Cuvântari duhovnicest6

7/21/2019 Cuvântari duhovnicest6

http://slidepdf.com/reader/full/cuvantari-duhovnicest6 1/26

OMILIA LVII

„Şi L-au întrebat pe £1 ucenicii Lui, zicîndu-I: «Pentru ce spun

cărturarii că trebuie să ină I!ie "ai întîi#$%

I&cenicii nu 'tiau !ucru! acesta din (cripturi, ci cărturarii î!

spuneau 'i răspîndiseră în p)p)ru! si"p!u cuîntu! acesta

despre I!ie ca 'i despre *rist)s+ e aceea 'i sa"arineanca zicea:

„Ştim că va veni Mesia; cîndva veni Acela ne va spune nouă

toate"; iar iudeii î! întrebau pe I)an )tezăt)ru!: „Eşti Ilie sau

proorocul?"

eci, după cu" a" spus, era tapă"întenit printre iudei cuîntu!

despre *rist)s 'i despre I!ie, dar nu era tă!"ăcit de cărturari cu"

trebuia+(cripturi!e )rbesc de d)uă eniri a!e !ui *rist)s. aceasta

care a aut !)c 'i cea iit)are+ Arătîndu-!e pe acestea, Pae!

spunea: „S-a arătat harul cel mîntuitor al lui umne!eu



învă#îndu-ne ca lepădînd necredin#a şi po$tele cele lumeşti să

vie#uim cu cumin#enie cu dreptate şi cu cucernicie"% Aceasta

este ) enire a !ui *rist)s+ Ascu!tă că ) arată 'i pe cea!a!tă/upă ce a spus ce!e de "ai sus, a adău0at: &' Aşteptînd $ericita

năde(de şi arătarea marelui umne!eu şi Mîntuitorului nostru

Iisus )ristos"% Şi pr)e2ii )rbesc de d)uă eniri a!e !ui *rist)s+

3nainte-Mer0ăt)r a! ce!ei de a d)ua eniri a i I!ie. a! ce!eidintîi a )st I)an )tezăt)ru!, pe care *rist)s î! nu"ea 'i I!ie,

nu pentru că era I!ie, ci pentru că î"p!inea s!u4irea ace!uia+

upă cu" I!ie a i înainte-"er0ăt)ru! ce!ei de a d)ua eniri a

!ui *rist)s, t)t a'a 'i I)an a )st Inainte-Mer0ăt)ru! ce!ei dintîi+

5ărturarii însă a"estecau ce!e d)uă eniri 'i rătăceau p)p)ru!.

)rbeau p)p)ru!ui nu"ai de enirea cea de a d)ua a !ui *rist)s

'i spuneau: „acă acesta ar i *rist)s, atunci ar trebui ca I!ie să

ină "ai întîi%+ Pentru aceasta ucenicii au întrebat: „*entru ce

spun cărturarii că tre+uie să vină Ilie mai întîi?, 6în acest sc)p 'iariseii au tri"is !a I)an să-1 întrebe: „acă tu e'ti I!ie#%+ 7u

p)"enesc de!)c de enirea Lui cea dintîi+

5are este, dar, dez!e0area pe care a dat-) *rist)s#



*rist)s spune: „I!ie a eni înainte de a d)ua Mea enire.

dar I!ie a enit 'i acu" - nu"indu-1 a'a pe I)an )tezăt)ru! -,

acesta a enit ca I!ie+ ar dacă rei să întrebi de I!ie8esiteanu!, a eni 'i acesta%+ Pentru aceasta a 'i spus *rist)s

ucenici!)r (ăi:

„Ilie va veni şi va aşe!$l la loc pe toate"

- Pe care „toate"?- Ace!ea despre care )rbea pr)etu! Ma!ea9i: „oi trimite

la voi pe Ilie .esviteanul care va întoarce inima tatălui spre

$iu ca să nu vin şi să +at cu des/vîrşire pămîntul",,% Ai ăzut

preciziunea cuinte!)r pr)etice# *rist)s a nu"it pe I)an

)tezăt)ru! I!ie, pentru că a"înd)i au aceea'i s!u4ire. 'i ca să nu

s)c)te'ti că pr)etu! nu"e'te pe I)an )tezăt)ru! I!ie, pr)etu! a

adău0at 'i patria !ui I!ie, nu"indu-1 „.esviteanul"; dar I)an

)tezăt)ru! nu era tesitean+ Pe !în0ă aceasta, pr)etu! îi "ai dă

încă un se"n de)sebit)r: „0a să nu vin şi să +at cu des/vîrşire

pămîntul"% Prin aceste cuinte arată enirea a d)ua a !ui *rist)s,

enirea cea înric)'ăt)are+ In cea dintîi enire, *rist)s n-a enit

să bată pă"întu!+ 5ă „n-am venit spune *rist)s, să (udec



lumea ci să mîntuiesc lumea"% Pr)etu! a 0răit deci a'a pentru a

arăta că 8esiteanu! are să ină înaintea ace!ei eniri, cînd a

aea !)c 4udecata !u"ii+ Şi ne spune pr)etu! 'i pricina enirii!ui I!ie+

- 5are este pricina#

- 5a, prin enirea sa, să îndup!ece pe iudei să creadă în

*rist)s, ca să nu piară cu desîr'ire t)2i cînd a eni *rist)s+e aceea 'i )"nu! !e aduce a"inte de cuinte!e pr)etu!ui,

