Cuvinte simple

of 132/132
Din minunile Ortodoxiei Două sate din Grecia, modeste şi aproape neştiute de cei mai mul ţ i oameni, au devenit de câţiva ani, scena unor întâmplări neobişnuite. Primul pas în povestea noastră îl constituie Sărbătoarea Bunei Vestiri, când oamenii, la fel ca în ţara noastră, aduc flori la biserică. Este anotimpul florilor şi al luminii, iar numele Maicii Domnului însufleţeşte totul. Icoanele sunt  împodobite cu crini, ca într-un imn de slavă adus Sfintei Treimi. Deşi crinii se usucă după un timp, grecii sunt hotăţi să-i păstreze cu grijă până pe 15 august, data unei alte sărbători. Crinii, complet uscaţi, vor îmboboci din senin, iar atunci de Sărbătoarea  Adormirii Maicii Domnului vor oferi mireasma lor tuturor creştinilor veniţi la biserică. Dacă aici florile se închină Fecioarei Maria, la câţiva kilometri de acest sat din Grecia, o altă întâmplare are loc cu ocazia aceleiaşi sărbători de 15 august. O legendă a locului povesteşte cum o mânăstire de maici a fost cândva salvată de atacul unor piraţi. De atunci, zona a început să fie populat ă de o specie neobi şnuit ă de şerpi, toţi purtând semnul crucii şi toţi fiind deosebit de blânzi şi inofensivi. Pe 14 august, aceste viet ăţ i încep să apară din munţ i, din crăpăturile stâncilor, de pe poteci neumblate. Şerpii cu cruce se deplasează încet, toţi părând să se îndrepte în aceeaşi direcţie. Pentru a afla care este aceasta, un cameraman a avut răbdarea de a-i urmări. Iată că este 15 august, oamenii merg la biserica, iar alături de ei şerpii par să facă acelaşi lucru. Clopotele vestesc timpul rugăciunii, fiindcă numele Maicii Domnului este cinstit pretutindeni în lume, chiar şi în acest ţinut arid, plin de nisip şi stânci… Oamenii ş i vietăţ ile p ământului sunt înfrăţi ţ i într-un mod curios. Credincioşii nu par să se teamă de şerpi, ba chiar îi iau pe mână sau îi aşază  în jurul gâtului. O tradi ţ ie a locului spune că în aceasta zi de sărbătoare, atingerea şerpilor este aducătoare de mult folos. Şirul întâmplărilor neobişnuite nu se opreşte aici. Şerpii intră în Biserica Maicii Domnului, urcă spre Icoana Mult Iubitei Maici şi după ce îi ating mâna în sfânta icoană, rămân nemişcaţi până la sfârşitul slujbei… Dup ă ce p ărintele d ă binecuvântarea final ă, oamenii ş i vietăţ ile pământului îşi continua drumul lor tăcut, fiecare cu destinaţia lui. Timp de un an, şerpii cu cruce nu vor mai fi văzuţi. (Prof. Picioc Simona) 1 Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro
  • date post

    30-May-2018
  • Category

    Documents

  • view

    222
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Cuvinte simple

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    1/132

    Din minunile Ortodoxiei

    Dou sate din Grecia, modeste i aproape netiute de cei mai mulioameni, au devenit de civa ani, scena unor ntmplri neobinuite.

    Primul pas n povestea noastr l constituie Srbtoarea Bunei Vestiri,cnd oamenii, la fel ca n ara noastr, aduc flori la biseric. Este anotimpulflorilor i al luminii, iar numele Maicii Domnului nsufleete totul. Icoanele suntmpodobite cu crini, ca ntr-un imn de slav adus Sfintei Treimi.

    Dei crinii se usuc dup un timp, grecii sunt hotri s-i pstreze cu grijpn pe 15 august, data unei alte srbtori.

    Crinii, complet uscai, vor mboboci din senin, iar atunci de Srbtoarea

    Adormirii Maicii Domnului vor oferi mireasma lor tuturor cretinilor venii labiseric.Dac aici florile se nchin Fecioarei Maria, la civa kilometri de acest sat

    din Grecia, o alt ntmplare are loc cu ocazia aceleiai srbtori de 15 august.O legend a locului povestete cum o mnstire de maici a fost cndva salvatde atacul unor pirai.

    De atunci, zona a nceput s fie populat de o specie neobinuit deerpi, toi purtnd semnul crucii i toi fiind deosebit de blnzi i inofensivi.

    Pe 14 august, aceste vieti ncep s apar din muni, din crpturilestncilor, de pe poteci neumblate. erpii cu cruce se deplaseaz ncet, toiprnd s se ndrepte n aceeai direcie.

    Pentru a afla care este aceasta, un cameraman a avut rbdarea de a-iurmri.

    Iat c este 15 august, oamenii merg la biserica, iar alturi de ei erpii pars fac acelai lucru.

    Clopotele vestesc timpul rugciunii, fiindc numele Maicii Domnului estecinstit pretutindeni n lume, chiar i n acest inut arid, plin de nisip i stnci

    Oamenii i vietile pmntului sunt nfrii ntr-un mod curios.Credincioii nu par s se team de erpi, ba chiar i iau pe mn sau i aaz

    n jurul gtului. O tradiie a locului spune c n aceasta zi de srbtoare,atingerea erpilor este aductoare de mult folos.irul ntmplrilor neobinuite nu se oprete aici. erpii intr n Biserica

    Maicii Domnului, urc spre Icoana Mult Iubitei Maici i dup ce i ating mna nsfnta icoan, rmn nemicai pn la sfritul slujbei

    Dup ce printele d binecuvntarea final, oamenii i vietilepmntului i continua drumul lor tcut, fiecare cu destinaia lui. Timp de unan, erpii cu cruce nu vor mai fi vzui. (Prof. Picioc Simona)

    1

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    2/132

    Demisie

    Subsemnatul Dan Stresatu, v aduc la cunotinO intenie mai veche, o teribil dorin,De a-mi da, irevocabil, azi, demisia deplin

    Din menirea i din rangul de adult, ce l dein.

    Funcia pe care astzi subsemnatul o ocup,Mi se pare prea stresant, vrednic de prima grup;De cnd sunt adult, spun sincer, nu mai am n suflet tihn,Nu mai am nici timp, nici pace, nici astmpr, nici odihn.

    Dup ce analizat-am cum m aflu de o vreme,Situaia stresant, nesfritele probleme,

    Ce mi le ofer zilnic mpovrtorul rang,Hotrt sunt ca dintr-nsul eu acum s m retrag

    i voiesc, cu insisten, s preiau, dar mintena,Atribuiile simple ale unui copila,Ce le-ndeplineam odat cu atta iscusini la care renunat-am cu prea mult uurin.

    Vreau s desenez cu creta colorat, iar, pe strad,Sau s fac pe ulicioar un om mare de zpad;

    S nu-mi pese de adulii care trec n mare grabSpre serviciu, sau spre pia, sau spre alt nou treab.

    Vreau s merg cu trotineta "tituind" pe trotuarei s nu mai stau n trafic enervat la semafoare;S nu m intereseze, pentru anul urmtor,Ct mai e asigurarea pentru vechiul meu motor;

    Vreau s cred c,-n toat lumea, bombonelele Tic-tacSunt mai bune dect banii, care n-au pe dnii mac;Vreau s cred, precum odat, c e totul gratuitSau c nu-i mai scump eclerul dect bul de chibrit.

    Vreau s stau ntins la umbra unui arbore stufosCu-n pahar de suc n mn, stnd pe spate tacticos;S privesc la norii care nu voiesc s se opreasci s-ntreb: De ce adulii nu au timp s i priveasc?

    Vreau s m ntorc la vremea, cnd m bucuram de via

    i-i sorbeam cu lcomie minunata ei dulcea,Cnd a mamei voce cald m chema de pe maidaneS vin repede la mas, fr s m plng de foame.

    2

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    3/132

    M-am maturizat cam iute, m-a trezit de-odat mare;Cred c e, cu siguran, un abuz i-mi cer iertare!Am ajuns s aflu, iat, de rzboaie i de drame,De justiie corupt, de copii murind de foame;

    Am aflat de vrajb, ur, prostituie, avorturi,i de mame criminale, de partaje i divoruri,De ciudata i pariva educaie atee,De cstorii de prob i de droguri n licee;

    Am aflat c sunt biserici, ce au clerici cam ciudai,Unde se oficiaz cununii ntre brbai.Am aflat c sunt n lume oameni fr Dumnezeu,

    Ce-i pun coarne, i pecete, i se-nchin celui ru.

    Vreau s m ntorc la vremea, cnd fceam cu grij temai la orice disciplin singur rezolvam problema;Cnd citeam cu srguin, zilnic, leciile toatei nu ateptam ca net-ul s mi fac referate;

    Vreau s-aud un cor de stran, s privesc trecnd fanfare,i nu televiziunea cu emisiuni bizare.Nu mai vreau nici tiri cu bombe, teroriti, scumpiri, reclame,Violen, desfrnare i cderi de avioane.

    Vreau s m ntorc la vremea, cnd, copiii, din tot satul,Nu tiau ce este moda, nu tiau ce e pcatul;Cnd mmicile, n tain, le citeau din Sfnta Cartei nu-i adormeau copiii cu desene animate.

    Vreau s cred din nou c omul e creat de Dumnezeu,Cum m-a nvat mmica, nu profesorul ateu;

    Vreau s cred din nou c Moul mi aduce jucrii,i nu tata, cum aflat-am, mai trziu, de la copii.

    V asigur c n cazul cnd voi fi, de-un oarecare,ntrebat: Ce te vei face, cnd vei fi, copile, mare?N-am s m mai blbi iar, ncurcat, timid, umil,Ci voi spune cu trie: Vreau s fiu mereu copil!

    Aadar, v spun din suflet, c vreau s retrogradez!i-ai aflat ce argumente am s demisionezDin copleitoarea treapt de adult, ce o ocupDe atia ani n care, zilnic, am strigat heirup.

    3

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    4/132

    tiu c nu e cu putin s retrogradez total,S devin copil la suflet i trupete, integral,ns fr doar i poate, vreau n orice chip i stil,Ca de-acuma nainte s am suflet de copil.

    Izvorul Tmduirii

    n Vinerea Sptmnii Luminate (prima dup Pati), Ortodoxiasrbtorete praznicul "Izvorul Tmduirii". Aceast srbtoare religioasrememoreaz vindecarea unui orb, ce i-a recptat vederea dup ce i-a udatfaa cu apa unui izvor situat ntr-o pdure din apropierea Constantinopolului. Aici a fost ridicat, din ordin mprtesc, o biseric cu hramul "IzvorulTmduirii".

    Srbtoarea religioas "Izvorul Tmduirii" are o vechime de 1500 de ani,din perioada domniei mpratului bizantin Leon cel Mare. n ciuda vitregiiloristoriei "Izvorul tmduirii" de la Constantinopol nu a secat niciodat, aducndcredincioilor bucurie i vindecare sufleteasc i trupeasc. La aceastsrbtoare religioas, la toate bisericile i mnstirile se svrete o slujb desfinire a apei (aghiasm), dup o rnduial adecvat Sptmnii Luminate.

    n ara noastr, n peisajul monastic dobrogean, la Mnstirea Dervent,unde este un izvor tmduitor, credincioii se adun la miezul nopii, aici avndloc i o procesiune religioas.

    Srbtoarea religioas "Izvorul Tmduirii" adun mii de credincioi i lao mnstire aflat n apropierea municipiului Ploieti (n com. Brcneti) -Mnstirea Ghighiu. Aici se afl un "izvor ntemniat", care i-a mpuinatdebitul "parc pe msura credinei noastre", dup cum spun localnicii. Aleeaspre izvor este parcurs n aceast srbtoare religioas n genunchi, n semnde recunotin pentru ajungerea la acest izvor al tmduirii, n MnstireaGhighiu fiind i o icoan a Maicii Domnului (icoana cunoscut sub numele deMadona Neagr), ea urmrind orice credincios cu ochii plni.

    Sub semnul acestei srbtori a luminii i bucuriei mai sunt nlate bisericii mnstiri cu hramul "Izvorul Tmduirii" la Bucureti, Maglavit (n jud. Dolj),

    la Salva (n jud. Bistria Nsud) i n munii Neamului, Mnstirea Horicioara(unde se afl i o Icoan Fctoare de Minuni a Maicii Domnului). n judeulBacu, n apropierea municipiului Oneti, n satul Blneasa, se afla o biserican construcie, cu hramul "Izvorul Tmduirii" .

