CUTREMURUL DELA 10 NOEMBRE 1940.BARTA MACROSEISMICA

De G. Demetrescu si G Petrescu.

Infa~isam, in harta a1aturata,intensita~ile macroseismice alecutremurului deLa 10 noembre 1940 in cuprinsul ~arii. In dreptulfiecarii localita~i insemnate pe harta este aratat gradul de inten-sitate a cutremurului, dupa scara interna~ionala de intensita"ti (12grade) •

Pentru culegerea observa~iilor am trimis la diferite autorita~i,mai cu seama La Primari i , cat.eem chestionar cu rugamintea de a seraspunde la anume intrebari. Dup~ Taspunsurile primite au fost evaluate de noi gradele de intensitate inscrise in harta.

Curbele trase pe harta lim:Lteazaregiunile inauntrul carora aufost observate intensita~ile 10 (cercuri mici), 9,8, 7, 6. Par~ilemeridionale ale curbei 7 au fost t~ase in prelungirea curbei 7 de-determinate, pentru Bulgaria, de Serviciul Seismologic Bulgar, carea avut bunatatea de a ne comunica observa~iile ?ale si harta macro-sei.am.i.c a ce a intocmit. Dupa aceaata hart a am luat gradele corespun-zatoare catorva localita~i de pa n:alulbulgar al Dunarii9 numele a-celor localita~i sunt; subliniate pe harta noas tra.

Cum se vede, cut'remurul a fost sim~it, aproape cu intreaga saintensitate maxima, gradul 9 in mijlociu, pe 0 mare intindere de te-ren, din regiunea Bucuresti pana dincolo de Husi, pe 0 lungime de a-proximativ 350 km.

Relevam forma caracteristica a curbelor de intensitate la CotulCarpa~ilor., Relevam deasemenea rapida scadere a intensita~ii in acearegiune.

Marea intindere a regiunii de intensitate macroseismica maxima /1constitue inca 0 dovada a faptului ca acest cutremur a avut 0 mareadancime, ca a fost un cutremur plutonic, nu tectonic.

Dupa determinarile provizorii, facute la Biroul Central Interna~ional de Seismologie si la Observatorul din Bucuresti, epicen-trul cutremurului se gaseste in Vrancea, pe la 45~8 de latitudinenordica si 26~6 de longitudine estica Greenwich, cam in acelas punctcu epicentrele cutremurelor dela 1 noembre 1929 si13 iulie 1938.Punctul acesta este insemnat pe harta cu litera Eo Adancimea cutre-muru1ui, dupa determinarile p~ovoizorii 'facute la Birou1 Interna~io-nal, estede 150 km,

Efecto1e macroseismice cele ~ai mari au fost notate in 5 punctedestul de raeLete. Epicentrul nu coincide cu niciunul din aceste punc-te si nici macar nu se gaseste :l::ltreele.

Constatarea aceasta se explica foarte bine prin marea adancimea seismului. Vom da cateva lamuriri in aceasta privin~a servindu-nede un exemplu foarte simpJug 0 luminare, pusa sus aproape de tavan,lumineaza, cu oarecare tarie tavanul, dar numai pe 0 mica suprafa"ta;pusa mai jos, mai departe de tavan, :11lumineaza mai slab, dar pe 0suprafa"tamult mai intinsa.

2

jII

In eazul cutr-emur-eLor-t~ctonicE;;,put i.nadanci, undele seismi-ceating, ICU -oar-ecar-etB;rie,numa i 0 mic,aporti.unedin sol. In ge-neral, in cuprinsul aces·teimici por-ti.unt , conf'o rrna t Ld.Le geologicelocale nu difera prea mult dela un loc La alt.ul, terenul este, ingeneral deopotriva de tare in toatalaceasta mica porti.unesi de a-ceea, in gener.?-l.,nu insa intotdeauna, efectele macz-osei.smi.ce ma- -x irne se.produc chiarin epicentru., ~ .'

In cazul cutremurelor plutonice, undele seismice, pornite delamari adancimi, ajung la £ata solului imprastiindu-se, cam.cu aceeasitarie, pe 0 mare intindere.rIn aces~ta mare intindere intaln~sc con.formartii geologice deosebite dela un punct la altul, terenuri mai so-lide in -unoLe parti, mai slabe.in ,alte parti, efectele macroseismicemaxiIl).ese produc in puncte rasleteJ cari, de multe or\ pot·fi destulde departate de epicentru.

Acosta este cazul tu-turorcutremurelor noa.a'tra din Vr-ancea s e-pLcerrt ne.I.e lor nu coi.nci.dcu zonele de efecte macroseismice maxime r

Este car-act eri at Loa, din acest punct de vedere, forma ce Lau Qurbe":'le de ~ptensitati la Dotul CarpatilQr.

