Cursuri Rezidenti - HTA 2

8/12/2019 Cursuri Rezidenti - HTA 2

1/49

HIPERTENSIUNEAARTERIAL

Conf. Dr. F. Mitu, F.E.S.C.


2/49

Hipertensiunea este un uciga silenios

Mai mult de 4,3 milioane decese/an 48% din totalul deceselor

Boala coronariancea maifrecvent cauz de decese din Europa

cu 1,9 milioane de decese/an AVCmai mult de 500.000 decese/an

Principala cauz de boal(23%) Costurile estimate pentru UE

la 192 bilioaneper an

Allender et al. European Heart Network 2008


3/49

Evoluia proiectat a HTA n 2025

0 50 100 150 200 250 300

Sub-Saharan Africa

Other Asia and islands

China

Middle eastern crescent

Latin America and the Caribbean

India

Former socialist economies

Established market economies

Number of people with hypertension (millions)

2000 2025

Kearney et al. Lancet2005;365:21723


4/49

Wolf-Maier, et al. JAMA. 2003;289:23639

Prev

alena

hiperten

siunii(%)

90

80

70

60

50

40

30

2010

0 3544 4554 5564 6574

Vrsta (ani)

Germania

Finlanda

Italia

Canada

Anglia

Suedia

SpaniaStatele Unite

Prevalenahipertensiuniin diferite ri pe grupede vrst


5/49

Lewington S, et al. Lancet. 2002;360:1903-1913;Chobanian AV, et al. JAMA . 2003;289:2560-2572.

Mortalitatea cardiovascular crete o datcu creterea TA*

*Measurements taken in individuals aged 4069 years,beginning with a blood pressure of 115/75 mm Hg.

Riscm

ortalitate

cardio

vascular

TA Sistolic/Diastolic(mm Hg)

0123

5678

115/75 135/85 155/95 175/105

2x

4x

8x

Beneficiiletratamentului

Statement

Fiecare cretere cu 20/10-mm Hg a tensiunii arteriale dubleazriscul pentru evenimente CV.


6/49

Efectele TA sistolice idiastolice asupramortalitii BC(MRFIT)

Neaton JD, et al. Arch Intern Med. 1992;152:56-64. BC = boal coronarianMRFIT = Multiple Risk Factor Intervention Trial

CHD Death RatePer 10,000

Person-Years

SBP(mm Hg)

DBP(mm Hg)


7/49

Afeciunice pot fi atribuitehipertensiunii

HIPERTENSIUNE

Gangrenaextremitilor

inferioare

Insuficienacardiac

HVSInfarct

miocardic

Encefalopatie

hipertensiv

Anevrism

aortic

Afectare

ocularaInsuficienrenalcronic

AVC Preeclampsie/Eclampsie

Hemoragiecerebral

Boalcoronarian

Dustan HP et al. Arch Intern Med. 1996; 156: 1926-1935


8/49


9/49

Risc relativ pentru boala coronarian(CHD)

Odds ratios and95% confidence intervals

0 0.5 1 1.5 2

CHD0.79 (0.69 to 0.90)

He J, et al. Am Heart J. 1999; 138:211-219

Active treatment betterthan placebo

Active treatment worsethan placebo

- 20 %

Risk reduction

Beneficiile tratamentului

One of 10 people with untreated hypertension will likely develop CHD.

Statement


10/49

ComplicaiileHTA: Afectareaorganelor int

Chobanian AV, et al. JAMA . 2003;289:2560-2572.

