CURS 1

Cap. 1 Tehnologia lucrarilor de terasamente

Cuprind:

- lucrari pregatitoare - lucrari auxiliare - lucrari de baza

1. Lucrari pregatitoare – pregatesc inceperea lucrarilor de baza; care se executa mecanizat

o Indepartarea vegetatiei Tufisuri, arbusti Sub 20 cm se indeparteaza cu buldozerul Peste 20 cm cu ferastraul mecanic

o Extragerea buturugilor Se taie la nivelul terenului Se extrage cu buldozerul

o Indepartarea stratului vegetal Stratul de vegetatie perena – nu depaseste 15 cm Se indeparteaza cu buldozerul prin decapare Trebuie transportat inspre gropi de imprumut Este interzisa utilizarea materialului vegetal – pt evitarea tasarilor

o Asanarea zonelor umplute cu apa Prin drenare – cu drenuri care asigura dirijarea si evacuarea apei in afara amplasamentului

o Lucrari de demolari a c-tiilor existente Excavatoare echipate cu diferite dispozitive (clesti) Macarale echipate cu greutati de forta Implozia – pt demolare rapida

o Tasarea Borna : punct de control

fata de care se face referire pe intreaga perioada de executie

Cadre/ juguri de trasare – se pun la 2...5 m fata de colturile cladirii

borna

1

CURS 2

Verificarea cotei fundului sapaturii:

- Se incheie un proces verbal legat de natura terenului si de cota terenului de fundare

CP – cota portii de trasare

Verificarea cu sablonul – piesa in T

Lucrari trasate fara aparatura:

- Bazate pe proprietatile geometrice ale unor corpuri

*marcarea unor aliniamente cand se cunosc extremitatiile

- in cazul unor obstacole (copaci, etc) se vor folosi sarme mai lungi

- coborarea unui perpendicular dintr-un punct (M) pe o dreapta

Operatii de trasare de aliniamente curbe:

R=8...9 [m] – raza de racordare pt. accesul utilajelor, 12...15 [m] – masini lungi Realizarea racordului –R=8 [m]

- Se masoara cate un segment de 8 m pe ambele directii, de unde se ridica perpendiculare, intersectandu-se in pct-ul M, rezultand un patrat

- Din pct. M se intinde o sarma de L=8[m] cu ajutorul careia se traseaza un arc de cerc => reazlizarea racordului

2

se iau puncte aleatoare pe aliniament, dupa care se ridica perpendiculare

Trasarea unei linii curbilinii oarecare:

- Se cunoaste segmentul – coarda- si inaltimea h a corzii

- Se unesc A-C, C-B, se masoara la jumatate si se ridica perpendiculara la => D,E

- Se unesc A-D, D-C, C-E, E-B se masoara la jumatate si se ridica perpendiculara la => ....(puncte)

Trasarea unor pante:

- Se utilizeaza un dreptar de lemn cu L=2...3[m] - se utilizeaza la acoperisuri

Trasarea unor santuri, rigole

- Se cunosc cotele de la partea inferioara si superioara

Trasarea cotelor de nivel

- Se executa cu furtunul de nivel (2 tuburi de sticla, descoperite la ambele capete, fixate de un furtun de cauciuc subtire – se aplica principiul vaselor comunicante)

- linie de vagris – trasarea liniilor dupa anumite cote

2. Lucrari auxiliare - lucrari care asigura desfasurarea lucrarilor propriu-zise in conditii normale - Epuismente – coborarea nivelului apei freatice - Lucrari de sprijiniri - Sprijinirile peretilor sapaturilor – consista in asigurarea stabilitatii malurilor

3

Dupa unghiul taluzului natural

Sprijiniri de maluri:

- Au consum mare de manopera - Riscuri pentru siguranta muncitorilor - Lucrari scumpe

Risc de prabusire mare: - Straturi cu inclinatii mari - Straturi de apa - Intercalatii argila+nisip - Depozite de pamant langa sapatura - Surse de vibratii

In principiu, o sprijinire se compune din: - Ecran – din dulap vertical (terenuri coezive) sau orizontal *terenuri necoezive) (dulap – 5cm) - Rigle de rigidizare – orizontale - Elemente de sprijin propriu zise – spraituri

CURS 3 Sprijiniri Clasificare:

o Dupa marimea sapaturii Sprijiniri in spatii inguste (latimea ≤ 4m) Sprijiniri in spatii largi (latimea ≥ 4m)

o Dupa procedeul de lucru Piesa cu piesa Sub forma unor ansambluri spatiale (echipamente confectionate de firme specializate)

o Dupa tipul lor Tip usor < 20 kN/m2 Mediu – la solicitari cuprinse intre 20...35 kN/m2 Greu – 35...55 kN/m2

1. Sprijiniri in spatii inguste 1.1. Piesa cu piesa

a) Sprijiniri de tip usor:

Se utilizeaza dulapi, dispusi la interval de 1.5...2 [m]

b) Sprijiniri de tip mediu: - Se utilizeaza grinzi de rezemare (grinzi de sustinere) dispuse la intervale de 1...1.5 [m], care sunt

sustinute de spraituri dispuse la intervale de 1...1.5 [m] - Dulapi verticali dispusi la interval de 20...40[cm]

4

c) Sprijiniri de tip greu - Presupune folosirea unor dulapi dispusi alaturat fara interspatii - Rigle dispuse la 1...1.5 [m] - Spraituri la 1...1.5 [m]

- Prima data cedeaza dulapul – se poate dimensiona ca o

grinda simplu rezemata

1.2. Echipamente spatiale – panouri metalice prefabricate prinse articulat de spraituri

- se asambleaza la nivelul terenului la partea superioara - Se utilizeaza pt. terenuri coezive

- pentru terenurile necoezive, se utilizeaza acelasi sistem care insa

- se introduce nu prin lasare, ci prin batere - sprijinirea se face pe tronsoane - nu se pot sapa tronsoane de adancimi > 0.5...0.7 [m] - se monteaza dulapi orizontali, sprijiniti separati de spraituri

2. Sprijiniri in spatii largi

- se monteaza o rigla, apoi dulapii orizontali - Elementele de sprijinire sunt de tip contrafisa sprijinite la

partea inferioara de tarusi - Axele contrafiselor si a rezultantei pamantului de impingere

trebuie sa se intersecteze

3. Lucrari de baza (propriu-zise)

3.1. Lucrari executate cu excavatorul

a) Schema de lucru la excavatorul echipat cu lingura dreapta

o Pozitia excavatorului in cadrul unui front de lucru - necesita un buldozer pt. a aduna materialul care cade din cupa - Excavatorul poate sa execute 2 tipuri de scheme de lucru, in

functie de pozitia sa fata de frontul de lucru o Schema frontala o Schema laterala 

0.8 · .

