Er

STARETUL

DIONISIECUVINTEDIN

spAxrut- MUNTE

ATI-{OS

,t

PAGINA 7

PAGINA 13

CUPRINS

PROLOGUL MANASTIRIIVATOPEDI

PROLOGUL UCENICILOR

STARETULUI DIONISIE

NOTA ASUPRA EDITIEI

SCURTABIOGRAFIE

DRAGOSTEA

MIRENII

MODERNISM

ORTODOXIE

ECUMENISM

PATIMI

PREOTIA

PAGINA 18

PAGINA22

PAGINA23

PAGINA 34

PAGINA 58

PAGINA 66

PAGINA 114

PAGINA 130

PAGINA 136

CUPRTNS

PRoLoGUL vrANAsrmuVATOPEDI

PROLOGUL UCENICILOR

STARETULUI DIONISIE

UOTA ASUPRA EDITIEI

runrA BToGRAFTE

DRAGOSTEA

MIRENII

MODERNISM

ffiTODOXIE

ECUMENISM

PATIMI

PREOUA

PAGINA 154

PAGINA164

PAGINA 170

PAGINA 192

PAGINA 228

PAGINA 233

PAGINA 260

PAGINA 266

TINERII

POSTUL

SPOVEDANIE 9InrarAnrAgaNrc

RucAcruwEA MrNTrr

DESPRE nou.Am qr

nouANm

PAGINI DE ]URNAL (I)

DIVERSE

PRIMA SUTADE CAPETEerp rATnANULUTDIONISIE

,

i

PROLOGULUANASTTRIIVATOPEDI

Cartea pe care o avefi in mAini este o carte despre BitrA-

nul Dionisie de la Colciu. Un BdtrAn din SfAntul Munte, din mun-

tele rugiciunii, muntele pociinfei, muntele lacrimilor, muntele

nevoinfei, din muntele in care domneqte chipul Maicii Domnului.

Din muntele in care, aqa cum spunea cinev4 nu se naqte nimeni

ci unde oamenii vin sd moarii s5 moard picatului, patimilor, pof-

telor, ambifiilor gi tulburdrilor lumii acesteiainqelStoare, Pentru a

urca acolo unde se intrezdregte slava lumii ce va sd fie, a tmpirS-

liei lui Dumnezeu.

De fiecare dath cAnd se dau la iveald mdrturii despre Pdrinli

imbundtdlili contemporani ne bucurim cu prisosin!6. Astfel de

mdrturii sAnt sprijin gi tirie pentru fiecare creqtin, dar mai ales

pentru noi, monahii vremurilor celor din urmd; ni le diruieqte

Dumnezeu ca sX ne arate cd oameni asemenea noud, care au trlitin acelaEi veac al rdutdfii, pdcatului gi neputinlei firii omenegti,

au ajuns la mdsura sfinfeniei. Ne bucuri acum cu atAt mai mult

editarea cuvintelor de folos ale Pdrintelui Dionisie de la Colciu,

care vid astfel pentru prima datd lumina tiparului, cici pe Pdrin-

Ele l-am cunoscut personal, eu gi mulli monahi din mdndstirea

noastrS, gi am fost cu tolii mAngAiali, pentru mai mulli ani, de

prezenta lui intr'una din chiliile ce aparlin de Lavra Vatope-

I Cuvinte dinz I Sf6ntul Munte Athos

diului. Dupd trecerea sa in ceata cuviogilor din ceruri, a venitceasul ca mdrgdritarul de mult pre[, sd fie dat intregii aduniri a

Bisericii gi harul vorbelor sale si se pogoare in inimile tuturorcelor care se vor apleca asupra paginilor de fali cu smerenie sipricepere duhovniceascd.

BdtrAnul Dionisie a venit in SfAntul Munte in :.9z6la vArs-ta de t7 ani. Viala cdlugdreascd i-a fost insolitd dintru inceputde s5ricie, strAmtorare, osteneli gi ispite, intrb misurd pe care

cu greu ne-am putea-o inchipui astdzi. in chilia inchinatd SfAn-

tului Gheorghe din Schitul Colciu s'a strimutatinry3T gr, pAnd

la trecerea sa la Domnul, pentru aproape qaptezeci de ani, a

stat cu rdbdare gi dor de isihie intrb incipere smeritd de nu-mai cinci metri pdtrafi. Acolo, ins5, l-a cunoscut pe Hristos si ainleles fdrd de tdgadd c5, aga cum spunea Gheron Iosif Isihastufla capdtul rhbddrii, atunci cAnd inceteazd orice mAngAiere ome-neascS, in inim6 se pogoari dulceala mAngAierii dumnezeiesti.

