Odata cu destramarea URSS, RM a devenit un stat suveran şi independent cu toate priorităţile pe care le are un astfel de stat, una dintre ele: CONSTITUIREA PRORIILOR FORŢE ARMATEîn noţiunea de forţe armate(FA)-sunt incluse următoarele instituţii militare ale statului:

1. AN2. Trupele de grăniceri3. trupele de carabineri

În condiţiile obişnuite aceste 3 instituţii sunt supuse:1. AN- Preşedintelui ţării şi parlamentului2. carabinerii-Ministerului de interne3. grănicerii-guvernului

În condiţiile de război acestea se unesc şi formează FA. Comandantul FA automat devine şeful Marelui Stat major al AN. Comandantul suprem al FA este preşedintele.În baza constituirii a AN sunt următoarele legi:

1. constituţia RM2. legea cu privire la apărare3. legea cu privire la forţele armate al RM4. legea cu privire la obligaţia militară şi serviciul militar al cetăţenilor RM.5. Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor acestora.

4. şi 5. au fot abrogare de legea cu privire la pregătirea cetăţenilor RM pentru apărarea patriei din 2002.AN fondată în 1992-1993

În 2004-legea cu privire la cetăţenii pregătirea RM.

Doctrina militară a RM1. Constituţia a fost primită în 1994

art. 57: Apărarea patriei este un drept şi o datorie a ficărui cetăţean al RMart, 87: Atribuţiile în domeniul apărării e stipulat de toţi cetăţenii art. 108: FA ale RM sunt subordonate exclusiv voinţei poporului şi nu unui sau altui partid.

2. Legea cu privire la apărare conform căreia: Aprărarea ţării se atriuie la una din cele mai importante legi ale ţării şi constituie o totalitate de măsuri politice, economice, militare aorientate spre respectarea şi asigurarea independanţei şi suveranităţii RM.Ăn baza apărării statului:- economia naţională- FA- Pregătirea populaţiei

3. Legea cu privire la FA: FA ale RM sunt destitante doar apărării ţării. Antrenarea FA în alte chestiuni nu e permisă, doar cu excepţia situaţiei excepţionale (calamităţi naturale, tehnogene) prin decret prezindenţial sau parlament.

Personalul AN – 14 mii-15miiPrincipiile de bază de construcţie a FA sunt:

1. Întreţinearea trupelor militare regulate pe baza îmbinării obligaţiei militare ale cetăţenilor şi înrolarea benevolă prin contract.

2. Pregătirea rezervei de militare instruiţi în baza obligaţiei militare.3. Alte tipuri de pregătire (catedre)4. Conducerea unică şi centralizată a FA.5. Starea permanentă a pregătirilor pentru luptă.6. Asigurarea protecţiei sociale şi juridice a militarilor.7. Educarea patriotică a cetăţenilor.

Conducerea Supremă cu FA e executată de parlament, preşedinte, prin misnistere coresunzătoare,

4. legea cu privire la apărarea ţării:1. obligaţia militară e o datorie constituţională care prevede aflarea în evidenţă militară.2. Îndeplinirea serviciului militarilor3. Alte forme de pregătire militară (catederele).

Toţi cetăţenii Rm în dependenţă de obligaţiunile militare se împart în 2 grupe:I. supuşi obligaţiei militare.II. Nesupuşi obligaţiei militare.

- cetăţenii ce depăşesc vârsta corespunzătoare- conform religiei- inapţi

Cei supuşi obligaţiei militare:1. recruţi – de la 16 ani când sunt trecuţi în evidenţă – 18 ani – 27-30 ani2. militari în termen: - în termen (un an)

- prin contract.3. Rezerervişti: dintre cei care au făcut catedra, militari ce deja au făcut serviciul militar, ofiţerii

după vârsta corespunzătoare. În retragere – după 62 de ani.Tot în această lege e stipulată protecţia socială şi juridică a militarilor şi familiilor acestora;

---2---Organizarea AN e compusă din:

1) organele de conducerea2) Trupele militare regulate3) rezerva de militari instruiţi

Către organele de conducere se referă:1. MA (organ de conducere centrală) care are următoarele atribuţii:

- exprimă politica militară a statului- elaborează principalele direcţii ale politicii militare.- elaborează planul de contrucţie şi perfecţionare a AN- conduce cu activităţile de dotare a AN. - asigură protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor acestora.- coordonează cu relaţii internaţionale.- oraganizează învăţămîntul militar şi conduce cu prefecţionarea cadrelor militare.

Direcţii, secţii din cadrul MA: direcţia economico-finaciare. direcţia învăţămîntului, militar şi personal. direcţia relaţii externe. direcţia cercetări strategice ş.a.

MA se supune şi medicul- şef al AN el fiind în acelaşi timp comandantul SMC.2. Marele stat major – oragan de conducere militară, efectuează dirijarea nemoijlocită cu trupele militare regulate ţi rezerva de militari instruiţi.

Marele stat major asigură: Conducerea nemijlocită a organelor subordonare şi conducerea controlului pregătirii de luptă a

trupelor direcţia artilerie secţia aviaţie secţia cercetare secţia medico-militară

Atât trupele militare regulate ţi rezervă de militari instruiţi organitoric sunt constituite:1. mari unităţi – formaţiuni militare capabile să ducă acţiuni militatre de sinestătător sau în cadrul corpului de armată.Ca mari unităţi în AN sunt:- brigăzile ----- infanteria motorizată- corp de armatăCaracteristic pentru brigadă ca mare unitate este:

grapelul de luptă ştampila cu stemă de stat cu nr. Brigăzii.

Numeric brigada poate avea 2400-2800 personal.

2. Unităţile militare - formaţiuni militare capabile să ducă acţiuni de luptă desinestătător sau în cadrul brigăziiCa unităţi militare pot fi:- regimentul 1300-1500 pers.- batalionul independent 600-700 pers.Caracteristic pentru unităţile militare este caracteristic Drapelul de luptă, ştampila de stat.

3. Subunităţile militare – formaţiuni militare ce sunt capabile de aduce acţiuni militare doar în cadrul unităţii militare şi marelor unităţi militare.ex. - compania 100 pers.

- plutonul 30 pers.- echipa 10 pers.

Nu sunt caracteristice drapelul şi ştampila.

