PĂRINTELE STĂNILOAE: "Filocalia este foarte prețuităde mulți creștini și mai ales de mulți monahi. Ea, defapt, i­arată omului nu numai o învățătură teoretică, ci îiarată un model de viață, felul cum ar trebui să traiascăun adevărat creștin... De aceea, ar fi bine ca ea fă fiecitită des și fiecare să­și aducă aminte sa citească înfiecare zi, fie dintr­un părinte din Filocalie, fie din altul,și când simte ca are nevoie mai des de dezvoltarea uneianumite virtuți duhovnicești să se ducă la acel părinte....Filocalia să devină o carte familiară, carte deîndrumare, un îndrumator pentru viață".

Filocalia este o culegere sau antologie din scrierileSfinților Părinți răsăriteni din secolele IV – XV. Acestescrieri au fost adunate în secolul al XVII­lea e că tre Sf.Nicodim Aghioritul (1749 – 1809) đși Sf. Macarie deCorint (1731 – 1805) și publicate la Veneția în 1872 subdenumirea de Filocalia părinților care practică trezvia.Cea mai nouă traducere româneasca a Filocalieiaparține Părintelui Profesor Dumitru Stăniloaie și aretitlul Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvărșirii.Aceasta a fost începută în 1946 și are 12 volume.Subtitlul acestei antologii este Filocalia, sau culegeredin scrierile Sfinţilor Părinţi care ne arată cum sepoate omul curăţi, lumina şi desăvârşi.”CuvântulFilocalie înseamnă «iubire de frumusețe», a uneifrumuseți care este totodată și bunatate” (Pr. D.Stăniloaie).

TTeemmee ffiillooccaalliiccee::akedia, ascultarea, credința, cunoaștere – ignoranță,curaj – frică, curăția – desfrânarea, deznădejde,discernământ, dragoste ­ bunătate – milă, frica deDumnezeu – evlavia, iadul, îmbuibarea – înfrânarea,Împărăția Cerurilor, Înfricoșata Judecată, mânia –blândețea, moartea, osteneala – lenevia, părintelespiritual, patimi – ispite, paza simțurilor, plânsul,pocăința, răbdare – suferință, râsul, retragerea,rugăciune, sărăcia – avariția, slava deșartă, smerenia– mândria, spovedania, trândăvia – osteneala, trezvia– împrăștierea, vorba deșartă ­ tăcerea, etc.

PĂRINTELE TEOFIL PĂRĂIAN: „Filocalia este un dar dela Dumnezeu pentru toți cei care o cunosc, pentru toțicei care o aprofundează... Părintele Staniloaie a tradusFilocalia spre folosul tuturor: și spre folosul calugărilor,dar și spre folosul credincioșilor, și mai ales spre folosulcredincioșilor... Privită în ansamblu, Filocalia este unmonument ce cultură ortodoxă... Dintre volumeleFilocaliei în limba română, cele mai importante sunt I,II, IV, IX și X. Aceasta nu înseamnă că celelalte volumeale Filocaliei n­au importanța lor, dar cele mai practicecred că sunt acestea pe care le­am pomenit”.

© Creație / design PR. HONCIU CRISTIAN

Texte:Filocalia sfintelor nevoine ale desăvâririi, vol. 1­12;

IGNATIE MONAHUL, Dicționar filocalic, Ed. Cavallioti,București 2000;

IGNATIE MONAHUL, Viața în duh filocalic. Antologie filocalică,Ed. Mânăstirea Pissiota, București, 1999;

IGNATIE MONAHUL, Darurile filocalice, Ed. Bunavestire,Bacău, 1996.

ARHIMANDRIT IOSAF POPA, Mic dicionar filocalic, Ed.România cretină, Bucureti, 1999.

Imagini:internet.

TTEEXXTTEE FFIILLOOCCAALLIICCEE::SF. ANTONIE CEL MARE:

«Nu de moarte trebuie să se temem, ci de pierdereasufletului, care este necunoştinţa de Dumnezeu. Aceastaeste primejdioasă sufletului».«De ce a fost făcut omul? Ca înţelegând făpturile luiDumnezeu să­L vază dintr­însele şi să preamărească peCel ce le­a zidit pentru om».

EVAGRIE PONTICUL:

«Rugăciunea este vorbirea minţii cu Dumnezeu».«Dacă mintea e surdă şi mută în vremea rugăciunii,atunci te poţi ruga».«Bate la porţile Scripturii cu mâinile virtuţii».«Vrei să­L cunoşti pe Dumnezeu? Cunoaşte­te pe tineînsuţi».«Cine se roagă neîncetat este înger pământesc».«Fie că te rogi cu fraţii, fie singur, străduieşte­te să terogi nu din obişnuinţă, ci cu simţirea».«Rugăciune săvârşete acela care aduce totdeauna primulgând al său ca rod lui Dumnezeu».

SF. MARCU ASCETUL:

«Credinţa neclintită este un turn întărit şi Hristos Seface toate celui ce crede».