BdtrAnul nu era un om invdgat, dar avea multi cunoqtinfd du-hovniceasci, sau altfel spus, gustase din harul Duhului SfAnt.

Cuvintele lui erau simple, aga cum de altfel era el insusi, insiatunci cAnd vorbea, cel care are urechi sd auzd, era incredinlat in-tr'un chip tainic ch prin el vorbegte intreaga tradilie a Bisericii. Is'ar fi potrivit vorbele SfAntului Apostol P6vel: $i cuakntul meu Ei

propoaeduirea mefr nu era ?ntru induplecdtoarele cuainte ale omeneEtii

tn{elepciuni, ci intru ardtarea Duhului gi a puterii, ca credinla aoastrd

sd nu fie ?ntru tn[elepciunea oamenilor, ci intru puterea lui Dumnezeu.s

1, MateilS:46 (citatele scripturistice au fost date potrivit edi(iei SfAntului Sinoddin7974, cu unele indreptdri gi uniformiziri tacite ale textului). (n.red.)2 Matei 11:15

3 Corinteni 2:4-5

Pirintele odihnea pe

Greci, Rugi, Bulgari sau

colluri ale lumii, mireni sau

trebdri existenliale, erau sfitui[iinimii, igi gdseau linigtea.

al ,,lumii acesteia" qi nu avea

dupi nevoia fiecdruia. Insi a+a

les noi, ne-au rimas in inimifie prin vieluirea sa, le puneaveneau cdtre el insetali si audisAnt: ascultarea, rdbdarea in

Pdrintele Dionisie ne

tarea monahului nu e discipunere militdreascd.

pdtrundi gi sd-gi insugeasci

ag4 tiindu-si voia proprie gi

nicesc, va afla de fapt voia luideseori BdtrAnul, atunci c6nd a

Munte, a invdfat sd primeasci ica pe un cuvAnt al luipund la indoiald. Ucenicind iti, a ajuns sd simtd atAta plviafa sa nu a cerut nimicsimfea implinit. $i, intr'turie vie a roadelor duhovnirul lui Dumnezerl o prezenli agi rdspAndea bund mireasmi; il

4 lov 6:68.

Cuvinte dirrSfAntul Munte Athos

I Cu.t ,I I Starefului Dionisie ,l

cuvioqilor din ceruri, a venitsd fie dat intregii adundri a

si se pogoare in inimile tuturorpaginilor de fald cu smerenie gi

Sfantul Munte in r.9z6la vArs-i-a fost insolitd dintru incepui

F isplte, intrb mdsurd pe care

astizi. in chilia inchinati SfAn-

s'a strdmutatin193T gi, pAniaproape saptezeci de ani, a

intrb incdpere smeriti de nu-l-a cunoscut pe Hristos qi a

spunea Gheron Iosif Isihastul,inceteazi orice mAngAiere ome-

mAngAierii dumnezeieqti.dar avea mult5 cunogtinld du-

din harul Duhului SfAnt.

de altfel era eI insusi, insiutuhi si auzd' era incredintat in-

intreaga tradilie a Bisericii. IApostol P6vel: $i cuaintul meu gi

cuainte ale omenegtii

gi aputerii, ca credinla aoastrd

ci ?ntru put er e a lui D umnezeu.s

date potrivit ediliei SfAntului Sinodtacite ale textului). (n.red.)

Pdrintele odihnea pe oricine ii bdtea la uga chiliei. RomAni,

Gr.eci, Ruqi, Bulgari sau oameni venili din cele mai neagteptate

colluri ale lumii, mireni sau cilugdri, primeau rdspunsuri la in-trebdri existenfiale, erau sfltuifi, ajutali s5-si cunoascd adAncurile

inimii, igi gdseau liniqtea. BdtrAnul nu se asemena unui inleleptal ,,lumii acesteia" si nu avea propriu-zis o ,,inv615turil';vorbeadupd nevoia fiecdruia. lnsd aga cum l-am cunoscut gi l-am in!e-

les noi, ne-au rdmas in inimd trei lucruri pe care, fie prin vorb6,

fie prin vieluirea sa, le punea cu delicatele inaintea celor care

veneau citre el insetafi si *td6. graiuri de oiald oicinicd;+ cele treisAnt: ascultarea, ribdarea in necazuri gi cugetul smerit.