-------------------3---------------------În conformitate cu legea RM cu privire la apărarea ţării, sunt stabilite următoare grade şi insigne militare:

I. pentru ostaşi:- soldat - doar epolet- caporal – o trasă

II. Pentru sergenţi- sergent inferior – 2 trese- segent – 3 trese- sergent major – o trasă lată

III. pentru plutonier- plutonier – steluţă în formă de luceafăr- plutonier major – 2 steluţe- plutonier adjutant – 3 steluţe

IV. pentru ofiţeria. ofiţer inferior-locotenent – 2 steluţe şi o treasă îngustă pe extremitatea distală a epoletului-locotenent major – 3 steluţe-căpitan – 4 steluţeb. ofiţer superior - maior – o stea mare- locotenent colonel – 2 stele şi o treasă lată- colonel – 3 stelec. ofiţeri supremi

- general de brigadă- general de divizie- general de corp de armată

Pentru soldaţi şi sergenţi gradele militare se decernează şi se retrogradează de către comandanţii de unităţi şi mari unităţi. Pt. Cei până la colonel – de către ministri apărării. Pt ofiţer superior – numai prin decret prezedenţial. Medicii pot avea cel mult colonel.Misiunile AN(FA)

1. Apărarea ţării de invaziunea militară din afara ţării2. Asigurarea inviolabilităţii frontierilor terestre şi spaţiul aerian a RM3. Apărarea integrităţii şi indepentenţei statului4. Crearea condiţiilor favorabile de activitate a poporului RM5. Participarea la acţiunile de menţinerea păcii în regiunile ferbinţi (în componenţa ONU)6. Alte misiuni (participarea la lichidarea consecinţelor dezastrelor).

Tema II. Misiunile, condiţiile de activitate şi structura serviciului militar al AN în campanie.

Planul:1. Noţiune de medicină militară. Obiectivele şi metodele de studiu,2. Misiunule de bază a serviciului militar a AN în campanie. Condiţiile de activitate ale

serviciului medical şi influenţa acestora la asigurarea medicală a trupelor.3. Structura organizatorică a serviciului medical a AN în campanie.

-----------1----------------Medicina militară – ramură a medicinei şi prezentarea sistemului de cunoştinţe teoretice şi activităţi practice orientate la păstrarea şi consolidarea sănătăţii efectivelor trupelor, preîntâmpinarea leziunilor de luptă şi îmbolnăvirii , tratamentului efectiv al răniţilor şi bolnavilor atât la pace cât şi în condiţiile de război.Ea a apărut ca ramură a medicinii odată cu apariţia statului centralizat şi armatelor premanente, dar elemente de med. mil. în istorie se întâlnesc încă de pe timpul lui Hipocrate – chirurgia militară. În evoluţia istorică a med-mil se constată că dezvoltarea acesteia a avut loc odată cu dezvoltarea formaţiunilor sociale, medicinei şi domeniului militar. Întemeietorul med-mil şi a şcolii med-mil în spaţiul român – generalul medic – Carol Davila. În 1887 a înfiinţat Institutul Medico-Militrar în russia - academicianul Medic militar de către Iacob Velie în Petersburg.Med-mil se află la intersecţia ştiinţelor medicale şi domeniului militar. Med-mil e compusă din mai multe disciplini, cea mai importantă – managementul sanitar/medico-militar ---- organizarea şi tactica serviciului medical – ramură a med-mil ce se ocupă de organizarea asigurării medicale a trupelor doar în campanie. (Altele – chirurgia de campanie, internistica de campanie, igiena militară, epidimiologia militară, toxicologia militară, geografia med-mil, medicina aeronautică, navală). Fiecare dintre ele îşi au obiectivele, formele şi metodele de studiu.Obiectivele de studiu a med-mil:

1. factorii lezanţi ai armamentului şi situaţia de luptă, acţiunea acestora asupra organismului uman2. patologia specifică apărută în rezultatul acţiunii acestor factori lezanţi3. formele, metodele de organizare a asistenţei medical a răniţilor şi bolnavilor4. formele, metodele de tratament, recuperarea medicală5. metode de profilaxie

Aspecte de bază a med-mil: managementul clinicMetode de studiu

1. Istorico-descriptivă2. Metoda analitică3. Statistică4. Matematică5. de simulare, utilizarea în med-mil şi medicinii de dezastru

Noţiunea de ocrotire a sănătăţii în cazul med-mil e înlocuită cu noţiunea de asugurarea medicală (în condiţii de campanie, care include următoarele activităţi:

1. măsuri de tratament şi evacuare2. măsuri santitaro-ingienice şi antiepidemice3. măsuri ce ţin de protecţia efectivă a armelor de distrugere în masă4. asigurarea sanitaro-farmaceutică5. măsuri ce ţin de dirijarea forţelor armate.

-------------2--------------În condiţiile de campanie serviciul medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter medical, dar misiunile de bază sunt:

1. organizarea şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la timp a asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor, menţinerea vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai scurt a capacităţilor de luptă, muncă, micşorarea numărului invalizilor de război.

2. Prevenirea apariţiei şi răpândirii maladiilor în rândul militarilor (mai cu seamă a celor contagioase).

3. Controlul sanitar sistematic a condiţiilor de viaţă, trai şi de activitate de luptă, în scopul păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor.

4. Organizarea şi efectuarea măsurilor de către serviciul medical ce ţin de protecţia medicală a personalului trupelor de armele, de efectele armelor de distrugere în masă.

5. Aprovizionarea trupelor şi a formaţiunilor medico-sanitare cu materiale sanitaro-farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale.

6. Strudiu sistematic a activităţii serviciului medical, în scopul elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management medical.

Disciplinile particulşare se află într-o interacţiune continuă fiindcă în fiecare caz apar noi forme şi metode de organizare a activităţii serviciului medical.Măsurile care sunt necesare a fi prevăzute în timp(modalităţile de îndeplinire a acestor misiuni).