spunînd: „Şi va aşe!a la loc pe toate" adică a îndrepta

necredin2a iudei!)r care )r trăi pe re"ea aceea+ e aceea 'i

cuinte!e pr)etu!ui sînt )arte precise. n-a spus: „Va înt)arce

ini"a iu!ui spre tată%, ci: „a întoarce inima tatălui spre $iu";

pentru că iudeii au )st părin2ii ap)st)!i!)r, pr)etu! spune că

I!ie a înt)arce ini"i!e părin2i!)r, adică cu0etu! p)p)ru!ui iudeu,

!a înă2ături!e ii!)r, adică a!e ap)st)!i!)r+

„ar vă spun vouă că Ilie a şi venit şi nu l-au cunoscut ci

i-au $ăcut cîte au voit% Aşa are să pătimească şi 1iul 2mului de

la ei% Atunci au în#eles că despre Ioan le-a vor+it"%



Ap)st)!ii au în2e!es, de'i nu spuseseră !ucru! acesta nici

cărturarii, nici (cripturi!e. 'i au în2e!es repede, pentru că au

a4uns "ai ascu2i2i !a "inte 'i "ai aten2i !a ce!e spuse+- e unde au cun)scut ucenicii aceasta#

- *rist)s !e spusese d)ar "ai înainte: 3r Acesta este Ilie care

are să vină"% Aici însă !e spune 'i că:

45% venit" 'i că „Ilie va veni şi va aşe!a la loc pe toate"%(ă nu te tu!buri 'i nici să s)c)te'ti că e ) încurcătură de

cuinte cînd *rist)s spune ) dată că I!ie are să ină, iar a!tă

dată, că a 'i enit+ 8)ate spuse!e sînt adeărate+ 5înd spune că

„Ilie va veni"şi că „va aşe!a la loc pe toate" )rbe'te de I!ie

8esiteanu! 'i de înt)arcerea !a credin2ă a iudei!)r, care se a

petrece atunci. iar cînd spune că „acesta este cel care are să

vină" nu"e'te pe I)an )tezăt)ru! I!ie, după e!u! s!u4irii sa!e+

Şi pr)e2ii nu"eau cu nu"e!e de aid pe î"păra2ii de sea"ă,

iar pe iudei îi nu"eau căpetenii de s)d)"eni 'i ii de eti)pienidin pricina purtări!)r !)r+



eci, după cu" I!ie a i înainte-"er0ăt)ru! ce!ei de a d)ua

eniri a )"nu!ui, t)t a'a I)an a )st înainte-"er0ăt)ru! ce!ei

tiintîi eniri+

II

ar nu nu"ai pentru această pricină *rist)s î! nu"e'te

pretutindeni I!ie pe I)an )tezăt)ru!, ci 'i pentru ca să arate căeste un dep!in ac)rd între ;! 'i Vec9iu! 8esta"ent 'i că enirea

!ui I)an )tezăt)ru! este p)triit pr)e2iei+ e aceea a 'i

adău0at iară'i: &r A venit şi nu l-au cunoscut ci i-au $ăcut toate

cîte au voit"%

- 5e însea"nă „.oate cîte au voit"?

însea"nă: L-au aruncat în te"ni2ă, !-au )cărit, !-au )")rît,

i-au adus capu! pe tipsie+

4işa are să pătimească şi 1iul 2mului de la ei"% Vezi că

*rist)s 0ăse'te iară'i pri!e4 p)triit să a"intească ucenici!)r de pati"i!e (a!e, pentru ca, prin pati"i!e !ui I)an, să !e aducă

"u!tă "în0îiere+ Şi nu nu"ai prin aceasta, ci 'i prin aceea că

ace îndată "ari "inuni+ Ori de cîte )ri )rbe'te de pati"i!e



ar p)ate că cinea "-ar întreba:

- Pentru ce *rist)s nu 1-a tri"is 'i acu" pe I!ie, îniindu-1,

dacă prin enirea !ui aea să dea atîtea "ărturii bune#- Acestei întrebări )i răspunde: Şi acu", !a cea dintîi

enire a Lui, iudeii n-au crezut în ;!, de'i s)c)teau că

*rist)s este I!ie. că ap)st)!ii Iau spus: „:nii !ic că eşti

Ilie al#ii Ieremia",% e a!te!, între I)an )tezăt)ru! 'iI!ie nu este a!tă de)sebire decît de ti"p+