P[rintele Dionisie ne vorbea, deci, despre ascultare. Ascul-

tarea monahului nu e disciplini ori rAnduialS seacd, si nici su-

punere militireascd. Chintesenla nevoinlei lui este sd incerce sd

pdtrundd gi s5-gi insugeascd duhul Starelului, qtiind cd numai

aga, tdindu-gi voia proprie gi fdcAnd voia Pdrintelui sdu duhov-

nicesg va afla de fapt voia lui Dumnezeu. Dupi cum ne spunea

deseori BdtrAnul, atunci cAnd a venit de foarte tAndr in SfAntul

Munte, a invilat sd primeascd intotdeauna cuvAntul Stareluluica pe un cuvAnt al lui Dumnezeu, fdrd sd-l iscodeascd sau s5-1

pund la indoiald. Ucenicind intru acest chip al vieluirii cdlugdreg-

ti, a ajuns si simt[ atAta plindtate in lhuntrul sdu, incAt toativiala sa nu a cerut nimic pentru sine; pentru cd intotdeauna se

simlea implinit. $i, intr'adevdr, Pdrintele Dionisie era o mdr-

turie vie a roadelor duhovnicegti ale ascultirii: un om cu ha-

rul lui Dumnezert o prezen!5 a SfAntului Duh; ii sdrutai mAna

gi rdspAndea bund mireasm5; il priveai gi vedeai pe chipul sdu

,l lov 6:68.

Cuvinte dinSfAntul Munte Athos

hll'

,l

pace l5untricd gi nddejde; te apropiai de el gi erai covArsit de

bucurie. $i inlelegeai ci adevdrata bucurie nu line de lucruriledin afard, nici nu e o stare psihologici, ci un fapt pur duhovni-cesc, lduntric, la care omul ajunge atAta timp cAt trliegte in as-

cultare viala Duhului SfAnt. Ne vorbea, apoi, Pdrintele de r5b-

darea in necazuri. Omul care l-a iubit pe Dumnezeu, iubeEte

sd-I imbrdligeze gi Crucea. SfAntul Apostol P6vel spune: CuHris-tos tmpreund m'am rd.stignit, gi nu mai aiez eu, ci aiiazd intru mine

Hristoss. Agadar pentru a-l dobAndi pe Hristos in lduntrul nost-

ru, trebuie neapdrat sd trecem prin Cruce. De aceea oamenii im-bundtd(ili, care trdiesc harul Duhului SfAnt si au o comuniuneneincetatd cu Dumnezeu, nu cArtesc oricAte necazuri ar intAl-ni, nu se nelinigtesc, nu se menie, pentru cd in toate, dupd cu-

vAntul Avvei Pimen, aruncd aina asupra lor gi agteaptd ispitd pdnd

la capdtul aielii. Pfuintele Dionisie a trecut gi el prin multe ispite,de tot felul, in fala cirora sufletul sdu delicat s'ar fi frAnt, daclnu l-ar fi avut cu adevirat in inimd pe Hristos. $i tocmai pen-tru cd era un om cu viali duhovniceascd, care trdise cilugdriacu multd acrivie, Dumnezeu i-a ddruit si imbrdliqeze mai multCrucea Sa: a ingdduit ca, inainte de moarte, pentru aproape zece

ani, sd fie orb. tmi spunea adeseori: ,,Pentru mine toate sAnt in-tuneric." Era deci un om care nu putea vedea lumina naturald,

dar se impirtdgea neincetat de lumina neziditd qi, fiind luminatde Duhul SfAnt, gtia cd aceastd incercare a nevederii este de fapto binecuvAntare dumnezeiasc5.

inainte de toate, insd, BdtrAnul ne vorbea de smerenie. Si

aceasta cred cd era esenla ipostasului sdu duhovnicesc, leclia

5 Galateni 2:20

Cartea10 | Staregului Dionisie

aea mar lnsenna:a Peclbit >i l-arn resFEc:ar"