1. pregătirea cadrelor medicale2. completarea a serviciului medical cu cadre3. studierea condiţiilor medico-geografice a teatrlor probabile de acţiuni militare.4. Studierea realizărilor medico ştiinţifice şi medico-militare din lume5. protecţia subunităţilor, unităţilor medico-militare, paza şi apărarea lor6. evidenţa şi darea de seamă7. efectuarea şi organizarea cercertărilor medicale8. intruirea medico-militară a efectivului unităţilor9. intruirea de luptă şi specialitate a personalului medical10. ridicarea culturii igienice11. dirijarea forţelor şi mijlooacelor serviciului medical

Serviciul medical în condiţii de campanie îşi îndeplineşte funţia în condiţii specifice (factori ce vor avea influenţă decisivă în asigurarea medicală a trupelor).Prin condiţiile de activitate se subînţelege: totalitatea factorol car în mod direct sau indirect vor influenţa asigurarea medicală a trupelor în condiţiile de campanie. Aceşti factori pot avea acţiune pozitivă sau negativă, dar fiecare caz ei trebuie din timp depistaţi, de a fi determinatre acţiunea acestora, gradul lor de acţiune şi de a întreprinde activităţi în scopul excluderii maximale a factorilor

negativi şi de a utiliza pe larg în interesul serviciului medical factorii cu acţiune pozitivă.Factorii pot fi de natură:

de luptă :1. tipul de armament utilizat2. timpul de acţiuni militare (ofensivă, defensivă)3. gradul de protecţie a militarilor

fizico-geografică1. relieful2. climatul

medico-geografică1. morbiditatea2. vectorii

logistică (gradul de asigurare cu tot necesarul a trupelor) medicală

1. încadrarea cu personal medical, materiale medicale2. volulul şi structura pierderilor sanitare

------------------------3-------------------------Pentru a îndeplini aceste misiuni nobile ale serviciului medical sunt necesare forţe şi mijloace medicale.Forţele medicale sunt reprezentate de cadrele medicale cu studii superioare, cu studii medii, cadre auxiliare. Mijloacele medicale sunt reprezentate din materiale sanitaro-farmaceutice, tehnica, utilajul medical, seturile speciale pentru acordarea diferitor tipuri de ajutor medical.La diferite nivele în structura organizatorică a serviciului medical forţele şi mijloacele sunt întrunite în formaţiuni medico-militare:

1. punctul medical al batalionului2. compania medicală a brigăzii3. spitalele militare de garnizoană

Medicul şef al AN este şeful SCMC, care coordonează toate activităţile serviciului medical militar şi e supus ministrului apărării.În cadrele SCMC al AN sunt întrunite şi alte formaţiuni medico-militare, cum ar fi:

1. comisia medico-militară centrală2. depozitul medical central3. centrul de medicină preventivă4. spitalele militare de campanie (care nu activează permanent, se află în secţia de planificare), ele

se organizează la necesitate)5. detaşamentul emdical independent (în rezervă)6. compania de autosanitare7. policlinica militară centrală8. spitalul de garnizoană din Bălţi9. catedra de medicină militară şi situaţii extremale10. detaşamentul de întărire, de amplificare specializată (brigăzi de medici specialişti care au

materiale medicale şi tehnică specială cu care va fi întărit un spital militar de campanie --- specializat)

Organizarea serviciului medical pe diviziuni1. Secţia medico-militară a MSM-coordonează cu activitatea serviviului medical a trupelor,

componenţa: şeful secţiei, doi specilişti.2. Brigada - marele unităţi- serviciului medical al brigăzii3. regimentul – serviciul medical al regimentului

4. batalionul - serviciul medical al batalionului, în frunte cu un doctor5. compania – instructorul sanitar al companiei6. plutonul – sanitar puşcaş al plutonului7. echipă – sanitar netituluar.

TEMA III. Caracteristica pierderilor sanitar a trupelor în campanie1. Noţiunea de pierdere generală şi sanitară. Clasificarea lor.2. Volumul şi structura pierderilor sanitare posibile a trupelor în campanie şi influenţa lor la

organizarea medicală a trupelor--------------1-----------------Toate pierderile sanitare umane apărute în timpul războiului se numesc pierderi generale, care se împart în 2 grupe mari

1. irecuperabile (decedaţii, pierduţii fară veste şi căzuţii în prizonierat)2. pierderi sanitare – răniţii şi bonavii care au pierdut capacitatea de muncă şi luptă pentru un

termen nu mai puţin de 24 h care au fost înregistrat la etapele de tratament şi evacuare.Clasificarea pierderilor sanitarea. pierderi sanitare de luptă – răniţii, bolnavii în urma acţiunilor armanentului inamicului, factorilor lezanţi sau sut legate cu condiţiile de luptăb. înafara acţiunilor de luptă – sutn răniţii şi bolnavii apăruţi în adâncul spatelui frontului şi nu sunt legate direct de condiţiile de luptă.

Clasificarea pierderilor sanitare de luptă:a. clasificarea după factorul etiopatogenetic

I. leziuni mecaniceII. leziuni termiceIII. leziuni prin iradiereIV. leziuni chimiceV. leziuni biologiceVI. leziuni reactive (psihoze)

Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni omogeneClasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei.Clasa II – 2 grupuri – combustiile/degerăturileClasa III – boala actinică acută/boala actinică cronicăClasa IV – leziuni prin substanţe toxice neuroparalitice leziuni prin substanţe cu acţiune toxică generală leziuni prin substanţe toxice asfixiante leziuni prin substanţe toxice diferite (lacrimogene, iritante) leziuni prin substanţe cutano vezicanteClasa V – prin forme bacteriene/ prin toxine bacterieneClasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive prolongateFiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit)

b. clasificarea după factorii lezanţi care au influenţat în organismului uman: leziuni combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi sau

a 2 sau mai multe feluri de arme leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar

printr-un singur proiectil leziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a

unuia şi aceluiaşi factor lezant.c. După tipurile de arme: leziuni prin armă obişnuită leziuni prin armă nucleară leziunu prin armă chimică leziuni prin armă bacteriologicăd. După gravitate: leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare de agonie. Lor

li se acordă ajutorul medical simptomatic leziuni grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de regulă sunt fără conştiinţă cu

diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical de urgenţă

leziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu au pericol pentru viaţă, dar deseori au necesitate de tratament staţionar îndelungat

leziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care pot să se autodeservească şi să se deplaseze desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de tratament staţionar

Pierderile sanitare înafara câmpului de luptă: se clasifică în conformitate cu elasifarea maladiilor în timp de pace şi conţine 22 de clase. Clasificarea este internaţională şi dă posibilitatea de a compara numărul de indici analogi în diferite ţări.