- acă iudeii n-au crezut acu", cu" )r crede atunci, !a a

d)ua enire# a' putea i întrebat+

- V)r crede, pentru că I!ie „va aşe!a la loc pe toate"% V)r

crede nu nu"ai pentru că a i cun)scut, ci 'i pentru că

pînă în ziua aceea s!aa !ui *rist)s se a întinde din ce în

ce "ai "u!t 'i a i 'i pentru !u"e "ai stră!ucit)are decît

!u"ina s)are!ui+ 5înd deci după atîta pre2uire 'i a'teptare

a eni I!ie, pr)p)ăduind ace!ea'i înă2ături ca 'i I)an)tezăt)ru! 'i estind 'i e! pe *rist)s, iudeii )r pri"i

"ai u')r spuse!e !ui+ e a!te! *rist)s pare că îi scuză pe

iudei, cînd spune că „nu l-au cunoscut"%



)"nu! nu "în0îie pe ucenicii !ui nu"ai prin aceste

cuinte, ci 'i prin aceea că !e arată că t)ate pati"i!e ce !e a

sueri de !a iudei !e a sueri pe nedrept. îi "ai "în0îie ap)i 'i prin aceea că îns)2e'te aceste preestiri triste cu d)uă "inuni:

"inunea sc9i"bării !a a2ă de pe Munte!e 8ab)ru!ui 'i "inunea

pe care ) săîr'e'te îndată+

5înd ap)st)!ii au auzit ce!e spuse de *rist)s, nu L-au "aiîntrebat cînd are să ină I!ie, ie că erau zdr)bi2i de triste2e !a

auzu! pati"ii )"nu!ui, ie că s-au te"ut+ e "u!te )ri,

ap)st)!ii tac atunci cînd ăd că *rist)s nu rea să !e spună cea

!ă"urit+ e pi!dă cînd erau în =a!i!eea 'i cînd !e-a spus: „1iul

2mului ars să ie dat şi-9 )r )")ri%, ean09e!istu! Marcu a

adău0at: 9i nu în#ele<eau cuvîntul şi se temeau să-9

între+e"" 6 iar ean09e!istu! Luca spune că „era cuvîntul ascuns

pentru ei ca să nu-l priceapă şi se temeau să-9 între+e de

cuvîntul acesta" % „ enind ei spre mul#ime s-a apropiat de El un om

în<enunchind înaintea 9ui şi !icînd= >oamne miluieşte pe $iul

meu că este lunatic şi rău pătimeşte; de multe ori cade în $oc şi



de multe ori în apă% Şi l-am dus la ucenicii .ăi şi n-au putut să-

6 vindece "%

(criptura ni-1 arată pe acest )" )arte s!ab în credin2ă+ in"u!te !apte se ede aceasta: din ce!e spuse de *rist)s: „.oate

sînt cu putin#ă celui ce crede"; din ce!e spuse c9iar de ce! care a

enit !a *rist)s: 'r A(ut/ necredin#ei mele"; din p)runca dată de

*rist)s de")nu!ui ca să nu "ai intre în iu! !ui. 'i în sîr'it dince!e spuse de )" !ui *rist)s: acă po#i@"

A' putea i însă întrebat:

- ar dacă necredin2a ace!uia a )st de ină că ucenicii n-au

sc)s de")nu! din iu! !ui, pentru ce *rist)s îi "ai îninuie'te#

- 5a să !e arate că p)t indeca înt)tdeauna, c9iar ără

credin2a ce!)r ce se apr)pie de ei+ upă cu" de "u!te )ri a )st

de a4uns credin2a ce!ui ce cerea pentru a d)bîndi cererea c9iar

de !a sin2i "ai "ici, t)t a'a de "u!te )ri a )st de a4uns nu"ai

puterea sin2i!)r pentru săîr'irea unei "inuni, c9iar dacă nucredeau cei care eneau !a ei+ A"înd)uă aceste cazuri se ăd în

(inte!e (cripturi+ 5)rne!iu 'i cei din casa !ui au atras 9aru!

u9u!ui nu"ai prin credin2a !)r+ Pe re"ea !ui ;!isei însă un



")rt a îniat ără să creadă cinea+ 5ei care au aruncat ")rtu!