A,stizi lumea intre4liar smerenia e strco:iti dde inferioritate. Te:r..ei .l I

cauza lui nu putem spori

Hristos ne descrie lim1xci sirrt hlind ;i snte,i! cu i

Dupd cum in r-iala 6c

si nu le uita niciodata, agr

BitrAnului Dionisie. un e

Cugettil snterit este lemdiri bune ai face, fara rr.qel gvegmAntul dumnezeirii, Iomul se invegmAnteazl todihna sufleteasci. a5a r

calm psihologic, nici o C

cdtuire a puterilor laurrtharul Duhului Sfint. irn

inlarea cd,,gtie" si triieryrau" smerita cugetare c

blAndd gi sfitoasa, delicdigi ascundea nevointa gi

noblelea sa duhor-niceasr

nobil ca Pdrintele DionisUcenicii BitrAnulul t

sd scrie ei ingigi despre I

6 MateilL:29

I Cuvinte din11 | Sfantut \IunE,{

el gi erai covArgit de

nu fine de lucrurilefapt pur duhovni-cat treie$te in as-

Pirintele de rdb-

Dumnezeu, iubegte

Pivel spune: CuHris-ci oiiazd tntru mine

in liuntrul nost-

aceea oameniiim-gr au o comuniune

necazuri ar intAl-ci in toate, dupi cu-gi aEteaptd ispitd pknd

el prin multe ispite,

s'ar fi frAnt, daclistos. $i tocmai pen-care triise cilugdria

mai multperrtru aproape zece

mine toate sAnt in-lumina naturali,qi" fiind luminat

ii este de fapt

de smerenie. Si

duhovnicesc, leclia

1

i

cea mai insemnatd pe care ne-a dat-o tuturor celor care l-am iu-

bit gi l-am respectat.

Astdzi lumeaintreagi e migcati de mAndrie gi de egocentrism,

iar smerenia e socotitd de mulgi lipsd de adaptare sau complex

de inferioritate. Temei al fiec[rei fapte ne std trufagul ,,eu" qi dincauza lui nu putem spori, nu putem iubi gi nu ne gisim odihna.

Hristos ne descrie limpede calea tdmdduirii: inadlali de la mine,

cd sknt bldnd gi smerit cu inima, gi oeli afla odihnd sufletelor rtoastre.s

Dupd cum in viala fiecirui om existi lucruri Pe care le aude

gi nu le uitd niciodati, aga imi aduc gi eu aminte de un cuvAnt al

BdtrAnului Dionisiq un cuvAnt simplu, dar puternic qi cu miez:

Cugetul smerit este temelia intregii oie[i de neaoinfd. Oricdte luuu'ri bune ai face, fdrd cuget smerit toatu sint zadarnice. Smerenia este

veqmAntul dumnezeirii, aga cum sPune SfAntul Isa6c Sirul. CAnd

omul se inveEmAnteazl. ct ea, simte inlduntrul sdu odihnd, iarodihna sufleteascd, aga cum o inleleg Sfinlii Pdrinli, nu e nici

calm psihologic, nici o stare romantic-sentimentali, ci buna al-

cdtuire a puterilor l5untrice duhovnicegti ale omului de cdtre

harul Duhului SfAnt. ln fala Pirintelui Dionisie aveai incred-

inlarea cd ,,gtie" qi trdiegte acest lucru. Toate in fiinla sa ,,respi-

rau" smerita cugetare: chipul luminos, zAmbetul cald, vorba

blAndd gi sf5toasd, delicatelea, hantl gi simplitatea felul in care

iqi ascundea nevoinla gi lucrarea cilugdreasci, intr'un cuvAnt

noblelea sa duhovniceasci. Rar mi-a fost dat sd vdd un om mai

nobil ca Pirintele Dionisie.