-----------------2-------------------- Volumul pierderilor sanitare – nr.total de răniţi şi bolnavi apăruţi într-o unitate de timp,se măsoară în cifre absolute.Depinde de: modalitatea de iniţiere a războiului (prin surprindere/având o perioadă oarecare de pregătire) de modalităţile de ducere a războiului (cu/fără utilizarea armelor de nimicire în masă) de gradul de pregătire a subunităţilor, dar şi individual al militarilor gradul de protecţie colectivă (adăposturi, tranşee, alte fortificaţii) şi individuală (mască antigaz,

cască, costum antichimic) felurile de luptă (ofensiva/defensiva) condiţiile geografice (clima/relieful) modalitatea de ducere a acţiunilor de luptă (de contactul nemijlocit cu inamicul sau lipsa lui)Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi:a. în defensivă în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul brigăzii în caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv, inclusiv

prin arma obişnuită 6-8%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul.b. în ofensivă în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv în caz de război cu arme de nimicire în masă V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă

obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%, armă nucleară restul.Structura pierderilor sanitare reprezintă raportul procentual dintre anumite categorii şi bolnavi (clase, grupuri) şi volumul total al pierderilor sanitare.Ea depinde de:

armamentul utilizat de către inamic factorii lezanţi felurile de luptă starea epidemică a trupelor şi a teritoriului

Structura pierderilor sanitare conform armelor: leziuni prin armă obişnuită 80-90% răniţi, 5-10% contuzionaţi, 2-5% combustii. Leziuni prin armă nucleară : leziuni vombinate 60-70%, leziuni actinice 15-20%, combustii 15-

25%, traumatisme pure până la 5%. leziuni prin armă chimică: 90-95% substanţe toxico-paralitice, 5-10% substanţe cutano-vezicante leziuni prin armă biologică 60-70% prin toxine bacteriene, 30-40% prin forme bacteriene, dintre

acestea 80% - boli infecţiose deosebit de periculoase(pesta, variola)După gravitate leziuni prin armă obişnuită

30-40% grave şi extrem de grave30% de gravitate medie40% gravitate uşoară

leziuni prin armă nucleară30% grave şi extrem de grave30% de gravitate medie40% gravitate uşoară

leziuni prin armă chimică30% grave şi extrem de grave40% de gravitate medie30% gravitate uşoară

Structura pierderilor sanitare contribuie la repartizarea mai corectă a medicilor specialişti în spitalele militare, numărul de paturi de specialitate, a materiale medicale.

TEMA IV. Bazele asigurării curativo-evacuatorice la trupele FA ale RM în campanie1. Sistemul de tratament pe etape cu evacuarea după destinaţie, principiile de bază.2. Tipurile şi volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bonavilor în campanie3. Etapele de tratamet şi evacuare4. Triajul medical şi organizarea lui5. Evacuarea medicală şi organizarea ei

------------1--------------Tratamentul şi evacuarea răniţilor şi bonavilor (RB) e un complex de măsuri orientat la acordarea asistenţei medicale RB la etape medicale şi tratamentul acestora până la rezultatul definitiv. Totodată el este un subsistem al sistemului asigurării medicale al trupelor.Conţinutul măsurilor de tratament şi evacuare conţin următoarele activităţi:

1. căutarea RB pe câmpul de luptă2. acordarea I ajutor şi evacoarea acestora spre etape de tratament şi evacuare.3. Primirea, înregistrarea, triajul medical, tratarea sanitară şi acordarea ajutorului sanitar conform

indicaţiilor medicale4. pregătirea RB către evacuarea de mai departe ori tratamentul definitiv al RB, recuperearea

medicală, expertiza medico-militară în scopul determinării activităţii către serviciul militar.În evoluţia istorică a sistemului de tratament şi evacuare se observă dependenţa acestuia de starea social-economică a formaţiunilor social-politice, de gradul de dezvoltare a domeniului militar a medicinii în general şi a medicinii militare în particular. În general se deosebesc 3 tendinţe în acordarea tratamentului şi evacuării:

1. sistemul de tratament pe loc2. sistemul de evacuare3. sistemul de tratament pe etape cu evacuarea după destinaţie.

Esenţa tratamentului pe loc – tendinţa de acordare a ajutorului medical şi tratamentul RB pe câmpul de luptă sau în imediata apropiere. Acest sistem era util în epoca antică, feudală şi chiar la începutul renaşterii, atunci când războaiele se duceau în spaţii relativ mici cu antrenarea forţelor şi mijloacelor puţin numeroase şi cu utilizarea armamentului primitiv.Sistemul de evacuare prevedea ca toţi RB cu orice preţ să fie evacuaţi în spatele frontului. Cât prima atât şi a doua sistemă evea priorităţi şi puncte negative.Sistemul de tratament pe loc nu satisface necesităţile. Din aceste considerente în 1916 prof. academiee Medico militare din St.Petersburg V.I.Opel a propus: de a îmbina sistemul de tratament şi evacuare în unul singur – pe etapeÎn I RM – a funcţionat acest sistem, după I RM, Rcivil şi începutul IIRM s-a găsit de cuviinţă de perfectarea acestui sistem şi a fost determinat sistemul de tratament pe etape cu evacuare după destinaţie.Esenţa acestui sistem - organizarea şi efectuarea la timp a unui complex de activităţi medicale în mod consecutiv cu respectarea succesivităţii în acordarea ajutorului medical şi tratamentului RB, la etape medicale în îmbinare cu evacuarea acestora la insituţiile medicale specializate conform indicaţiilor medicului şi în funţie de situaţia de luptă şi situaţia medicală creată.Principiile de bază ale acestui sistem:

1. acordarea la timp a ajutorului medical şi tratamentului RB2. fracţionarea întregului complex de ajutor medical3. acordarea ajutorului medical în mod consecutiv (de la simplu la compus)4. respectarea succesivităţii în acordarea ajutorului medical5. evacuarea RB după destinaţie6. specializarea pe larg a formaţiunilor medicale7. apropierea ajutorului medical maxim posibil de focarul de pierderi sanitarea în masă8. tendinţa de a acorda ajutorul medical pe deplin9. simplificarea numărului de etape medicale după caz10. manevra pe larg cu volumul ajutorului medical şi tipurile de ajutor medical

În condiţiile Rm luând în consideraţie condiţiile social-economice, geopolitice şi medico-geografice acest sistem poate fi utilizat cu succes, dar se prevede că la nivel de acordare a ajutorului medical specializat şi calificativ RB pot fi evacuaţi în instituţii civile.Prin tip de ajutor medical se subînţelege o enumerare concretă, o listă a măsurilor de tratament şi profilaxie acordată RB pe câmpul de luptă şi la etapele de tratament şi evacuare. Conform prevederilor medicini militare sunt prevăzute următoarele tipuri de ajutor medical:

1. Primul ajutor2. ajutorul premedical3. primul ajutor medical4. ajutorul medical calificat5. ajutorul medical specilizat

