priveºte apa caldãmenajerã, societatea localã de termoficaredin Petroºani va continua programul obiºnuitde furnizare a acesteia.


Baia, înlocuitãde o bisericã

P e locul fostei Bãi Comunaledin Cartierul Colonie din

Petroºani urmeazã a se înãlþa obisericã ortodoxã.

Spaþiul, în suprafaþã de peste 1.000 demetri pãtraþi, a fost acordat de cãtre ConsiliulLocal, în folosinþã gratuitã, cãtre EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei. În parantezã fie spusBaia Comunalã, deºi a dispãrut total, fiindfuratã cãrãmidã cu cãrãmidã, încã mai figu-reazã pe lista monumentelor istorice dinjudeþul Hunedoara. „Vom efectua demersurilenecesare pentru scoaterea fostei bãi de peaceastã listã”, a precizat Adrian Negoe, sec-retar primãria Petroºani. „Într-o bisericã neputem educa copiii, putem gãsi prieteni ºiprietenie, ajutor, încurajare, mângâiere ºisuport”, a declarat Tiberiu iacob – Ridzi, pri-marul municipiului Petroºani. Biserica dinColonie este cel de-al doilea lãcaº de cultortodox din Petroºani care a primit apro-barea de construire din partea ConsiliuluiLocal în actualul mandat al primarului TiberiuIacob – Ridzi. (Mir(Mircea cea NISTOR)NISTOR)

Douã medalii ºi un titlu

SSSSppppããããllllããããttttoooorrrr iiiieeee ssssoooocccciiiiaaaallllãããã îîîînnnnPetroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 17 aprilie 201212 Actualitate

”Î ngerii” Serviciului deCãutare ºi Salvare –

SARS – din Vulcan auadus bucuria, în seara dePaºte, în familii saumame singure cu proble-me sociale majore, cu copiibolnavi din Petrila,Petroºani ºi Vulcan.

În dupã amiaza ajunuluiPaºtelui, o echipã a SARSRomânia-Vulcan, formatã dinmembri ai Serviciului deCãutare ºi Salvare, alãturi devoluntari ºi aspiranþi SARS, auadus alimente pentru masa dePaºte a familiilor aflate în difi-cultate, dar mai ales au adusbucurie copiilor din acestefamilii. Cutiile cu jucãrii ºi hãi-nuþe au avut mare efectasupra celor mici care au sãritîn braþele ofiþerilor SARS, iarde bucurie au început sã chiuie,sã râdã ºi sã se minuneze…

Emoþiile ºi manifestãrile unorcopii i-a fãcut pe bãrbaþii veniþicu ajutoare sã se emoþioneze larândul lor ºi sã-ºi stergã pefuriº câte o lacrimã.

”A zis mama cã îngerii i-autrimis ca sã avem ºi noi mân-care ºi jucãrii” – ne-a spus,þopãind ºi chicotind de bucurie,Andreea, o fetiþã de 6 ani, dinAeroport, Petroºani.

Cele trei maºini ale SARS,cãrora li s-a mai alãturat una,au poposit la Petrila, Petroºaniºi Vulcan la femei singure cu

copii în întreþinere, la familii cucâte 3-4 copii, sau cu copii bolnavi, care trãiaudoar din alocaþii saudin salarii care nuacopereau nici medicaþia celor mici.Majoritatealocuinþelor acestoraerau debranºate de lareþeaua de curentelectric sau/ºi de laalimentarea cu apãpotabilã.

În Colonia

Petroºaniului, uneia dintremaºini, cea a ”cãlãuzelor” carecunoºteau zona, i-a sãrit oroatã, ofiþerii SARS ºi volun-tarii fiind nevoiþi sã salveze ºioamenii din propriul convoi.Marele noroc a fost cã respecti-va maºinã nu avea vitezã, inci-dentul petrecându-se la tre-cerea peste calea feratã, laintrarea în Colonia Petroºaniu-lui. ”Dacã viteza era cea de pedrum întins, s-ar fi fãcut praf cuoameni cu tot. Dumnezeu afost cu noi!”- a declarat unuldin membrii SARS.

Momentul a fost depãºit, iarajutoarele au ajuns la caseleoamenilor nevoiaºi. La acþiuneacoordonatã de dr. CãtãlinPopa, au participat dr. RemusCristian Hârºan, Vasile Holban,Emil Andraº, Daniel Acatrinei,Nicolae Manea, aspiranþii AncaBãrgan, Mariana Popa ºi vo-luntarul Bogdan Pârcãlabu.

Acþiunea s-a încheiat sâm-bãtã seara, târziu, cu satisfacþiamisiunii îndeplinite…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

””AA zziiss mmaammaa ccãã îînnggeerriiii i-au trimis ca sã avem ºi noi

mâncare ºi jucãrii”

A vrut sã se sinucidã înziua de PaºteS ãracã ºi aproape doborâtã de

neajunsurile vieþii, o femeiede 32 de ani din Oraºul Aninoasa,a vrut sã-ºi ia viaþa chiar îndimineaþa primei zilei de Paºte.

Neavând posibilitatea de apetrece sãrbãtorile aºa cum ºi-ar fidorit din lipsa banilor, femeia, careare un copil de 9 ani, a încercatsã-ºi taie venele în casã, la ora 7dimineaþa.

Din fericire, soþul sãu a gãsit-ola timp ºi a sunat la 112. În scurttimp, în locuinþa celor doi dinblocul C1 din cartierul Iscroni, auajuns poliþiºtii ºi personalul de laAmbulanþã care i-a acordat îngrijiri

medicale femeii. Acum, ea se aflãîn afara oricãrui pericol. (L.A)(L.A)

Masã caldã în loc de corn

ºi lapteE levii ar putea sã primeascã o masã

caldã gratuitã în loc de corn, laptesau mãr, aºa cum este în prezent.Propunerea s-a fãcut în urmã cu cevatimp de cãtre un grup de parlamentariºi chiar la sugestia fostului Ministru alEducaþiei, Daniel Funeriu.

Aceastã iniþiativã pare sã fie agreatã înmasã, însã mai rãmâne ºi problema fondurilor.

„Dorim înlocuirea cornului ºi a laptelui cu omasã caldã, cu fructe sau cu altceva, în funcþiede ce vor decide pãrinþii împreunã cu elevii ºicu consiliile locale care urmeazã sã sprijinesuplimentând suma actualã pentru a puteaoferi copiilor o masã mai bunã ”, ne-a declaratMonica Iacob Ridzi, deputat PDL Colegiul EstValea Jiului. Dacã aceastã propunere va fi saunu adoptatã, rãmâne de vãzut forma în caremasa caldã se va servi elevilor. Fie la o cantinãºcolarã, la un restaurant sau printr-o firmã decatering.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

CVJ, Nr. 106, Marti 17 aprilie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 106, Marti 17 aprilie 2012