Ucenicii BitrAnului, care editeazi aceast6 carte, au ales nu

si scrie ei inqigi despre Pirinte ci sd-l lase pe acesta sd ne vor-

5 Matei1L:29

I C,.rrri.,t" dirr11

lSfantulMunteAthos

beascd, asa cum a ficut-o neosteni! de-a lungul atAtor ani, cutoli cei care cdutau la chilia sa cuvAnt de folos. Cititorul care se

aEteaptd sd gdseasc5 in paginile care urmeazd mestesug reto-ric, argumente originale sau cuvinte ale inlelepciunii omenegti,ya h dezam[git. Ca orice BdtrAn autentic, Pdrintele Dionisie nuspune ceva nou/ pe care sI nu-l fi spus qi Sfinlii Pirinli. Si nicim5car nu il spune intr'un chip ,,seducdtor" dup6, mdsurd ome-neasc5. Dar cuvintele sale au mai multd putere decAt tratate in-tregi de teologie, pentru cd sAnt trdite, sAnt ndscute din sudo-area gi lacrimile nevoinlei, lucru cu adevdrat rar la oamenii de

azi, fie ei mireni sau monahi. Cel care va pune la inimd cuvin-tele acestea si se va strddui si le urmeze va avea numai de cAgti-

gat;va inlelege cd dincolo de simplitatea lor se ascunde Calea,

Adevdrul si Viafa, Hristos insusi, pogorAt in inima unui BdtrAnfrumos din SfAntul Munte.

Vatopedi, zoo8

La Praznicul SfAntului Mare

Mucenic Dimitrie, IzvorAtorul de MirEfrem Arhimandritul -Igumenul Sfintei Mari

Mdndstiri Vatopedi

SfAntul Munte

I Cartea7-2 I Staretului Dionisie

PROLOGUL U(STARETULUI I

Aga sdlumineze huni.,s wlucrurile aosstre cele bune gi sri siiwO astfel de lumind a lumii, cu neptiviata Plrintelui Dionisie (r9o9-ro.ro,

indemnului MAntuitorului, sh nerdlMunte Athos. tn acest neasemuit #tirea Maicii Domnului, sh faurit rrrrlvas al Duhului SfAnt inchegat din rfilor din vechime, dupi cum martulcunoscut pe staretul de la Colciu.

Bine qtiut este faptul cd, spre Cveacului trecut, Chilia,,SfAntul Ghpartea de nord-est a Athosului. derlerinaj pentru cei insetati sd vadi a

lilor judecata, gi celor bdtrini a ctrnqte ori soarele arzdtor, inchinatori vr

strdbdteau pe jos, cale de o ori, druMdndstirea Vatopedi de Chilia ,,SfiL

cd vor primi cAteva cuvinte de fola

7

8

Mat.5:16.inE. lui Sirah 25:6

] Cuvinte din1.3 I Sfantul Munte Athos

I

fu€ut atAtor ani, cufolos. Cititorul care se

meqtequg reto-ii omenegti,

Plirintele Dionisie nuSfidi Pirinfi. Qi nici

dupi misuri ome-

decAt tratate in-niscute din sudo-rar la oamenii de

pune la inimd cuvin-aveanumai de cAgti-

hr se ascunde Calea,,.

in inima unui BdtrAn

PROLOGUL UCENICILORSTARETULUI DIONISIE

Aga sd luminez,e lumina aoastrdinaintea oamenilor, ca sd oazd

lucrurile aoastre cele bune Ei sd sldoeascd pre Tatdl aostru cel din ceruri,z

O astfel de lumini a lumii, cu neputinfd a fi linutd sub obroc, este gi

viala Pirintelui Dionisie (go9-zu4), monah RomAn care, urmAnd

indemnului MAntuitoruluL sh nevoit in vremurile noastre in Sf6ntu1

Munte Athos. in acest neasemuit atelier al sfinleniei, aflat sub ocro-

tireaMaicii Domnului, sh fiurit, rnulti vreme negtiut denimeni, unvas al Duhului SfAnt inchegat din aceeagi pl5madi ca gi cea a sfin-

filor din vechime, dupi cum mdrturisesc multi dintre cei care l-au

cunoscut pe stareful de la Colciu.