1. Schema de lucru frontala - In functie de latimea frontului, traseele de deplasare pot fi:

Rectilinii In zig-zag Prin tesere

o Traseu rectiliniu

5

RO – raza optima L – distanta dintre 2 statii Dezavantaj

- obliga autobasculanta sa intre cu spatele - raza de rotire este maxima

0.8 · 0.75 · , l - lungime brat

2 0.8 ·

o Traseu in zig-zag

- Se refera la frohnturi mai largi

2 2

2 - pt. exemplul dat

o Traseu prin tesere

n=2 pt. exemplul dat

2. Schema de lucru lateral

- Directia de baza este intr-o pozitie lateral - Excavatorul se deplaseaza dupa un traseu rectiliniu

0.75 ·

2

b) Schema de lucru pt. excavatorul cu cupa (lingura) inversa - Se deplaseaza pe teren relative plan - Dezavantaj – productivitate mica –

60mc/h, pana la 45% - Sapa prin extragere – materialele

rezultate in urma sapaturii se descarca in depozite

6

0.75…0.8 CURS 4 (schema de lucru pt excavatorul cu lingura inversa)

- Sapatura se face prin retragere (se deplaseaza in teren liber, nefiind nevoie de alte utilaje auxiliare de tipul buldozerului) - Conductivitatea este mai scazuta; 60-70% din prod. excav.cu lingura dreapta - Durata de ciclu este mai mare - Poate sa descarce in depozite, crescand productivitatea

1. Schema de lucru frontala

o Traseu rectiliniu

2

2 depozite=>  

22

o Traseu in zig-zag

22

o Traseu prin tesere

· 2 22

3.2. Lucrari executate cu buldozerul

- Utilaj care sapa si transporta prin impingere pamantul - La 10 [m] - productivitate de cca. 400m3/h - La 30 [m] – productivitate de cca. 270 m3/h

·

232

1.5 

e=45° 32

Daca V creste 10%, P=-60%; scade 10%, P=200%

7

- in terenuri usoare, necoezive, sapatura se face sub forma de panta

- In terenuri coezive, sapatura se face sub forma de dinti de fierastrau

- Excavatorul efectueaza lucrari de: Sapaturi Nivelare Umplere

a) Lucrari de sapaturi - In functie de distanta de transport, exista mai multe tipuri de sapaturi

o La distante mici – strat cu strat o La distante mari – metoda transeelor

b) Lucrari de nivelare

- Se efectueaza inelar, dupa un modul curbat – pt latimi mici

- Pt suprafete mari

- Nivelarea se face cu lama inclinata

c) Lucrari de umplere a golurilor de sapatura Umplerea se face sub un unghi; buldozerul nu ataca frontal

Strat cu strat Metoda ranseelor

8

Tehnologia Lucrarilor de compactare a terasamentelor

1. Tipuri de compactare si domenii de folosire - In functie de modul in care actioneaza asupra umpluturii

o Greutate proprie:

Umpluturi netede – nu depasesc adancimi de compactare de 15…20[cm] Amprentate – picior de oaie – au rolul de a amri presiunea pe unitatea de suprafata 30…50 [cm]

(terenuri coezive) Pe pneuri

pt. terenuri necoezive se folosesc ca si utilaje de finisare/ nivelare se diferentiaza d.p.d.v. al greutatii propeii

usoare 40…60% medii 60…80% grele 80…160% f. grele > 160%

utilizate la adancimi de compactare de 40…60 [cm] pt. terenuri cu umiditate excedentara eercita o framantare la nivelul stratului superior pt. compactarea mixturilor asfaltice

o Compactare vibratoare 50…100 [cm] Sursa de vibrare – excentric Se utilizeaza numai la terenuri necoezive, cu granulatie mare si monogranulare Cu cat unghiul de frecare interior este mai mare, cu atat se impune utilizarea unor compactoare

vibratoare grele si f. grele Eficace daca frecventa de vibratie se apropie de frecventa naturala a terenului Nu se utilizeaza la pamanturi cu incluziuni argiloase

o Soc Pt. compactarea celorlalte domenii care nu pot utilize greutatea proprie sau compactarea prin vibratie Maiurri mecanice – greutatea mare (1.2 t) din fonta sau beton care este lasat sa cada brusc Maiuri macara Gradul de compactare D=0.95…0.97; D=1 – la lucrari de dealuri, de cale ferata

2. Procedee de compactare - 2 straturi care se compacteaza se suprapun pe latime, marimi de 10…15 [cm] - Drumurile se compacteaza de la margine spre mijloc pt. ca pamantul sa nu refuleze ci sa se adune spre axul central - Pt. celalalte suprafete, compacatrea se face pornind dintr-un capat spre celalalt

D (gr. de compactare) este influentat de:

- Umiditatea stratului - Grosimea stratului - Numarul de treceri

- Pt. determinarea umiditatii optime sau reale

- Nr de treceri se verifica pe un singur strat - WQ=optim

9

CURS 5

Tehnologia lucrarilor de beton

Materiale care intra in compozitia betonului: 1. Cimentul - Sunt necesare:

o Certificat de conformitate o Certificat de calitate o Buletine de analiza

Incercare la stabilitate la fiecare 100 tone Verificarea rezistentei mecanice la 2 si 7 zile pt fiecare 500

tone - Saci de :50 kg, depozitat protejati, pe podini sau platforme din lemn, la 50 [cm]

de perete - Vrac – sub forma unor containere

Se depoziteaza in silozuri (capacitate 25.81*500t) Se umple pneumatic direct din containere Cimentul este pompat la partea inf.

