Cursuri SMURD

download Cursuri SMURD

of 57

Transcript of Cursuri SMURD

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    1/57

    CAPITOLUL I

    1.1. Lantul supravietuir ii

    Lantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar popacienti aflati n stop cardio-respirator (SCR) n faza prespitaliceasca. Puterea acestui lant este afectatacea mai slaba veriga, astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime cu SCR, verigile acestui lantbuie aplicate corect si n totalitate n faza prespitaliceasca.

    Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele:

    1. ACCESUL RAPID2. SUPORT VITAL DE BAZA (BLS)

    PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE3. DEFIBRILAREA PRECOCE4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII (ALS)

    1. ACCESUL RAPID

    Prin acesta se ntelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie n cazul unui SCR. Acestces trebuie sa fie rapid, usor si neconditionat. n Statele Unite accesul se face printr-un numar de telefon

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    2/57

    serviciilor de urgenta 911, iar n Europa acest model a fost preluat abia n anii 90 introducnd un numarefon unic pentru toate serviciile de urgenta 112. n Romnia numarul de telefon care poate fi apelat n cente medicale este 961. De amintit ca la ora actuala mai exista numerele de urgenta 981 - pompieri, 955itie, 956 - jandarmeria, 982 - protectia civila.

    2. PRIMUL AJUTOR DE BAZA PRECOCE

    Acesta este de importanta majora dovedita n cazul unui SCR. Prognosticul pacientilor cu SCR la carectuat corect resuscitarea cardio-pulmonara de baza de la nceput este mult mai favorabil comparativ cu cientilor la care nu s-au efectuat manevrele de RCP (resuscitarea cardio - pulmonara) si au ramas o peritimp neasistati pina la sosirea echipei medicale. Populatia si personalul de interventie din cadrul serviciil

    ecializate cum ar fi pompierii, politia, etc. trebuie sa fie instruite n acest domeniu si sensibilizate de impojora a acestui act, n asteptarea sosirii echipelor medicale.

    3. DEFIBRILAREA PRECOCEMajoritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara (FV). Unicul tratam

    cient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. Cu ct trece timpul, fibrilatia ventriculara devine mai rezistedefibrilare pna se instaleaza asistola. Astfel o defibrilare efectuata imediat la apritia FV are sansa de reupeste 85%, nsa o defibrilare efectuata la 5-8 minute de la aparitia FV are sansa de reusita variabila farapaseasca 50% si care de obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare.

    Pentru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoaremite defibrilatoare semiautomate. Aceste defibrilatoare n tari cum ar fi Statele Unite, Franta, Marea Brita. se afla n dotarea pompierilor, a politiei, a sefilor de gara, a stewardeselor la bordul avioanelor carensporta un numar mare de pasageri, astfel facind defibrilarea posibila ct mai precoce, naintea sosiriihipajului medical calificat.

    4. SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII

    Aceasta veriga este de mare importanta n cazul pacientilor aflati n stop cardiac si care necesita ngrijiapie intensiva, administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre speciale n timpul resuscit

    mpul optim de sosire al acestor echipe trebuie sa fie sub 10 minute, cu conditia nceperii RCP de baza dearitia evenimentului sau n cel mult 5-6 minute daca lipsesc verigile 2 si 3 din lantul supravietuirii. Studiilectuate de Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare Tg.Mures (SMURD) au aratat ca victimuscitate n prespital care au plecat n viata de la terapie intensiva sunt cele la care echipajul de intervent

    sit n sub 5-6 minute. Victimele resuscitate n prespital dar la care echipajul de interventie a sosit n mai m6 minute de la instalarea stopul cardiac au suferit leziuni cerebrale ireversibile. Aceasta n conditiile n carigile 2 si 3 din lantul supravietuirii nca lipsesc la Tg. Mures si n Romnia.

    Top | Index |

    http://www.smurd.com/pages/curs11.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs11.html#top
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    3/57

    CAPITOLUL I

    1.2. Notiuni de anatomie

    1.2.1. Notiuni de anatomie a sistemului resp iratorAparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de ga

    tre organism si mediul extern. Acest aprarat are rolul de a asigura preluarea oxigenului din aer si eliminaxidului de carbon din organism. n plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul (partea superioara avitatii nazale) si se realizeaza fonatia-vorbirea (la nivelul laringelui, corzilor vocale).

    Aparatul respirator este alcatuit din:

    caile aeriene-respiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism plaminii sunt organele la nivelul carora are loc schimbul de gaze.

    Caile aeriene se mpart n cai aeriene superioare si inferioare.Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din laringe

    hee si bronhii.Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal n doua cavita

    mite fose. Fosele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda, care are rolul de a ncalzii aerul. Tot aici seseste mucusul, cu rol de a retine impuritatile din aer. Deci nasul are rolul unui adevarat filtru.

    Faringele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva (alimentara).Laringele este organul vorbirii, este format din mai multe cartilaje mobile, cel mai mare fiind asezat n fa

    roeminenta avnd forma unei carti deschise, cunoscuta si sub denumirea de Marul lui Adam. n laringesesc si doua perechi de cute (pliuri) numite corzi vocale, cele situate inferior au rolul n producerea sunet

    Traheea continua laringele, este situata n fata esofagului. Se ramifica la partea sa inferioara n doua rae se numesc bronhii principale.

    Bronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund n cite un plaminPlaminii sunt organe pereche asezati n cutia toracica si cuprind ntre ei inima.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    4/57

    RespiratiaAerul patrunde n plamini pe caile respiratorii cu ajutorul contractiei muschilor cutiei toracice numiti mus

    piratori. Acesta este actul respiratiei. Apoi muschii respiratori se relaxeaza si se contracta muschii expiraurmare o parte din aerul din plamini se elimina; acesta este procesul expiratiei. Inspiratia si expiratia se r

    ritm de 14-18/minut n functie de nevoile organismului. Varieaza n functie de virsta si sex (este mai accecopii si la femei).Valori normale ale frecventei respiratorii:

    Nou-nascuti = 40/min Copii = 20 - 30/min Adulti = 14 - 18/min

    Masurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut avnd mna asezata pe toracele pacientulumara expansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru.