    (Ion MORARU - Observator de Bacu)

    O minune a Sfntului Gheorghe

    n inima Levantului, n prile Paflagoniei, este o vestit biseric nchinatSfntului Mare Mucenic Gheorghe i numit Fratrinomul. i fiind aceastaodinioar aproape ruinat, iar locuitorii inutului aceluia puini i sraci, nu segsea nimeni s-o dreag i s-o nnoiasc. Iat nsa c o ceat de copii luaser

    4

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    5/132

    obiceiul s se joace n locul acela pustiu i prsit, iar printre acetia se afla iunul mai pirpiriu i mai sfios din fire, pe care totdeauna ceilali l biruiau ifceau haz pe seama lui, necjindu-l foarte. Iar bietul copil, stul s fie mereu nvins i umilit de tovarii si de joac, ntoarse ntr-o bun zi privirilenlcrimate ctre acea biseric a Sfntului Gheorghe, rugndu-se aa: "SfinteGheorghe, bunule, ajut-m s biruiesc i eu mcar odat, i-i voi aduce nbiseric o buntate de plcint, cum tie mama s fac". i deodat prinsecopilul a obine biruin dup biruin n jocurile cele copilreti, de nu le veneacelorlali s-i cread ochilor! Deci, plin de mare bucurie i recunotin, ddufuga acas i se rug de mam-sa s-i fac o plcint pentru a o druiSfntului Gheorghe, dup cum i fgduise. nduioat de rugminile copilului,dar avnd i mare evlavie la Sfntul Mucenic, femeia fcu o plcint de-i lasgura ap, iar copilul se grbi s ajung cu ea cald dinaintea altarului. Dartrecnd pe acolo nite negustori i ntrnd s se nchine n biseric, se mbiar

    s mnnce plcinta cea bine mirositoare, sub cuvnt c Sfntul n-aretrebuin de bucate pmnteti. "S-o mprim i s-o mncm noi, iar n loculei s punem tmie, ca s fie de cinstirea Sfntului!". i aa fcur. Numai c,terminnd de mncat i voind s ias din biseric, nu mai dibuiau uile, carese fceau mereu ca zidul dinaintea lor. Speriai, oamenii prinser a se ruga ipuser la altar cte un ban de argint, dar calea tot nu le fu deschis. Apoipuser cte un ban de aur, iar n cele din urm cte-o pung ntreaga, i numaiatunci putur s ias, ducndu-se ntr-ale lor. i cu bnetul acela s-a nceput,zice-se, nnoirea acelui sfnt lca, mai frumos dect fusese vreodat, cciauzind de acea minune, muli dreptcredincioi srir ntr-ajutor, nu numai dininutul acela, ci i din cele nvecinate. Iar n acea biseric semne i minuninenumrate s-au svrit de-a lungul vremii, artnd puterea i cinstea ntrucare Sfntul Gheorghe e inut de Dumnezeu i reamintind venic c puritateacopilriei e temei de sfinenie i cheie a mpriei Cerurilor.

    Vasul defect

    O btrn nevoia dintr-un sat uitat, de munte,Care vieuia n pace n csua de sub punte,

    i cra, cu trud, apa, ce-i era de trebuin,De departe, dintr-o vale, cu o biat cobili.Ea avea pe bttur dou vase btrioare,i cu ele, bunicua, atrnndu-le-n spinare,Aducea, pe potecu, ap, zilnic, fericit,i nu se plngea vreodat c e tare ostenit.Dintre cele dou vase, unul nu era perfect,Cci avea o crptur, un vdit i clar defect.i, umplut fiind cu ap, cnd venea pe potecu,Jumtate din aceasta, se scurgea prin poieni.Pentru-a sa meteahn, dnsul, se simea nensemnati era ntotdeauna trist i decepionat,

    5

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    6/132

    Fiindc treaba-ncredinat, cnd era crat n spate,De btrna lui stpn, o-mplinea pe jumtate.Cellalt vas al btrnei, nu era deloc defect,Nu avea nicio fisur, i avea un bun aspect.Pentru asta vasul nostru era tare ngmfat,Socotindu-se destoinic i rdea de cel crpat.Ani i ani a dus btrna ap de izvor, n spate,Ctre casa ei din munte, doar un vas i jumtate.ntr-o zi, fiind pe cale, vasul ubred i crpat,Obsedat de-a lui meteahn, zise tare ruinat:S m ieri, te rog, stpn c-i produc att necaz,Iar tu maic, fiind bun, nu mi bai al meu obraz,Cci de ani, ntotdeauna, apa ce-o aduci din vale,Eu am risipit-o, zilnic, prin al meu defect, pe cale.

    Dumneata, stpn bun, nu mi-ai zis c sunt netrebnic,Ci-mi acorzi aceeai cinste ca i fratelui meu vrednic.M-ateptam demult stpn s m-arunci peste vlcele,S ajung hrb n gunoaie, s fiu oale i ulcele.Zmbitoare, btrnica, zise vasului crpat:Ia privete partea-n care, eu, pe tine te-am purtat!Nu observi c este plin de flori vii i colorate?Ceea ce nu vezi pe cale, de priveti cealalt parte.Eu, tiind a ta meteahn, c eti ubred i crpat,O grmad de semine de garoafe-am semnat;i zambile, i lalele, i crini albi i micunelei-mi mpodobesc csua cu aceste floricele!Ba mai mult, o alt parte din flori, eu, o vnd la piai cu preul de pe ele m hrnesc i sunt n via.Asta pentru c, pe cale, cnd ne-ntoarcem de la ap,Zilnic, tu le uzi pe ele, ca o mam filantroap.De n-aveai aceast hib, dac nu erai aa,Nu ar mai fi fost atta frumusee-n casa mea.

    Nimeni nu e vas netrebnic, asta este o ispit!Totul e s-i faci lucrarea care-i este rnduit.Cine tie, frioare, ce flori uzi tu pe crare?Mai ales cnd crezi, dar sincer, c nu eti vas de onoare.

    Este foarte bine

    Se spune despre un rege african c avea un prieten foarte bun dincopilrie. Acest prieten era cretin i avea obiceiul ca, indiferent de situaia ncare se afla, bun sau rea, s spun cu senintate i fr s se mnie: "Estefoarte bine! Aa e voia Lui Dumnezeu!"

    ntr-o zi, amndoi se aflau la vntoare. Prietenul ncrca i pregtea

    6

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    7/132

    armele pentru rege. Dintr-o greeal, o arm s-a descrcat i i-a retezat regeluiburicul degetului mare. Prietenul regelui, nefiind deloc micat de ntmplare, azis ca de obicei: "Este foarte bine! Aa e voia Lui Dumnezeu!"

    Enervat, regele a rspuns: "Nu, nu e bine deloc!" i a poruncit ca prietenullui s fie aruncat n nchisoare.

    Peste un an, regele, vnnd ntr-un teritoriu strin, a fost capturat decanibali i dus n satul lor. L-au legat de un proap i se pregteau s-l"prepare". Pregtindu-se s aprind focul, unul dintre canibali a observat cregele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstiioi, aveau ca regul snu mnnce pe nimeni care nu era ntreg. Prin urmare, l-au eliberat pe rege.

    La ntoarcerea acas, regele i-a amintit de ntmplarea de la vntoarecnd i pierduse degetul i, cuprins de remucri, ordon s fie eliberatprietenul lui.

    - Ai avut dreptate, i-a spus prietenului proaspt eliberat. A fost foarte bine

    c mi-ai retezat buricul degetului.i a nceput s-i povesteasc pania cu canibalii.- mi pare foarte ru c te-am trimis la nchisoare atta vreme. A fost urt

    din partea mea s fac acest lucru.- Nu, a replicat prietenul, este foarte bine! Aa a fost voia Lui Dumnezeu!- Ce vrei s spui cu asta: Este foarte bine?!? Cum poate fi bine s-i trimii

    prietenul la pucrie un an?- Dac n-a fi fost n pucrie, a fi fost cu tine i, eu neavnd niciun cusur

    trupesc, m mncau sigur canibalii, aa c... este foarte bine! Aa a fost voiaLui Dumnezeu!

    NVIEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS - 2009

    Hristos a-nviat astzi falnic din mori,Cu moartea pe moarte clcnd gloriosi celor ascuni de-ale iadului pori,Le druie viaa i cerul frumos.

    El tuturor zice cu glas iubitor:Venii s v dau a Mea pace copii!Venii s gustai din al dragostei dor!Venii ctre Mine, voi, suflete vii!

    Venii de primii azi lumin din cer!Venii s pii toi n raiul deschis,Pe care cu dragoste iar vi-l ofer,Cci moartea i iadul pe veci s-a nchis!

    Eu, pentru al jertfei i-al crucii greu drum,

    Atta v cer - un ndemn printesc:Iubii-v unii pe alii, precumi Eu v-am iubit i mult v iubesc!

    7

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    8/132

    Vestii cu putere: "HRISTOS A-NVIAT!",Unii-v-n fapte, n rug i-n gnd,Dorii ca doar Eu s v fiu mprat!V-atept cu iubire, copii, pe curnd!

    Cu ocazia PRAZNICULUI INVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUSHRISTOS, urez tuturor cititorilor acestui blog, tuturor celor care mi-au trimismesaje de felicitare i tuturor celor pentru care s-a jertfit Domnul nostru IisusHristos, mult pace, sntate, fericire i drum bun pe calea mntuirii!

    Friorii mei iubii,De Hristos blagoslovii,Florile Ortodoxiei,

    De pe tot cuprinsul gliei,

    Azi e mare srbtoareAzi e praznicul cel mare !Cnd Hristos a nviati pe toi ne-a liberatDin a iadului robie,Din cumplita lui sclavie.Deci acest moment fiindMai mre ca oriicnd,S petreac orice omCum ne spune Hrisostom:

    "Cine-i binecredinciosDomnului Iisus Hristos,Iubitor de Dumnezeu,i la bine i la greu,S se bucure vrtosDe-acest Praznic prea frumos,

    Preamrit i luminatCci Hristos a nviat !Cine-i slug neleaptCu smerenie n fapt,Bucurndu-se, s intrePentru dragoste-ai fierbinte,n divina bucurie,Cci scpat-am de sclavie !De s-a ostenit, postind,Cineva, smerit fiind,Neposomorndu-i faa,S i ia acum rsplata !

    8

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    9/132

    Cine a lucrat de zorChiar din primul ceas, cu spor,S-i primeasc dreapta plat,Cci e vrednic de rsplat !Cine a venit cumvaDup ceasu-al treilea,Mulumind s prznuiasci pe Domnul s-l slveasc.De-a venit altcinevaDup ceasu-al aselea,S nu fie ndoit,Cci nu fi-va pgubit !Cine-a-ntrziat cumvaPn-n ceasu-al noulea,

    S se-apropie oricum,Ne-ndoindu-se nicicum !Nici acela s nu plece,Ce-a ajuns la unsprezece;S nu fie speriatPentru c-a ntrziat,Cci Stpnul, fiind darnic,l primete i pe harnic,Cel din primul ceas sosit,i pe ultimul venit;

    i aceluia pltete,i pe-acesta-l druiete.Fiind mare veselia,Toi intrai n bucuriaDomnului Iisus HristosLa st Praznic luminos.S ia plat tot cretinul,i al doilea i primul.Din ospul delicios

    Al credinei n Hristos,Azi cu toii s gustaii pe Domnul ludai.S v-mprtii cu toiiDin prisosul buntii,Iar de moarte n-avei team,S uitai i cum o cheam.Boldul ei a fost nfrntDe Iisus, ce din mormntnviind, ne-a izbvit;

    Capul morii l-a zdrobit,Pe tot omul l-a salvat.Da, HRISTOS A NVIAT !"

    9

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    10/132

    Despre cele 5 rni ale lui Iisus(Din scrisorile misionare ale Sfntului Nicolae Velimirovici (1880-1956))

    mi scrii c ai auzit de la femeile btrne un "basm" despre cele cinci rniale lui Iisus, i ntrebi cum a luat natere acest basm.

    Vai, fiic, citete Noul Testament! Vai, srbilor, nu v facei de ruine naintea cerului i pmntului prin necunoaterea credinei voastre! Lsaideoparte toate celelalte nvturi i lecturi pn ce vei nva mai nti ceeace e mai important i mai mntuitor. Mai nti vine cunoaterea credinei, idup aceea toate celelalte nvturi. n Anglia toat lumea citete SfntaScriptur a lui Dumnezeu. i oamenii de stat i politicienii i crturarii imuncitorii obinuii i dau osteneala ca ntotdeauna s i sreze cuvintele,discursurile, articolele, crile prin cuvinte din Sfnta Scriptur, s dea trie ipodoab cuvintelor omeneti prin cuvintele dumnezeieti, cum s-ar mpodobi

    nite coliere de sticl cu diamante.Iar cele cinci rni ale lui Iisus nu sunt vorbe, ci o realitate nfricotoare.Ca atare, ele trebuie cunoscute chiar mai bine dect cuvintele. Dou rni nmini, dou rni n picioare, una n coast. Toate cinci rnile de la cuie negre,ca i de la mai negrul nc pcat omenesc. Strpunse minile, cu carebinecuvnta. Strpunse picioarele, cu care umbla i cluzea pe singura caledreapt. Strpuns pieptul, ce revrsa din sine focul iubirii cereti n piepturileomeneti rcite.

    Fiul lui Dumnezeu a ngduit s I se strpung cu fier minile pentrupcatul multelor mini - al unei pduri de mini - care au ucis, au furat, au dat

    foc, au jefuit, au ntins curse, au fcut silnicii; i s I se strpung picioarelepentru pcatul multor picioare - al unei pduri de picioare - care au umblat spreru, au rtcit nevinovia, au prigonit dreptatea, au pngrit sfinenia, auclcat buntatea; i s I se strpung pieptul pentru multele inimi mpietrite -un munte de inimi - n care s-a nscut toat rutatea i toat lipsa deDumnezeu, i gndurile hulitoare, i poftele dobitoceti, i n care de-a lungultuturor veacurilor au fost furite planurile de iad ale fratelui mpotriva fratelui,ale vecinului mpotriva vecinului, ale oamenilor mpotriva lui Dumnezeu.

    Strpunse au fost minile lui Iisus - ca minile fiecruia s se cureasc

    de faptele pctoase. Strpunse au fost picioarele lui Iisus - ca picioarelefiecruia s se abat de la cile pctoase. Strpuns a fost pieptul lui Iisus -ca inima fiecruia s se curee de poftele i de gndurile pctoase.