2. Agregatele - Se livreaza de balastiere autorizate Acte necesare: - Certificat de conformitate (conform normelor europene) - Certificat de calitate la agregate 0 trebuie sa contina:

Densitatile specifice: 1200…2000 kg/m3 Granulometria Certificat de continut in impuritati – 500t

- Se depoziteaza numai pe platforme inclinate, nu pe pamant, prevazandu-se cu pante spre rigole pt a se evacua apa provenita din precipitatii

3. Apa - Locala, potabila - Din alte surse, verificata d.p.d.v. al continutului

Bon de transport: - Clasa de beton - Consistenta - Granulometria - Tipul de ciment - Temperatura - Ora la care a plecat din statie

Exista un termen limita care nu poate depasi durata de transport

< 32.5 N/mm2 10…30 30 

10 70 

> 32.5 N/mm2 10…30 35 

10 50 

Statia de beton cuprinde: - Malaxorul care asigura prepararea - Silozurile pt depozitarea cimentului - Depozit de ciment pt minim 2-3 zile - Laborator de incercare 1 sau 2 - Platforme betonate pt agregate - Instalatii pt spalarea malaxoarelor

dupa utilizare - Instalatii de incalzire pt agregate - Un plan de urmarire al calitatii – exista

o persoana responsabila cu calitatea Unitate de preparare a betonului Prepararea betonului se face in 2 categorii de calitati (intr-o treapta; in 2 trepte) Escapada metalica cuprinsa din mai multe niveluri:

- Nivelul buncarelor de agregat - Elevator cu cupa

10

I. Statia intr-o treapta – agregatul executa o singura miscare de ridicare Avantaje: - Suprafata ocupata f. mica <8…10 m – utila in zonele urbane - Toate operatiile de transport se utilizeaza gravitational - Toate operatiile pot fi automatizate - Productivitatea mare: poate depasi 50…150mc/h beton preparat Dezavantaje: - Costuri ridicate – investitie importanta - Nu poate fi demontata si repusa in toata pozitia - Sistemul de dispunere pe verticala – daca un element nu functioneaza, tot fluxul tehnologic se blocheaza II. Statia in 2 trepte

- Agregate depozitate in zona solului, pe o escapada Executa 2 miscari :

- ridicare de la nivelul solului – dep. buncar

- Ridicare de la nivelul malaxorului – pe sol Avantaje:

- Costul mult mai redus de investitie

- Posibilitatea de montare si demontare rapida in aceeasi pozitie datorita unei alcatuiri modulare

Dezavantaje: - Suprafata ocupata f. mare - Productivitate mica – operatia nu poate fi automatizata max 25-30 mc/h

CURS 6

Transportul local al betonului in cadrul santierului Se poate utiliza prin doua procedee:

- Transportul cu ajutorul jgheaburilor - Transportul cu ajutorul benelor manipulate de macarale - Transportul prin pompare 1. Transportul cu ajutorul jgheaburilor

- pt ca betonul sa alunece panta de inclunare 15…18% Consistenta betonului sa prezinte o

tasare la cca. min 7…8 cm - Betonul curge gravitational – productivitate buna

30…40 mc/h

Avantaje: - Jgheaburile au lungimi limitate de 6…7 m si trebuie asigurata o panta maxima

Dezavantaj: - Usor de manipulat

2. Transportul cu ajutorul benelor manipulate de macarale

Bene – containere cu ajutorul carora se transporta betonul de la sol la locul punere in opera

- Se utilizeaza atunci cand avem la dispozitie macarale Bene

o Cu descarcare laterala incarca cu beton in pozitie

orizontala capacitati intre1.2-2 mc

11

o Cu descarcare la partea inferioara capacitati intre 0.8…1.2 mc se utilizeaza pt. spatii inguste (elemente: grinzi, imbinari) trebuie manevrate cu obloanele inchise, chiar si dupa descarcare

- aceste echipamente cand se descarca materialul, trebuie sustinute de 2 muncitori intrucat poate intra in balans

- benele trebuie dirijate de la sol de catre un macaragiu - Procedeu cu o productivitate mica – nu depaseste 8-10 mc/h

3. Procedeul de transport prin pompare - Utilizeaza 2 categorii de utilaje:

Autopompe cu brat articulat Verticala 20…60 m Orizontala 15…50 m

Pompe stationare Verticala 80…90 m Orizontala 200 m Dezavantaj – asigurarea rigiditatii

- Difera prin mobilitatea si capaciattea de transport la distante mari - Pompele asigura productivitati mari – 100…150 mc/h – pretul pe mc/h de beton este mai mic - Se asigura o buna indesare a betonului in cofraj

Pt. ca un beton sa poata fi transportat cu pompa, trebuie ca: - Diametrul maxim de agregat sa fie de 1/3 din diametrul conductelor de transport - Pt agregate de rau – pana la 40% din diametrul conductei

Diametrul conductelor 45…100 mm pe verticale 100…150 pe orizontale

- Clasa betonului C8/10…C16/20 - Prezenta obligatorie a partilor fine – nisip < 0.2mm+ciment=300…350 kg/mc - Trebuie sa se evite formarea depunerilor pt a se evita demontarea tronsoanelor - Utilizarea plastifiantilor

Reductori de apa pt a mari lucrabilitatea Intarzietori/acceleratori de priza

- Consistenta betonului - Amorsarea tubulaturii (gresata) cu pasta de mortar inainte de inceperea operatiilor de transport – are rolul de a imbraca

conductele la interior cu o pelicula Operatiile de lucru: - Se monteaza pompa - Deplierea bratului pana la distanta maxima unde trebuie transportat betonul – verificare - Operatia de amorsare a interiorului - Pomparea propriu zisa - Spalarea conductelor – tot sistemul de transport, de tubulatura - Replierea bratului - Deplasarea autopompei

Reguli tehnologice de punere in opera ale betoanelor

1. Lucrari pregatitoare - Verificarea cofrajelor d.p.d.v. al rifiditatii, a modului de ungere la interior a panourilor in vederea decofrarii - Verificarea armaturilor d.p.d.v. al dimensiunilor, a existentei stratului de acoperire, eliminarea apei din gropile de

fundare - Pregatirea si verificarea existentei echipamentelor de vibrare, prevazute cu reazeme - Verificarea existentei surselor de curent - Verificarea conditiilor de preluare a probelor (cutii) - Prelucrarea suprafetelor de beton la acre urmeaza sa se continue betonarea