    1.2.2. Notiuni de anatomie a sistemului circulatorAparatul cardio-circulator este format dintr-un organ central - inima - si un sistem nchis de vase, forma

    ere - capilare - vene.Inima este un organ musculos, cavitar, de aproximativ 300 g cu un volum care a fost comparat cu volu

    mnului drept al unui adult.e alcatuit din doua jumatati complet separate, dreapta si stnga, despartite printr-un perete vertical. Fiec

    matate este la rndul ei mpartita de un perete transversal n cte doua camarute, care comunica ntre elemarutele din partea de sus se numesc atrii, iar cele din partea de jos se numesc ventriculi.Arborele circulator este format din artere, capilare si vene.Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul arterelo

    ade de la inima spre periferie.Venele sunt vase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima.Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge si celule. Sngele cir

    r-un singur sens: artere-capilare-vene.Arterele si venele poarta diferite denumiri, dupa regiunea si organul pe care-l iriga.n structura arborelui circulator exista:

    circulatia mare circulatia mica

    Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inimnd traseul: inima-artere-organe-vene-inima.

    Circulatia mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cord spre plamni si a celui ncarcat cu oxpoi la inima.Circulatia sngelui prin artere se face prin mpingerea sngelui ca urmare a contractiei ventriculelor.

    ngele este mpins cu intermitenta prin contractii, dar el curge n curent continuu, datorita elasticitatii pereteriali. Peretii arterelor opun rezistenta, ceea ce face, ca sngele sa fie sub o anumita presiune sau tensiueasta se numeste presiune sau tensiune arteriala (TA). Deci TA reprezinta presiunea exercitata de sngeupra peretilor arterelor.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    5/57

    TA variaza n functie de vrsta, sex, ora din timpul zilei si gradul de activitate.Valori normale:

    Adult: 115-140 / 70-90 mmHg, mai mica la femei. n copilarie 91-110 / 60-65 mmHg.

    Valori peste cele normale poarta numele de hipertensiune.Valori sub cele normale poarta numele de hipotensiune.Sistola=contractie, diastola=relaxare.

    Masurarea TA:

    pozitia pacientului: decubit dorsal, dupa un repaus de 10 minute; la 1/3 inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului; stetoscopul se pune pe proiectia arterei brahiale ( marginea inferioara a bratului); se umfla mansonul tensiometrului pna pe la 180/ 200 mmHg, ca apoi sa se nceapa dezumflarea le

    valorile TA reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu ajutorul stetoscopului n timpul dezumflarmansonului;

    Cu fiecare contractie se mpinge n aorta un val de snge, care izbeste sngele existent n vas si se pro unda, dnd pulsul.Pulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos, cu 2-3 degete, cel mai frecvent la art

    iala, se masoara timp de 1 minut.Valori normale:

    adult 60-80 / minut; copii 90-100 / minut;

    nou nascut 130-140 / minut;Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste tahicardie, scaderea frecventei sub valorile nor

    arta numele de bradicardie.

    Back | Top | Index |

    http://www.smurd.com/pages/curs11.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs12.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs12.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs11.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    6/57

    CAPITOLUL I

    1.3. Secventele resuscitarii cardio-respiratorii

    Acest termen include toate elementele de resuscitare fara echipament, efectuata de o persoana sau dersoanele care acorda primul ajutor la o victima aflata n stop cardio-respirator.

    Aceste elemente includ evaluarea primara, asigurarea libertatii cailor aeriene, ventilatia artificiala cu aepirat si masajul cardiac extern.

    Scopul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermitndtalarea starii de moarte biologica pna la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte resuscita

    dio-pulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si oxigenareaanelor vitale (creier,cord). Cteodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp ndelungat depinzn

    uza care a dus la instalarea stopulu cardiac. Orice ntrziere reduce sansa victimei de a-si reveni. De acebuie actionat rapid si conform protocolului.

    1.3.1. Evaluarea primara:

    Siguranta salvatorulu i: Salvatorul evalueaza situatia generala asigurndu-se de lipsa oricarui pericol.gurati-va ca nici victima si nici dvs. nu sunteti n pericol. Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic interentul electric, structuri instabile n care sau sub care se afla victima, substante toxice, gaze, boli transmi

    e necesita o protectie speciala n timpul efectuarii ventilatiei artificiale.Nivelul de const ienta: Se evalueaza starea victimei: este constient sau inconstient? l scuturam cu gr

    mar si l ntreabam cu voce tare: Ce s-a ntmplat? Va simtiti bine? sau ncercam sa-l determinam sapunda la comenzi ca de exemplu: Deschideti ochii.Daca raspunde sau se misca, deci victima este constienta, se lasa n pozitia n care a fost gasita, (asig

    nca odata ca nu este n pericol) si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla n pozitiapectiva. Se cheama ajutor calificat anuntnd situatia la 961. Starea victimei se reevalueaza periodic pn

    sirea echipei calificate.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    7/57

    n cazul n care victima nu raspunde, deci este inconstienta:

    1.3.2. ABC-ul resuscitarii :

    Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale:

    A. Airway. Eliberarea cailor aeriene. Mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatiaerului ntre organism si mediul nconjurator.

    B. Breathing Respiratia - Procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul decarbon n aerul atmosferic.

    C. Circulation - Circulatia - Circulatia sngelui prin organism.

    A. Airway. Eliberarea cailor aerieneEliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte. Puneti una d

    ini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea pensasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna cealalta ridrbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele posteriocnd astfel caile aeriene superioare.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    8/57

    Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberateventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta pot fi: dantur

    pta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse.