    Cnd cumplitul Cromwell, dictatorul Angliei, a nceput s ia mnstiriloraverea i s le nchid, pe pmntul Angliei a luat natere o procesiunezgomotoas, alctuit din cteva sute de mii de fiine omeneti, ca semn alnemulumirii poporului. nainte erau purtate steaguri cu nscrisul: Cele cinci rniale lui Iisus, i se cntau cntece duhovniceti i se slujeau slujbeDumnezeieti pe cmpuri. Cumplitul dictator s-a nspimntat foarte i s-atemut mai mult de acele steaguri dect de orice altceva, i a murit n silnicia

    sa.Cele cinci rni ale lui Iisus s te nvee, feti, s-i pironeti cele cinci

    10

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    11/132

    simuri de Dumnezeul Cel Viu.Cele cinci rni ale lui Iisus sunt cele cinci izvoare ale sngelui preacurat

    prin care a fost splat neamul omenesc, prin care a fost sfinit pmntul. Prinaceste cinci izvoare a curs tot sngele Dreptului, pn la ultima pictur.Domnul Cel fctor de minuni, Care a tiut a nmuli pinea i a hrni cu cincipini 5000 de flmnzi, nmulete nencetat acest preacurat snge al Su iprin el hrnete i adap din mii de altare multe milioane de credincioi.Aceasta este Sfnta mprtanie, fiic a Iui Iisus.

    n Vinerea Mare lipete-te cu sufletul de Preasfnta Nsctoare deDumnezeu sub cruce, ca i pe tine s te spele sngele de via fctor din celecinci rni ale lui Iisus. Ca sufletele curite i nviate s poat duminica,dimpreun cu Mironosiele, striga cu veselie: Hristos a nviat!

    Ptimirile Domnului

    n lumea secularizat n care trim, asistm la un recul al religiei, frprecedent, cci societatea se pgnizeaz pe zi ce trece. Datorit fenomenuluimodernitii, necredina se extinde din ce n ce mai mult. Muli oameni audevenit indifereni la chemarea Bisericii, ba mai mult, au ajuns s fac glume,s ironizeze chiar Patimile (Ptimirile) Domnului.

    Se tie c, n limba romn, cuvntul "patim" nseamn suferin,martiraj, mucenicie, chin, dar mai are i o alt semnificaie, aceea de pasiune,pornire nestpnit, dragoste trupeasc, viciu. Din aceast cauz unii, certaicu Biserica, referindu-se la perioada ndoliat prin care trecem, vorbesc cudou nelesuri, spre a-i amuza pe cei din anturajul lor nesntos. Srmanii! Einu tiu c Porunca a treia spune: "S nu iei numele Domnului Dumnezeului tun deert, c nu va lsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia n deert numele Lui".

    Am auzit un teolog spunnd c bine ar fi dac am folosi n loc de expresia"Patimile Domnului", expresia "Ptimirile Domnului", cci cuvntul "ptimire"are mai mult sens de suferin dect de altceva. Subscriu la ceast propunere,pentru c trebuie s fim foarte ateni cum vorbim cu cei din jurul nostru, fiindcspeculeaz orice cuvnt, orice neatenie; le dm "ap la moar" i ne facem inoi vinovai de pcatele lor. La fel i cu expresia "dreapt socoteal". Bine ar fi

    dac am zice "dreapt socotin".Unii i ureaz n aceast perioad "Pate fericit", expresie care este, lafel, speculat de lumea necredincioas, cci "pate fericit" mai poate nsemnai s pati iarb fericit. Vedei ce subtilitate, ce-i nva vrjmaul! Vedei cumrde lumea de neatenia i superficialitatea noastr. De aceea, cnd trimitemo felicitare, trebuie s ne referim n mod expres la nvierea Domnului: "Cuocazia Praznicului nvierii Domnului nostru Iisus Hristos". S scriem Iisus cudoi de "i" i s nu folosim texte preluate de pe nu tiu ce site, care poate nu etocmai ortodox.

    Cnd vorbim sau scriem despre lucruri sfinte (i nu numai), s evitm, pect e posibil, cacofoniile. i mai pot fi i alte exemple.

    Fiind cu luare-aminte la fel n care vorbim sau scriem, nu le dm

    11

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    12/132

    oamenilor prilej s pctuiasc. Este, aadar, din partea noastr un gest aldragostei.

    Oule roii

    Se spune c n vremea cnd Iisus era rstignit pe cruce, i suferea pentrupcatele noastre, n Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva unco plin cu ou. Trecnd ea prin acel ora a auzit c Domnul nostru IisusHristos a fost condamnat la moarte i a fost dus s fie rstignit pe dealulGolgota.

    Cnd femeia a auzit vestea aceea cutremurtoare, inima ei a fostcuprins de o mare durere. Ea era cu att mai suprat pentru c Iisus l-avindecat odat pe fiul ei, care era bolnav de moarte.

    Aa cum era, cu coul plin de ou, a fugit repede la dealul Golgota, unde

    Iisus era btut n cuie pe cruce i nite soldai l pzeau. Din minile ipicioarele Lui sfinte curgeau stropi mari de snge.Femeia i-a aezat coul ei cu ou acolo jos, lng crucea Domnului, i

    a nceput s se roage plngnd de durere:- Doamne Sfinte, Tu, care ai fcut numai bine, ai salvat oameni de la

    moarte, ai nviat morii i ne-ai nvat s credem n Dumnezeu, acum etirstignit pe cruce ca cel mai mare duman. Te rugm, iart-ne pe noi,pctoii, i las-ne un semn, s ne aducem aminte de suferina pe care aindurat-o pentru noi.

    Cnd s-a ridicat femeia de jos, oule din coul ei erau toate roii de lasngele care picurase pe ele din rnile Lui Iisus. Femeia n-a mai mers acas,ci a rmas n oraul Ierusalim. Dup trei zile de la rstignire, acea femeiempreun cu alte femei au mers la mormntul Domnului, dar acesta era gol iatunci s-au bucurat mult, spunnd: Hristos a nviat!

    Plin de bucurie, femeia spunea tuturor despre oule roii din coul ei,care erau semnul suferinelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strlucind de bucuriemprea tuturor cte un ou rou, spunndu-le: Hristos a nviat!

    De atunci, n fiecare an, n Vinerea Mare, femeia aceea credincioas ipregtea cte un co cu ou roii n amintirea Rstignirii i nvierii Domnului.

    Le mprea copiilor i sracilor, povestindu-le despre suferinele lui Iisuspentru mntuirea noastr, a oamenilor. Apoi i punea s ciocneasc namintirea nvierii Domnului, spunndu-le: Hristos a nviat!, i primindrspunsul: Adevrat a nviat!

    De la femeia aceea a rmas obiceiul s fie vopsite ou roii de Pati i sfie druite n amintirea Patimilor i nvierii Domnului.

    n privina oulelor roii mai sunt i alte istorioare, ns despre oulegalbene, sau verzi, sau albastre, n-ai s gseti niciuna de luat n seam,fiindc n-au nicio legtur cu sngele vrsat de Mntuitorul pe cruce. i totuicretinii vopsesc oule i n aceste culori, fr s cunoasc semnificaiaacestei tradiii, fr s ntrebe preotul. Poate vei zice c sunt lucruri minore;

    12

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    13/132

    sunt altele mai grave. Aa este, dar mi-e team s nu se ajung la situaia cndde Pati toate oule roii vor fi de fapt... galbene, pierzndu-se fundamentulpentru care ar trebui s fie roii.

    O pild de dragoste

    Doi brbai bolnavi, imobilizai la pat, mpreau aceeai camer de spital.Unuia dintre ei i se permitea s stea zilnic rezemat pe o pern, cte o or,pentru a ajuta drenarea fluidului din plmni. Patul su era poziionat n dreptulsingurei ferestre din camer. Cellalt brbat era imobilizat n poziie culcat ii era inaccesibil privelitea pe care o putea oferi unica fereastr.

    Cei doi nu aveau altceva de fcut dect s stea de vorb. i vorbeautoat ziua: despre credin, despre soiile lor, despre carierele lor, despreserviciul militar i despre locurile n care i petreceau vacana. n fiecare dup-

    amiaz, cel cruia i se permitea s stea rezemat, i descria celuilalt ce vedeafar.Omul ce nu putea privi pe fereastr era tare fericit pentru ora aceea din zi

    cnd i se descria, de ctre colegul su, amnunit, ce se ntmpl n afaraspitalului. Ndejdea sa de nsntoire cretea i cpta speran datoritacestei descrieri. Fereastra pare-se c ddea spre un parc cu un lac minunat.O mulime de rae slbatice i lebede i gsiser cmin n acel lac iar copiii sejucau lansnd pe ap brcue n miniatur. Tineri i btrni se plimbau voioi,admirnd florile n toate culorile curcubeului ce creteau din belug n parc.Copacii seculari mrgineau aleile iar pe cer se vedeau psri n feeria zborului.

    Omul de la fereastr povestea cu voce domoal i cu detalii minuioasetot ce vedea. Cellalt se lsa purtat de povestire, nchiznd ochii iimaginndu-i toate scenele. ntr-o dup-amiaz cldu, omul de la fereastrpovesti despre parada care tocmai trecea prin parc. Dei vecinul de camer nuputea auzi muzica, reuea s-i imagineze costumele, carele alegorice i caiimpodobii. Altdat povesti de o procesiune religioas ce o vedea pornind dela biserica din apropiere.

    Zilele treceau, iar omul ce nu putea privi pe fereastr ncepu s fie invidiospe ansa celuilalt de a se bucura de privelitea de afar. Aprecia efortul celui

    de la fereastr de a-i descrie n detaliu ce se ntmpla afar, dar i-ar fi dorits fie el cel care putea admira privelitea.ntr-o diminea, infirmiera ce i avea n grij constat c bolnavul de la

    fereastr murise linitit n somn. Cu tristee, chem brancardierii s ia trupulnensufleit.

    Curnd dup aceea, bolnavul ce tnjise dup patul de lng geam setransfer n locul care i-l dorise atta. ncet i cu mare greutate bolnavulnostru reui s se propteasc ntr-un cot i s arunce o privire afar.

    n locul parcului nu era dect un zid gol! Sun infirmiera i o ntreb: Cumse face c omul acela, colegul meu de camer, vedea un parc cu un lac i midescria totul att de fidel? Cum putea s-mi spun despre frumusee idragoste cnd, de fapt, el nu putea vedea dect un zid vechi din crmid?

    13

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    14/132

    Sora i rspunse surprins: Vai! Nu tiai c vechiul dumneavoastr colegde camer era orb? Nu putea s vad nici mcar zidul, darmite altceva. Apoiadug: Poate c voia s v ncurajeze?

    Ai auzit o poveste mai emoionant dect aceasta? Ai simit vreodatceva asemntor sentimentelor pe care aceast povestire le invoc?

    Dac trieti fiind preocupat obsesiv de ceea ce au alii i tu nu ai, cusiguran vei rata bucuria de a primi ceea ce alii ncearc s i druiasc.

    Ai fost vreodat dezamgit pentru ceva, care ai crezut c va fi minunat,dar care s-a dovedit ulterior a fi mult mai puin de att? Ai primit vreodatncurajri fr rezerve i nu ai apreciat la acel moment importana lor? Ai simitvreodat invidie crunt fa de o persoan creia ai fi vrut s i iei locul?

    Sunt contiina ta, rspunde-mi!

    Nimic nu este ntmpltor

    Ce ne mai suprm atunci cnd n viaa noastr cotidian i fac loc uneleneplceri, cum ar fi: nu sun ceasul i ntrziem la serviciu (poate c l-ai itrntit de podea); nu pornete maina; vrsm din greeal cafeaua pe hainetc. Dar, nimic nu este ntmpltor. Orice se ntmpl n viaa noastr este sprebinele nostru.

    Dup evenimentele de la 11 septembrie 2001, o firm a invitat membriirmai ai altor firme, care fuseser afectate de atentate, s mpart spaiul debirouri rmas disponibil.

    La una din ntlnirile de diminea, au fost povestite motivele pentru caresupravieuitorii au rmas n via; cum de n-au fost n birouri n momentulexploziilor. Motivele lor au fost toate lucruri "mrunte".

    Aa cum probabil ai mai auzit, directorul firmei a supravieuit n ziuaaceea fiindc fiul lui ncepuse grdinia;

    Un altul a rmas n via fiindc ieise s cumpere gogoi;O femeie a ntrziat la serviciu fiindc nu sunase ceasul detepttor;Un altul a pierdut autobuzul;Un altul i-a murdrit hainele cu mncare la micul dejun i a trebuit s se

    schimbe;Altuia nu i-a pornit maina;Unul s-a ntors s rspund la telefon;Copilul altuia nu a fost gata la timp pentru a fi dus la coal;Altul nu a gsit un taxi.Exemplul care i-a uimit pe toi a fost al unui om care se nclase cu o

    pereche de pantofi noi n dimineaa aceea. Pe drum spre serviciu, l-au rospantofii i s-a oprit la farmacie s cumpere leucoplast. De aceea este n viaastzi.

    Cnd ne blocm n trafic, cnd pierdem un lift, cnd ne ntoarcem dindrum s rspundem la telefon.... adic toate acele lucruri mrunte care neenerveaz, s ne gndim c... nimic nu e ntmpltor. Cnd dimineaa ta pare

    14

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    15/132

    c ncepe prost, cnd copiii se mbrac prea ncet, cnd nu gseti cheilemainii, cnd prinzi toate semafoarele pe rou, nu te mai supra. Cnd toateacestea se ntmpl fr voia ta, gndete-te la ceea ce ai citit mai sus. Proniadivin, care se ngrijete de psrile cerului i de crinii cmpului, cu mult maimult se va ngriji de cununa creaia Sale - omul.

    Vinovatul dovedit

    Demult, tria ntr-un sat un brutar renumit pentru pinea sa. Dar, ntr-o zi,brutarului i se pru c sunt cam uoare bucile de unt pe care tocmai lecumprase de la un ran i le aez pe cntar. Cnd colo, ce s vezi?! n locde 1 kg, ct trebuia s aib o bucat, fiecare cntrea doar 800 de grame.Suprat foc, omul s-a dus degrab la judectorie, spunnd c ranul nallumea i cernd, bineneles, pedepsirea acestuia.