Indepartarea pojghitei de lapte de ciment intarit – dalta+ciocan Indepartarea granulelor de agregat mobilizate in aceasta suprafata Spalarea cu jet de apa sub presiune

2. Betonarea - se face sub observatia sefului de santier - reprezinta o faza determinanta sub observatia inspectorului care preda avizul - se decide de catre conducatorul tehnic – aviz de incepere a betonarii

cand soseste betonul, se fac 2 verificari bonul de transport( clasa, granulozitate, temperatura, cantitate ciment, ora plecare), consistenta betonului – care este trecuta si in bon; pe probe la 20mc de beton

12

o Preluarea de probe Pt betoane de la 75…300mc – o proba Pana la 16/20 – la 100 mc – o proba Peste 16/20 – la fiecare 50mc o proba

(nu mai putin de o proba/zi)

o Întocmirea fisei de betonare - condica de betonare – se precizează fiecare element de beton, se trece clasa betonului, cantitatea, temperatura, nr. probei

care a fost preluata din acest loc, Rubrica de rezistenta se completează după 28 de zile

- Se trece numele responsabilului de santier care s-a ocupat de betonare (betonul se descărca obligatoriu in jgheaburi sau bene; este interzisa descărcarea intermediara care poate influenta calitatea betonului)

- Este interzis sa se adauge apa pentru transformarea betonului segregat

o Inaltimea de cădere libera - Indiferent de tipul elementului, este de 1.5 m pt. spatii largi si pana la 3 m maxim, in

spatii înguste sub 1 m. In caz contrar, se utilizează elemente de reducere a inaltimii : tuburi articulate, prinse cu lanturi

- Este interzis ca muncitorii care betonează sa calce armatura (exista podini special amenajate – in cazul plăcilor)

- O betonare nu poate fi întrerupta mai mult de 2 ore al betoane prevăzute cu aditivi întârzietori de priza, 1.5 ore la betoanele neaditivate Daca se depaseste aceste intervale, sunt neceare formarea rosturilor tehnologice

- Dupa terminarea betonarii, la max 2…4 ore de după, suprafata se protejează prin acoperirea cu o folie de polietilena; protejarea se face timp de 7 zile Pe perioada de vara, trebuie folosite betoane a căror cimenturi au o termicitate redusa – utilizarea aditivilor reductori de

apa care înlocuiesc apa de amestec Se reduce temperatura agregatelor prin stropirea cu apa Betonul se toarnă in straturi pana la maxim 30 cm grosime. Stratul următor se toarnă înainte de începerea prizei stratului precedent Indesarea betonului se face prin vibrare si lovirea cofrajului

La elementele cu armatura foarte deasa unde nu se poate introduce vibratorul Când betonul este foarte fluid – se îndeasă cu tija Când se defectează toate vibratoarele

- Compactarea manuala se face pana la pozitia pumnului, in rest tehnologic

13

CURS 7

Comportarea betonului

- Indesarea betonului in cofraj se realizeaza prin vibrare mecanica(indesare) Tipuri de vibratoare:

- vibratoare de interior - vibratoare de suprafata - vibratoare de exterior

Vibratoarele de interior- se utilizeaza la compactarea betonului in elemente cu grosimi mai mari de 30cm. Vibratoarele de exterior- sunt realizate dintr-o butelie metalica cu diametrul intre 4 si 6 cm, in interiorul carora se invarte un ax cu disc excentric, care reprezinta o sursa de vibratie. Vibratorul de inalta frecventa- clase superioare, unde ponderea de γ mici este mare ; - actioneaza asupra granulelor mici - 10 000 - 25 000 rotatii/min (20-30 sec) Vibratorul de joasa frecventa- influenteaza miscarea granulelor de dimensiuni mari - 3000 – 8000 rot/min (30-50 sec) - clase inferioare de beton Cu cat frecventa vibratorului este creste, cu atat durata de compactare este mai mica. Cu cat productivitatea este mai mare : 15-25 mc/h --- inalta frecventa 2-8 mc/h---- joasa rezistenta Vibratoarele au raza de actiune: maxim 1m Un beton compactat are urmatoarele semnalmente, care depind de calitatea betonului:

- tasarea inceteaza, rezulta reducerea nivelului - inglobarea: granulele de agregat incep sa se scufunde - inceteaza sa apara bule de aer - aparitia unei pojghite de lapte de ciment la suprafata betonului - in jurul buteliei apare un inel de apa limpede, rezultand repararea apei de amestec.

Introducerea buteliei se face numai in pozitie verticala, introducandu-se rapid, iar in timpul vibrarii, are o miscare de sus in jos, lenta- extragere lenta. Adancimea la care se introduce butelia, depinde de adancimea stratului. L-lungimea buteliei Compactarea manuala - se face pana in dreptul primului rost tehnologic Vibratoare de suprafata- se folosesc pentru elemente cu grosimi mai mici de 30 cm. se utilizeaza rigle metalice cu motoare coexcentrice care reprezinta masa de vibratie care se transmite betonului. Se folosesc pt platforme si drumuri Durata de compactare pt elementele de suprafata este de 15-20 sec / grosime element Vibratoare de exterior- se folosesc cel mai rar - se fixeaza de cofraj, iar masa de vibratie o reprezinta cofrajul - se folosesc doar cand vibratoarele de interior sau de suprafata nu se pot utiliza - se utilizeaza pt prefabricate (placi, dale), acolo unde sunt tipare metalice

Strat turnat anterior

14

ROSTURILE TEHNOLOGICE - apar datorita unor necesitati de a intrerupe betonarea la un element dat. Se amplaseaza in zonele cu eforturi minime

Posibilitati de amplasare ale rosturilor tehnologice: -in zona stalpilor, cat mai aproape de baza de fundatie; -cel mult 3-5 cm de grinda transversala: hg=1/3-1/5 din deschidere

Un rost tehnologic se continua după efectuarea următoarelor operatii: - rostul trebuie sa fie perpendicular pe axul elementului - la elementele de tip arc, rosturile se executa după directia axelor, in mod simetric

- sunt interzise la învelitori (pânze) si structuri pt. depozitarea lichidelor(recipienti)

- se indeparteaza pojghitele de ciment pt crearea rugozitatilor - se indeparteaza granulele de agregat care nu sunt fixate in rost - se curata cu peria de sarma - se sufla cu aer comprimat pt indepartarea prafului - se uda din abundenta, deoarece suprafata trebuie sa fie foarte umezita - trebuie sa aiba o rezistenta de min 2MPa - dupa 24h, se poate relua betonarea structurii.