Bine qtiut este faptul c5, spre sfArqitul ultimului deceniu al

veacului trecut, Chilia,,SfAntul Gheorghe" din Colciu, situatd inpartea de nord-est a Athosulul devenise linta unui neincetat pe-

lerinal' pentru cei insetafi sd vadi cfrt de frumos lucru este cdrunte-

lilor judecata, gi celor bdtrfrni a cunoagte sfatul.s tnfruntAnd de mul-

b ori soarele arziltor, inchinitori venili din toate co$urile lumiistribiteau pe jos, cale de o ori, drumul abrupt gi prdfuit ce leagiMinistirea Vatopedi de Chilia,,SfAntului Gheorghe," in speran{a

cil vor primi cAteva cuvinte de folos din partea bdtrAnului ieros-

7 *lat.5:L6.t ftrg hi Sirah 25:6

I Crl.i.,t" di.,r3 | Sfa"trt Munte Athos

chimonah Dionisie Ignat, ajuns unul dintre cei mai cdutaliindru-mdtori duhovniceqti ai SfAntului Munte. Tofi cei care-l intAlneaumdrturiseau intr'un gAnd cd Stareful Dionisie era ca un pdrinte dinPateric, plin de bundtate, de blAndele gi de dragoste, intruchiparea smeritei cugetiri. Din intreaga sa fiinld rdzbilteau puritate, cin-ste gi integritate, virtuli care te cucereau de indatd ce-l vedeai pePdrinte. Simfeai cd a dobAndit virtutea nerlutdfii, cd in sufletul luinu-si mai poate afla loc nici un gAnd viclean despre aproapele sdu.

Lucrarea harului i se intipirise nu numai in suflet, ci gi in trup; !i-nuta sa ,,respira" noblele duhovniceascd, iar fala plind de luminda Pdrintelui atrdgea privirile, bucura gi odihnea inimile. ,,Semdnacu chipul zugrdvit al SfAntului Iodn Evanghelistuf ucenicul MAn-tuitorului, parcd gi figura lui era asa," astfel si-l aminteqte un ie-rarh care i-a fost ucenic apropiat.

BdtrAnul Dionisie, un om simplu, fdri multd carte, dar avAndacea adevdratd adAncime a minfii care se misoard prin cAt de pro-fund este cunoscutd si urmatd Legea lui Dumnezeu, a ajuns la oinaltd vieluire duhovniceascd dup6 zeci de ani petrecuti intrb as-prd Ei perseverentd ascezd pentru cur5tirea inimii. Nevoinfa fdcutdcu mirime de suflet i-a fost rdspldtitX din belgug cu multe harismeqi cu rodurile inlelepciunii dumnezeieqti, Starelul de la Colciu fi-ind pildd vie a cuvintelor lui Solomon: ,,Credinla adevdratd o spu-ne dreptu| iar limbile inleleplilor vindeci.,, Atragi ca un magnetde dulceata cuvAntului gi de blAndelea inimii sale, mulgi stareli, ie-romonahi, monahi sau pustnici RomAni, Greci, Ruqi, SArbi gi Bul-gari din Athos l-au avut ca duhovnic, chiar dacd in ultimii zece aniai cdl5toriei sale pe pdmAnt Stareful Dionisie Ei-a pierdut vederea.Nu s'a ldsat descurajat de aceastd grea incercare qi gi-a transformatneputinla intr'un prilej de adAncire a smereniei, fapt pentru care

I cart",t 4 | StarefuluiDionisie

Dumnezeu i-a trimis si maiuierii sufletelol, gtiind cum si ftsi le intoarcd spre Dumnezq,ldarul vederii inainte si cel al smile oamenilor. Era ciutat siptatAt de rarintAlnit astizi, pecrte trude ascetice gi care il airlrme lduntrice ale celor angaia$ I

in ultimii ani de viata ai HIvoifi sd inchidd porfile chiliei, jde mic rdgaz spre a-Ei odihni tgi de guvoiul constant de vi,itldeaubdtuli si escaladau por1ilettrAnul Dionisie. Studenti si q:*litXfi mondiale ca printul Chadindreptau spre chilia Staretuhinile-i ascetice qi sd-i asculte s&simplu gi convingltor, direct hcare-i cereau ajutorul.