în 0r)apa !ui ;!isei, !-au aruncat ără nici ) s)c)tea!ă 'i !a

întî"p!are, nu din credin2ă, ci de tea"ă. te"îndu-se de tî!9ari,au aruncat ")rtu! în 0r)apă 'i au u0it. iar ")rtu! a îniat

nu"ai prin puterea sîntu!ui trup a! !ui ;!isei+ e aici se ede că

'i unii din ucenici erau s!abi în credin2ă, dar nu t)2i+ (tî!pii nu

erau ac)!)+III

Prie'te acu" 'i în a!t c9ip nes)c)tin2a )"u!ui acestuia/

Vine !a Iisus 'i, de a2ă cu t)2i )a"enii, )rbe'te î"p)tria

ucenici!)r Lui, spu-nînd: „9-am adus la ucenicii .ăi şi n-au

putut să-l vindece"% *rist)s însă, în a2a între0ii "u!2i"i, scapă

pe ucenici de îninuirea adusă 'i arată că ina cea "are ) are e!,

tată! c)pi!u!ui, spunînd:

„ neam necredincios şi îndărătnic@ *înă cînd voi $i cu voi@"

7u adresează aceste cuinte nu"ai tată!ui c)pi!u!ui, ca sănu-1 ru'ineze, ci tutur)r iudei!)r+ acă *rist)s n-ar i !uat

apărarea ucenici!)r (ăi, p)ate că "u!2i din cei de a2ă s-ar i

s"intit 'i ar i 0îndit despre ucenici ce nu trebuia+



Prin cuinte!e: „*înă cînd voi $i cu voi@" )"nu! arată cît

de p!ăcută ii este ")artea. arată că ) d)re'te, că rea să p!ece cît

"ai repede 'i că pentru ;! nu răsti0nirea e 0rea, ci ră"înereaî"preună cu iudeii+

*rist)s însă nu (-a "ăr0init să-1 2ină nu"ai de rău+

- ar ce spune#

- &' Aduce#i-Mi-l aici%," *rist)s î! întreabă pe tată! c)pi!u!ui de cîtă re"e se c9inuie

iu! !ui6%6+ Pune această întrebare 'i pentru a apăra pe ucenici de

îninuire, dar 'i pentru a sădi în su!etu! tată!ui bune năde4di, ca

să creadă că iu! !ui a i izbăit de b)a!a sa+ Ap)i î! !asă pe

c)pi! să se zîrc)!ească+ 7-) ace spre !audă - că se adunase

"u!2i"ea 'i a 2inut-) de rău -, ci ) ace pentru tată! c)pi!u!ui.

pentru ca tată!, cînd a edea pe de")n că se tu!bură de

cuinte!e )"nu!ui, să ie adus "ăcar a'a să creadă în "inunea

pe care ) a ace+5înd tată! îi spune: din pruncie" 'i: „acă po#i a(ută-

mă@" *rist)s îi răspunde: „.oate sînt cu putin#ă celui ce

crede@" 'i înt)arce î"p)tria tată!ui îninuirea pe care acesta )



adusese ucenici!)r+ 5înd !epr)-su! a spus: 3ac/ vrei po#i să

mă cură#eşti" B5 !epr)su! a dat "ărturie de puterea !ui *rist)s,

iar )"nu! 1-a !ăudat 'i a întărit spuse!e !ui, zicînd: „ reau@

0ură#eşte-te@" BC 5înd însă tată! c)pi!u!ui a r)stit cuinte nered-

nice de puterea !ui *rist)s, spunînd: „acă po#i a(ută-mă@"

)"nu! î! îndreaptă pentru că nu 0răise a'a cu" trebuia+

- Şi ce-i spune )"nu!#- „acă po#i să cre!i toate sînt cu putin#ă celui ce

crede@" BD 5u a!te cuinte *rist)s îi spune a'a: „Atît de "are este

puterea Mea, că p)t să dau 'i a!t)ra puterea de a ace "inuni+

eci, dacă crezi cu" trebuie, 'i tu p)2i indeca 'i pe iu! tău 'i

pe a!2ii "u!2i%+ Şi după ce a spus aceste cuinte, a indecat pe

îndrăcit+

8u însă să ezi aici nu nu"ai purtarea de 0ri4ă 'i acerea de

bine a !ui *rist)s, ci 'i aceea că din c!ipa aceea n-a "ai în0ăduit

de")nu!ui să !)cuiască în e!, că dacă tînăru! nu s-ar i bucurat 'iatunci de "u!ta purtare de 0ri4ă a !ui u"nezeu, de")nu! !-ar i

ucis de "u!t+ 5ă spunea tată! !ui că î! arunca în apă 'i în )c+ Iar

de")nu! care a îndrăznit aceasta !-ar i ucis ne0re'it, dacă



u"nezeu n-ar i pus rîu puternic "arii !ui urii, a'a cu" i-a

apărat 'i pe îndrăci2ii aceia care u"b!au 0)i, care a!er0au prin

pustietă2i 'i se tăiau în pietre+(ă nu te tu!buri că tînăru! acesta este nu"it !unatic, 'i nu

îndrăcit+ A'a î! nu"ea tată! !ui+

- Pentru ce atunci 'i ean09e!istu! Matei spune că *rist)s a

indecat "u!2i !unatici#- II nu"e'te a'a, s!u4indu-se de e!u! de a )rbi a! "u!2i"ii+