Protejarea betonului dupa turnare contra:

- caldurii excesive- produce fenomene de contractie datorate evaporarii fortate a ape - inghetului - vibratiilor - socului

Protejarea betonului se face prin acoperire cu prelate, rogojini, folii de polietilena Durata de protectie contra:- temperaturilor scazute: min 1-3 zile -caldurii excesive: min 3-7 zile- suprafata trebuie umezita pe intreaga perioada de protectie – stropiri cu furtunul la 2-6 ore Daca protectia se face intr-un mediu agresiv: 10-14 zile In cazul recipientilor pt lichide, durata de protectie este de 14-28 zile Protectia trebuie efectuata in maxim 2 ore de la terminarea compactarii VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE BETONARE

- proces verbal de receptie a betonului, dupa decofrare: constatari facute la fata locului VERIFICARI:

- dimensiunile sectionale rezultate dupa decofrare, comparativ cu dimensiunile din proiect: + 5-8 mm: abateri dimensionale pt stalpi si grinzi + 3-5 mm: placi si pereti + 16- 25 mm: lungimi de grinzi si stalpi

- suprafete : se admit degradari de suprafata cu adancimi sub 1 cm, iar pt o suprafata de 400 cmp(20x20)cm, pe maxim 10% din suprafata cofrata.

- adancimi liniare, sub forma unor fisuri sau muchii ciobite: acestea nu pot depasi 5% din toate muchiile si elementele liniare. Receptia: se face pe baza intocmirii unui dosar care cuprinde:

- certificate de calitate ale materialelor folosite - procese verbale de receptie la cofraj, armaturi si faze determinante - buletinele de analiza a tuturor categoriilor elementelor de beton

15

ARMATURI Prevederi constructive: SREN 012-99: Cod de practica pt. executarea lucrărilor de beton si beton armat STAS:40038/1-89: Otel laminat la cald 40038/2-91: Sarma rotunda profilata 40038/3-98: Plase sudate 40038/4-98: Sarma cu profil periodic …....T009-98: Specificatii privind cerinte si criterii de performanta pt armaturi Armaturile pana la 12 m se livrează sub forma de colaci Barele intre 6 si 12m se livrează in legături - armaturile se verifica din punct de vedere al certificatelor de calitate si conformitate - verificarea dimensiunilor si a aspectului - pt min 2% din cantitatea de armatura sub forma de colaci sau bare dar nu mai putin de 2 colaci si 2 ligaturi - daca apar neconcordante, se verifica intregul lot, sau se poate respinge. Verificări: Verificarea la incarcari mecanice: presupune ca din intregul lot sa se incerce 2 esantioane la rece si 5 la intindere. Armaturile se depoziteaza astfel incat sa fie evitata coroziunea pe suprafata: stive de lemn, dulapi, evitarea contactului cu suprafete umede. Conditii de calitate la prelucrarea otelului-beton Otelul-beton subtire:

- se prelucreaza prin intindere : prin ancorarea unei parti a cablului pe un tarus si cu un troliu mobil se intinde cablul.

- presupune abateri de max 2mm/m Dupa intindere, se traseaza lungimile de taiere si se decupeaza cu stanta manuala(pana la maxim 12 mm diametru). Portiunile de sarma trec la fasonare-manual, cu cheia de fasonat.

Barele trebuie curatate de rugina pe suprafata. Barele groase: - se indreapta numai cu cheia fierarului, manual. - pt. diametre mai mici, prin incalzire Se masoara si se decupeaza cu stanta electrica, mecanic. Fasonarea barelor groase se realizeaza cu ajutorul masinilor de fasonat

16

Cursul 8

Conditii tehnice si reguli tehnologice pentru lucrările de armatura

Lucrări pregătitoare: - Verificarea cofrajului

trebuie sa respecte dimensiunile si cotele din proiect - Verificarea stratului de acoperire - Verificarea cofrajului d.p.d.v. al modului de curatire - Verificarea stării armaturilor –carcasa, bare independente d.p.d.v. al stratului de rugina, se ideparteaza doar rugina care

se exfoliaza. - Pe timp de iarna se indeparteaza cu abur cald sau apa calda

Reguli tehnologice Abateri dimensionale legate de amplasarea barelor in cofraj sau carcase

- Elemente de tipul plăcilor, intervalul de axialitate intre bare este de ± 5 mm - Stâlpi + grinzi abateri de ±3 mm

Abateri legate de lungimile barelor: - L<1m- abatere admisibila ±5mm - L<10m- ±10mm - L>10m- ±20mm - Stratul de acoperire-abatere de ±2-3mm - La lungimile de suprapunere - ±3d mm

Stratul de acoperire - are rolul de a asigura protectia armaturii impotriva coroziunii. Se realizeaza cu ajutorul unor distantieri - Grosimi minime pentru str. de acoperire:

pt. placi 10-20 mm pt. pereti 10-30mm pt. stâlpi,grinzi 25-35mm pt. bare transversale de montaj15-25mm

Aceste valori depind de starea suprafetei umezite in perioada de

inghet-dezghet Distantiere

- pt. suprafetele plade de tipul peretilor si plcilor se amplaseaza 4 la mp

- pt. grinzi si stâlpi - un distantier la ml - daca arm. sunt > de Ø 10 - Daca arm. sunt < de Ø 10 se pun 2 distantiere la ml

In cazul grinzilor se dispun 2 distantieri la ml. Armatura superioara trebuie si ea sustinuta printr-

un distantier la mp pt. console se utilizează 4 pe mp.