    B. Breathing RespiratiaPastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Ne aplecam

    upra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului.

    ntru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10cunde.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    9/57

    C. Circulation - CirculatiaCirculatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate si

    mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul lui Adagetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se simte bataia nrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului dar niciodata n acelasi timp. Aceasta etap

    ate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.

    urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul urma

    Back | Top | Index |

    http://www.smurd.com/pages/curs12.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs13.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs13.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs12.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    10/57

    CAPITOLUL I

    1.4. Protocoale de interventiePrim-ajutor de baza

    1.4.1. Victima nu respira si nu are puls:Primul gest n aceasta situatie este anuntarea situatiei la 961 solicitnd ajutorul echipei medicale calific

    dotare corespunzatoare dupa care ncepem resuscitarea cardio-pulmonara. Daca victima nu respira, nus si esti sigur ca va sosi ajutor profesionist calificat, ncepe ventilatia artificiala si compresiunile toracice.

    executa succesiv.

    n cazul n care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masaj cardiac trebuie sa fie de 2:15, acesrepetndu-se timp de un minut

    n cazul n care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1:5. Se executa 10 cicluri dupa carface reevaluarea pacientului.

    care ciclu se ncepe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie.

    hnica ventilatiei artificialeenuncheati lnga pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o m

    timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    11/57

    aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n ap se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam .

    care respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul nerextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revi

    umul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.hnica masajului cardiac externvictima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat n partea inferioara rnului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pna la apendicele xifoid (locul de ntlnire aastelor). La acest nivel lnga acest deget se aseaza alte doua degete, respectiv degetul mijlociu si celtator, dupa care asezam podul palmei celeilalte mini, tangent la cele doua degete plasate pe piept, acee locul n care trebuie facute compresiunile toracice.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    12/57

    ngenuncheati lnga victima, faceti doua ventilatii, dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar,

    rnind din partea inferioara a rebordului costal, catre apendicele xifoid (locul de ntlnire a coastelor). Ajundegetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga el, apoi asezam podul palmeeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuie facute compresiunile.

    Aseazam cealalta mna (cea cu care am reperat apendicele xifoid), peste mna situata pe stern fara cgetele sa se sprijine pe torace.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    13/57

    Cu coatele ntinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala cientului se fac compresiunile astfel nct sa nfundam sternul cu o adncime de aproximativ 4-5 cmmarnd cu voce tare, si 1 si

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    14/57

    2 si 3 si 4 si 5). Frecventa compresiunilor externe trebuie sa fie de 80-100/min.

    1.4.2. Victima nu respira dar are pu ls:n acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 10 ventilatii artificiale dupa ca

    m anunta 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem, reevaluam starea pacientului si vom actfunctie de ceea ce vom constata. n cazul n care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatia pacie

    rificnd periodic pulsul pacientului.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    15/57

    .3. Victima respira si are puls:Daca victima respira si are puls, dar este inconstienta o vom aseza n pozitia laterala de siguranta.

    enunchind lnga victima vom elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezamtul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fata de

    p, iar antebratul se ndoaie n sus. Vom trece celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei razul victimei.

    Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator) victimei, tragndu-l n sus si mentinnd piciorul pe pamo mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta mna genunchiul pacientului. l vom ntoa

    eral spre salvator; ne asiguram ca se sprijina pe genunchi si pe cot, rearanjam capul n hiperextensie sischidem gura.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    16/57

    untam la 961 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem apoi la victima, reevaluam situatia sipraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL I

    1.5. Dezobstructia cailor aeriene superioare

    1.5.1. Pacient constient:

    Obstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corpain. Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa. Daca victima este constienta va iest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini.

    http://www.smurd.com/pages/curs13.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs14.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs14.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs13.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    17/57

    n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncurajat seasca.

    Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra , numita manevra Heimlich; se aplnci cnd obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndeparioarele, aseaza-ti o mna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mna prindetna nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    18/57

    Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plamnii si presiunea creata

    onhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene.

    1.5.2. Pacient inconst ient:

    Daca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pamnt si aplicati aceeasi manevra, ncalecnd picioatimei. Reperati locul, aseznd podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. Asezatalalta mna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n adncime si s.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    19/57

    Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntr-o parte, verificati cavitatea bcesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este vizibil, ncercati din nountilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati manevra Heimlich pna cnd caileriene vor fi libere.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL I

    1.6. Aspiratia cailor aeriene

    http://www.smurd.com/pages/curs14.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs15.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs15.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs14.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    20/57

    Din punct de vedere anatomic, caile aeriene sunt mpartite n cai respiratorii superioare si inferioare, limseparare fiind corzile vocale.Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii superioare includ: limba, tesuturile moi, sngele, vom

    pii straini si laringospasmul.La nivelul cailor aeriene inferioare, obstructia poate fi cauzata de secretii, edem, brohospasm, snge s

    ntinut gastric aspirat.Eliberarea cailor respiratorii superioare se face utiliznd un aspirator si o sonda de aspiratie dura de tip

    nkauer n cazul n care cauza obstructiei este un lichid, iar n cazul n care cauza obstructiei este un corpain dur, cum ar fi un bol alimentar, atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu ajutorul manevrei Heiml

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL I

    1.7. Ventilatia pe balon si masca

    n cazul resuscitarii cardio-pulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata aor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ:

    pe Guedel sau cale oro-faringiana de diferite marimi:

    Pipa Guedel poate fi folosita la orice pacient inconstient, rolul ei fiind mentinerea libera a cailor aerieneperioare. Pipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii mpiedicnd cadereaesteia n spate, spre faringele posterior.

    Alegerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala ghiul mandibulei.

    http://www.smurd.com/pages/curs15.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs16.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs16.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs15.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    21/57

    roducerea pipei Gedel n cavitatea bucala se face tinnd pipa cu concavitatea n sus. Cnd vrful pipei atta palatina (cerul gurii) se roteste 180 de grade si se continua naintarea pna ce capatul extern ajunge elul arcadelor dentare.

    stile de ventilatie gura la masca de diferite marimi, asigura protectia salvatorului n timpul ventilatiei. Losirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.