5ă dia)!u!, ca să 9u!ească !una, tăbără'te peste cei stăpîni2i de

e! 'i-i ace să "ear0ă după "ersu! !unii+ 7u trebuie însă să se

creadă că !una !ucrează asupra !)r - )a"ne păze'te/ -, ci că

dia)!u! a!siică adeăru! pentru a 9u!i !una+ e aceea, această

părere 0re'ită a prins în p)p)r. unii )a"eni si"p!i, în'e!a2i

iind, nu"esc pe unii ca ace'tia de")ni. dar nici aceasta nu-i

adeărat+

'r Atunci apropiindu-se ucenicii 9ui îndeose+i 9-au între+at

pentru ce ei n-au putut să scoată demonul"%

Mi se pare că ap)st)!ii L-au întrebat pentru că erau

ne!ini'ti2i 'i se te"eau să nu i pierdut 9aru! ce !i se dăduse+ 5ă



pri"iseră putere î"p)tria de")ni!)r necura2i+ e aceea II 'i

întreabă, apr)piindu-se de ;! înde)sebi. nu-L întreabă înde)sebi

pentru că !e-ar i )st ru'ine - că apta se petrecuse, iar neputin2a!)r, ădită, a'a că era de pris)s să !e "ai ie ru'ine să-'i

"ărturisească neputin2a !)r 'i cu cuîntu! -, ci pentru că )iau

să-L întrebe despre un !ucru "are 'i tainic+

- 5e !e-a răspuns *rist)s#- „inpricina necredin#ei voastre le-a spus El% acă ve#i

avea credin#ă cît un <răunte de muştar şi ve#i !ice muntelui

acestuia= >Mută-te@ se va muta şi nimic nu vă va $i cu

neputin#ă"%

acă ai întreba: „5e "unte au "utat ap)st)!ii#%, î2i )i

spune că ei au ăcut "inuni cu "u!t "ai "ari, îniind

nenu"ăra2i ")r2i+ e a!te! nici nu este ace!a'i !ucru a "uta un

"unte cu a urni ")artea din trup+ (e spune că "ai tîrziu unii

sin2i, cu "u!t "ai "ici decît ap)st)!ii, au "utat 'i "un2i cînd a)st ne)ie+ A'adar e !ă"urit că, dacă ar i )st ne)ie, ar i

"utat 'i ap)st)!ii "un2i+ 7u-i îninui, dar, dacă n-a )st ne)ie

atunci să "ute "un2ii/ e a!te! 'i *rist)s n-a spus: „7e0re'it



e2i "uta "un2i%, ci că „e2i putea ace 'i asta%+ Iar dacă n-au

"utat "un2i, nu i-au "utat, nu pentru că n-au putut - cu" să nu

i putut, cînd au tăcut "inuni "ai "ari# -, ci pentru că n-au )it,nciind ne)ie+ (e p)a!e însă ca ap)st)!ii să i "utat 'i "un2i,

dar să nu se i scris+ 5ă nu sau scris t)ate "inuni!e pe care !e au

săîr'it+

ar pe re"ea aceea, cînd !i s a .idus !unaticu!, ap)st)!iierau cu "u!t "ai nedesăîrsiti+

- 5e rei să spui# 7ici această credin2ă n ) aeau atunci#

- 7-) aeau/ 7ici ei nu erau t)tdeauna !a e! de credinci)'i+

e pi!dă Petru, ) dată este nu"it ericit de )"nu!%, a!tă dată

este 2inut de rău1>+ Şi cei!a!2i ap)st)!i au )st 2inu2i de rău că sînt

ni'te nepricepu2i, cînd n-au în2e!es pi!da cu a!uatu!?1+ ( a

întî"p!at, dar, ca 'i atunci, cu ace!a'i pri!e4, ap)st)!ii să i )st

s!abi în credin2ă+ 5ă înainte de răsti0nire nu erau desăîrsiti+

*rist)s )rbe'te aici de credin2a în "inuni 'i a"inte'te de0răunte!e de "u'tar, ca să arate cît de "are este puterea

credin2ei+ =răunte!e de "u'tar pare "ic, "ic de t)t, dar are )

putere "ai "are decît t)ate se"in2e!e+



*rist)s dă deci ca pi!dă 0răunte!e de "u'tar pentru a arăta

că c9iar pu2ină credin2ă adeărată p)ate )arte "u!t+ Şi nu s a

"ăr0init nu"ai !a atîta, ci a 'i adău0at că 'i "un2ii îi p)a!e "utacredin2a+ Mer0e c9iar "ai departe, că spune: „Fimic nu vă va $ i

cu neputin#ă"%

IV8e r)0 s ad"iri cu acest pri!e4 i!)z)ia ucenici!)r 'i puterea

u9u!ui+ <i!)z)ia ucenici!)r, c nu 'i-au ascuns s!ăbiciunea. puterea

u9u!ui,

că pe cei care nu aeau credin2ă nici cît un 0răunte de "u'tar,

(întu! u9 i-a urcat încetu! cu încetu! atit de sus, încît a iz)rît

din ei credin2ă b)0ată ca rîuri!e 'i iz)are!e+

„Acest neam de demoni nu iese decit cu ru<ăciune şi cu post" 55%

*rist)s )rbe'te aici de t)ate nea"uri!e de de")ni, nu

nu"ai de de")nii care stăpînesc pe !unatici+Şi iată că !e pune de "ai înainte te"eiu! înă2ăturii despre p)st+