Bare alese – dist. liniari Când nu exista diametru conform planului de armare- se poate inlocui cu conditia ca diametrul inlocuitor sa nu fie

cu ± 25% mai mult spatiu decat diametrul inlocuit. La arm. de rezistenta se alege diametrul ma mare respectându-se

ariile echivalente. Asigurarea unei transferări instantaneu de la armatura la beton (eforturi de intindere-pt. a se evita aparitia fisurilor)

- Incastrarea minima - 25 diametre - Transmiterea corecta a eforturilor de la o bara la alta bara - In cazul sudurii:pt. bare OB4d+20mm; PC5d +20mm

- Fire, cordoane de sudura, atunci când nu se ia in considerare raportul conlucrării dintre beton si armatura

17

Realizarea carcaselor de armatura

Armarea pt. placi: - Pentru primele 2 rânduri perimetrale-legături - In câmp se fac in sah - Introducerea compactoarelor la interior - Pe distante de circa 5bare nu se leaga etrierii, - In partea superioara se lasa deschisi pt a se putea introduce vibratorul Abaterea limita la montajul etrierilor este de ±5-10mm Interzicerea circulatiei peste carcasele de armatura-ar trebui sa presupuna existenta

caprelor otel-beton peste care sa se puna poduri de circulatie de pe care sa se monteze armaturile

Proces verbal de lucrări ascunse - se precizeaza ca s-au respectat toate normele Procedee de punere in opera a barelor de armatura

- exista 2 procedee: bara cu bara metode carcaselor

Metoda bara cu bara presupune trasarea pozitiei fiecărei bare pe peretii cofrajului, ,montarea fiecărei bare. Avantaj nu este necesar un utilaj de ridicare a carcasei-procedeu mare consum de manopera pt. montarea unor cantitati mici

Procedeul carcaselor presupune realizarea elementelor sub forma unor carcase conform contitilor de armare. Armaturile se montează la nivelul solului pe capre de otel-beton, asigura o mare productivitate. Barele trebuie ridicate cu ajutorul unei macarale pt. montarea carcasei in cofraj.

Montajul armaturilor in stâlpi o Procedeul bara cu bara:

se montează panourile de cofraj pe 3 laturi se sprijină provizoriu peste mustati se montează pachetul de etrieri se trasează pozi�ia fiecărei bare pe peretele cofrajului se montează barele de rezistenta care se leagă de mustatile anterioare se introduc distantieri se montează ce de-a 4 fata a cofrajului se verifice verticalitatea

o Metoda carcaselor: peste mustatile care ies din stâlpul anterior se montează carcasa cu macaraua,

se fixează distantieri pe cele 4 laturi si începe montarea panourilor de cofraj Montarea armaturilor in grinzi

o Procedeul bara cu bara trasarea pozitiei barelor atât la partea inferioara cat si la peretii laterali amplasarea barelor de rez. inferioara fixare cu ajutorul unor etrieri deschisi in interiorul etrierilor se montează restul barelor se închid etrierii

o Metoda carcaselor se montează numai o laterala a cofrajului pt. a nu se distruge peretii laterali la

lansarea cofrajului. se montează distantieri, se desface cârligul, se montează cea de-a doua laterala a

cofrajului Montarea armaturilor in pereti

o Procedeul bara cu bara se montează un panou de perete care se sprijină provizoriu pe aceasta fata se trasează pozitiile barelor de rezistenta si a barelor de montaj se montează 2 perechi de bare de rez. de la extremitati, se leagă de mustatile exterioare, se leagă 2

perechi de etrieri se montează restul barelor de rez. si de montaj se montează distantieri pe ambele parti

Legaturi obligatorii la intersectia cu etrierii La intersectia barelor inclinate cu etrierii

18

se montează a 2 fata a panoului de cofraj –se rigidizează si se verifica verticalitatea o Metoda carcaselor

se montează un panou de cofraj si cu macaraua se lansează carcasa de armatura care se fixează de mustatile inferioare si toata carcasa se ancorează provizoriu de panoul de cofraj

se montează distantierii pe ambele fete, apoi al doilea panou de cofraj Montarea armaturilor in placi

o Procedeul bara cu bara se trasează pozitiile tuturor barelor(de rez. de montaj. )pe suprafata cofrajului se montează alternativ o bara ridicata si o bara dreapta care se fixează cu ajutorul barelor de montaj se pozitioneaza barele ridicate amplasate si elementele de sustinere se montează bara de repartitie daca este cazul se realizeaza legăturile cu carcasele grinzilor se introduc distantieri la partea inferioara

o Metoda carcaselor-cu plase se trasează pe cofraj pozitia fiecărei carcase cu dimensiunile aferente se lansează fiecare carcasa de plasa pe pozi�ia trasata se introduc legăturile intre carcase-rigidizarea carcaselor se fac legături intre carcase si grinzi se introduc distantieri sub carcasele de plase

CURS 9

Tehnologia lucrarilor de cofraje

Cofrajele - reprezintă o componenta esentiala in cadrul lucrărilor de beton monolit, intrucat ponderea acestora poate sa reprezinte 50%

din costul total al unei lucrări de beton monolit 4…6mp de cofraj pt. un mc de beton tipar cu caracter provizoriu ce are ca scop mentinerea sau includerea betonului proaspăt pana la întărirea acestuia si

realizarea unui element de beton conform proiectului Poseda următoarele particularitati:

o conditia de rezistenta prin aceea ca elementele de cofraj trebuie sa reziste la toate solicitarile la care este actionat cofrajul pe

durata intaririi betonului o conditia de rigiditate a betonului

are in vedere indeformabilitatea elementelor cofrajului care trebuie sa asigure vederea elementului asa cum este precizat in proiect.

o conditia de etanseitate a rostului are ca scop prevenirea pierderii continutului lui de apa de amestec după turnarea betonului in cofraj

o respectarea conditiilor tehice si abaterilor prevăzute in norme NE012-1999-normativ european-reglementarea conditiilor care trebuie îndeplinite de un cofraj.

o conditii legate de abateri dimensionale o dimensiuni sectionale

±3mm - abaterea maxima(±5-8mm-S+G;±3-5mm-Pl+Pa;16-25mm) o lungimi ±10mm o asigurarea unei demontări simple care sa nu afecteze elementul de beton întărit

Se pot clasifica următoarele criterii:

‐ se pot realiza din lemn, metal sau poliester ‐ alcătuirea structurala - de tipul unor cofraje

fixe-stationare mobile

Un cofraj poate fi alcătuit din ansambluri cu retea functionala bine finite 1. Subansamblul panou de cofraj 2. Subansamblul elementelor de consolidare si rigidizare 3. Subansamblul elementelor de sustinere 4. Subansamblul elementelor auxiliare