    Cu capul asezat n hiperextensie se aplica partea ngusta a mastii pe baza nasului, plasam ferm mascaa si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta andibulei cu celelalte degete.

    lonul de ventilatie

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    22/57

    Balonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu oxigen. Folosind balonul faervor concentratia oxigenului n aerul ventilat nu depaseste 60 %, iar cu rezervor suplimentar de oxigen ataseaza la partea inferioara a balonului) se asigura o ventilatie cu oxigen de 90 % sau chiar peste.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL II

    2.1. Principii de baza

    Defibrilarea reprezinta utilizarea n scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari, ntr-unerval foarte scurt de timp. Socul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate electrica si meca

    http://www.smurd.com/pages/curs16.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs17.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs17.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs16.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    23/57

    ficienta permitnd reluarea unei activitati contractile eficiente.Argumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele:

    ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCR este fibrilatia ventriculara singurul tratament eficient al FV este defibrilarea.

    succesul defibrilarii depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. FV tinde sa se degradeze trecnd n asistola n cteva minute.

    Multi dintre pacientii aflati n fibrilatie ventriculara au sansa supravietuirii fara sechele neurologice chiarfibrilarea s-a efectuat tardiv (6-10 minute), cu conditia initierii si efectuarii RCP pna la sosirea defibrilatonevrele de RCP pot mentine FV si contribuie la mentinera perfuziei cerebrale si cardiace, n acelasi timppot,singure converti FV la un ritm normal.Viteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitarii. Studiile au a

    ezenta tahicardiei ventriculare ca ritm initial la persoanele care au facut SCR n prespital n conditii ce excumatismele. Acest ritm dureaza nsa foarte putin, trecndu-se rapid n FV, iar pentru FV singura sansa duscitare este defibrilarea. n continuare proportia pacientilor care ramn n FV descreste n fiecare minut

    ncomitent crescnd procentul asistolei, cu mult mai putine sanse de resuscitare. Timp de 4 pna la 8 minroximativ 50% din pacientii n colaps sunt nca n FV. Repetnd ca viteza efectuarii defibrilarii ramne facterminant, eforturile se vor concentra pentru a scurta timpul de la aparitia SCR pna la defibrilare. Acest poate face si implementnd utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL II

    2.2. Tipuri de defribrilatoare

    Ele sunt de doua tipuri:

    http://www.smurd.com/pages/curs17.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs21.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs21.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs17.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    24/57

    manuale, unde este necesara o persoana calificata cu pregatire medicala, pentru operarea lor semiautomate, care au aparut recent, permitnd personalului fara pregatire medicala sa foloseasca

    aparatul cu succes.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL II

    2.3. Defibrilatorul semiautomat

    Avantajul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca, personalul care le opereaza, necesita mai putinperienta, nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace.

    Acest lucru permite unei game largi de persoane (politie, pompieri etc.), sa efectueze actul de defibrilarintea sosirii echipajelor medicale.Succesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea depolarizarii miocardului, aces

    ru fiind conditionat de pozitia electrozilor, impedanta transtoracica, volumul corpului pacientului si energiosita la soc.

    Operatorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasa pe butanaliza al defibrilatorului care la rndul sau va efectua monitorizarea si interpretarea automata a ritmuluica ritmul detectat necesita defibrilare, defibrilatorul se va ncarca automat, iar operatorul va primi instructise si auditive pentru efectuarea socului apasnd pe un buton special aflat pe defibrilator si nu pe electrofibrilare.

    Energia utilizata la prima defibrilare la adult este de 200 J , n cazul insuccesului se repeta nca o data c0 J , iar restul socurilor n timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de 360 J . Nu exista limita la numsocuri care poate fi efectuat.

    http://www.smurd.com/pages/curs21.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs22.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs22.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs21.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    25/57

    Defibrilarile vor fi efectuate n grupuri de cte trei. Deoarece cele trei socuri pot fi efectuate rapid nu estcesara ntreruperea secventei de soc pentru efectuarea masajului cardiac si a ventilatiei. Dupa cel de al tc, aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica verificarea pulsului de catre salvator si continuarnevrelor de resuscitare n cazul n care salvatorul nu identifica prezenta pulsului.

    Principiile defibrilarii precoceStabilesc ca tot personalul instruit n BLS trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. Conceptul a fost ra

    ceptat si aplicat.Personalul care efectueaza manevrele de BLS include: personal medical care lucreaza n spital sau

    espital, pompieri, politisti, alte categorii care pot interveni ca primi intervenienti n locuri si situatii n care pare stopul cardio-respirator (salvatori marini, montani, personal de nsotire sau ngrijire, echipe de prim ape platformele industriale, de foraj, etc.). Practic defibrilarea trebuie considerata parte integranta a BLS.Defibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric n vederea ntreruperii unei aritmii. V

    defibrilare cnd aritmia este FV si de cardioversie cnd este vorba de alte aritmii-fibrilatie atriala, flutter aicardie ventriculara.

    Principalele componente ale unui defibrilator sunt: potentiometru variabil pentru selectarea nivelurilor dergie, un transformator de conversie a curentului alternativ n curent direct, un capacitor pentru stocareaergiei, un buton pentru comanda ncarcarii si altul pentru descarcare nchiznd astfel circuitul dintre capaelectrozi. Defibrilatoarele semiautomate prezinta cteva caracteristici: legatura cu pacientul se efectueazctrozi adezivi de defibrilare atasati la cabluri flexibil, deasemenea aparatul contine un sistem de detectiealiza a ritmului programat pentru FV/TV. La detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul ,,indica operatoadministreze socul. Componenta ,,automata se refera la detectarea ritmului de catre aparat si nu de caterator.

    Energie, intensitate, tensiune

    PUTEREA(WATT)=U(VOLTI) x I(AMPERI) ENERGIA(J OULI)=P(WATT) x TIMP(SECUNDE) ENERGIA(J OULI)=U(VOLTI) x I(AMPERI) x TIMP(SECUNDE) I(AMPERI)=U(VOLTI) / R(OHMI)

    Desi operatorul selecteaza nivelul de energie, totusi fluxul de curent masurat n amperi este cel carefibrileaza. Cu o cantitate fixa de energie stocata n capacitor curentul administrat depinde de impedantazistenta) dintre electrozii defibrilatorului.