    N-au trecut nici dou ceasuri i ranul a fost adus n faa judectorului,care l-a ameninat:- Dac este adevrat ce spune brutarul, c i neli pe oameni la cntar,

    te bag imediat la nchisoare.- S-mi fie iertat, zise ranul, dar sunt nevinovat.- Cum ndrzneti s mini? sri brutarul. Chiar astzi am cumprat

    aceste buci de unt de la tine. Domnule judector, trebuie s-l nchidei peacest arlatan, care a ncercat s m pcleasc!

    - Aa este, omule? spuse atunci judectorul. Este untul acesta al tu?- Al meu este, ns, vedei dumneavoast, eu nu am prea muli bani. Mi-

    am cumprat un cntar, dar nu am mai avut bani i pentru greuti, aa c pununt pe un bra al cntarului, iar pe cellalt pun o pine de-a brutarului, care,zice el, are 1 kg. Acum, dac pinea brutarului n-a avut 1 kg, eu ce vin am?

    Auzind una ca asta, judectorul a cntrit imediat o pine i, ntr-adevr,aceasta nu avea dect 800 de g. n locul ranului, la nchisoare a ajunsadevratul vinovat, brutarul, care nu doar c nela oamenii, dar mai dorea is fie aspru pedepsit cel care ar fi fcut exact ca el.

    Cel ce vrea s nele, singur se nal. Chiar dac nu vede nici un omgreeala sa, Dumnezeu i vede pcatul; iar atunci cnd l mai descoper i

    oamenii, ruinea este cu att mai mare. (Pilde i istorioare duhovniceti cu tlc)

    Glasul florilor

    nchin aceast poezie tuturor cretinilor care poart nume de flori, dar icelor care sunt la suflet precum florile de primvar.

    Se vestete peste codri, c a iernii bold se curm,Iar de astzi, primvara a ajuns din nou la crm.Razele fierbini de soare, auzind c-i primvar,Se reped ntr-o nval peste-a iernii plpumioar.

    15

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    16/132

    Bucuriile zpezii, fr s se-mpotriveasc,Las-n voie primvara, peste lume s domneasc.Veselia nvierii se revars-n tonuri viiPeste flori i rmurele, peste codri i cmpii.

    Revenind din nou la via, toate florile de-afar,Pregtesc pe-a lumii scen, un concert de primvar.La acest mre spectacol, floricele mii i miii anun, iar, prezena, cu miestre melodii.

    Vin din vale ghioceii cu zpad pe trsur,Ca s cnte, n tcere, cei dinti, o uvertur;Vin n urm toporaii hotri s cnte iar,La slvita nviere, n parfum de primvar.

    Vin n grab liliecii, zambiluele, salcmii;Vin frumoasele narcise de pe-ntreg cuprinsul lumii.Toat floarea cea vestit a ntregului pmnt,Vrea s-aduc azi, pe scen, Creatorului un cnt.

    Rnd pe rnd pe scen urc mii de flori, frumos gtite,Inundnd vzduhul stranic, cu parfumuri diferite.Revrsnd n jur mireasm, unele din ele cnt,Iar altele, prin straie, ochiul dulce i-l ncnt.

    Ghioceii, ntr-un suflet, cnt oda bucuriei,Iar un cor de violete, simfonia modestiei;Sus, pe scen, liliacul cnt despre tineree,Iar magnolia vorbete despre-a florilor noblee.

    Trandafirii te ncnt cu dragi versuri de iubire,Glbenelele zic dulce despre dor i fericire,Laurii vorbesc de faim, crinii albi de puritate,

    Iar trifoiul d o pild tandr de loialitate.

    Albstreaua te uimete cu a ei delicatee,Iar ferigile zic stihuri parfumate cu franchee;Bradul tuturor vorbete, cu mult dar, de venicie,Iar mslinul cnt vrednic imnul pcii, cu trie.

    i aa, cu-a sa mireasm, sau hinu hrzit,Fiecare floricic, vesel cnt sau recit,Aducndu-i fiecare mulumirea i obolulPentru Cel ce le-a dat via, pentru Tatl Creatorul.

    16

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    17/132

    Fr tobe, fr zbucium, glasul florilor rsuni ncing o hor mare, mpletite-ntr-o cunun.Festivalul lor se-ntinde pn-ntr-un trziu de toamn,Iar a lor mesaj profetic strig tare i ne-ndeamn:

    Lume, lume trectoare, fii ca noi n ast via,Un buchet de floricele cu iubire i speran,Cci precum noi nviat-am, din a iernii noapte grea,Tot aa i omenirea, negreit va nvia.......

    Ce frumoas este lumea florilor i-a ei simire,Care este pentru oameni pild vie de trire,Cci nu vezi la ele ur, nu vezi hul, nu vezi ceart,

    Nici nu se invidiaz, nici nu se mndresc vreodat.

    Chiar de sunt, cteodat, npdite de ciulini,Ele nfloresc voioase i sub spini, sau mrcini.Din a lor mireasm, ele mprumut cu plcerei acelor ce fac umbr, i-s pricin de durere.

    Numai tu om fr minte i grozav czut din har,Nu poi suferi harisma fratelui primit-n dar,Sau de-o ai, alt durere, cci cu dnsa te mndreti,Iar pe cei lipsii de daruri, repede i osndeti.

    Nu ai vrea ca, tu, de astzi s devii o scump floare?Cci i tu ai nite daruri, ce nu-s puse n valoare.Fii mireasm pentru semeni, fii la fapte cu tupeui f hain luminoas, haina sufletului tu!

    Sfaturi pentru desvrire

    A zis avva Evagrie Ponticul:Mintea care hoinrete o statornicete citirea, privegherea i rugciunea.Pofta aprins o stinge foamea, osteneala i singurtatea.Mnia o domolete desvrit citirea de psalmi, ndelunga rbdare i

    mila. Cci cele fr msur i fr vreme sunt trectoare i mai mult stricdect folosesc.

    De-ale Postului

    Un sihastru oarecare tria n adncul pustiului de treizeci de ani.Mncarea lui era o buruian oarecare, ce cretea n acea pustie.

    Mai trziu a nceput a gndi i a gri n sine, zicnd: n zadar m necjesc

    17

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    18/132

    de atia ani aici, n aceast pustie i nu mnnc dect aceast buruian i nicio descoperire sau vedenie n vis sau aievea nu vd, sau nici o minune n-amfcut, precum fceau ali prini nainte de mine. Ci mai bine s las aceastpustie fr de nici un folos i s ies n lume, c i acolo cel ce vrea s semntuiasc, se mntuiete. Aceasta gndind el i vroind s plece din pustie nlume, i s-a artat ngerul Domnului i stndu-i nainte, i-a zis: ce vrei s faci,btrnule? Pentru ce primeti n inima ta acele gnduri i sfaturi vrjmae?Adic, pentru c nu faci minuni, s iei n lume? Dar ce minune mai mare dectaceasta doreti, c de atia ani trieti, aici n aceast pustie i Dumnezeu tehrnete, te ntrete, te pzete i nimic nu-i lipsete ca i unuia din lavr?Deci, pentru ce te supui sfatului vrjmaului? De acum s nu te mai supuigndurilor i sfatului vrjma i ezi aici, n acest loc pn la sfritul tu, i teroag lui Dumnezeu ca s-i dea smerenie i rbdare! Iar el fiind ntrit desfatul ngerului, a petrecut acolo toat vremea vieii sale i s-a mntuit.

    *Un btrn oarecare, pustnic, se nfrna s nu bea ap patruzeci de zile,i cnd era cldur mare, i spla paharul cel de but ap i umplndu-l cuap l punea naintea sa. Odat l-au ntrebat fraii, zicnd: de ce faci astaprinte, c de ap posteti i nu bei, iar paharul l umpli cu ap i-l pui nainteata? Btrnul le-a rspuns: pentru ca vznd paharul plin cu ap naintea meamai mult sete i poft s-mi fie, i s m silesc s ptimesc i s rabd, ca maimult plat s iau de la Dumnezeu.

    *Zis-a un btrn: unii oameni sunt din firea lor tcui posomori i nu

    griesc, nici vorbesc mult, ci tcerea acelora nu ctig dar. Alii sunt tcuipentru lauda i slava omeneasc, i aceia nu se folosesc cu nimic din tcerealor. Iar alii sunt tcui pentru Dumnezeu i aceasta este cu adevrat fapt buni dobndesc dar de la Dumnezeu.

    *Zis-a un btrn: frailor, mbuibarea pntecelui este maica curviei iar

    postul i nfrnarea este bogia sufletului; deci aceasta s ne silim s octigm cu smerit nelepciune, pzindu-ne de mndrie, plcere i de laudaoamenilor care este maica tuturor rutilor.

    *Zis-a iari: fiilor, bine este a-l stura pe cel srac i flmnd i aa sposteti.

    nvingtorul

    n ograda lui Vasile, pe maidanul din grdin,Doi cocoi, trufai i chipei, se bteau pentru-o pricin.ns nu loveau n glum, ci era, cinstit, btaie,Cci din crestele lor roii, sngele curgea iroaie.Ginuele, pe margini, le fceau ncurajarei aplaudau din aripi pe cel ce ddea mai tare.

    18

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    19/132

    Unul dintre ei, desigur, a nvins, fiind puternici l-a alungat de-acolo pe cel slab, pe cel nevolnic.Dup lupta asta crunt, ortniile toate,Din ntreaga bttur, laolalt adunate,i aduser-mpreun, celui falnic cu statura,Laude nenumrate i strigau din inimi, ura!Dar cocoul, fire mndr, nu se mulumi s-audNumai laude din curte, de la intima sa ciurd,Ci, zburnd pe magazie, pentru un mai larg rsunet,El btu vioi din aripi i strig cu glas de tunet:Ia privii vecini la mine, l-am btut pe cel mai tare;Cellalt coco din curte mi st astzi la picioarei nu e coco pe lume s-mi stea mie mpotriv,C-i mnnc ntr-o clipit, furios, a sa coliv!

    Dar nu apuc prea bine s i termine strigarea,Cci pe loc, din nlime, i veni i lui chemarea.Un nfometat de vultur, ce trecea atunci pe cale,Cnd vzu pe magazie cretetul domniei sale,Se coboar ntr-o clip, l nfac de spinare,Bucuros de-o fripturic, i zbur cu el n gheare.

    O, trufie, o, trufie, ce ne urci pe magazie,Neamul tu s nu mai fie, nici spurcata-i seminie!Piei n veci cu-a ta urgie i cu-a ta mprie!Piei din lumea noastr vie! Asta i dorim, noi, ie!

    oricelul

    oricelul Mickey-Mouse, de curnd venit pe lume,Un trengar de prima clas, jucu i pus pe glume,Care locuia la ar, lng leas, ntr-o lad,A ieit, de diminea, prima dat prin ograd.Dup ce ddu trcoale, curios, pe bttur,

    Se ntoarse iar la mama, dup mica aventur.i-l ntreab-a sa micu pe voinic, zicnd din gur:- Ce-ai vzut tu Mickey, mam, ct ai fost pe bttur?- Am vzut, micu drag, cnd ddui acum trcoale,La stpn pe bttur, dou stranii animale:Unul fioros i mare, altul blnd la artare.- i cum artau aceste nemaintlnite fiare?- Fiara mare, fioroas, ce prea a fi de prad,Se plimba de colo-colo, agitat prin ograd.Ea avea picioare negre i-nfricotoare gheare;Clonul ei prea, micu, cnd l ridica spre soare,Un crlig precum e coasa, care taie pe rzoare;

    19

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    20/132

    Ochii si ca de cerneal, bulbucai, cnd se holbau,Scnteind de rutate, i nchii m-speriau,Iar moul ei din cretet, rou i ptat de snge,Cred c l avea micu, pentru a putea mpunge.Cnd a ridicat piciorul, a rcnit aa de tare,C nu mai tiam pe unde s gsesc ascunztoare.- sta e cocoul, Mickey, i gri btrna mam,El nu face ru la nimeni, tu de el s nu ai team!Dar ia spune-mi, tu, cealalt fiar ce era n curte,Cum i s-a prut copile, arta la fel de iute?- Nu! Cealalt fiar, mam, era blnd, i smerit,i se nclzea la soare, stnd pe-o parte tolnit.Prul ei pufos i moale, cobora uor spre coadi, aa, domol, de parc singur era-n ograd,

    i spla, contiincioas, dnd alene din brbi,Cu limbua-i rocovan, delicata ei blni.Ea avea lbue fine, ochi rotunzi, ascuni de pleoapei ddea uor din cod, cnd vedea c sunt aproape.- O, prostuule, acela e iretul de motan;El e inamicul nostru, cel mai de temut duman!Dac vrei s nu-i cazi prad, s faci totul cu-ntrebarei de-a ta btrn mam, s faci zilnic ascultare.

    Nu ntotdeauna, frate, cel ce pare fioros,Este n realitate i un om periculos,Cum nici cel ce la vedere, ascunznd a sa trufie,Pare blnd, smerit, cucernic, dar nu e ce-ar vrea s fie.

    Aadar, s fii cu team, oricei i oricue,Cci cei blnzi pot fi prea lesne, motnei sau pisicue.

    Cuvinte de folos - Printele Porfirie din Grecia

    "Ascultarea aduce smerenia; smerenia discernmntul; discernmntuladuce vederea cu duhul, iar aceasta din urma aduce naintevederea".