Firme care realizează cofraje Paschal, Hummebeck,Noe , Peri, Doka - Germania Sateco, Cisat, Outinord - Franta Acraw, MRD - Anglia Faresin, Rafili - Italia

1. Subansamblul panouri de cofraj ‐ elementele ce asigura un contact direct cu compozitia de beton proaspat cu rolul de a reda o suprafata finita a elementului

si de asigura conditia de etanseitate si posibilitatii de utilizare in nr. cat mai mare. 19

Un panou de cofraj –se compune dintr-o rama pe care este fixata tăblia cofrajului

impermeabilizat; pana la 100 utilizări ; cele de otel cu grosimi de 2-3 mult mai rezistente si durabile in timp putând depasii 100 utilizări; prezintă deficiente legate de coroziune ‐ poliesterul se utilizează rar datorita fragilitatii si costului ridicat ‐ ramele din lemn,metal ‐ utilizarea elementelor de rigidizare(pt. introducerea diferitelor piese de fixare si ancorare

a elementelor intre ele) ‐ sunt mari cu latimi modulate

2. Subansamblul elementelor de asamblare si rigidizare

Elementele de asamblare cu rolul de a fixa(prinde) 2 panouri alăturate pot fi de tipul clestilor cu o falca mobila si una

fixa asigura o manipulare usoara atât la fixare cat si

la demontare

‐ surub + piulita se utilizează la ramele metalice sistemul cel mai sigur necesitatea unei chei pt. strangere piulitei – manopera

‐ carlige de ancorare

tije metalice care asigura ancorarea pe o parte si strângerea cu ajutorul unei piulite tip future nu necesita chei de strangere

Elemente de rigidizare ‐ generala ‐ locala

‐ Elemente de rigidizare generala – menghine de strangere reazemul cu carlige de

ancorare – cuprinde un nr nelimitat de panouri

‐ Elementele de rigidizare transversala

‐ au rolul de a asigura preluarea impingerii betonului si de a transmite aceste impingeri la elementele de rigidizare longitudinale, au rolul de a mentine echidistanta dintre 2 fete paralele a cofrajului , sa asigure indeformabilitaea panoului

‐ Se folosesc de tipul tirantilor filetati - piulitele de strangere se fixeaza prin intermediul unor piese de

rezemare din tabla - tije filetante la capete care trebuie recuperate - cuprind la interior distantieri de PVC,2 conuri de capat tronconic din

PVC(maresc suprafata gaurii, se asigura usurinta reparatiilor)

Clestii care nu asigura rigiditatea suficienta a panelor => rigidizari suplimentare – care asigura comportarea panourilor ca un singur panou – este impusa de conditiile stricte de indeformabilitate

20

3. Subansamblul elementelor de sustinere

‐ au rolul de a prelua incarcarile transmise de cofraje si de a le transmite la nivelul terenului sau a suprafetei suport Elemente aferente sustinerilor ‐ Popi si esafodaje - elemente verticale(spraituri) ‐ Grinzi-elemente orizontale

Popi amenajati o elemente verticale cel mai des folosite o 2 tronsoane de teava-inferioara fixa;-superioara telescopica o bulon de fixare o piulita de fixare(manson)pt. o reglare mai fina o inaltimea de lucru(regimul de inaltime)1,7-5,5m o greutatea popilor:25-45kn

Pe măsura ce regimul de inaltime creste, capacitatea portanta scade. Se releaza in pozitie orizontala, după care se verticalizeaza pana la nivelul cofrajelor iar apoi se fixează cu ajutorul mansoanelor.

Spraituri inclinate o are rolul de a asigura verticalitatea unor panouri de cofraj verticali o fixare in zona suportului cu cupoane de otel beton, perforare se bat bolturi de fixare

Esafodajele o inaltimea mare de sustinere-20m o capacitate portanta mare 210kn(ptr.10 m inaltime), 150KN(ptr.20m inaltime) o au rolul de a prelua greutatea la inaltimi foarte mari o la partea inferioara-sisteme de reglare care permit reglarea cotelor atat la partea inf. cat si la partea sup. o la partea sup. se realizeaza poduri o asamblarea se realizeaza manual, de jos in sus, dezasamblarea se face manual, de sus in jos.

spraituri inclinate esafodaje

CURS 10

Sustineri orizontale - grinzi de sustinere  

- reprezintă elemente de lemn cu sectiune compusa Mcap= 5 kN G= 5 kN/ml - se elimina necesitatea unei macarale - pot fi usor manipulate - sunt realizate din lemn încleiat cu moment de inertie mare COFRAREA FUNDATIILOR

Fundatie continua Trasarea -se realizează panouri de cofraj din scânduri dispuse

pe lung, rigidizate cu rigle pe lateral - pentru mentinerea echidistantei si verticalitatii, se

folosesc dulapi si distantieri

21

Fundatie izolata: bloc+cuzinet - prima data se realizeaza blocul, se intareste betonul, dupa care se cofreaza

elementele de elevatie - se realizeaza partea de cuzinet Pt cofraje: - abateri in plan (sectionale): +4mm - abateri de lungimi: + 10mm C56/1985- lucrari de receptie: se dau toate abaterile Alt sistem Panouri tipizate prevazute cu rame, tablii metalice, care sunt mentinute in pozitie verticala pe un panou metalic sub forma unui triunghi, fixat cu o tija metalica.

COFRAREA STALPILOR - panouri de scandura fixate dprin rigidizari, realizate dupa dimensiunile stalpului. - se realizeaza pe inaltimea stalpului - rigidizarea se face prin perechi de rigle dispuse perpendicular una fata de alta. - Turnarea betonului se face la partea superioara

daca H>3m -se realizeaza ferestre de cofrare, la maxim 3m. - Turnarea se face cu pompa, cu un jgheab tronconic sau de diferite forme, care se pot curba. Este sustinut de un esafodaj.