    Importanta defibrilatoarelor semiautomate

    Utilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical. La ora actuala aceasta manede sa devina parte componenta a BLS, motiv pentru care trebuie nsusit de personalul instruit n acestenevre.Termenul de semiautomat implica existenta unui sistem de detectie si analiza a ritmului .Unele dintre

    estea sunt complet automate, altele fiind doar semiautomatr. Toate prezinta doi electrozi adezivi cu dubluegerea informatiilor despre ritmul cardiac si administrarea socului electric.

    Operatorul este cel care ataseaza cei doi electrozi, comanda aparatului sa analizeze ritmul si n situatiae se impune, comanda administrarea socului. Este importanta aceasta ultima decizie a operatorului.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    26/57

    Pasii operationali:

    1. Pornit i aparatul

    2. Atasati electrozii3. Comandati analiza ritmului4. Urmariti instructiuni le aparatului5. Comandati descarcarea socului.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL II

    .1. Notiuni de anatomie a sistemului osteo-articu

    Corpul omeneesc este mpartit n 4 segmente:

    Cap Gt Trunchi Membre

    Capul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.Gtul este segmentul care leaga capul de trunchi.Trunchiul cuprinde trei regiuni:

    toracele

    http://www.smurd.com/pages/curs22.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs23.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs23.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs22.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    27/57

    abdomenul bazinul

    Toracele este regiunea superioara a trunchiului, delimitata napoi de coloana vertebrala, nainte de stereral de cele 12 perechi de coaste si n jos de muschiul diafragm. Cutia toracica contine plamnii, inima, v

    ri, traheea, bronhiile si esofagul.Abdomenul este regiunea de mijloc a trunchiului, contine organele digestiei: ficat, stomac, intestin subtos, pancreasul precum si splina si rinichii.

    Bazinul este regiunea inferioara a trunchiului, cuprinde vezica urinara, organele genitale interne. Portiuerioara a bazinului este pelvisul.

    Membrele sunt parti ale corpului legate de trunchi, care se clasifica n membre superioare si inferioare.Membrele superioare cuprind patru segmente:

    umar bratul este partea dintre umar si cot antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si mna

    mna este partea terminala a membrului superior.ntura membrului superior formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber sacele osos. Ea este constituita din doua oase: clavicula si scapula.

    Membrele inferioare cuprind:

    coapsa este portiunea dintre sold si genunchi gamba reprezinta portiunea dintre genunchi si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior.

    ntura membrului inferior se compune din doua oase coxale. Oasele coxale se unesc inainte ntre ele, na

    sacrul si coccigele, formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.Aparatul locomotorndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. Este alcatuit dintemul osteo-articular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscasele au rol n sustinerea muschilor si mentin pozitia verticala a corpului. Articulatiile permit miscarile oasesunt mobile, semimobile si fixe. O articulatie este formata dintr-o cavitate articulara fixa si un cap articul

    obil, nconjurate de o capsula articulara. Muschii efectueaza miscarile. Ele sunt nserati pe oase si producscarea lor prin contractii. Deosebim doua categorii de muschi:

    Muschii scheletici fixati pe oase sau muschi striati, care dau contractii si care servesc pentru miscarilcorpului.

    Muschii viscerali sau muschii netezi, sunt muschii organelor interne.

    Scheletul omului este alcatuit din peste 200 de oase de diverse forme:- lungi, late, scurte.

    Scheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele feteiScheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala, sternul si coastele.

    Coloana vertebrala este alcatuita din 33-34 de vertebre: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre dorsale, 5rtebre lombare, 5 vertebre sacrale sudate ntre ele (sacrul) si 4-5 vertebre coccigiene sudate ntre ele

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    28/57

    Scheletul membrelorcuprinde scheletul membrului superior, scheletul membrului inferior.

    Scheletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau humerus, oasele antebratului: cubitusa (nauntru), radius (n afara) si oasele minii.

    Scheletul umarului este constituita din doua oase: clavicula si scapula.

    Scheletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul, oasele gambei: tibia (nauntrroneul ( n afara), rotulanaintea genunchiului, oasele piciorului.

    Oasele bazinului cuprind ilionul, ischionul si pubis.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL III

    3.2. Evaluarea primara a pacientului traumatizat

    In cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facemce greseala comisa poate agrava starea bolnavului punndu-i viata n pericol.

    Obiectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce ect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiuldamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este:

    A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI !

    http://www.smurd.com/pages/curs23.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs31.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs31.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs23.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    29/57

    Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele ntlnite la pacientii fara traumatismeEvaluarea zonei si siguranta salvatorului ramn n atentia noastra.

    Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea vehiculelor ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evitnd riscurile si / sau

    agravarea situatiei.1. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibu2. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud3. verificarea pulsului

    Daca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia n care se constatastenta unei hemoragii masive, situatie cnd se realieaza hemostaza apoi se vor ncepe manevrele deuscitare.n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala.Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare:

    la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul punviata n pericol).

    la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul gtului la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gtului pacientului la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...)

    Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenuluiiografic.Atentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gu

    rvicale.Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati.

    Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se acapul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax,

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    30/57

    de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. Important este sa se ndeparteze toate hainele din jurul gtcientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara a-l mai misca.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL III

    3.3. Evaluarea secundara a pacientului traumatiz

    http://www.smurd.com/pages/curs31.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs32.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs32.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs31.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    31/57

    Odata verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evi detailata, din cap pna n vrful picioarelor, cautndu-se alte posibile leziuni.Pentru a realiza o examinare amanuntita se dezbraca complet pacientul avnd totusi grija sa-l protejam

    otermie.Evaluarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte:Examen neurologic de baza

    nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei Glasgow1. Deschiderea ochilor

    spontan................................................... 4 puncte la cerere..................................................3 puncte la durere..................................................2 puncte nu deschide..............................................1 punct

    2. Cel mai bun raspuns motor la ordin...................................................6 puncte localizeaza stimulii durerosi..................5 puncte retrage la durere................................... 4 puncte flexie la durere..................................... 3 puncte extensie la durere..................................2 puncte nici un raspuns.....................................1 punct

    3. Cel mai bun raspuns verbal orientat................................................. 5 puncte confuz ..................................................4 puncte cuvinte fara sens .................................3 puncte zgomote................................................2 puncte nici un raspuns....................................1 punct

    dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea simultandiminundu-se la lumina si marindu-se la ntuneric.

    evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare.

    aluarea si tratamentul leziunilor capului, gtului

    rani, contuzii, hemoragii se examineaza urechea, nasul, gura leziuni oculare leziuni osoase

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    32/57

    Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toracelui

    evaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei rani, contuzii, hemoragii leziuni osoase

    Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinului

    a se evalua daca exista durere abdominala

    rani, hemoragii leziuni osoase, fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale intern

    vase mari, rectul.

    Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitatilor

    rani, contuzii sau hemoragii a se evalua existenta durerii se palpeaza pulsul periferic

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    33/57

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL III

    3.4. Traumatisme osteo-articulare

    Traumatismele osteo-articulare apar ca atare sau n cadrul unor politraumatisme.

    3.4.1. Fracturi si imobi lizarea lor

    Fracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constnd nreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea luicturile pot fi de mai multe feluri:

    fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii

    http://www.smurd.com/pages/curs32.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs33.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs33.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs32.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    34/57

    fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant

    De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete, interesnd ntreaga circumferinta a u incomplete (partiale). La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma

    umatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:

    Semne de probabilitate

    durere spontana sau ntru-n punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat deformarea si scurtarea regiunii echimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale

    Semne de certitudine (semne sigure) mobilitate anormala n focar perceperea palpatorie de crepitatii osoase netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoase

    METODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTEECTUAREA RADIOGRAFIEI.

    Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:

    mplicatii imediate: transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate infectia focarului de fractura

    mplicatii tardive (ntrziate):

    cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice) pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii) calusul vicios

    Imobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturntru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. Mijloacele de imobilizant atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul caroica. Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebcuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. nainte deobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n ax. Acest lucru este valabil numzul fracturilor nchise. Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la ace

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    35/57

    el, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.Tipuri de atele speciale:

    atele Kramer (confectionate din srma) atele pneumatice (gonflabile)

    atele vacuumele improvizate: din scndura, crengi de copac...

    Fracturile membrului superior:

    Fracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe, sediul depredilectie constituind-ul zona medie a claviculei. Pozitia n care trebuie sa se efectueze imobilizareaprovizorie este cu cotul de partea bolnava mpins catre spate si n sus.

    Fracturile humerusului (bratului) se produc mai frecvent prin traumatism direct. La imobilizarea fractudrept atela putem folosi chiar toracele de care se fixeaza segmentul fracturat cu ajutorul unei esarfe.

    Fracturile antebratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. Imobilizarea fracturii se poate fcu oricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate.

    Fracturile oaselor minii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete

    Fracturile membrului inferior :

    Fracturile femurului se produc prin traumatism direct sau indirect. Pentru imobilizare se folosesc douatele inegale. Atela mai lunga se aplica pe fata laterala externa a membrului inferior si se ntinde dedeasupra oaselor bazinului pna la calci. Atela mai scurta se aplica pe partea interna si se ntinde dregiunea inghinala pna la calci. Cnd femurul este fracturat n apropierea genunchiului imobilizarepoate realiza folosind o singura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera p

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    36/57

    la calci. Fracturile gambei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela. Fractura de rotula se produce prin cadere n genunchi, se imobilizeaza n atele posterioare.

    Fracturile costale nu se imobilizeaza. Exceptie situatia voletului costal Voletul costal este minimum dfractura la doua coaste nvecinate. Imobilizarea se face prin nfundarea zonei respective mpiedicndastfel miscarile segmentelor la acest nivel. Semnele si simptomele constau n dificultatea respiratiei,miscarea paradoxala a segmentului (n inspir cnd toracele se destinde fragmentul se nfunda; la excnd toracele se micsoreaza fragmentul se deplaseaza spre exterior), durere, cianoza.

    Fracturile la nivelul bazinului. Odata depistata fractura la acest nivel pacientul ramne nemiscat, nu smai permite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur n pozitie culcat pe spate.

    3.4.2 Entorsa

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    37/57

    Forma minora a traumatismelor articulare, n care nu se pierde contactul permanent ntre suprafeteleculare si consta din ntinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. Primul ajut

    nsta n imobilizarea provizorie acest lucru v-a ameliora durerea, care este de o mare intensitate.

    3.4.3. Luxatia

    Este leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor carmeaza o articulatie (deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii). Dupa modul de producere luxatiile mplete sau incomplete. Primul ajutor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tentaducerea luxatiei. Accidentatul se transporta la spital.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL III

    3.5. Traumatismele partilor moi

    n functie de starea tegumentului traumatismele pot fi nchise - contuzii - sau deschise - plagi.

    3.5.1. Contuziile

    Sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare,strnd nsa integritatea tegumentelor. n fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fiperficiale, profunde sau mixte.

    Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutubcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care n cteva zile si modifica culoarea, devenind vnata, apben-verzuie).Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii ntre tesuturi

    ane, a unei cantitati variabile de snge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari.

    http://www.smurd.com/pages/curs33.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs34.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs34.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs33.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    38/57

    3.5.2. PlagilePlagile sunt leziuni produse de agenti mecanici, fizici, chimici. n cazul plagilor, o mare importanta prez

    ervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. Astfel, se considera o plaga recentaeea careia i se aplica tratament ntr-un interval de 6-8 ore de la producere (plaga neinfectata), peste aces

    erval majoritatea plagilor fiind infectate.Subiectiv plagile sunt marcate prin durere, obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si hemoragie deensitate variabila, care o nsoteste.Tratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari ct mai rapide si detate. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor.