(ă nu-"i spui "ie de cazuri!e rare cind unii au sc)s de")nii

'i ără p)st/ O9 iii r dacă p)!i spune un caz sau d)uă de )a"eni



care să i sc)s Iară p)st pe de")ni, î2i spun că este cu neputin2ă

ca un )", care trăie'te iu desătări, să izbăească pe cinea care

sueră, de ) aste! de b)a!ă+Pentru indecarea unui )", care are ) b)a!ă ca aceasta, este "ai

cu sea"ă ne)ie de p)st+

- ar dacă ai credin2ă, pentru ce trebuie să "ai 'i p)ste'ti#

"-ar putea întreba cinea+- Pentru că î"preună cu credin2a p)stu! ne dă "ai "are

putere+ P)stu! săde'te în su!etu! )"u!ui i!)z)ie, ace

din )" în0er, d)b)ară puteri!e ce!e netrupe'ti. dar nu

p)stu! sin0ur, ci e ne)ie 'i de ru0ăciune. 'i în pri"u!

rînd de ru0ăciune+

(ă-2i arăt !a cîte bunătă2i dă na'tere ru0ăciunea unită cu

p)stu!/ O"u! care se r)a0ă cu" trebuie 'i p)ste'te nu are

ne)ie de "u!te !ucruri. iar )"u! care nu are ne)ie de "u!te

!ucruri nu p)ate îndră0i banii 'i aeri!e, ci este înc!inat spre"i!)stenie+ 5e! care p)ste'te este u')r 'i înaripat. se r)a0ă cu

"intea trează, p)stu! stin0e p)te!e ce!e re!e, p)0)ară "i!a !ui

u"nezeu, s"ere'te su!etu! în0î"at+ e aceea 'i ap)st)!ii



p)steau apr)ape t)tdeauna+ 5e! care se r)a0ă 'i p)ste'te are

d)uă aripi 'i este "ai u')r decît întu!+ 5înd se r)a0ă nu cască,

nu se întinde, nu a")r2e'te, cu" pă2esc cei "ai "u!2i, ci este"ai iute ca )cu! 'i este "ai presus de pă"înt+ e aceea "ai cu

sea"ă unu! ca acesta este du'"an 'i ră4"a' de")ni!)r+ 7i"ic

nu este "ai puternic ca un )" care se r)a0ă cu" trebuie+ acă

) e"eie a aut puterea să îndup!ece pe un 4udecăt)r crud, carenici de u"nezeu nu se te"ea 'i nici de )a"eni nu se ru'ina,

cu "u!t "ai "u!t a atra0e asupra sa "i!a !ui u"nezeu ce!

care se r)a0ă neîncetat Lui, care-'i înrînează pîntece!e 'i

a!un0ă de !a e! desătarea 'i î"buibarea+

acă î2i este trupu! neputinci)s 'i nu p)2i p)sti neîncetat, nu

î2i este neputinci)s ca să te r)0i, nici ără putere ca să

dispre2uie'ti p)te!e pîn-tece!ui+ 59iar dacă nu p)2i să p)ste'ti,

t)tu'i p)2i să nu te î"buibezi+ 7u-i pu2in !ucru 'i acesta, nici

departe de p)st, ci în stare să pună capăt uriei dia)!u!ui+ 5ăni"ic nu este atît de p!ăcut dia)!u!ui, ca desătarea 'i be2ia,

pentru că e!e sînt iz)ru! 'i "a"a tutur)r păcate!)r+ 5u be2ia 'i

î"buibarea i-a ăcut )dini)ară dia)!u! pe iudei să se înc9ine !a



spun cîte re!e sueră - bărba2i 'i e"ei - din pricina be2iei 'i a

î"buibării. ) !as pe sea"a c)n'tiin2ei ace!)ra care cun)sc, pe

pr)pria !)r pie!e, re!e!e acestea+ 5e p)ate i "ai ru'in)s decît )e"eie beată sau nu"ai a"e2ită# 5u cît asu! e "ai s!ab, cu atît