    "Cnd cni, s cni smerit, fr s faci grimase, fr s faci micridezordonate i fr s tot sali psaltirea. S priveti mereu spre analog i snu discui cu cel de lng tine. S trieti ceea ce cni, fiindc doar astfel celecntate se transmit celor adunai n biseric la slujb."

    "Cnd citeti s ncerci s citeti limpede, astfel nct s se aud i ultimaliter a fiecrui cuvnt. La fel s procedezi i cnd cni la biseric sau cnd terogi, fiindc astfel te obinuieti s fii corect i smerit n toate, n cuget, ncuvinte i n fapte."

    20

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    21/132

    "Cnd citeti Sfnta Scriptur, cci trebuie s o citeti necontenit spre ate lumina, Vieile Sfinilor sau alte cri bisericeti, de gseti o propoziie sauun cuvnt ce te-a impresionat, zbovete mai mult n acel loc i vei vedea cmult te vei folosi."

    "Orict ai fi de obosit s nu uii niciodat, seara nainte de culcare, s facirugciunile de sear."

    "Cnd se revars asupra noastr Harul cel dumnezeiesc, rugciuneanoastr devine cu totul curat. S te rogi nencetat, zi i noapte, chiar i cnddormi n pat."

    "Fii atent cum te nevoieti. Nevoiete-te cu smerenie i nu aa cum faci

    tu, cu ncrncenare. ncet-ncet fiule, i cu smerenie. Altminteri pctuieti."

    "Mnstire poate fi i casa ta, numai s vrei. Nu e cu nimic diferit de omnstire. Este de-ajuns s faci ce-i spun. Nu locul face mnstirea, ci feluln care vieuieti. Du-te acum, roag-te i fii rbdtor n toate".

    "Ca s fii iubit de ceilali, mai nti trebuie s-i iubeti tu."

    Ziua brbatului

    Este 9 martie, o zi binecunoscut de toat lumea, nu pentru serbareaSfinilor 40 de Mucenici din Sevastia, ci pentru cele 40 sau 44 de pahare, care,zice lumea, c trebuie bute.

    Marian, mbrcat de srbtoare i cu o saco n mn, nu pierde ocaziai, mai pe sear, i face o vizit lui nau', ca s serbeze evenimentul.

    - Srut mna, naule!- S trieti, finule! Bine ai venit!- Vorbeau diminea colegii la serviciu, c astzi, 9 martie, e ziua

    brbatului. Ieri a fost a femeii, dar azi e a noastr, naule, i se beau 40 de

    pahare n cinstea celor 40 de mucenici. Aa e tradiia, naule. Toat lumea faceaa i m-am gndit- Stai un pic, finule, s lmurim lucrurile! S-o lum pe rnd. Ieri, 8 martie,

    nu a fost ziua internaional a femeii. i-am mai zis eu alt dat ce e cu 8martie. Ziua femeii, a femeii cretine, nu e pe 8 martie, ci pe 25 martie, deBunavestire sau n Duminica a treia dup Sfintele Pati - Duminica FemeilorMironosie. Iar cu 40 sau 44 de pahare cum zice lumea, s tii finule c e marepcat s bei aa de mult. Citeam undeva c primul pahar, e al Domnului, aldoilea, al omului, iar al treilea, s m ieri, e al porcului. Asta e nvturasntoas a Prinilor.

    - Cum, naule, numai dou!? Pi, eu beau mai mult, dar n-am nimic.- S-o crezi tu, finule, c n-ai nimic.

    21

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    22/132

    - Naule, beau, dar nu m-mbt! tii vorba aceea: "Nu e beiv cine bea,ci cel ce se mbat". nelepciunea poporului, naule i-apoi nu scrie laPsaltire c "vinul veselete inima omului"?

    - Acolo este vorba despre altceva, finule. Vinul capt valene simbolice,metaforice. Sfntul Isaac Sirul zice c: "Iubirea este vinul care veselete inimaomului". Noi pomenim cuvintele acestea de fiecare dat cnd spunem Psalmul103 i zicem despre vin c: "veselete inima omului", c Dumnezeu a fcutpinea care ntrete inima omului, untdelemnul care-i lumineaz faa i vinulcare veselete inima omului. i ne gndim la vinul adevrat. Dar Sfntul IsaacSirul spune c vinul care veselete inima omului este dragostea lui Dumnezeui dragostea omului fa de aproapele. i spune Sfntul Isaac Sirul c din vinulacesta care veselete inima omului, din dragostea aceasta, au but desfrnaiii s-au ruinat, au but pctoii i au uitat calea rtcirii lor, au but beivii i-au nceput s posteasc, au but bogaii, i au dorit srcia, au but sracii i

    s-au mbogit de ndejde, au but cei simpli, cei nenvai, i au devenitnelepi.- Da, naule, dar i n Epistola ctre Coloseni a Sfntului Apostol Pavel

    scrie: "Nimeni deci s nu v judece pentru mncare sau butur..."- Aici, iar e vorba despre altceva, despre a nu judeca.Mi, finule, tu eti un biat sincer i nu ai fa de mine rezerve. Ia spune-

    mi, dar sincer, cum te simi, dup ce bei trei-patru pahare?- Naule, sincer, cum v s spun, m simt mai DETEPT. Simt c devin

    un expert n orice subiect de discuie. Simt nevoia s mpart cunotinele mele,tuturor celor din jur i doresc ca ei s m asculte. Simt c ntotdeauna amdreptate, iar prietenul de pahar, nu tie nimic. M simt mai inteligent. nsdiscuia cu cei din jur e mai interesant, atunci cnd i ei au but tot la fel camine.

    - Dar dup ce bei cinci-ase pahare?- Simt c sunt cea mai ATRACTIV persoan din ntregul anturaj i c toi

    m admir. Sunt convins c toi ar vrea s discute cu mine, pentru c sunt celmai detept, aa nct pot discuta despre orice subiect.

    - Dar dac se ntmpl s bei apte-opt pahare?- Acesta este stadiul cnd m simt cel mai BOGAT om din ntreg anturajul.

    Cumpr butur pentru toi, deoarece simt c buzunarul meu e plin de bani.Fac pariuri pe orice, fiindc simt c voi ctiga oricum. i chiar dac nu ctig,nu conteaz; mi permit pentru ct m simt de bogat.

    - Dar dup nou-zece pahare?- Dup ce beau nou-zece pahare, simt c m pot lupta cu oricine,

    oricnd. Adic devin INVINCIBIL, imbatabil, de nenvins. n stadiul acesta potprovoca pe oricine. Nu mi-e team c pot pierde lupta deoarece sunt cel maiDETEPT, cel mai BOGAT i cel mai ATRACTIV n comparaie cu ceilali.

    - i s-a ntmplat s bei mai mult de zece pahare?- S-a mai ntmplat, naule.- i cum e?- Naule, dup ce beau mai mult de zece pahare, m simt INVIZIBIL. Din

    22

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    23/132

    acest moment pot face orice. Pot s dansez pe mas, pentru c sunt sigur cnimeni nu m observ; pot s jignesc pe toat lumea, c nimeni nu se va certacu mine. M simt invizibil.

    - i zici c nu te mbei?- Nu, naule!- Uite ce e finule: cele mai multe certuri, bti, scandaluri, crime se

    ntmpl la beie, cnd omul i pierde controlul nervilor i judecata. Atunci sedezlnuie bestia din el. Cnd Noe a plantat prima vie de pe pmnt, spune olegend, s-a apropiat Satana i a intrat n discuie cu el.

    - Ce faci, Noe?- Plantez o vie.- Dar la ce e bun?- Strugurii ei sunt dulci, iar vinul stors din ei nveselete inima omului.- Vreau s te ajut i eu.

    - Bine.i au ieit n arin. nainte de a se apuca de treab, Satana a adus unsomn adnc asupra lui Noe. i n timp ce acesta dormea, Satana a adus treianimale: un leu, o maimu i un porc. Le-a tiat i cu sngele lor a stropitogorul. Via plantat a sorbit sngele animalelor i de aici cele trei pcate pecare le face omul la beie, simbolizate prin cele trei animale: leul simbolizeazmnia; maimua simbolizeaz dansul, maimureala; porcul ce s maispun... omul beat se manifest ca i porcul, nu mai e nevoie de explicaii.

    - Apropo de beie, naule. Ce crezi c m-ntreb la micu' ntr-o sear,dup ce busem i eu un pri. Eram un pic relaxat i nzdrvanul vine la minei zice:

    - Tticule, ce nseamn s fii beat?i eu i rspund:- Vezi sticlele alea dou de bere din bufet? Unul beat, vede patru- Pi acolo, tticule, nu e dect o singur sticl.La vrsta lui, naule, nc nu tie s numere, dar vezi ce ntrebri la el!Ei, naule, se face trziu. Cum facem cu tradiia, cu cele 40 de pahare?

    Am venit i eu, vorba aia, ca la nau', cu o damigean. E de la mine de la ar,de butuc.

    - ncercm, mi, finule, dar eu nu tiu cum e cu 40 de pahare. N-ai vreas ncercm cu 40 de "potire"? Noi folosim "potirul".- Da, naule, dar avei potire!?- Avem, finule, cte vrei! Sunt lucrate la calculator!- Ce spui, naule! Numai americanii proiecteaz totul pe calculator.- Ce zici, finule, ncercm 40 de "potire"? Ai s poi s te ii dup mine?- Glumeti, naule! Eu sunt mai tnr i cred c o s te ntrec!- Bine, finule! Dac nu terminm n noaptea asta, continum n zilele

    urmtoare, pn se fac 40 de "potire".- Gata, naule, hai c mi s-a uscat gura de cnd vorbim.- Steluaaa! strig naul pe naa, adu Acatistul Maicii Domnului "Potirul

    nesecat", izbvitoarea de beie! Vezi c e la mine pe raft!

    23

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    24/132

    Cuvnt al Sfntului Antioh despre beie

    Beia este mai rea dect lcomia i este defimat foarte de Sfintele Cri,c neprimit lucru este a se ndrepti cineva cu beia, precum se i laud ceifr de minte, de vreme ce cu ncetul se mbolnvesc i srcesc. Deci, bunlucru este a bea puin, pentru slbiciunea trupeasc. C precum pmntul, lavreme fiind adpat, crete curat smna cea semnat ntr-nsul, chiar cudobnd, iar pmntul cel plin cu mult grsime crete numai buruieni i

    scai, aa i multa butur pe cei fr minte i duce spre ocar, iar penelepi, spre plngere. C a zis Scriptura lui Dumnezeu: "Noe a fost un brbatdrept, dar, mbtndu-se, zcea gol i s-a batjocorit de Ham cel fr de minte,iar de fiii cei nelepi s-a acoperit".

    S fugim deci, frailor, de dracul beiei, ca s nu fim batjocorii de el, camai vrtos s ne trezim i s ne ntrim, ca s fie ntreg omul cel dinluntru,

    precum i la Pilde ne nva Scriptura, zicnd: "S nu fii butor de vin, c totbeivul srac va fi". i iari zice: "Pentru cine sunt suspinele, pentru cinevicrelile, pentru cine glcevile, pentru cine plnsetele, pentru cine rnile frpricin, pentru cine ochii ntristai? Pentru cei ce zbovesc pe lng vin" (Pilde23, 29-30). i a mai zis: "La vin nu te mbrbta, c pe muli i-a pierdut beia".i iari: "Nu folosesc celui fr de minte mncarea i butura, c nebunie iocar este beia. i tot cel ce se amestec cu dnsa nu va fi nelept". Iar Isaia,ocrnd pe cei bei, le zice: "Vai de cei ce dis-de-diminea alearg dupbutur mbttoare, vai de cei ce pn seara trziu se nfierbnt cu vin!"(Isaia 5, 11). Iar Ioil le-a zis; "Deteptai-v, beivilor, i plngei. i voi,butorilor de vin, tnguii-v pentru vinul cel nou, cci vi s-a luat de la gur" (Ioil1, 5).

    Cu adevrat, dar al necredincioilor i al oamenilor celor nebotezai leeste veselia din beie, precum a zis i Iov, rugndu-se pentru oarecine: "Srtceasc ca nite beivi. Iar cei ce voiesc a vieui cu cinste i cu curenie deaceasta, s se lase i pe calea cea dreapt, fr poticnire s mearg". i sascultai pe Apostolul care zice: "Nu v mbtai de vin ntru care nu estemntuire". i iari: "Beivii nu vor moteni mpria lui Dumnezeu". i nc amai zis: "C toate vtmrile cele cu chip de ruine din beie se fac". Pentru

    aceasta, nu fii nebuni, ci cunoatei care este voia lui Dumnezeu. C nsuiDomnul nostru Iisus Hristos ne-a poruncit tuturor, zicnd: "Luai seama la voiniv s nu se ngreuneze inimile voastre de mncare i de butur i degrijile vieii" (Luca 21, 34)

    Un medic responsabil

    Iat o povestire real, relatat de Arhimandritul grec EpifanieTeodoropulos, n care se arat cum un medic a fcut pe cineva s neleag ca avorta un copil este acelai lucru cu a ucide un copil deja nscut : "Unoarecare ucenic de-al meu, lector la o facultate, poart un nume rar ineobinuit pentru un laic, ca de pild Amfilohie (citez un nume fictiv, nu pe cel

    24

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    25/132

    adevrat). Cu cteva sptmni mai nainte, fiind de fa i prinii lui i altepersoane, l-am ntrebat din curiozitate cum de s-a ntmplat s se numeascastfel. Tatl lui, ran simplu i cu puin carte, s-a grbit s-mi explice faptul,cu o minunat sinceritate. Transcriu aproape cuvnt cu cuvnt povestirea sa,fr nici un comentariu: "Atunci cnd femeia mea a rmas nsrcinat cu Amfilohie, adic acum 55 de ani, ncepuse ca obiceiul avorturilor s setransmit i la sate. Deoarece mai aveam i ali trei copii, ne-am gndit s nu-l mai inem pe acesta. Am mers n ora i am vizitat un medic ginecolog,cunoscut de-al nostru. I-am spus ce vroiam. El ne-a ascultat si dup aceea mi-a spus:

    - Dac vrei s ai numai trei copii cci patru i se par muli, de ce nu facialtceva? Dac l omorm pe acesta o bgm n primejdie i pe femeia ta. Nue oare mai bine s-l omorm mai degrab pe unul din cei trei copii pe care iai i s-l lsm pe acesta s se nasc? Astfel vei avea tot numai trei copii, iar

    femeia ta nu va trece prin nici o primejdie.Cnd am auzit aceasta m-am cutremurat. Credeam c mi-a czut untrsnet n cap. Atunci am realizat ce vroiam s fac.