    3.5.3. HemoragiiHemoragia reprezinta scurgerea sngelui n afara sistemului vascular printr-una sau mai multe solutii d

    ntinuitate.Dupa tipul vasului lezat poate fi:

    arteriala: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu binimii; venoasa: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu pres

    constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala

    hemoragiei;

    n functie de sediul sngerarii:

    externa: sngele se scurge n afara, printr-o solutie de continuitate tegumentara ( plaga ) interna: sngele se acumuleaza ntr-una din cavitatile normale ale organismului;

    exteriorizata: caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngeexterior pe cai naturale

    epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual rest

    mentare;n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsat

    pect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac).melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, neg

    oale, de aspectul si culoarea pacurei.hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune;

    Dupa cantitatea de snge pierdut, hemoaragia poate fi:

    mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism; mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicar

    transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    39/57

    3.5.4. HemostazaOprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza.. Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii mic

    erventia mijloacelor proprii organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoa

    e sa realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.Hemostaza proviorie se poate realiza prin:

    compresiune digitala pansament compresiv garou

    Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra razul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase, tinnd cont de sensul circulatiend hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiuneecta n care caz compresiunea vasului ce sngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceast

    etoda nu poate fi dect de scurta durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o compleCteva exemple de posibilitati de compresiune digitala:

    Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o hemostazaovizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista, o crpa curata, p

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    40/57

    e se strnge pansamentul circular (fasa).

    Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind curea, cravatar, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care hemoragia nu se putea controla p

    e metode (amputatie de membru). Important este oprirea hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile.roul, odata cu oprirea sngerarii, produce oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situatadesubtul lui. Din aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grtdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteazaigatoriu urmatoarele date: nume, prenume, ora exacta a aplicarii garoului. Din 30-30 minute se slabeste roul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.

    Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sngereaza. Cel

    osit procedeu fiind prin ligatura cu fire.

    3.5.5. Pansamente

    Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica:La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina careepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece

    ccesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pna cnd acopera tot cappetele feselor se fixeaza apoi cu cteva ture circulare.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    41/57

    Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament n prastie, cu ajutorul unei fsin de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, leg

    petele taiate ncrucisate.

    La nivelul toracelui si abdomenuluise face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetranci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzcoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca opapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarrului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnrea aerului si la acest nivel.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    42/57

    Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate celetru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosinsament umed.

    La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, n spirala.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    43/57

    Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizzitia gasita si se transporta de urgenta la spital.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL III

    3.6. Mobil izarea traumatizatului

    http://www.smurd.com/pages/curs34.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs35.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs35.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs34.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    44/57

    3.6.1 Degajarea pacientulu i traumatizat

    La locul accidentului se face doar n scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. Degajaretimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poate agrava foar

    ult situatia pacientului.

    Urmatoarele situatii pot impune degajarea pacientului:

    pacientul se afla ntr-o ncapere cu fum sau foc pacientul se afla ntr-o masina instabila, ce urmeaza a se rasturna pacientul se afla ntr-o masina cu pericol iminent de explozie

    inte de a ncepe degajarea victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale, se desfantura de siguranta.

    vatorul introduce o mna sub bratul victimei si va mentine capul n ax,

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    45/57

    cealalta mna se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare seearca scoaterea ei din autoturism, avnd permanent grija de mentinerea capului imobilizat de umarulvatorului.

    ata scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte mctete si anume: capul va fi mentinut n permanenta n ax

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    46/57

    n cazul n care victima este gasita culcata pe burta, examinarea nu se poate face dect dupa asezareadecubit dorsal (culcat pe spate). Pentru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. Unul dintrevatori se aseaza la capul victimei, l v-a pune n ax si l v-a imobiliza comandnd ntreaga operatiune deoarcere. Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, ct mai aproape de ea, ridicnd bratul dinsprevatori n sus, lnga capul victimei. La comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua ntoarcerea nelasi timp, mentinnd n permanenta coloana pacientului n ax.

    O data asezat pe spate se poate efectua examinarea primara si secundara a pacientului iar pentru tranpoate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum.

    .2 Transportul traumatizatilor pe targi

    Pentru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati:

    Una din variante ar fi prin asearea targii lnga victima, la comanda celui care fixeaza capul victimei,aceasta se ntoarce lateral si un salvator va mpinge targa sub pacient. Pentru a ne ajuta de aceastametoda este nevoie de minimum patru salvatori. Unul din salvatori se aseaza la capul pacientului

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    47/57

    mentinndu-l n ax, ceilalti trei salvatori se vor aseza lateral de pacient astfel: un salvator se pozitonen dreptul toracelui aseznd o mna pe umarul victimei si cealalta mna la nivelul soldului, al doileasalvator se pozitioneaza n dreptul soldului aseznd o mna la nivelul toracelui ncrucisnd mna lui cea a salvatorului asezat n dreptul toracelui. Cealalta mna o va aseza pe coapsa victimei. Cel de atreilea salvator se aseaza n dreptul picioarelor victimei.

    O alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda ccare fixeaza capul victimiei. Salvatorii si vor introduce minile sub pacient cu palma orientata n susfiind asezati la acelasi nivel descris mai sus.

    Cea de-a treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. Unul asezat la capul victimfixeaza coloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima si-l vor ridica din acepozitie. Dupa ce este ridicat o alta persoana v-a mpinge targa sub pacient.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    48/57

    Targa metalica are avantajul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui. Sate regla lungimea targii n functie de lungimea victimei. Pentru a utiliza targa este nevoie de asemenea dnimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat v-a conduce operatiunea. Ceilavatori vor ntoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta, astfel nct sa se poatezitiona targa sub pacient.