Boalvascularperiferic IR,

proteinurie

HVS, BC, ICCHemoragie,AVC

Retinopatie

BC = boal coronarianICC = insuficien cardiac congestivHVS = hipertrofie venricular stg

Hipertensiunea


11/49

Raportul dintre HTA icomorbiditi

Comorbiditate Raportul cu hipertensiunea

Boala coronarian50% dintre pacieniicu boal coronarian auhipertensiune

Hipertrofie ventricular stng15% pn la20% dintre adulii hipertensivi

au masa ventriculului stg crescut

AVC ischemic77% dintre pacieni la primul AVC au

TA >140/90 mm Hg

Boal renal cronic8% pn la15% dintre adulii hipertensivi aufuncia renal afectat

Diabet 75% din riscul cardiovascular adugatpacienilor diabetici este atribuit HTA

Boal arterial periferic74% dintre pacieniicu boal arterialperifericau hipertensiune

Diamond JA, Phillips RA. Hypertens Res. 2005;28:191-202; El-Atat F, et al. Curr Hypertens Rep.2004;6:215-223; Pepine CJ. Am J Cardiol. 1998;82(3A):21H-24H; Rosamond W, et al. Circulat ion. 2007;115:69-171; SeguraJ, et al. Curr Opin Nephrol Hypertens.2004;13:495-500; Selvin E, Erlinger P. Circulat ion.2004;110:738-743.


12/49

Kearney et al. J Hypertens2004;22:119*Sephar, 2005

Controlul TA nu este satisfctor chiar in prezenaghidurilor i a intelor clare

USA53,1

Canada41,0

Mexico21,8

Turkey19,8

Germania33,6

Spain15,5

Greece49,5

England29,2

Egypt

33,5

South Africa47,6

Italy37,5

Japan

55,7

China28,8

Taiwan18,0

Procentul pacienilor cu TA controlat prin tratament(%) Romnia17,8*


13/49

Procentul pacienilor a cror HTA este binecontrolat este mic

n Europa procentul pacienilor cu TAacceptabil estede ~30%, chiar i n cazulpacienilor diagnosticai i tratai

Redon et al. J Hypertens2008;26(Suppl. 4):S1S14


14/49

Factorii de risc conduc la creterea risculuiCV iafectarea renal: continuum cardio-renal

Factori de risc

Stres oxidativ imecanicInflamaie

Disfuncie

tisular precoce

Aterotromboziboal CVprogresiv

Leziune tisular(IM, AVC,insuficien renal)

Remodelarepatologic

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Death

Leziune deorgan int

Dzau et al. Circulation2006;114:285070BC, boal coronarian;BRSF, boal renal stadiu final; IM, infarct miocardic



Remodelarepatologic


Leziune tisular

(IM, AVC,insuficien renal)


Remodelarepatologic

Leziune tisular



Leziune deorgan int

Remodelarepatologic

Leziune tisular



Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic

Leziune tisular



Death

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic

Leziune tisular



Leziune tisular



Leziune tisular


Remodelarepatologic


Leziune tisular


Leziune deorgan int

Remodelarepatologic


Leziune tisular


Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic


Leziune tisular


Death

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic


Leziune tisular


Dzau et al. Circulation2006;114:285070

Death

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic





Death

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic



Factori de risc



Death

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic



Disfuncie

tisular precoce

Factori de risc



Death

Insuficien de

organ int(BC, BRSF)

Leziune deorgan int

Remodelarepatologic




15/49

Clasificarea HTA conformghidurilor*

CategorieTAS

(mmHg)

TAD

(mmHg)

Optim < 120 i < 80

Normal 120129 i/sau 8084

Normal nalt 130139 i/sau 8589

Hipertensiune grad 1 140159 i/sau 9099



Hipertensiune sistolic

izolat 140 i < 90


16/49


17/49

Riscul cardiovascular total

Riscul total nseamn riscul absolut de a suferi uneveniment CV timp de 10 ani.

Datoritdependeneide vrsta riscului total, la tineri,riscul total poate fi sczut, chiar n prezena unei TAmari i a FR adiionali. De aceea la ei trebuie calculatriscul relativ adic creterea riscului n raport cu risculmediu din populaie.