    - Bine, doctore, i-am spus. Ai dreptate. i mulumesc. Vom ine copilul.- i-l voi boteza eu, a rspuns medicul.Ne-am dat minile, i cnd s-a nscut Amfilohie al nostru i l-a botezat

    medicul, i-a dat numele tatlui su, pe care l chema Amfilohie. Dup asta, cums ne mai gndim la avort?! Astfel au venit pe lume nc ali doi copii dupAmfilohie. Si, firete, nu ne-a prut ru niciodat. Toi copiii notri au ajunsfoarte bine, toi s-au aranjat n cel mai bun mod. Cnd au crescut i au luatcalea lui Dumnezeu, ne-au ajutat i pe noi s devenim cretini buni...""

    (Arhimandrit Epifanie Teodoropulos, "Presa Ortodox", 28.05.1986. Grecia)

    Dar n-am material!

    Cnd negrul val al nopii, tainic, se-aeaz peste muni i vi,Ieind ades pe prispa casei, un tat blnd, cu fiii si,Privind la cerul plin de stele, vorbeau de-a zilelor dogoare

    i plnuiau, cu grij, lucrul i truda zilei urmtoare.

    i zise lor btrnul tat, odat, seara, dup cin:A face, dragii mei, n vale, pe malul apei, o grdin,n care a sdi garoafe, dar i legume, pomi i viiFrumoas-ar fi lucrarea asta, dar n-am material, copii!

    A face, dragii mei, acolo, i-o cas mare, spaioas,n care s-i gseasc pacea toi cei lipsii aici de cas,Toi cei lipsii de tai i mame, ce nc sunt n lume viiFrumoas-ar fi lucrarea asta, dar n-am material, copii!

    25

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    26/132

    A face tot acolo,-n vale, i-o coal cu ferestre mari,Cu temelia pe o piatr, cu ziduri falnice i tari,n care s nvee carte, cei mai srmani ai lumii fiiFrumoas-ar fi lucrarea asta, dar n-am material, copii!

    i tot acolo, dar pe ap, a face o corbioar;S pescuim cu ea n noapte, toi petii, care, bunoar,Sunt orbi sau ameii de valuri, de mari i groaznice furiiFrumoas-ar fi lucrarea asta, dar n-am material, copii!

    Trecur anii peste lume, i peste fii trecu 'nainte,Trecur, ns cu iueal i peste-al lor iubit printe.Din cnd n cnd, btrnul tat, zicea n gnd, nu ctre fii:"Frumoas-ar fi lucrarea asta, dar n-am material, copii!"

    i a plecat btrnul tat spre zrile din paradisi au rmas ei, toi, n minte, cu-al tatlui nostalgic vis.Dar mai trziu, privind n urm, spre valea locului natal,Au neles c ei, copiii, erau acel material

    De ce aprindem candela?

    Prima - deoarece credina noastr este lumin. Hristos spune "Eu suntlumina lumii " (Ioan 8,12). Lumina candelei ne reamintete de lumina cu careHristos lumineaz sufletele noastre.

    A doua - pentru a ne reaminti de caracterul strlucitor al sfinilor n faaicoanelor crora aprindem candelele, pentru c sfinii sunt numii "fiii luminii" (Ioan 12,26, Luca 16,8).

    A treia - pentru c este o ntoarcere a noastr de la faptele noastre ntunecate, de la gndurile noastre i dorinele diavoleti i pentru a nentoarce pe calea Evangheliei i pentru ca noi s fim mai insisteni n mplinireaporuncilor Mntuitorului: "i lumina ta s lumineze n faa oamenilor, ca ei svad faptele tale bune" (Matei 5,16).

    A patra - pentru ca lumina candelei s fie micul nostru sacrificiu n faa luiDumnezeu, Care S-a dat pe Sine nsui pe deplin ca jertf pentru noi, i ca unmic semn al marilor noastre mulumiri i al dragostei pentru El, de la Carecerem prin rugciune via, sntate, mntuire i tot ceea ce numai iubireacereasc fr margini poate acorda.

    A cincia - pentru ca frica s cuprind puterile diavoleti care uneori neasalteaz chiar la vremea rugciunii i ne deprteaz gndurile de la Cel carene-a creat. Puterile demonice iubesc ntunericul i tremur la cea mai miclumin, n special la cele care sunt ale lui Dumnezeu i la cele care i suntbineplcute lui Dumnezeu.

    A asea - pentru ca aceast lumin s ne trezeasc din egoism. Aa cumuleiul i fitilul ard n candel, dup voia noastr, s ne lsm sufletele s ard

    26

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    27/132

    cu flacra iubirii n toate suferinele noastre, ntotdeauna supui voii luiDumnezeu.

    A aptea - pentru ca s ne nvee c fr mna noastr candela nu poates fie aprins, i la fel, inima noastr, candela sufletului nostru, nu poate fiaprins fr focul sfnt al Duhului lui Dumnezeu, chiar dac inima este plinde toate virtuile. Toate aceste virtui ale noastre, [sunt doar] combustibilulmaterial, iar focul care le aprinde vine de la Dumnezeu.

    A opta - pentru ca s ne reaminteasc faptul c naintea la orice,Creatorul lumii a fcut lumina, i dup aceea pe toate celelalte n ordine: "iDumnezeu a Zis, s fie lumin; i a fost lumin" (Cartea Facerii 1,3). i la feltrebuie s fie i cu viaa noastr spiritual, adic nainte de orice, luminaadevrului lui Hristos trebuie s lumineze n interiorul nostru. De la aceastlumin a lui Hristos fiecare fapt bun rsare i se dezvolt n noi.

    Fie ca Lumina Mntuitorului s strluceasc i n voi!

    (Rspunsuri ntocmite de Sfntul Nicolae Velimirovici)

    La seceri

    Pentru c se anunau n perioada urmtoare ploi abundente, careameninau recolta de gru, ntr-o var, o ferm agricol a dat anun cangajeaz de urgen muncitori zilieri, calificai i necalificai, pentru seceri.Dar cum mult for de munc este plecat s lucreze n Spania i Italia, doarciva oameni au venit la poarta fermei pentru lucru.

    ntr-o zi se prezent un brbat, hotrt s munceasc.- tii s conduci tractorul? L-a ntrebat eful de ferm, care era i stpnul

    holdei.- tiu! A rspuns brbatul.- Bine! n curte este o secertoare cu combin. Vorbeti cu mecanicii.

    Urc-te pe tractor i d-i drumul la treab, c timpul e ntrziat, iar desear ifac plata.

    Dup acest muncitor, se prezint altul, dornic de a ctiga un ban.- tii s conduci tractorul? L-a ntrebat eful de ferm i pe acesta.- Nu! rspunse omul.

    Dup ce s-a gndit puin, patronul l ntreb:- Dar cu motocositoarea, ai mai lucrat?- Da, zise el.- Atunci te duci n curte i ei n primire motocositoarea, de la mecanici. Te

    duci pe tarla i ncepi treaba, iar desear i fac plata!Dup acesta, vine alt brbat, un om modest, dornic i el de a ctiga un

    ban.- tii s conduci tractorul? L-a ntrebat eful de ferm i pe acesta.- Nu, rspunse brbatul.- Dar cu motocositoarea, ai mai lucrat?Nu, n-am mai lucrat. Eu sunt ran. Eu doar cu secera. Dar fac treab

    bun, sunt om cinstit.

    27

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    28/132

    Vznd eful de ferm c seceriul este mult, dar lucrtorii sunt puini, l-a primit i pe acesta cu secera i la trimis n tarla, zicndu-i:

    - F treab bun, iar desear i fac plata.Dup acetia, n-a mai venit nimeni s solicite de lucru.Cei trei s-au ntlnit n lanul de gru i au nceput treaba. Afar era ari

    mare, ca n luna lui cuptor.Cel cu tractorul i combina avea mare spor la treab, fiindc utilajul lui era

    de mare randament. Dar vzndu-i pe ceilali c au secerat mai puin dect el,a lsat-o mai uor, iar dup ce a secerat o bun posta, s-a culcat, fiind sigurc n-o s-l ntreac ceilali doi.

    Cel cu motocositoarea se uita i n stnga, la cel cu tractorul, care aveamare spor, dar se uita i n dreapta, la cel cu secera, i-i zicea: poate pndesear, ct doarme acesta cu tractorul, o s-l ajung, dar oricum sunt nainteastuia cu secera; n-am de ce s m grbesc aa tare. i lucra alene.

    Cel de-al treilea, ranul cu secera, vzndu-i pe ceilali doi naintea lui culucrarea, trgea de zor n btaia soarelui fierbinte, de curgeau apele de pe el.Doar la prnz a gustat ceva n fug. i se tot btea cu pumnii n piept,vzndu-se ultimul, zicndu-i n sine: vai, nimic vrednic n-am lucrat! Ce voiface cnd va veni stpnul holdei?

    Seara, venind stpnul lanului ca s fac plata lucrtorilor, i-a chemat lasine pe fiecare.

    Vine primul lucrtor, cel cu tractorul i combina, pregtit s primeascplata i laude din partea stpnului. i l-a ntrebat eful fermei:

    - Ce suprafa ai secerat astzi?- Dou hectare, zise el cu mndrie. Am fost mai harnic dect ceilali!- Cum, numai att!? Pi eu i-am dat utilaj de mare randament i trebuia

    s seceri cu el cel puin zece hectare. Va s zic mai sabotat. Ai consumatmotorina degeaba. Nu numai c nu-i pltesc, dar te dau i pe mnaautoritilor pentru paguba pe care mi-ai fcut-o. De mine se anun ploi i voipierde recolta, fiindc ai dormit. Pleac din faa mea!

    Veni i cel de-al doilea, nu prea ngrijorat. l ntreb i pe el:- Ce suprafa ai secerat astzi?- Un pogon, stpne! Nu tiu dac eti mulumit, dar oricum am secerat

    mai mult dect cel cu secera.- Cum, numai att!? Pi eu i-am dat utilaj cu randament mediu i trebuias seceri cu el cel puin patru pogoane. Va s zic i tu mai sabotat. Aiconsumat motorina degeaba. Nu numai c nu-i pltesc, dar i pe tine te daupe mna autoritilor pentru paguba pe care mi-ai fcut-o. Ai socotit c eti maiharnic dect cel nenzestrat cu vreun utilaj. Pleac din faa mea!

    Veni i cel de-al treilea, cu fric mare, vznd ce s-a petrecut cu ceilalidoi. l ntreb i pe el:

    - Ce suprafa ai secerat astzi?- S m ieri stpne pe mine ticlosul! Pentru c n-am nvat carte, i

    nu tiu s conduc utilajele agricole, n-am reuit s secer dect o jumtate depogon de gru. M las la mila ta stpne.

    28

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    29/132

    eful fermei l privi cu admiraie i i spuse:- Bun treab ai fcut! Se vede c eti un om harnic, modest i cinstit. Te

    voi ine aproape de mine i te voi plti cu mai mult dect ai lucrat.

    Tot aa se ntmpl i n viaa cretinilor. Unii, care au daruri de laDumnezeu, nu lucreaz dup mrimea darului, ci se compar cu ceineputincioi, fr daruri. De aceea, de multe ori cad n mndrie, vzndu-se, n lucrare, deasupra celorlali, fr s se gndeasc la randament. Aadar,RANDAMENTUL! Adic raportul dintre ct am fcut i ct ni s-a dat.

    i nu numai la fapte se aplic regula aceasta, dar i la pcate, cci nudegeaba se spune: "Pcatul printelui cu gndul este mai mare dect alucenicului cu fapta".

    "Seceriul este mult, dar lucrtorii sunt puini; rugai deci pe Domnul

    seceriului, ca s scoat lucrtori la seceriul Su. Mergei; iat, Eu v trimitca pe nite miei n mijlocul lupilor". (Lc. 10,2-3)

    O mn de ajutor

    n timpul unei campanii militare, un pluton muncea la repararea unei ciferate distruse de bombardament. Civa soldai, dei se strduiau, nu puteauclinti un stlp greu, czut peste ine. Alturi, caporalul striga la ei, ocrndu-ipentru neputina lor. Trecnd pe acolo, un om l-a ntrebat:

    - De ce nu-i ajui i dumneata?- Eu sunt caporal, eu supraveghez i comand. Ei trebuie s munceasc!Strinul nu a mai spus nimic, dar i-a scos haina i a nceput s trag i

    el cot la cot cu soldaii de un capt al stlpului. Dup scurt timp, au reuit selibereze inele. ncntai de reuit, soldaii i-au mulumit strinului care,lundu-i haina s plece, i-a mai spus caporalului:

    - Dac va mai fi nevoie, s m chemai i altdat!- Da?! zise n batjocur caporalul. Dar cine eti dumneata?- Sunt generalul acestei divizii...