I ajutor se acordă RB pe câmpul de luptă, în focarele de pierderi sanitare sau în apropierea nemijlocită a acestora de către RB (autoajutor), de către camarazi de arme (ajutor reciproc) şi de către instructorii sanitari. Utilizază în acest scop materiale individuale (pachetul individual, trusa individuală), la fel şi materialele individuale ale cadrelor medicale din geanta sanitarului. Scopul acestui ajutor – organizarea şi îndeplinirea celor mai simple măsuri orientate la combaterea complicaţiilor grave şi salvarea vieţii RB. Timpul optimal de acordare a I ajutor sunt primele 30 de minute după îmbolnăvire/rănire.Conţinutul I ajutor:

1. stingerea îmbrăcămintei arzânde2. aplicarea pansamentulu pe rană3. hemostaza provizorie4. respiraţia artificială

5. masaj cardiac extern6. calmarea durerii7. imobilizarea provizorie a fracturilor8. administrarea antidoţilor în caz de intoxicaţii cu substanţe9. aplicarea măştii antigaz în terenul contaminat10. tratarea sanitară parţială după necesitate

Ajutorul premedical – se acordă la punctul medical al batalionului, divizioanelor, de către felcer sau asistentul medical şi are drept scop de a combate consecinţele periculaose pentru viaţa RB, de a corija neajunsurile I ajutor şi de a complecta ajutorul.Conţinutul ajutorului premedical prevede:

1. completarea I ajutor2. înlăturarea asfixiei3. tualeta cavităţii bucale şi introducerea tubului4. ventilaţia artificială cu O25. controlul garoului aplicat anterior6. corijarea pansamentelor prost aplicate7. calmarea durerii8. corijarea imobilizării fracturilor9. aplicarea atelelor aflate în dotare10. administrarea repetată a antidoţilor11. tratarea sanitară parţială

Timpul optimal 2-3 h.Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare – generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor RB care prezintă pericol pentru viaţă şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul optima 6h. Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe:

1. măsuri de urgenţă neefectuate poate conduce la deces2. măsuri de urgenţă care pot fi temporar amânate

Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:1. înlăturarea asfixiei2. hemostaza provizorie/definitivă3. măsuri antişoc4. calmarea durerii5. blocaj novocainic6. antibiotice7. transfuzii de sânge sau substituienţi8. înlăturarea membrelor zdrobite9. administrarea de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare etc.10. Degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice.11. Spălături gastrice12. administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei

nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice.Măsuri care pot fi amânate

1. înlăturarea nejunsurilor I ajutor şi ajutorului premedical2. refacerea pansamentului în caz de infectare a pansamentului cu subst radioactive3. blocaje novocainice în caz de gravitate medie şi uşoară4. administrarea antibioticelor şi seroprofilaxiei tetanosului5. prescripţia diferitor remedii simptomatice

Ajutorul medical calificativ – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB definitv. Acest tip de ajutor e acordat în timpul maxim de 6-8h. Se împarte în 2 grupe:

1. Ajutorul medical calificativ chirurgical- măsuri de urgenţă- măsuri ce pot fi amânate în primul rând- măsuri ce pot fi amânate în al doilea rând

2. Ajutorul medical calificativ terapeutic- măsuri de urgenţă- măsuri ce pot fi amânate

Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical. Timpul optimal 24h.Pentru existenţă are nevoie de 2 condiţii:

1. Prezenţa specialiştilor2. prezenţa dotării3. prezenţa locului pregătit.

---------------2--------------------Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri de tratament şi profilaxie efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor medical. În funcţie de situaţia de luptă şi medicală, volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful serviciului medical superioar, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate di modificat şi de către şeful etapei medicale date. VAM poate di utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical calificat.Pentru I ajutor medical se prevede VAM:

1. pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate

2. redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţăÎn cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând.VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. Aşa modificări cu VAM – manevră cu VAM.

-------------3------------------Ajutorul medical RB cu excepţia I ajutor este acordat la etapele de tratament şi evacuare. Prin etapă de tratament şi evacuare înţelegem forţele şi mijloacele serviciului medical amplasate pe căile de evacuare, având misiunea de primire, înregistrare, triaj medical, tratarea sanitară după caz, acordarea ajutorului medical conform indicaţiilor medicale, pregătirea pentru evacuarea de mai departe sau tratamentul până la rezultatul definitiv cu recuperarea medicală şi expertiza medico-militară.În condiţiile RM, ca etape de tratament şi evacuare pot di următoarele formaţiuni medicomilitare şi insituţiilor sanitare civile:

1. punctul medical al bataionului2. punctul medical al regimentului3. punctul medical al brigăzii4. spitalele militare de campanie5. spitalele militare de garnizoană6. spitalele raionale, orăşăneşti, republicane

Etapele de tratament şi evacuare sutn instalate în mod consecutiv în spatele frontului, la distanţă optimală în care răniţii şi bolnavii pot fi transportaţo în timpul prevăzut de prevederile medicinii militare. Pentru fiecare etapă medicală sunt stabilite anumite misiuni în dependenţă de măsurile îndeplinite se alege terenul pentru instalarea etapei concrete, ţinând cont de următoarele cerinţe generale:

1. la distanţa optimală2. suprafaţa trebuie să permită instalarea tuturor compartimentelor necesare etapei date3. terenul trebuie să fie ales în apropierea nemijlocită a căilor de evacuare4. în apropierea sursei de apă5. într-o direcţie de siguranţă de acces a tancurilor şi maşinilor bronate6. terenul trebuie să fie curat (să corespundă măsurilor sanitaro igienice , să nu fie contaminat)7. căile ce duc spre etapele medicale trebuie să fie marcate cu indicatoare vizibile şi ziua şi

noaptea, dacă nu este posibil se organizează – serviciul de orânduire a drumurilor8. de utilizat la maxim posibilităţile de mascare a terenului

Pentru instalarea etapelor medicale în primul rând sunt utilizate edificiile şi clădirile libere, subsolurile din apropiere, uneori şcoli, grădiniţe, spital, iar în cazuri excepţionale în corturi ce se află la dotarea etapei medicale. Despre locul amplasării etapei medicale se raportează şefului serviciului medical superioar şi se aduce la cunoştinţă şeful serviciului medical inferior. În caz de dislocare aceşti şefi informaţie despre reamplasarea punctului medical. Fiecare etapă medicală în dependenţă de măsurile îndeplinite dispune de anumite compartimente şi secţii funcţionale. Dar pentru toate etaple sunt caracteristice următoarele departamente:

1. secţia de primire şi triaj în componenţa postului de îndrumare şi control dozimetric (pentru primirea RB efectuarea controlului dozimetric, triajul medical primar). Terenul de triaj, cortul de primire şi triaj pentru efectuarea triajului medical propriu-zis (înregistrarea RB, stabilirea diagnosticului, efectuarea unor măsuri de tratament după necesitate, îndeplinirea fişei medicale primare)

2. secţia de acordare a ajutorului medical (sala de pansamente, de operaţiim terapie intensivă)3. secţia de tratament – tratamentul propriu-zis a RB4. terenul sau secţia de tratare sanitară (pentru dezactivare, dezinfecţie, degazare)5. secţia de evacuare (Pentru pregătirea RB pentru evacuarea de mai departe)6. punctul de conducere7. laborator8. farmacia9. izolator pentru 2 infecţii

În afară de comparitmentele de bază, etapele de tratament trebuie să mai prevadă spaţii pentru subunităţi gospodăreşti, personal şi teren pentru elicopter. Noapte este necesar iluminatorul.

-----------------4----------------Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare. În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri:

1. triajul din cadrul formaţiunii2. triajul medical de evacuare şi transport

triajul medical din cadrul formaţiunii are scop de bază de a aprecia gradul de pericol pe care-l prezintă RB pentru cei din jur, necesitatea în acordarea ajutorului medical la etapa dată, secţia funcţională în care se va acorda ajutor, ordinea acordării ajutorului.Triajul de evacuare şi transport are ca scop de a stabili direcţia evacuării RB, mijlocul de transport cu care trebuie evacuţi RB, poziţia în care se transportă, ordinea evacuării şi de a determina dacă este

necesar însoţitor medic în timpul evacuării.Se efectuează triajul medical de către brigada de triaj: 1 medic, 2 asistenţi/felceri, 2 registratori şi o echipă de sanitari brancardieri. RB brancardiaţi sunt instalaţi «în rândurile lui Pirogov» sau în evantai şi sunt triaţi în primul rând. Răniţii uşor (care şi-au păstrat capacitatea de a se deplasa desinestătător sunt amplasaţi pe laviţe în al II rând. Triajul medical poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate secţiile funţionale după acordarea ajutorului medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul mărcilor de triaj (plăcuţe mici de diferite culori şi abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute în documetele de evidenţă medicală.Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la postul de îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe:

1. RB ce prezintă pericol pentru cei din jur2. RB ce nu prezintă pericol pentru cei din jur

La teren de triaj în urma triajului medical sunt selectate următoarele 3 grupe:1. RB ce necesită ajutor medical la etapa dată2. RB ce nu necesită ajutor la etapa dată şi vor fi evacuaţi3. RB ce au raniri, boli incompatibile cu viaţa, în stare de agonie

În secţiile funcţionale dupî acordarea ajutorului medical se execută triajul e evacuare şi transport. Toate datele se trec în fişa medicală.

----------------5-----------------Evacuarea medicală este parte componentă a sistemului de tratament şi evacuare şi reprezintă un complex de măsuri orientate spre transportul RB de pe câmpul de luptă spre spatele frontului, la etape medicale în scopul acordării asistenţei medicale la timp, conform indicaţiilor medicale.Evacuarea medicală e o măsură impusă, dar strict necesară, deoarece utilizând în acest scop mijloacele de transport proprii, în efectuarea evacuării meedicale se ţine cont de:

1. direcţia evacuării2. destinaţia

În dependenţă de apartenenţa transporturilor sunt utilizate următoarele principii de evacuare medicală:1. spre sine2. de la sine3. peste sine4. cu sine5. coincidenţa căilor de evacuare cu cele de aprovizionare

TEMA V. Bazele asigurării sanitaro-igienice şi antiepidemice la trupe în campanie1. Rolul şi obiectivele de bază a măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice(MSIA)2. Scopul şi conţinutul măsurilor sanitoaro-igienice (MSI)3. Scopul măsurilor antiepidemice4. Stările sanitaroepidemice la trupele şi în raioanele de dislocare. Măsurile întreprinse de serviciul

medical al trupelor5. Noţiunea şi conţinutul măsurilor sanitaroigienice şi antiepidemice în regimul de observare şi

carantină.

---------------1-----------------MSIA sunt o parte componentă a asigurării medicale a trupelor în campanie şi are drept scop de meţinere şi fortificare a stării de sănătate, dezvoltare fizică a militarilor, cât ţo prevenirea apariţiei ţi răspândirii bolilor contagioase în rândul personalului truplor. În acest mod de a ridica capacitatea de luptă a trupelor.

Obiectivele de bază a acestor măsuri:1. observarea permanentă a sănătăţii militarilor, şi dezvoltarea lor fizică2. studierea tuturor factorilor nocivi (fizici, chimici, biologiic) ce pot influenţa starea sănătăţii

militarilor şi elaborarea măsurilor medicale pentru combaterea acestor factori3. dozarea judicioasă a unui antrenament progresiv şi raţional la efort şi exigenţele specifice

activităţii de campanie4. asigurarea unor condiţii sanitaroigienice şi antiepidemice corespunzătoare în ceea ce priveşte

alimentaţia, echiparea, cazarea, asigurarea cu apă potabilă, igiena cormporală, cazarea şi îndepărtarea reziduurilor.

5. Ridicarea continuă a nivelului de educaţie sanitară a personalului trupelor.Responsabilitatea pentru îndeplinirea acestor obiective o poartă comandanţii de subunităţi, unităţi, marilor unităţi şi şefii serviciilor corespunzătoare. Cadrului medical îi revine misiunea de bază de control şi supraveghere sanitară în vederea îndeplinirii tuturor cerinţelor sanitaroigienice şi antiepidemice. Deaceea şeful serviciului medical trebuie sa activeze în strânsă colaborare cu toţi comandanţii şi şefii serviciilor trupelor.

---------------2------------------Scopul MSI sunt: de a menţine şi fortifica starea de sănătate şi dezvoltare fizică a pesonalului trupelor.Obiectivele:

1. controlul medical sistematic a stării de sănătate şi dezvoltare fizică a militarilor – este organizat odată cu sosorea acestora în unităţile militare, unde este efectuat examenul medical. Rezultatul acestui examen este trecut în cartela medicală a militarilor. Controalele medicale sunt efectuate pe parcursul serviciului militar o dată la jumătate de an: investigaţii de laborator acre deasemenea sunt trecute în cartelă. Totodată este determiant gradul de dezvoltare fizică a militarilor. Ostaşii a căror activitate este legată cu acţiunea factorilor nocivi – unde electromagnetice, zgomot, presiuni înalte, componenţi t0oxici, vapori de benzină etc.trec controlul medical mai frecvent, stabilit de şeful serviciului medical.