18/49

Tensiunea arterial(mmHg)

Ali factori de risc,LO sau alte boli

NormalTAS 120-129

mmHg

sau TAD 80-84

mmHg

Normal naltTAS 130-139

mmHg

sau TAD 85-89

mmHg

HTA grad 1

TAS 140-159

mmHg

sau TAD 90-99

mmHg

HTA grad 2

TAS 160-179 mmHg

sau TAD 100-109

mmHg

HTA grad 2

TAS 180mmHg

sau TAD 110mmHg

Frali factori derisc

Risc mediu Risc mediu Risc suplimentarsczut

Risc suplimentarmediu

Risc

suplimentar

mare

1-2 factori de riscRisc suplimentar

sczutRisc suplimentar

sczutRisc suplimentar

mediuRisc suplimentar

mediu

Risc

suplimentar

foarte mare

3 sau mai mulifactori de risc, SM,LO sau diabet

Risc suplimentarmediu

Risc suplimentarmare



Riscsuplimentar

foarte mare

BCV cunoscutsauboalrenal

Risc suplimentar

foarte mareRisc suplimentar



foarte mare

Risc

suplimentar

foarte mare

SM - Sindrom Metabolic; LOLeziune de organESH and ESC Guidelines 2007

Stratificarea riscului pentru cuantificarea prognosticului


19/49

Riscul cardiovascular total


20/49

Evaluarea n scop diagnostic

SCOPURI: Stabilirea valorilor TA

Identificarea cauzelor secundare de HTA

Stabilirea:

Altor FRLeziunilor subclinice de organ

Bolilor concomitente

ComplicaiilorCV irenale asociate

METODE: Msurarearepetata TA

Istoricul familial iclinic

Examenul fizic

Investigaiide laborator iinstrumentale


21/49

Msurarea TA Aspecte:

Pacientul sfie linitittimp de cteva minute Se fac minim 2 determinrila 12 min interval Manetstandard (12-13 cm lungime, 35 cm lime),iar de rezerv

manet mai mare (brae groase) i mai mic (brae subiri saucopii)

Maneta se poziioneaz la nivelul cordului, indiferent de poziiapacientului

Manetase decomprimcu o vitezde 2 mmHg/sec Se utilizeaz faza I i V (dispariia) a zgomotelor Korotkoff pr

identificarea TAS iTAD TA se msoar la ambele brae la prima consultaie, pentru a

detecta posibile diferene date de afeciuni vasculare periferice. nacest caz se ia ca referincea mai mare valoare

Se msoar TA la 1 i 5 min de la trecerea la ortostatism lavrstnici, diabetici sau orice situaie de suspiciune de hipoTAortostatic.

Se msoarFC prin palparea pulsului


22/49

Msurarea TA n ambulator (ABPM) Indicaii:

Variabilitate marcata TA de cabinet TA de cabinet crescutla subiecicu risc CV total sczut Diferenntre valorile TA msuratela cabinet ila domiciliu Se suspecteazrezistenala tratamentul medicamentos Sunt suspectate episoade hipertensive, mai ales la vrstnici i la

diabetici

Este suspectatapneea n somn TA msurat la cabinet crescut la gravid, fiind suspectatpreeclampsia

Valori normale pt TA medie pe 24 ore: mai mici ca celemsuratela cabinet: TAS < 125-130 mmHg, TAD < 80 mmHg Valori diurne: TAS < 130-135 mmHg, TAD < 85 mmHg


23/49

Msurarea TA la domiciliuAvantaje:

Ofer informaii despre efectul tratamentuluiantihipertensivAmelioreazcomplianapacientului la regimurile

terapeuticeApreciazinfluenamediului asupra TA

Neindicat: Cnd induce anxietate Cnd determin automodificarea regimului

terapeutic Val TA sunt mai mici ca cele determinate la cabinet: TAS

Cursuri Rezidenti - HTA 2

Documents

Transcript of Cursuri Rezidenti - HTA 2