    (Pilde si istorioare duhovnicesti cu talc)

    Adevratul mprat

    La o margine de lume, ntr-un timp ndeprtat,Conducea o mndr ar un celebru mprat.El avea cmpii mnoase n a sa mprie;Turme, codri, vii i aur, i nespus bogie.Iar la curtea-mprteasc avea slugi nenumrate,Care i serveau stpnul oriicnd n zi i noapte.Dintre slugi, NELEPCIUNEA i era n cas vornic,Iar POSTUL, de o vreme, i era un vrednic stolnic.DRAGOSTEA era, se spune, logoft cu nume mare,

    29

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    30/132

    Iar SMERENIA un comis fr de asemnare.LENEA i era postelnic investit ca mare tab,Iar pe DREAPTA SOCOTIN o avea ca prclab.Pe BEIE, el, n cas, o avea ca brav paharnic,Iar sluga LCOMIE i era un sluger harnic.Pe MNIE, mpratul, o avea ca drz sptar,Ea fiind o slug iute i un paznic de hotar.MILOSTENIA, se spune, c-i era un bun clucer,Iar IUBIREA DE ARGINT, un preanobil vistier.Jitnicer era CREDINA, iar pitarul, RUGCIUNEA,Care, zilnic, cu iubire, i servea pe mas pinea.Mai avea pentru slujire i pe alii la palat,Ce-l serveau, dup menire, pe vestitul mprat.ns dintre slugi, nu toate l slujeau onest, cinstit;

    Unele-i doreau chiar moartea, suveranului vestit.ntre slugi era o gac, un partid cu rele datini,Chipee, dar i viclene - clica sadicelor patimi.Alte slugi erau oneste, i-n slujire tare iui,Ce formau un soi aparte - cinul bravelor virtui.Doar virtuile, aflat-am, l iubeau cu-adevratPe distinsul nostru nobil, pe faimosul mprat.Patimile, ns, zilnic, se zoreau s-l nimiceasc,Pentru ca s poat ele, libere, s-mpreasc.Curse-i ntindeau ntr-una, fr' ca el s aib tire,Fiindc i doreau din inimi a monarhului pierire.Mult vreme, mpratul s-a lsat nconjuratDe al patimilor tagm, de al lor farnic sfat.ns, cnd a prins de veste de complotul lor viclean,S-a gndit s i convoace pe aleii din divan.Sfetnic bun, i devotat, i era NELEPCIUNEA,ns nu i asculta sfatul ei ntotdeauna.i, chemnd NELEPCIUNEA, sfetnicul cel mai discret,A-ntrebat-o cum s scape de complotul cel iret.

    - Cum s fac, NELEPCIUNE, ca s nu mi pierd coroana?stor patimi preaviclene, cum s le ntind capcana?Dar a vrea, i zise dnsul, fr, ns, a se faceTulburare n imperiu, ci a vrea cu mult pace.Zise-atunci NELEPCIUNEA:

    - Preamrite mprate,Patimile preaviclene trebuie urgent legate!Ca s le omori, stpne, nu cred c-ai s poi vreodat,Cci se face tulburare n mpria toat.Ai la curte slugi fidele, care i doresc de bine;Apeleaz, deci, la ele, de vrei s m-asculi pe mine!Dac vrei s scapi cu via, de vrei grabnic ajutor,

    30

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    31/132

    Pe aceste rele patimi d-le, deci, pe mna lor!POSTUL e, desigur, unul dintre cei mai bravi ostaiCu acest cucernic stolnic, o s-i birui pe vrjmai.Tot la fel i RUGCIUNEA, care-i mare dregtor,O s-i dea, prealuminate, mult doritul ajutor.Iar clucerul tu cel harnic, MILOSTENIA, adic,Multe lanuri pentru patimi, de la trg o s-i aduc.Cu cei trei, ntotdeauna, vei zdrobi orice complot,Cci a lor triad poate, ce, ca ele, mii nu pot.ns, lng astea toate, dac este cu putin,S l chemi la tine-dat i pe sfetnicul VOIN.

    Dup luni de nevoin, ajutat de bravi ostai,mpratul, anevoie, a scpat de-ai si vrjmai.

    Dup ce se isprvir lupta asta i furtuna,ntr-o zi de srbtoare i opti NELEPCIUNEA:- Vezi c slugile viclene, patimile, mprate,Nu sunt moarte, ine seama, ci acum sunt doar legate.i, oricnd, prealuminate, de rup lanul, pot s plece.i de vor scpa, fii sigur, te ucid cu snge rece.De aceea, se cuvine ca s stai n privegherei s-i ai pe cei trei sfetnici, zilnic n apropiere.Numai cnd domneti deplin, sigur i adevrat,Peste patimi i virtui, doar atunci eti mprat.

    Dup toate cele spuse, care astzi le-ai aflat,Nu ai vrea de azi, cretine, s devii un mprat?

    La Praznicul Buneivestiri

    "Astzi este nceputul mntuirii noastre i artare tainei celei din veac; Fiullui Dumnezeu, Fiul Fecioarei se face i Gavriil harul bine-l vestete; pentruaceasta i noi, mpreun cu dnsul, Nsctoarei de Dumnezeu s-I strigm:

    Bucur-te, cea plin de har, Domnul este cu tine".

    Astzi este nceputul scumpei noastre mntuiri,cnd primim cu bucurie ale cerului vestiri;astzi este artarea tainei celei mari din veac,ateptat cu dorire, pentru al cderii leac;Fiul Tatlui din ceruri, Fiu Fecioarei azi se face,iar Arhanghelul Vestirii, Gavriil, cu mult pace,harul bine l vestete, Maicii Sfinte, pentru care,s strigm i noi, cu dnsul, ctre Sfnta Nsctoare:Bucur-te, c eti plin de al harului uvoi;Domnul este-n veac cu tine, i prin tine, i cu noi!

    31

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    32/132

    Calul i iapa

    Era odat ntru-n sat, n vale, lng ap,Un brav i harnic gospodar, ce-avea un cal i-o iap.i i cretea pe amndoi cu grij i onoare,Cci nu era pe-atunci tractor i nici semntoare.

    Cluul, toat ziua-n cmp, ara ogoru-n grabi numai noaptea, obosit, mnca puin iarb,Iar iapa-n fiecare zi mergea pe cmp s pasc,Ba chiar i noaptea, stnd n grajd, dorea s se hrneasc.

    n vremea ceea, de demult, pe cnd luptai cu scaii,Precum auzi pe om vorbind, la fel vorbeau i caii.

    i zise iapa ctre cal, ca o superioar,Pe cnd erau din nou n grajd, la iesle, ntr-o sear:

    - Mi frate cal, tu nu observi c ai ajuns o gloab,De-atta ct zoreti la cmp, fcnd atta treab?Pi tu nu vezi c tot arnd, din zori i pn-n noapte,Eu pot s-i numr, prea uor, i ale tale coaste?

    Eu dac-a fi n locul tu, la cmp nu m-a mai duce,Chiar dac-ar fi s ncasez pe spate multe bice!A da i eu, necontenit, n spate, din copitei l voi face pe stpn, ca s m in minte!

    Smeritul nostru cal, atent, i asculta consoarta,Ce-l indemna, n chip vdit, de-acum, s-i schimbe soarta.Aa fiind povuit, convins de a lui Ev,A hotrt ca, mine-n zori, la cinci, s intre-n grev.

    Precum a zis, a i fcut, iar cnd veni stpnul

    S-l scoat iari la arat - mai mic-l pe nebunul!Cci sforind sta nemicat, cum zise-a sa muiere,Iar cnd se-apropia, lovea n spate cu putere.

    Vznd stpnul c nu chip din grajd ca s-l urneasc,A renunat, fiind grbit la glie s soseasc,i-atunci, n minte, i-a venit ideea salvatoare:S-njuge iapa de-azi la plug, c tot st pe rzoare.

    Aa c dac-ndemni la ru i la neascultare,Se poate-ntoarce prea uor asupra-i, frioare!

    32

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    33/132

    Un sfat al Sfntului Nectarie Taumaturgul

    "Boala nu ngduie celor care nu sunt desvrii s sporeasc. Ai nevoiede sntate pentru lucrarea duhovniceasc. S tii c dac cei care nu suntdesvrii i se pogoar n aren s lupte nu au sntate, vor fi biruii din lipsde putere, cci le va lipsi puterea moral care i ntrete pe cei desvrii.Pentru cei care nu sunt desvrii, sntatea este carul care l poart pe atletpn la sfritul luptei. De aceea i recomand s ai discernmnt i msur ntoate i te sftuiesc s evii excesele. Nevoinele merg mpreun cu msuravirtuii. Cel care nu are virtui morale nalte i vrea s se ntreac cu ceidesvrii, s duc o via aspr, acela alearg spre primejdia prerii de sinei a cderii."

    Efectul benefic al semnului crucii i al rugciunilor ortodoxe

    Cercettorii au dovedit experimental minunile nfptuite de semnul cruciii de rugciuni. "Am demonstrat c vechiul obicei de a nsemna cu Sf. Crucemncarea i butura nainte de mas are o nsemntate mistic profund.Aceast tradiie are consecine practice: mncarea este purificat n mod real,imediat. Aceasta este o mare minune, care se ntmpl zi de zi", afirmfiziciana Angelina Malahovska, citat de cotidianul rus Jizn.

    Malahovska studiaz puterea semnului Sf. Cruci de aproape zece ani, cubinecuvntarea Bisericii Ortodoxe Ruse. Ea a efectuat un numr mare deexperiene, care au fost verificate repetat nainte de a fi prezentate publicului.

    Ea a descoperit, n special, proprietile bactericide ale apei dup ce afost binecuvntat cu o rugciune ortodox i cu semnul Sf. Cruci. Ziarulinformeaz c studiul a artat, de asemenea, o nou proprietate, necunoscut n trecut, aceea a cuvntului lui Dumnezeu de a transforma structura apei,mrindu-i considerabil densitatea optic n domeniul spectral al undelor scurteultraviolete. Se tie deja c apa sfinit de ctre un preot ortodox nu maiprezint micare brownian.

    Cercettorii au verificat efectul rugciunii "Tatl Nostru" i al semnuluiortodox al Sf. Cruci fcute asupra bacteriilor patogene. Au fost prelevate probe

    de ap din mai multe surse: fntni, ruri i lacuri. Toate probele conineaustafilococul auriu, un bacil din colon. S-a dovedit c, dac se rosteterugciunea "Tatl Nostru" i se face semnul Sf. Cruci peste probele de ap,numrul bacteriilor periculoase scade de apte, zece, sute i chiar mii de ori.Experimentele au fost astfel concepute nct s se exclud posibilitatea unorsugestii mentale. Rugciunea a fost rostit att de credincioi, ct i denecredincioi.

    Cercettorii au dovedit i efectul benefic al rugciunii i al semnului Sf.Cruci asupra persoanelor. Toi participanii la teste au avut presiunea arterialstabilizat i indicii sanguini mbuntii. Impresionant este faptul c indiciisanguini s-au modificat nspre nsntoire: persoanele hipotensive aunregistrat creteri de tensiune, iar cele hipertensive au nregistrat scderi de

    33

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    34/132

    tensiune.S-a mai observat, de asemenea, c dac semnul Sf. Cruci este fcut

    neglijent, de exemplu cu cele trei degete unite incorect sau duse n afaralocurilor corecte - mijlocul frunii, centrul plexului solar i cavitile umerilordrept i stng - rezultatul pozitiv este mult mai redus sau chiar absent.

    Sursa: www.evenimentul.ro

    Vulturul i cocoul

    Un vultur zbura n nlimi, se desfta de frumuseea lumii i gndea nsinea lui: Trec n zbor peste deprtri ntinse: peste vi i muni, mri i ruri,cmpii i ruri; vd mulime de fiare i psri; vd orae i sate i cum triescoamenii. Dar cocoul de la ar nu cunoate nimic n afara ogrzii n caretriete i nu vede dect ctiva oameni i cteva dobitoace. Voi zbura la el i-

    i voi povesti despre viaa lumii.i vulturul a venit s se aeze pe acoperiul gospodriei i a vzut ct deano i de vesel se plimba cocoul n mijlocul ginilor lui i s-a gndit:nseamn c e mulumit cu soarta lui; dar, cu toate astea, i voi povesti cele cecunosc.

    i vulturul a nceput s-i vorbeasc cocoului despre frumuseea ibogia lumii. La nceput cocoul l-a ascultat cu atenie, dar nu nelegea nimic.Vznd c nu nelege nimic, vulturul s-a mhnit i i-a fost greu s maivorbeasc cu cocoul. La rndul lui, cocoul, nenelegnd ceea ce-i povesteavulturul, se plictisea i-i era greu s-l asculte. i fiecare a rmas multumit desoarta lui.

    Aa se ntmpl atunci cnd un om nvat vorbete cu unul nenvat i, nc i mai mult, atunci cnd un om duhovnicesc vorbete cu unulneduhovnicesc. Omul duhovnicesc este asemenea vulturului, dar celneduhovnicesc este asemenea cocoului.

    Mintea omului duhovnicesc cuget ziua i noaptea la legea Domnului[Ps.1,2] i se nal prin rugciune spre Dumnezeu, dar mintea celuineduhovnicesc e lipit de pmnt sau e bntuit de gnduri.

    Sufletul celui duhovnicesc se desfteaz de pace, dar sufletul celui

    neduhovnicesc st gol i mprtiat.Omul duhovnicesc zboar ca vulturul spre nlimi, simte cu sufletul peDumnezeu i vede lumea ntreag, chiar dac s-ar ruga n ntunericul nopii;dar omul neduhovnicesc se bucur sau de slava deart, sau de bogii, saucaut desftrile trupeti. i atunci cnd un om duhovnicesc se ntlnete cuunul neduhovnicesc, legtura amndurora e lucru plictisitor i anevoios.