Sisteme de îmbinare care utilizează panouri prevăzute cu rame metalice si tăblie din placaj tratat sau prevăzute cu goluri nu necesita confectionare exact la dimensiunile elementului. Acest lucru reprezintă un avantaj. Se pot monta decalat

Vedere

SISTEM HUNEBEG - panouri dimensionate exact după dimensiunea stâlpului îmbinare bolt cu surub se fixează cu ajutorul unei piulite

22

Calati metalici in forma de “L”, (CSK) - exista fante in calatul inferior - se introduce o pana metalica cu

ajutorul căreia se apropie elementele - sunt nesigure

Stâlpi rotunzi - prin realizarea unor mici sipci bătute intr-o anumita forma; aceste sipci stau pe doua bucati de dulap

Pentru turnarea betonului este nevoie de o schela sustinuta de un afodaj, in schimbul unei scări sprijinite pe stâlp care poate duce la modificarea pozitiei stâlpului. COFRAREA DIAFRAGMELOR Panoul de cofraj de perete reprezintă o tăblie de placaj, cu grosimea de

12mm, care se rigidizează cu rigle verticale. Panourile trebuie sprijinite pe dulapi de aliniere pt. asigurarea aliniamentului

peretelui.

CURS 11 COFRAJE pt. PERETI - Sisteme de cofraje moderne - piese de îmbinare (clesti) - cârlige de ancorare - tiranti de rigidizare-pt. rigidizări locale - in zonele de câmp clestii se dispun la intervale de 60cm (de margine) 30cm Panourile sunt prevăzute cu goluri care permit introducerea tirantilor Tirantii se dispun la intervale de max. 1,2 pe ambele sensuri Sectiunea transversala

23

COFRAJE pt. PLACI - Cofraje pentru o placa cu o centura pt. perete si grinda - Se utilizează doar popi

Distanta intre popi-max 1m pe ambele directii - placa se cofreaza prin montarea panourilor de placa peste grinzi - lateralele se fixeaza prin batere Popii se dispun orizontal si se regleaza la dimensiunea necesara cu ajutorul mansonului de reglare al inaltimii Se verticalizeaza Pe grinzi se bat panourile si se introduc distantieri foi adezive de atasat la interior-pt. a nu se scurge laptele de ciment,( foi autoadezive care se captusesc la partea inferioara) COFRAJE pt. GRINZI

Se folosesc esafodaje care imbraca stalpul pe cele 4 laturi Se monteaza panouri laterale care vor sta in pozitie verticala datorita

unor spraituri care se fixeaza de grinzi

CURS 12

Demontarea si verificarea cofrajelor 1. Demontarea cofrajelor - se face sub directa supraveghere a conducătorului - se pot întâmpla multe accidente daca decofrarea este , rezistentele minime care trebuie atinse in momentul decofrării - pt.cofraje laterale-2,5N/mm; orizontale (placi)-pt. deschideri sub 6 m Recompresiune=70% din clasa prevazuta in proiect, pt. deschideri > 6m Rc+85% din clasa prevazuta in proiect Rezistentele trebuie determinate in baza stsului 1275-78 pe epruvete de beton - trebuie preluate probe care trebuie verificate - dupa decofrare se introduc obligatoriu popi de siguranta care au rolul de a sustine elementul de beton decofrat pana la momentul

atingerii rezistentei de calcul - durata minima de mentinere a acestor popi de siguranta – deschidere <6m14-18zile >6m18-21zile - nr. de popi se realizeaza astfel: grinzi-la min 3 m deschidere; placi la 12 mp de suprafata - pt.constructii cu mai multe niveluri- toti popii trebuie dispusi pe aceeasi verticala - ordinea de decofrare a unui cofraj orizontal este de la mijloc spre margine, demontarea se face lenta, fara a se produce socuri

sau vibratii - in max 24 de zile de la decofrare trebuie intocmit un proces verbal cu privire la starea elementului decofrat 24

2. Verificarea cofrajelor Incarcari ce actioneaza asupra cofrajelor

o Incarcari verticale asupra cofrajelor orizontale 1. Greutatea proprie – γ (gama)=600-800daN/cmc - pt. cofraje de lemn 8000daN/cmc - pt. cofraje metalice 2. Greutatea elementului de beton –gama b s=2400 ; gama ba=2500-2600 3. Greutatea din aglomerări de oameni-150-250daN/mp 4. Incarcari provenite din vibrarea betonului -230daN/mp Ipoteze de incarcare Verificare:

- conditiilor de rezistenta 1+2+3+4, - conditia de deformabilitate 1+2 -

Incarcari orizontale asupra cofrajelor verticale 1. Presiunea betonului

- viteza de turnare a betonului v=ml/h, depinde de  - pe masura ce viteza creste P se apropie de baza(v=1,2-9,9)

Cand v>10m/h, P este chiar la baza cofrajului · ; - coeficient de corectie

- inaltimea de proportionalitate:  · - unde se gaseste directia presiunii maxime -

λ1 - in functie de viteza de turnare v=1-5 =0.55-0.85; v>5 =0,9-1 λ2 - factor de corectie legat de lucrabilitatea betonului 0,9-1 0,55-0,95 (1-5)cm 0,9-1 >5cm 1-1,1 λ3-de dimensiunile cofrajului 0,95 λ4- factor de corectie legat de temp. exterioara <5grade C-1;>5grade C- 0,9-0,95 2. Incarcarea dinamica datorata descărcării bruste dintr-o bena de beton cu volum < 0,7mc: - 200-400daN/mp 3. Inc. dinamica datorata descărcării din bene cu volum > 0,7mc sau descărcat prin pompare:600daN/mp

Ipoteze pt. verificarea conditiilor de rezistenta - pt. P<10 m, S<10m (1)+(2) - pt. pereti>10cm grosime si stâlp cu latura >10 cm (1), conditii de deformabilitate(1) 1. Verificarea grosimii tăbliei

- Placaj 8-15mm - scandura24mm - tabla 2-3 mm - se verifica distanta intre 2 rigidizări - · 1

-

Rezistente admisibile: 130 /

1500 /

; ;

=> verificare t Conditia de indeformabilitate-sageata

5385

·250

2

- lemn-E=6x104 N/mm2 verificarea tăbliei - metal E=21x105N/mm2 2. Verificarea elementelor de rezistenta de ansamblu *rigidizari)

o Grinzi din lemn (55x75, 75x75, 68x75)

· ;6

                           

25