Temele sale preferate eraudadarea. in ultima perioadl a tidca o concluzie a indelungatei saltul imn de iubire al SfAntuluiAlii indemna cu ardoare pe ucerri

,,Fratilor, pdzi[i dragostea, ci DuCa martor ocular al uneia din

istoria SfAntului Munte, parfu[tor autentic al tradigiei athonitsgea de-a lungul secolelor. L-au h

I Cuvinte din15 | Sfantul Munte Athc

cei mai cdutafiindru-Toti cei care-l intAlneau

isie era ca un pirinte din

$ de dragoste, intruchiparerizbiteau puritate, cin-

de indatd ce-l vedeai pe

neriutifi, ciin sufletul luidespre aproapele sdu.

i in sufle! ci gi in trup; !i-iar fala plind de lumind

odihnea inimile.,,Semdna

ucenicul MAn-

i astrel gi-l aminteEte un ie-

Eri multi carte, dar avAnd

se misoari prin cAt de pro-hri Dumnezeq a ajuns la o

i & ani petreculi intrb as-

inimii. Nevoinqa fdcutibelEug cu multe harisme

i, Stareful de Ia Colciu fi-,,Credinla adevdrath o spu-

," Atragi ca un magnet

inimii sale, mulli stareli, ie-

Greci, Ruqi, SArbi qi Bul-

iar dacd in ultimii zece aniisie qi-a pierdut vederea.

incercare gi gi-a transformatsutereniei, fapt pentru care

Dumnezeu i-a trimis qi mai mult har. DobAndise harisma mAngA-

ierii sufle.teloq, qtiind cum si inmoaie cele mai impietrite inimi gi

si le intoarcd spre Dumnezeu, si nu de pu(ine ori a dovedit ci are

darul vederii inainte gi cel al cunoagterii tainelor ascunse din ini-mile oamenilor. Era cdutat qi pentru darul discerndmAntului, daratAt de rar intAlnit astdzr, pe care l-a obfinut in urma unei neobosi-

te trude ascetice si care il ajuta sd limpezeasci complicate proble-

me l5untrice ale celor angajafi pe drumul induhovnicirii.ln ultimii ani de viali ai Pdrintelui, ucenicii lui s'au vizut ne-

voili sd inchid[ porlile chiliei, pentru ca stareful lor sI aibd un cAt

de mic rdgaz spre a-gi odihni trupul epuizat de nevoinfE, de boligi de guvoiul constant de vizitatori. Chiar gi aga, pelerinii nu se dd-

deau bdtuli gi escaladau portile ferecate doar pentru a ajunge la Bd-

trAnul Dionisie. Studenfi si episcopi, oameni simpli sau persona-litdqi mondiale ca Prinlul Charles, ortodocsi si neortodocqi, toli se

indreptau spre chilia Starefului ca sd ia o binecuvAntare din mAi-nile-i ascetice qi si-i asculte sfaturile. Avea darul de a rispundesimplu qi convingitor, direct la esenla problemelor ridicate de cei

care-i cereau ajutorul.

Temele sale preferate erau dragoste4 smerenia, ascultarea si rdb-

darea. in ultima perioadd a viefii, BdtrAnul Dionisie repeta mereqca o concluzie a indelungatei sale nevoinfe duhovnicegti, infldcira-tul imn de iubire al SfAntului Apostol P6vel din r Corinteni, 13, gi

iiindemna cu ardoare pe ucenici sau pe pelerinii venifi sd-I vadd:

-Fragilor, pdzili dragoste4 ci Dumnezeu dragoste este."

Ca martor ocular al uneia dintre cele mai zbuciumate epoci dinistoria SfAntului Munte, Pdrintele Dionisie a fost gi un mirturisi-br autentic al tradifiei athonite si ortodoxe, aga cum a fost pdstratiea de-a lungul secolelor. L-au indurerat profund secularizarea tot

I Cuvinte din15 | Sfantul Munte Athos

mai puternicX a vielii bisericegti qi sldbirea duhului ei ascetig fe-nomene pe care le deplAngea gi le considera de riu augur pentruviitorul crestinismului.

A iubit mult monahismul qi pe monahi, cirora nu inceta sd lerepete cd ascultarea unitd cu smerita cugetare este temelia vieliiduhovnicesti gi a mAntuirii sufletului. in acelagi timp, aldturi dealfi cAfiva cdlugXri inimogi, BitrAnul Dionisie, ca unul ce gi-a iu-bit nespus neamul, a fost coloana vertebrald a prezenlei monahaleRomAneqti in SfAntul Munte, intrb perioadi in care ddinuirea aces-

teia era pusd sub semnul intrebirii de vitregiile vremurilor. Repop-ularea GrddiniiMaicii Domnului cumonahi RomAni i se datoreazdin mare mdsur4 Pdrintele fiind la originea a numeroase intervenliiflcute la conducerea Patriarhiei RomAne gi a SfAntului Munte, invederea ugurdrii accesului cdlugdrilor din lara noastrd in schituri-le gi chiliile athonite RomAnegti.