'i naura0iu! e "ai "are, ie că e e"eie !iberă, ie că e r)abă+

<e"eia !iberă se ace de rîs în a2a cete!)r ei de r)abe. r)aba

iară'i !a e!, între r)abe+ Şi ac - 'i una 'i a!ta - să ie 9u!ite de)a"enii ără de "inte daruri!e !ui u"nezeu+ 5înd se întî"p!ă

aste! de be2ii, aud pe "u!2i spunînd: „(ă nu "ai ie in%+ 5e

nes)c)tin2ă/ 5e nebunie/ îninuie'ti daruri!e !ui u"nezeu

pentru că păcătuiesc a!2ii# Aceasta însă e curată nebunie/ 7u-i

inu! de ină, ci neînrînarea ce!)r care se )!)sesc rău de in+

(pune, dar, „(ă nu ie be2ie/ (ă nu ie î"buibare/%. dar dacă

spui: „(ă nu ie in/%, ei spune, pă'ind înainte pu2in cîte pu2in:

„(ă nu ie cu2it/%, din pricina uci0a'i!)r. „(ă nu ie n)apte/%,

din pricina 9)2i!)r. „(ă nu ie !u"ină/%, din pricina c!eetiri!)r.„(ă nu ie e"eie/%, din pricina desrînări!)r. 'i, ca să spun pe

scurt, ai desiin2at t)t ce e pe !u"e+

V



ar să nu aci a'a/ =îndu! acesta ine de !a dia)!+ 7u 9u!i

inu!, ci be2ia/ Ia pe be2i, cînd este treaz. zu0răe'te-i t)ată

9id)'enia be2iei 'i spune-i: „Vinu! a )st dat ca să ne ese!i",nu ca să ne ace" de )cară. ca să rîde", nu ca să i" de rîs. ca

să ne însănăt)'i", nu ca să ne î"b)!năi". ca să îndreptă"

s!ăbiciunea trupu!ui, nu ca să surpă" tăria su!etu!ui+

u"nezeu te-a cinstit cînd a dat pe pă"înt acest dar, inu!+Pentru ce te aci de )cară cu necu"pătarea ta# Ascu!tă ce spune

Pae!: „1ohscştc-te de pu#in vin pentru stomacul tău şi pentru

dese!e tale su$erin#e "% acă 8i")tei, sîntu! ace!a, care era

b)!na 'i suerea de nenu"ărate b)!i, n a băut in pînă ce nu

i a în0ăduit Pae!, dască!u! !ui, ce iertare "ai pute" aea n)i

care, sănăt)'i iind, ne î"bătă"# Ace!uia Pae! îi spunea:

„1oloseşte-te de pu#in vin pentru stomacul tău "; iar ace!)ra

dintre )i, care ă î"băta2i, ă spune: „<)!)si2i-ă de pu2in in

pentru desrînări!e )astre, pentru dese!e )astre cuinte deru'ine, pentru ce!e!a!te p)te re!e, pe care de )bicei !e na'te

be2ia/%



Iar dacă nu re2i să ă ab2ine2i de !a in pentru pricini!e

acestea, ab2ine2i-ă ce! pu2in pentru ru'inea 'i necazuri!e ce !e

aduce cu sine be2ia/ Vinu! a )st dat ca să ne ese!i"+ „inul

spune (criptura, veseleşte inima omului; dar )i pîn0ări2i 'i

această însu'ire a inu!ui+ 5e ese!ie p)ate să-2i "ai acă inu!,

cînd nu "ai e'ti în t)ată irea, cînd te d)are t)t trupu!, cînd ezi

că t)ate se înîrt în 4uru! tău, cînd te ia a"e2ea!a 'i cînd te !e0i!a cap ca b)!naii de ri0uri, care-'i rec2i)nează capete!e cu

untde!e"n#

Aceste cuinte nu !e adresez tutur)ra. dar, "ai bine spus, !e

adresez tutur)ra. nu pentru că t)2i ă î"băta2i - )a"ne ere'te/

-, ci pentru că cei care nu se î"bată n-au 0ri4ă de cei ce se î"bată+ e

aceea

"ă adresez "ai de0rabă )uă, ce!)r sănăt)'i. pentru că 'i

d)ct)ru! !asă pe b)!nai 'i )rbe'te cu cei care stau !în0ă

b)!nai+ 5ătre )i, dar, îndrept cuîntu! "eu, ru0îndu-ă să nui2i stăpîni2i re)dată de această pati"ă 'i să scăpa2i de ea pe cei

stăpîni2i de ea, ca să nu pară "ai răi decît ani"a!e!e. Ani"a!e!e

nu beau "ai "u!t decît au ne)ie. be2iii însă sînt "ai !ipsi2i de



4udecată decît ani"a!e!e, că depă'esc 9)tare!e cu"pătării+ 5ît

de superi)r !e este "ă0aru!# 5ît de superi)r !e este c!ine!e#

<iecare din aceste ani"a!e 'i din t)ate ce!e!a!te ani"a!e, ie de"ănîncă, ie de bea, cun)a'te 9)taru! sa2iu!ui 'i nu trece dinc)!)