«Când îţi aduci amintede Dumnezeu,înmulţeşte rugăciuneaca atunci când Îl veiuita, Domnul să­şiaducă aminte de tine».«Fă binele de care îţiaduci aminte şi cel decare nu­ţi aduci amintese va descoperii ţie».«Cel ce se roagă pentruoamenii ce­l

nedreptăţesc, îi înspăimântă pe draci; iar cei ce se luptăcu cei dintâi, e rănit de cei de al doilea».«Diavolul dispreţuieşte păcatele mici, pentru că astfelnu poate conduce spre cele mari».«Mai bine este a ne ruga cu evlavie pentru aproapele,decât a­l mustra pentru tot lucrul».«Roagă­te să nu­ţi vie încercare; iar când vine,primeşte­o ca pe a ta, nu ca una străină».«Domnul e ascuns în poruncile Sale. şi cei ce­L caută

pe El, îl găsesc pe măsura împlinirii poruncilor».«Dacă eşti iubitor de învăţătură, fă­te şi iubitor deosteneală. Căci simpla cunoştinţă îngâmfă pe om».«Păcat de moarte este orice păcat nepocăit. Chiar de s­arruga un Sfânt pentru asemenea păcat al altuia, nu va fiauzit».«Nimeni nu e atât de bun şide milos ca Domnul, darnici El nu iartă pe cel ce nuse pocăieşte».«Roagă­te stăruitor la oricelucru, ca unul ce nu poţiface nimic fără ajutorul luiDumnezeu».«Fugi de ispită prin răbdareşi prin rugăciune. Căci dacăi te împotriveşti fărăacestea, vine asupra­ţi şimai năvalnic».«Trebuie să ocolimpricinile păcatelor pentrucă astfel ajungem lapăcătuire».«Copacul mâniei este udat la rădăcină cu apa puturoasăa mândriei».«Cei trei uriaşi care merg înaintea oricărui păcat sunt:neştiinţa, uitarea şi nepăsarea trândavă».«Mintea devine oarbă prin trei patimi: iubirea de argint,slava deşartă şi iubirea de plăceri».

SF. MAXIM MĂRTURISITORUL:

«Rugăciunea curată este dovadă de nepătimire».«Pe cine iubeşte cineva pe acela se şi grăbeşte să­lslujească. Dacă iubeşte cineva pe Dumnezeu, acela segrăbeşte să facă cele plăcute Lui. Iar dacă îşi iubeştetrupul, se grăbeşte să împlinească cele ce­l desfătează peacesta».

ISIHIE SINAITUL:

«Felurile privegherii: 1. Să­ţi supraveghezi imaginaţia,pentru ca satana să nu poată făurii gânduri mincinoase.2. Să păstrezi o tăcere adâncă a inimii, o linişte dinpartea oricărui gând, în rugăciune. 3. Să chemi cusmerenie neîncetată pe Domnul Iisus Hristos în ajutor.4. Să­ţi aduci aminte neîncetat de moarte».

SF. IGNATIE ŞI CALIST:

«Măsura credinţei e măsura vieţii».

SF. IOAN SCĂRARUL:

«Loveşte­i pe potrivnici cu numele lui Hristos Iisus,căci nu este armă mai puternică nici în cer, nici pepământ».

«Pomenirea lui Iisus să se unească cu răsuflarea ta şiatunci vei cunoaşte folosul liniştii».«Luptă să ridici, mai bine zis să închizi cugetarea încuvintele rugăciunii».

CUV. DOROTEI:

Soluţie pentru liniştirea sufletului tulburat de aducereaaminte a răului: «Doamne, miluieşte pe fratele meuacesta, şi pe mine pentru rugăciunile lui».

SF. ISAAC SIRUL:

«Desăvârşirea este un adânc de smerenie».«Împacă­te cu tine însuţi şi va fi în pace cu tine şi cerul,şi pământul».«Dragostea lui Dumnezeu este vinul ce veseleşte inimaomului. Din acest vin au băut păcătoşii şi s­au pocăit.Au băut bogaţii şi au dorit să fie săraci. Au băutbolnavii şi s­au făcut sănătoşi. Au băut desfrânaţii şi au

uitat calea rătăcirii lor».«Trebuie să mergem pe marea urâtmirositoare a acestei lumi sprelimanul dragostei în corabiapocăinţei, având drept vâslaşi fricade Dumnezeu».«Cel ce nu se minunează deDumnezeu încă nu a cunoscut peDumnezeu».«Iubeşte pe cei păcătoşi, dar urăştepăcatele lor, ca nu cumva vreodatăşi tu să cazi în ispită, cum au căzutei»«Cel ce s­a învrednicit să secunoască pe sine este mai presusde cel ce s­a învrednicit să vadă

îngerii».«Să fii pomenitor de rău şi să te rogi e ca şi cum aisemăna pe mare şi ai aştepta recolta».«Dacă cineva nu se socoteşte păcătos, rugăciunea lui nueste primită de Dumnezeu».«Dacă vrei ca rugăciunea ta să zboare până la

Aici puteți studia Filocalia online:http://www.filocalia.ro/De aici puteți descărca Filocalia în format pdfpentru a o citii pe telefon, tableta sau PC:http://www.sfantul­panteleimon.org/bco/Filocaliile.htm