Prin intreaga viald gi prin cuvintele sale de folos, pdrintele Dio-nisie ne-a l6sat gi transmis un mesaj de mare actualitate, anume c6

doar trdirea intru smerenia si iubirea lui Hristos poate fi remediuluriasei crize spirituale de astdzi, provocati de mAndria qi orgoliulomului contemporary care au atins proporfii luciferice. CuvAntulsdu favorit -,,Smeritu-m'am gi mhm mAntuit,, - relua vorba psal-

mistului, vrAnd parci sd ne spund c5, in vremurile noastre de de-qert duhovnicesc, in care resursele de credinld gi iubire aproape cd

s'au sting nu le mai rdmAne altd izbdvire oamenilor decAt sd-gi recu-noascS, asemenea vamegului poclit, totala neputinld Ei nevredniciepersonald in fafa MAntuitorului. Starelul crede4 asemenea multorpdrinfi sporifi din zilele noastrg cd triim vremuri apocaliptice qi

cI omenirea se pregdteqte, deja pentru venirea si primirea lui An-tihrist. Singura scipare din mrejele duhului lumesc gi din marea

] Cartea16 | Staretului Dionisie

apostazie prorocitd de Sfintele Ssvirului CreEtin Ortodox, asa cunnerafie, din vremea lui Hristos qi

noastre. Testamentul duhor"nicesr

zumat, aEadar, in aceste cateva cur

ddidtoare de nddejde: ,,Sa r ietuimadevir. Dacd respectim Ortoloxhsintem siguri cI o sd clpatam ki

ruHtrr-.

I Cuvinte dinaz I Sfantut Munte Athos'l

duhului ei ascetic, fe-

de reu augur pentru

circra nu inceta sd le

este temelia vietiirplafi timp, alituri de

ca unul ce gi-a iu-aprezenteimonahale

incale diinuirea aces-

vremurilor. Repop-

i RmrAni i se datoreazi

mrmeroase intervenlii

$ a S[6ntului Munte, in

lara noastri in schituri-

de folos, Pirintele Dio-

mtualitatg anume cE

poate fi remediul

& mAndria gi orgoliulluciferice. CuvAntul

- relua vorba Psal-

vreuurile noastre de de-

qi iubire aproape cE

decAt sd-qi recu-

infiginevrednicieasemenea multor

w€mud apocaliptice gi

ir€a gi primirea lui An-lumesc qi din marea

apostazie prorociti de Sfintele Scripturi o vedea in urmarea Ade-

vdrului Cregtin Ortodox, aqa cum a fost trdit din generalie in ge-

nerafie, din vremea lui Hristos gi a Apostolilor Sdi, pAnd in zilele

noastre. Testamentul duhovnicesc aI BitrAnul Dionisie poate fi re-

zumat, agadar, fur aceste cAteva cuvinte, pe cAt de simplg pe atAt de

ditdtoare de nidejde: ,,Sd viefuim intru dragoste gi si ne linem de

adevlr. DacE respect[m Ortodoxia sAntem in brafele lui Dumnezel,

sAntem siguri ci o sd cdpitdm fericirea vegnic5."

I Crrrir,t" dina7 | Sfantut tr,t"nte Athos

sie cineva despre un

f trebuie sd fie elinsugiinasce. Conqtienli fiindrinte pe Pirintele Dio-&unicul izvor al celor

t mu,lte inregistrdri au-

nff scrise de mAna Pd-

rrcunoscul Bogdlia qi

rau ajutat la contura-profunzime unice in li-mrahilor athoniti ori-ede tblos gi elementele

rr fost transcrise de pe

rnalul 9i scrisorile sta-

a.r fost minime. Cu ex-

Irii de note explicative,

t upresii specifice vor-etcomasate fragmente

duiasi subiect. Date-

tr r,echi, folosit ?n SfAn-

Staret trebuie inlelese

rar in vedere o anumi-rlert sau se referd la o

pentru toti.