Aceasta imprejurare a adus atata confuzie in cercetarile facu-te p~a acum asupra marilor cutremure dela noi, atata deo~ebire ,siatata.G-ontrazicere it) concluziunile trase de diferiti cercetatori ~In lipsa datelor deduse din inregistrari seismografice, se deduceauepic~ntrele din d±scutarea datelor macroseismice. Harta ce publicamarata la ce fel de rezultate se putea ajunge.

In ziua de azi, cand cele mai minunate aparate seismicedau pes-te tot inregistrari de mare preciziune, nu mai putem continua cu·aceleasi metode invechite de cercetare. in ziua de azi, si inca pentruun punct seismic de importanta celui din Vrancea, nu ne mai este in-gaduf.t a cauta epicentrele cautand locurile in cari au oazut cutarecosuri, au crapat cutare ziduri, s'au darimat cutare case.

Dupa cum au aratat celebrii seismologi americani, D-nii Guten-berg si Richter ("Depth and geographical distribution of deep-focuseart.hquakes'' Bulletin of the geological Society of America, Vol. 49and 50 ), in Romania, in Muntii Vrancei, exista unicul focar de cu-tremure adanci din Europa. Repet mereu lucrul acesta, poate voi fiauzi t , poate voi reusi a convinge po unii sa nu mai caute La Durrar eosau ailireaepicentrele cutremurelor adanci din Vrancea.

++ +Desi se gaseste in ~\rropa9 acest pUBCt seismic atat de impor_

tant nu a putut fi studiat cum trebue. Aceasta regretabila lacunase datoreste imprejurarii urmatoare, iar vina 0 purtam noi Romanii.

In Vrancea se produc si cutremure destul de puternice spre aputea fi studiate pe inregistrari obti.nute La mari departari. Cu-tremurele acestea sunt insa mai rare. Cele mai multe cutremure dinaceasta regiune, fiind mai slabe, nu dau inregistr&ri destul de a-manuntite decat pana la cateva sute de kilometri, cel mult pana la1000.•Ca atare nu ar putea fi studiate decat pe inregistrari obti-nute la miQi departari, pe seismograme cari numai in Romania ar pu-tea fi iregistrate. In tara noastra insa nu exista decat 0 singurastat i,eseismografica, cea dela Bucurosti, iar pentru studiul com ee

plet al unui cutremur, un minim de 5 statiieste necesar.Din cauza aceasta, pana acum, nu au putut fi studiate decat

doua cutremure din Vrancea~ cel de gradul VII, dela I noembre 1929

3

(Jeffreys§ Gutenberg9 Richter, DemetresGu) si cel de gradul V9 dela13 iulie 1938 (Gutenberg, Richter" Demetrescu). Acesta din urma nu aputut fi studiat decat datori'ta faptului ca, in afara de' sta~iuneaBucuresti si de al te trei straine9~ mai apropiate, mai exista, pe vre-mea aceea, si sta~iunea romanoasoa, 'din nenorocire atat de efeme:ra,dela Cernau~io La J3ucuresti rna i avom In- studiu -c ut r'emur-uj. dela 24iunie 1940, despre care putem anurrt a de pe acum 'ca are ac eLas 'epicen-tru ca s i. acestea doua, 02- si cel "deLa 10 noembre trecut. '

Romania9 avand in cuprinsul grani telor sale punc tuj ae Lenri.c+ a-.tat de important din Vr-ancaa , nu mai poate lntarzia' nicid-ecum cu or-ganizarea unui bun serviciu se i smi.c car o sa cupr i.nda un numar sufi-cient de statiuni seismografice. Daca nu de dragul stiintei, cel pu-~in pentru pastrarea prestgiului "tarii9 Guvernul roman are mdatori-rea de a gasi sumele necesare pentru aceasta

o

Totul Be? poate face foarte us~r, fara sa fie nevoe de lurnin-ilestrainilor, fara sa cheltuim mari surne pe aparate proasteaduSl~ dinstrainatati. Cu 0 suma de 600 000 'lei se -pot const.ru L, La noi -in ta r-

ra, in atelierul Obse-rvatorului din Bucuresti9 cei 24 penduli seis-mici necesari La lnzestrarea a 9 st a't iuni 9 in 'afar a, de cea dela Bucu-e

resti. Cu 0 -suma anua.La de 400 000 Lei pot :H lntre~inute9 in ziielegrele de acum, toate sta~iunile ac;estea9 lmpreuna cu cea dela BUG-U-resti.

CHIARIN ZrUADE AZI, NUESTETARANOASTRAATATDESARACA9INCATSA NUPOATAGASI ACESTE,SUME.

!

- -t

.•.