de trebuin2ă/ 59iar de-ar i nenu"ăra2i cei care !e-ar si!i, nu )r

rea să "ănînce 'i să bea "ai "u!t decît !e trebuie+ eci 'i în

această priin2ă, )i, be2ii!)r, sînte2i "ai răi c9iar decîtani"a!e!e ce!e necuîntăt)are. nu nu"ai )a"enii tre4i ă

s)c)tesc a'a, ci c9iar )i în'iă+ 5ă )i în'iă ă s)c)ti2i "ai

răi decît cîinii 'i "ă0arii se a edea din ce!e ce )i spune+ Pe

ani"a!e!e acestea nu !e si!e'ti să "ănînce peste "ăsură. iar dacă

cinea te-ar întreba: „Pentru ce#%, i-ai răspunde: „5a să nu se

î"b)!năească/% e tine însă n-ai nici)dată această purtare de

0ri4ă/ Vezi că te s)c)te'ti a i de "ai pu2in pre2 decît ani"a!e!e

ace!ea# 7-ai nici ) 0ri4ă de tine, de'i e'ti nec)ntenit în "i4!)cu!

urtunii+ 7u te si"2i rău din pricina be2iei nu"ai în ziua în carete-ai î"bătat, ci 'i a d)ua zi+ Şi după cu" unui )", care scapă

de ri0uri, îi "ai ră"îne în trup s!ăbiciunea pricinuită de ri0uri,

t)t a'a 'i 2ie, după ce 2i-a trecut be2ia, se "ai înîrte în su!etu!



'i trupu! tău "a9"urea!a pricinuită de be2ie+ 7en)r)citu! tău

trup stă în2epenit, ca ) c)rabie după naura0iu. iar su!etu! tău,

"ai nen)r)cit decît trupu!, dez!ăn2uie urtuna, de'i se p)t)!ise+Şi t)c"ai cînd se părea că se cu"in2e'te, atunci i se aprinde

p)ta, atunci "ai cu sea"ă î! apucă d)ru! de be2ie 'i-i trec pe

dinaintea )c9i!)r in, but)aie cu in, stic!e 'i pa9are p!ine+ Şi

după cu" ) c)rabie, naura0iată de urtună, după ce a trecuturtuna ră"îne cu pa0uba pricinuită de urtună, t)t a'a 'i cu

be2iu!+ Şi după cu" c)răbierii, în ti"pu! urtunii, aruncă în

"are "ăruri!e din c)rabie, a'a 'i be2iu! aruncă de !a e! t)ate

apte!e !ui bune+ e-ar i cu trupu! 'i cu su!etu! curat, de-ar i

ru'in)s, priceput, b!înd, s"erit, be2ia !e aruncă pe t)ate acestea

în )ceanu! ărăde!e0ii+ ar după ce a )st aruncat t)tu! aară, nu

"ai este nici ) ase"ănare între c)rabie 'i be2i+ 5)rabia se

u'urează după ce a aruncat încărcătura, dar be2iu! se în0reuiază

'i "ai "u!t+ în !)cu! b)0ă2iei ace!eia pri"e'te nisip, apă sărată'i t)ate 0un)aie!e be2iei, care îneacă îndată c)rabia cu că!ăt)r 'i

cu cîr"aci cu t)t+



5a să nu pă2i" 'i n)i a'a, să ne izbăi" de această urtună+

7u p)2i edea î"pără2ia ceruri!)r dacă e'ti be2i+ „Fu vă

înşela#i spune Pae!, nici +e#ivii nici hulitorii nu vor moşteni

împără#ia lui umne!eu"% ar pentru ce )rbesc eu de

î"pără2ia ceruri!)r# acă e'ti be2i nu p)2i edea nici !ucruri!e

de pe !u"ea asta+ e2ia ace din zi n)apte 'i din !u"ină

întuneric+ e2iii au )c9ii desc9i'i, dar nu ăd nici ceea ce !e stăînaintea pici)are!)r+ =r)zăia nu-i nu"ai atîta, ci, pe !în0ă asta,

be2iii "ai îndură ) a!tă pedeapsă 'i "ai cu"p!ită: sînt tri'ti

ără pricină, uri)'i, b)!nai, !ua2i nec)ntenit în rîs 'i )cări2i+ 5e

iertare "ai p)t aea ace'ti )a"eni, care î'i pricinuiesc sin0uri

atîtea nen)r)ciri# 7ici una/

(ă u0i", dar, de această b)a!ă, ca să d)bîndi" 'i bunătă2i!e

de aici 'i pe ce!e iit)are, cu 9aru! 'i cu iubirea de )a"eni a

)"nu!ui n)stru Iisus *rist)s, 5ăruia s!aa 'i puterea,

î"preună cu 8ată! 'i cu (întu! u9, în ecii eci!)r, A"in+

Cuvântari duhovnicest6

Documents

Transcript of Cuvântari duhovnicest6