2. Supravegherea sanitară a alimentaţiei militarilor – alimentaţia are o mare însemnătate în păstrarea sănătăţii militarelor şi are drept scop de a restitui energia pierdută în rezultatul efortului fizic şi mintal în îndeplinirea obligaţiei militare. Responsabil de organizarea alimentaţiei la trupe este şeful serviciului alimentar.Serviciului medical îi revine:1. supravegherea sanitară a calorajului (raţiei alimentare)2. supravegherea asupra păstrării, transportării, prelucrării termice a alimentelor, cât şi îndeplinirii tehnologiei. Totodată medicl contribuie prin activitatea sa la elaborarea raţiei alimentare zilnice în aşa fel încât sa fie un raport între P:L:G, cât şi a componenţei chimice şi a vitaminelor.O atenţie deosebită se atrage la organizarea punctului alimentar în condiţiile de campanie, cât şi la respectarea normelor igienice de păstrare a alimentelor, îndepărtarea reziduurilor, spălării veselei cât şi controlului medical a lucrătorilor punctului de alimentaţie, investigaţi atât prin examen general, atât şi laborator o dată la 3 luni.

3. Supravegherea sanitară a aprovizionării cu apă – prin apă se pot transmite bolile infecţioase. Responsabil este serviciul GENIU. Serviviului medical îi revine: alegerea sursei de apă, participarea la curăţarea, filtrarea apei şi executarea examenului bacterian, se determină indicii organoleptici, colititrul,coliindicele.

4. Supravegherea sanitară a cazării militarilor – Responsabil serviciul cazare. Serviciului medical îi revine: supravegherea îndeplinirii cerinţelor igienice în ceea ce priveşte amplasarea mai cu seamă în adăposturi, curăţarea tranşeelor, îndepărtarea reziduurilor, cerinţelor către veceu, cât şi gropilor pentru reziduuri.

5. Supravegherea sanitară a îmbăierii şi respectării de către militari a normelor sanitaroigienice – în condiţiile de campanie îmbăierea trebuie să fie efectuată nu mai rar de 10 zile, cu schimbul lengeriei de corp şi pat. Dacă sunt condiţii se poate în fiecare zi. În timpul îmbăierii intructorul sanitar efectuează starea tegumentelor, trebuie de supravegeat îndeplinirea aprovizionării cu săpun şi detergenţi

6. supravegerea sanitară a condiţiilor de activitate de luptă 7. educaţia sanitară a militarilor – comandanţii în colaborare cu cadrele medicale. În acest scop se

citesc cursuri, se petrec discuţii tematice, se rulează filme tematice. Cel mai efectiv este înmânarea ostaşului unui îndrumar.

----------------3-------------------------Măsurile antiepidemice au drept scop prevenirea apariţiei şi răpândirii bolilor contagioase în rândul personalului, iar dacă acestea au apărut trebuie de efectuat izolarea şi lichidarea focarului de boli contagioase.Măsurile de bază:

1. recunoaşterea sanitaroepidemiologică – o parte componentă a recunoaşterii sanitare şi prezintă un complex de măsuri orintat la dobândirea informaţiei ce ţine de morbiditatea de boli contagioase în teritoriul de dislocare a trupelor, prezenţa vectorilor, condiţiile sanitaroigienice, reţeaua de instituţii cu caracter profilactic (laboratoare igienice, epidemice, bacteriologice, băi publice etc) Sursele de apă potabilă, calitatea şi cantitatea acestor surse.

2. Depistarea la timp a bolnavilor cu boli contagioase, izolarea temporară şi evacuarea acestora în spitalele de boli infecţioase – depistarea este efectuată în mod pasiv (bolnavii se adresează singuri) sau în mod activ (la revista de fron a subunităţii)

3. controlul medical al recruţilor – are drept scop depistarea bolnavilor cu semne de boli contagioase sau a pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavii cu boli contagioase

4. vaccinările profilactice şi cele de urgenţă(express) – în unitatea medicală exintă un plan de vaccinări profilactice curente, care este elaborat de către şeful serviciului medical. Danr în condiţiile epidemice nesatisfăcătoare pe anumite boli contagioase sunt efectuate vaccinuri de express, care se efectuează şi în caz de atac bacteriologic, act de terorism bacteriologic.

5. Organizarea şi efectuarea dezinfecţiei curente şi totale – conform cerinţelor sanitaroigienice în unităţile militare şi subunităţile militare la punctul de alimentaţie, grupurile sanitare, formaţiunile medicale este efectuată dezinfecţia curentă cu anumiţi dezinfectanţi(cloramina). Dar dacă apare bolnavi contagoişi, după izolare şi evacuarea în spitalul de boli infecţioase este efectuată dezinfecţia generală caracteristică agenţilor patologici

6. supravegerea epidemiologică auspra focarelor inerte de boli infecţioase – în teatrele de acţiuni de luptă pot exista focare inerte (inactive) de boli infecţioase

7. Organizarea evidenţei şi sanării purtătorilor de germeni şi a persoanelor cu forme cronice de boli contagioase – odată cu controlul medical la încorporare, serviciul medical depistează persoanele purtătoare de germeni – practic sănătoşi, dar infectate. Aceste persoane nu trebuie antrenate la punctul de alimentaţie, la punctul de aprovizionare cu apă, în punctul medical şi necesită sanarea. Totodată se depistează şi bolnavii purtători de forme cronice de boli contagioase(tbc) şi deasemenea sunt supuşi tratării

8. organizarea şi efectoarea măsurilor sanitaroigienice cu caracter antiepidemic – respectarea igienei personale şi comunale

---------------4--------------------Pentru aprecierea stării sanitaroepidemice atrupelor raioanelor de dislocare a acestora se iau în vedere următoarele:

1. morbiditatea prin boli contagioase

2. prezenţa vectorilor3. starea igienică a trupelor şi localităţoo4. prezenţa atacului bacterian(utillizarea armei bacteriologice)

Utilizând aceşti indicatori sunt apreciate următoarele stări sanitaroepidemice la trupe şi în raioanele de dislocare:

Stările sanitaroepidemice La trupe În raioanele de dislocare

1. satisfăcătoare Lipsesc boli contagioase cu excepţia cazurilor izolate (sporadice), starea sanitaroigienică satisfăcătoare.Serviciul medical activ conform planului elaborat

Lipsesc boli contagioase cu excepţia cazurilor izolate (sporadice), starea sanitaroigienică satisfăcătoare.Serviciul medical activ conform planului elaborat

2.nestabilă (nesigură) Apar bolnavi de boli contagioase în grupe cu tendinţă de răspândire. Sunt prezenţi vectorii de transmitere a bolilor contagioase. Starea sanitaroigienică nesatisfăcătoare.Şeful serviciului medical urgent raportează comandantului şi şefului serviciului medical superior. Revede comparitmentele asigurării antiepidemice, introducând mpsuri ce prevăd înlăturarea surselor, vectorilor, îmbunătăţirii factorilor sanitaroepidemici.