    (Cuviosul Siluan Atonitul, ntre iadul dezndejdii i iadul smereniei)

    mpria uriailor

    Poate fiecare dintre noi i-a pus ntrebarea: Oare a existat cndva, omprie a uriailor? La aceast ntrebare, voi cuta, n cele ce urmeaz, s

    34

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    35/132

    gsim un rspuns.Dac lum seama la "Moliftele Sfntului Vasile cel Mare", care sunt

    rugciuni de izgonire a duhurilor necurate, pe care preotul le rostete n specialn ziua de 1 ianuarie, mai precis la rugciunea a doua, vom observa, c facereferire la existena unor oameni "uriai": "Te blestem pe tine cu Dumnezeu,care prin cuvnt toate le-a zidit; i cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui celunul nscut, care mai nainte de veci negrit i fr de patim s-a nscut dintr-nsul; cu cel ce a fcut fptura vzut i nevzut i a pierdut pe uriaii ceinecucernici, i turnul frdelegilor l-a sfrmat i pmntul Sodomei i alGomorei cu foc i cu pucioas l-a ars i spre mrturie fumega fum nestins".

    Mergnd mai departe, vom deschide Sfnta Scriptur, la cartea Facerii,capitolul 6, unde spune: "Dar Domnul Dumnezeu a zis: Nu va rmne DuhulMeu pururea n oamenii acetia, pentru c sunt numai trup. Deci zilele lor smai fie o sut douzeci de ani!" n vremea aceea s-au ivit pe pmnt uriai, mai

    cu seama de cnd fiii lui Dumnezeu ncepuser a intra la fiicele oamenilor iacestea ncepuser a le nate fii: acetia sunt vestiii viteji din vechime.Vznd ns Domnul Dumnezeu c rutatea oamenilor s-a mrit pe pmnt ic toate cugetele i dorinele inimii lor sunt ndreptate la ru n toate zilele, I-aprut ru i s-a cit Dumnezeu c a fcut pe om pe pmnt. i a zis Domnul:"Pierde-voi de pe faa pmntului pe omul pe care l-am fcut! De la om pnla dobitoc i de la trtoare pn la psrile cerului, tot voi pierde, cci mi pareru c le-am fcut". (Facere 6, 3-7)

    Printele Ilie Cleopa, spune c "cel dinti mprat al uriailor, despre carecitim la Facere a fost Azail. n vremea lui s-au descoperit aurul i argintul pepmnt. El este primul mprat din lume care a fcut bani cu chipul su pe ei.n timpul lui s-a gsit fierul i s-a fcut cma de zale din aram i sabia". Peacesta, Sfntul Ioan Gur de Aur l mustr zicnd: "O, rutatea ta, Azaile, cudou mori ai pierdut neamul omenesc: cu sabia, trupurile, i cu iubirea debani, sufletele".

    Dup Azail, a luat mpria uriailor mpratul Tevel, c 314 ani a inutmpria lor nainte de potop i toi erau din neamul lui Cain. n timpul lui s-anceput modelarea fierului i a aramei. Al treilea mprat al uriailor a fost Iova.n timpul lui s-au fcut uierul i aluta, uneltele de cntat.

    Dup ce a murit Iova, a mprit sora lui, mprteasa Noemina, primamprteas din lume care a esut pnz i a nchegat brnza! Pn atunci nuse tia c din laptele dobitoacelor se poate face brnz. O uria btrn,mergnd pe munte, i-a artat mprtesei Noemina: "Vezi aceste frunze? Daciei planta asta de aici i o pui n lapte, se ncheag brnza". Tot n timpul ei s-a descoperit cnepa i inul, care erau fcute de la zidirea lumii, dar nu se tiac se pot face cmi din acestea. Pn atunci oamenii umblau n piei dedobitoace" ("Ne vorbete printele Ilie Cleopa", Vol.3, pag. 58).

    n continuare, printele Ilie Cleopa, spune c, pe cnd era Adam de 700de ani i fii si se nmuliser, nct unii dintre ei erau foarte ri, se bteau, secertau i chiar comiteau crime, s-a gndit el, zicnd: "Oare ce-o s facDumnezeu cu lumea aceasta? Cci fii s-au fcut mii, i-s ri i tiu c

    35

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    36/132

    Dumnezeu urte pcatul i numaidect o s-i pedepseasc. Pe mine, pentruclcarea unei porunci, Dumnezeu m-a scos din Rai i nu m-a iertat; i am plnso sut de ani la poarta Raiului. Ne-a dat canon s rmnem pe pmntulacesta". Atunci, Arhanghelul Uriil, fiind trimis de Dumnezeu, i-a zis c au svin dou potopuri, cci Dumnezeu va nmuli dou stihii: apa i focul.

    i i-a descoperit Sfntul Arhanghelul Uriil semnele cnd vor veni acestedou potopuri zicndu-i: "Mai sunt 1530 de ani pn la potopul cu ap, cci seva nate un om, Noe, din neamul lui Set i cu 150 de ani nainte de potop,Dumnezeu, o s-i porunceasc s fac o corabie i va crua Dumnezeu numaipe Noe, soia i feciorii lor cu soiile.

    Fiii lui Noe au fost trei i dup potop, lui Sim i s-a dat Asia, lui Ham i s-adat Africa unde sunt negrii pentru c Ham a fost blestemat, iar lui Iafet i s-a datEuropa.

    Dar nainte de potopul cu ap, o s se nasc un popor uria, pentru c au

    s se amestece fiii lui Set cu fiii lui Cain, i o s fie ri naintea lui Dumnezeu,cei mai spurcai, nct Dumnezeu, va zice "c i-a prut ru lui Dumnezeu c l-a fcut pe om". Dar nainte de potop or s bea oamenii mult ap, cu vreo 500de ani nainte de potop. i acesta va fi semn c vine pedeapsa omenirii prinap". Iar ca semn de legtur venic ntre om i Dumnezeu, c nu va mai fipotop cu ap, va fi curcubeul.

    Referitor la potopul cu foc, Arhanghelul Uriil i-a zis lui Adam c acestava fi la sfritul lumii, cnd oamenii o s se deprteze de Dumnezeu. Atunci os se iveasc o buruian, tutunul, care nu le va ine nici de foame, nici de sete.

    Aceast buruian, adic tutunul, cnd o vor bea oamenii cu foc i fum, vafi semn c vine focul i fumul, care o s ias dintr-nii. Acesta va fi primulsemn al sfritului veacurilor, iar al doilea semn va fi rcirea credinei nDumnezeu i oamenii se vor nri foarte tare. Tutunul a fost adus n Frana demprteasa Ecaterina din America i se chema "iarba mprtesei Ecaterina",dar nu l-a adus pentru fumat, ci pentru bi.

    Aadar, din cele relatate, putem spune, c ntr-adevr a existat omprie a uriailor, nainte de potopul din vremea lui Noe.

    Preot Cristian Lazr

    Naa

    Despre finu' Marian cred c ai mai auzit, dar despre Doina, soia lui, nucred s tii prea multe. n unele privine seamn cu soul ei. Vorba ceea:"cine se aseamn se adun" sau "i-a gsit sacul peticul". De cte ori Marianavea vreo problem mai dificil de rezolvat, alerga la nau' ca s-l povuiasc.La fel fcea i Doina. Cnd nu tia ceva, alerga la naa. i, fiind tnr, multelucruri nu le tia. ns avea un defect: era cam mndruli. Dup ce primea opova, zicea: "Tot aa tiam i eu!"

    Odat, Marian o roag s-i fac o sup de legume cu glute de post, aacum i fcea mama lui cnd era flcu.

    - tii s faci? o ntreb Marian, zmbind.

    36

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    37/132

    - Cum s nu!Dup ce plec Marian la serviciu, Doina se puse pe treab, dar nu tia

    cum s nceap. S-a gndit ea ce s-a gndit, s-a mai uitat i pe o carte debucate, dar tot nu-i era clar reeta. Aa c, neavnd ncotro, a alergat la naai, cu o oarecare reinere, o ntreab:

    - Naa, cum se face supa de legume cu glute de post, c eu am uitat.i-i zise naa: iei o ceap, doi cartofi, o roie, un morcov, un ardei gras, o

    vnt, un dovlecel, un pic de ptrunjel, o lingur de ulei. Cleti ceapa iia spus amnunit toat reeta.

    Dup ce ascultat cu atenie, fina zise:- Aaa! Tot aa tiam i euAjungnd acas, a fcut ntocmai cum i spusese naa i a ieit o sup de

    minune.Venind finu' de la serviciu, Doina cu mult delicatee i aez supa pe

    mas, ateptnd laudele de rigoare. i au venit.- De unde tii s faci o sup aa de bun? O ntreb finu':- De la mine! Zise ea cu trufie. Alt dat finu' a rugat-o pe Doina s-i fac o prjitur de post, cum

    mncase el cnd a fost n vizit pe la nai.La fel, Doina netiind cum se face, a alergat la naa, care cu dragoste a

    nvat-o pe ea, nelegndu-i lipsa de experien.Dup ce i-a explicat naa totul, fina din nou zise:- Aaa! Tot aa tiam i euVznd naa c Doina persist n mndria ei, s-a gndit s-o ajute, cci i

    era printe spiritual i datoria naului este mai nti de a-l povui pe fin cums mearg drept pe calea credinei.

    ntr-o zi, Marian a rugat-o pe Doina s-i fac "srmlue aromate n foialbe nfate". Auzise el pe la colegii lui, de aa ceva. i a plecat la serviciu.

    S-a frmntat Doina ct s-a frmntat, dar neavnd ncotro, a alergat dinnou la naa i a ntrebat-o:

    - Naa, Marian are poft de "srmlue aromate n foi albe nfate" i amcam uitat reeta.

    - Aaa! Nimic mai simplu fina! Din astea i-am fcut i eu odat lui nau'. Tot

    aa a avut i el poft. Amintiri, fina! Uite ce s faci: Te urci n pod i caui nsacul cu lenjerie veche, uzat, un cearceaf alb. Parc ziceai "...n foi albenfate".

    - Da, naa, albe!- Aa. Tai cearceaful n peticue, cam ct o foaie de varz. Faci aluatul

    pentru sarmale de post, cu arome, aa cum te-am nvat alt dat...- Da' l tiam i eu, naa- Bun. nfori aluatul n aceste foi albe i s vezi ce "srmlue aromate

    n foi albe nfate" o s ias, c ai s m ii minte Ai neles cum se fac?- Aaa! Tot aa tiam i eu, naa!- Bine! Grbete-te c vine finu' de la munc i trebuie s-l bucuri... ca de

    obicei.

    37

    Radu IFTINOIU - www.popasduhovnicesc.ro

  • 8/9/2019 Cuvinte simple

    38/132

    Vine finu' acas obosit i nfometat. Doina i aaz masa, spunndu-i cubucurie c i-a fcut "srmlue aromate n foi albe nfate", aa cum a doritel, ateptnd noi laude de la soul ei. A ncercat bietul om s mnnce mcaro sarma, dar n-a reuit i-i zice:

    - De unde ai reeta?- E reeta mea! zise ea cu mndrie.- Cred c n-au fiert bine. Sunt puin cam aoase. Cum le-ai fcut? Ia gust

    i tu!i i-a spus reeta.Atunci a neles i Doina, i Marian c naa le-a dat o lecie.Ruinat i smerit, fina a mers la naa i cu sfial i-a cerut iertare

    pentru atitudinea ei mndr, i-a mulumit pentru lecie i i-a promis c de-acumnainte se va schimba n bine. i adug:

    - Naa, cum de v-a venit ideea asta nstrunic?

    - Ei, fina, la fel am pit i eu, "tot aa tiam i eu" ca i tine s facmncare. "Reeta" asta, fina, o tiu i eu de la naa mea, care, la rndul ei, otia de la naa ei. Vorba ceea: orice na i are naul

    Naul

    Marian era de felul lui un cretin bun, dar, uneori, mai i chiopta. Aveasoie, avea copii, ns influena anturajului de la serviciu i a societii n caretrim, i provocau cteodat derapaje de la calea cea dreapt pe care trebuies peasc un adevrat cretin. Mai mergea i la o bere cu prietenii, maipierdea i timpul la televizor, mai mergea i la cte un meci i alte asemenea"mruniuri". Pe lng aceste neputine ale sale, avea i o calitate: i ntrebanaul cum s procedeze n situaiile grele. Avea un respect deosebit pentrunaul su i tot ce-i spunea acesta, ndeplinea ntocmai. Aa a neles el de labiseric, atunci cnd s-a cununat cu Doina, soia lui. ns pe zi ce trece situaiafinanciar a familiei se nrutea. Iat-l pe Marian nevoit s alerge din nou lanau', care nu locuia departe de casa lui, pentru sfaturi.

    Dup ce a btut sfios n u, aude vocea naului:- Intr!

    - Srut mna, naule! Bucuroi de oaspei?- Bucuros, finule!Dup o scurt conversaie plin de amabiliti, naul l ntreab:- Cum v mai descurcai, finule?- Ru, naule! Criza asta ne-a pus capt. Nu ne mai ajung banii deloc.

    Avem rate pe la bnci, ntreinerea, lumina, bani la coal, bani peste tot. Deaici ncepe i cearta cu Doina, nevast-mea, de la bani. mi vine s plec nSpania, la cpuni. Nu ne mai ajungem! Nu tiu ce s mai facem. Cnd o maiaud i pe Doina zicnd: economie, economie, mi vine s-mi iau cmpii

    Naul asculta cu atenie plngerea finului i, ca un om cu experien,"vulpoi btrn", a p