    Targa vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pensportul pacientului traumatizat. Targa vacuum fiind de fapt o saltea din care se extrage aerul, ea poate odelata dupa forma corpului victimei. Acest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale,permitndu-i nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a gulerrvical.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    49/57

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL IV

    4.1. Arsuri

    Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii.Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta, met

    alzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti.Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substan

    aline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc.Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune.Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc.Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al ars

    ntru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9.

    http://www.smurd.com/pages/curs35.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs36.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs36.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs35.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    50/57

    Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care suntprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. Total arsura a afe

    % din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii este mult diferit deoarece la acegorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt

    prezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul.Localizari periculoase si arsuri grave sunt:

    fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii, peroneului, zonele de flexie ale membreleziuni circulare la nivelul membrelor. arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric

    n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade:

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    51/57

    Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pieem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungarationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmascoamatie.Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor, vezsici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura e

    ovocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este ci dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu m

    e att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet.Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor).

    Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate.Sigurantavatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluactiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    52/57

    Caracteristici:n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii

    apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest momentura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca ac

    nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracareacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie.

    n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste situbuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoa

    ofunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatilebstantei.

    n cazul arsurilor provocate de curentul electric important este ndepartarea pacientului de sursa de cuu invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanisiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n profunzimea organismului. Tesuturile suntruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucre important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugereaulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea.

    Generalitati:

    J etul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate Este interzisa folosirea cremelor, ungventelor, substantelor uleioase Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate, umezite. Nu se pune gheata

    contact direct cu tegumentul. Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura.

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    53/57

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL IV

    4.2. Hipotermia

    O temperastura centrala mai mica de 350 C se numeste hipotermie. Valoarea normala a temperaturiipului este cuprinsa ntre 36-370CCategoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrni, copii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii,

    catii. Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer. n functie de severitatea hipotermimnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul denstienta alterata sau coma.

    Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deotrebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agravuatia sau poate duce la stop cardiac. n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac este mai diefectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid.

    HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PNA CE NU ESTE RENCALZIT.

    Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 10C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este drata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dect dtemperatura corpului este peste 30 de grade C.

    Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt:

    rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiantAcest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cutemperatura centrala de peste 32 grade C.

    rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la

    http://www.smurd.com/pages/curs36.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs41.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs41.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs36.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    54/57

    grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita ppacientii aflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala pna la 31 grade C sau cel mult 30 graImersia n apa calda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiindaplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid.

    rencalzirea activa centrala - folosite n unitati spitalicesti.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL IV

    4.3. Inec

    necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.

    Siguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa ce fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul potrivit pentrurarea n apa rece. Orice pacient nnecat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victimstreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa.iferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator aare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duc

    p respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamncientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca necuapa dulce sau n apa sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterapa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara simptomatolo

    mnificativa, aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore.

    Back | Top | Index |

    http://www.smurd.com/pages/curs41.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs42.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs42.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs43.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs43.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs42.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs42.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs41.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    55/57

    CAPITOLUL IV

    4.4. Intoxicatii

    Intoxicatiile cu COMonoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete. Es

    oxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei,

    pect visiniu al pielii.Conduita de urmat: siguranta salvatorului. Nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara

    hipament de protectie.n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o unitate

    taliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari.

    Intoxicatiile cu medicamenteApar n doua circumstante: accidental mai ales la vrstele extreme si voluntar cel mai frecvent fiind

    oxicatii polimedicamentoase.Semne generale prezentate: agitatie sau somnolenta, tulbari de constienta, poate exista o halena spec

    reri abdominale, varsaturi, diaree.Conduita de urmat: Protocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale (ABC) ale

    cientului se respecta. Totdeauna se cauta cutiile de medicamente, flacoane, folii din jurul pacientului si el

    ransportate mpreuna cu pacientul la spital. Daca pacientul este constient se poate tenta provocarea dersatura, iar n cazul victimei inconstiente se va transporta n pozitia laterala de siguranta.

    Intoxicatia cu substante causticen grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi (azotic, clorhidric, sulfuric, etc.) sau baze

    ternice (amoniac), sau mai slabe (amoniu), care pot produce n raport cu natura lor si gradul de toxicitateuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza.Manifestari clinice (dupa ingestie): constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale, dureri la nghitire

  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    56/57

    rsaturi mucoase apoi sangvinolente, colici abdominale, dureri retrosternale. Starea de soc se poate instarte rapid, chiar la cteva ore dupa ingestie.Conduita de urmat:Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale

    BC). n cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dint

    ra salvatorului si gura pacientului. Se poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. Este interisaovocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. Exemplu: n cazul intoxicatiei cu acizi nu seministreaza lapte sau uleiuri.

    Intoxicatia cu ciuperciApare cel mai frecvent n mod accidental.Manifestari clinice: colici abdominale, greturi, varsaturi, stare generala alterata.Conduita de urmat: Prezentare ct mai rapid la medic. Cu ct se ntrzie nceperea tratamentului adec

    uatiei, cu att urmarile pot fi mai grave. Se tenteaza provocarea de varsaturi, se administreaza substantergative (sare amara).

    Intoxicatia cu fumDeseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este caa mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu.

    Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor naurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita.Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta

    ctiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent la spital cuministrare de oxigen ,precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia lateruranta.

    Back | Top | Index |

    CAPITOLUL IV

    http://www.smurd.com/pages/curs43.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs44.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs44.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs43.html
  • 7/28/2019 Cursuri SMURD

    57/57

    4.5. Electrocutarea

    Accidentele datorate curentului electric apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare aoducerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari:

    senzatie de tremuratura a corpului contracturi musculare generalizate pierderea constientei si chiar moartea.

    locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datornsformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. Voltajul arde siensitatea omoara.

    Conduita de urmat:Siguranta salvatorului. Nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa de

    rent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matne uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vita

    BC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicalaca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa cet solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital.

    Back | Top | In

    http://www.smurd.com/pages/curs44.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs45.html#tophttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/paged6.htmlhttp://www.smurd.com/pages/curs45.html#tophttp://www.smurd.com/pages/curs44.html