Bolnavii în grupe cu tendinţie de răspândire şi accentuare a lanţului epidemic. Starea sanitaroigienică nesatisfăcătoare.Şeful serviciului medical urgent raportează comandantului şi şefului serviciului medical superior. Revede comparitmentele asigurării antiepidemice, introducând mpsuri ce prevăd înlăturarea surselor, vectorilor, îmbunătăţirii factorilor sanitaroepidemici.

3. nesatisfăcătoare Prezenţa cazurilor de îmbolnăviri în grupe de boli contagioase cu accentuarea lanţului epidemiologic şi tendinţă de răspândire. Apar cazuri unice de îmbolnăviri de boli contagioase: pesta, bruceloză, febră tifoidă etc. Sau persoanele ce au fost în contact cu bolnavi cu boli contagioase deosebit de periculoase. Pe unităţile miliate a fost aplicată arma bacteriologică. Trupa duce acţiuni de luptă în teritoriu cu situaţii sanitaroepidemice excepţionale. Unitatea se află pe un teren în situaţie excepţională.

Prezenţa cazurilor de îmbolnăviri în grupe de boli contagioase cu accentuarea lanţului epidemiologic şi tendinţă de răspândire. Apar cazuri unice de îmbolnăviri de boli contagioase: pesta, bruceloză, febră tifoidă etc. Şeful serviciului medical superior raportează comandantui, iar comandatul unităţii raportează şefului superior. La trupă se aplică regim de observare.

4.Excepţională Numărul de bolnavi de boli contagioase se măreşte şi se extinde într-un timp scurt, încât

Numărul de bolnavi de boli contagioase se măreşte şi se extinde într-un timp scurt. Starea

trupa nu mai este capabilă să ducă acţiuni de luptă. Apar cazuri repetate de îmbolnăviri de boli contagioase deosebit de periculoase.

sanitaroepidemică nesatisfăcătoare. Comandantul FA, la propunerea medicului şef al AN la trupă se aplică regim de carantină şi trupa e scoasă din acţiuni de luptă.

TEMA VI. Organizarea aprovizionării AN (trupelor) cu materiale sanitare în campanie1. Misiunile şi principiile de aprovizionare a trupelor cu materiale sanitare. Organizarea de

conducere(îndestulare) şi subdiviziunile de asigurare cu materiale sanitare.2. Noţiuni de materiale medicale şi clasificarea lor3. Noţiune de complete de materiale medicale şi clasificarea lor. Caracteristica medico-tactică a

completelor de materiale medicale pentru acordarea I ajutor, ajutorului premedical şi ajutorului medical.

4. Aprovizionarea unităţilor militare şi marilor unităţi cu materiale sanitare la formarea lor şi în diverse acţiuni de luptă.

-----------1---------------------În faţa sistemului de aprovizionare stau următoarele misiuni:

1. determinarea necesarului în materiale medicale conform statelor, tabelelor statelor şi normelor de aprovizionare.

2. Întocmirea comenzilor de materiale medicale şi prezentarea lor în organele de conducere3. acumularea rezervelor de materiale medicale: stocarea, eşalonarea, păstrarea, meţinerea în

pregătire permanentă a materialelor medicale.4. Conduicerea cu activitatea de depozit medical al ministerului apărării5. organizarea deservirii tehnice şi reparaţiei aparatajului şi tehnicii medicale6. elaborarea şi revederea normelor de aprovizionare cu materiale medicale (la necesitate)7. achiziţionarea materialeleor medicale pe loc (de la întreprinderile industriale, firmelor

farmaceutice)8. organizarea controlului comandării, primirii, păstrării şi evidenţei, livrării, consumării

materialelor medicale.9. Evidenţa şi darea de seamă pe materialele medicale10. studierea cadrelor farmaceutice, participarea la pregătirile şi perfecţionarea şi reparizarea la

locurile de muncă11. controlul auspra folosirii raţionale şi ecomone a materialelor medicale şi planificarea asigurării

unităţilor şi marilor unităţi şi instituţiilor cu materiale medicale.Principiile de aprovizionare:

1. aprovizionarea centralizată (depozit---unitate)2. aprovizionarea decentralizată (ministerul alocă bani pe care se procură)3. principiul automat, aprovizionarea cu materiale trofeu

Organele de conducereI. În ministerul apărării:

1. direcţia medicomilitară2. secţia de aprovizionare cu materiale medicale

II. Unităţi:1. SMCC2. Spitalul de garnizoană

3. policlinica militară centralăa. farmacia policlinicii militare centrale4. serviciul medical al brigăzii (PMBr)a. farmacia acestui punct medical5. serviciul medical al batalionului(PMb)a. farmacia punctului medical

În război Serviciul militar de campanie – farmacia acestor spitale detaşamentul medical independent – farmacia acestuia

---------2-----------Materialele medicale – materiale ce sunt selectate special cum după cantitate aşa după calitate şi sunt destimate pentru acordarea difeitor tipuri de ajutor medical, efectuarea tratamentului, reabilitării, îngrijirii BR, pentru efectuarea măsurilor sanitaroepidemice şi folosite în mod didactic.Clasificarea materialelor medicale

I. După destinaţie- de destinaţie specială- funţioanle (de uz curent)

II. După indicii de evidenţă- consumabile (de scurtă durată)- de inventar (aparate, instrumentar, tehnica – se folosesc timp îndelungat)

III. După calitate1. consumabile- bune (noi)- ce se află în consum- ce necesită analiză- cu termen de valabilitate expirat2. de inventar- utile- ce se folosesc- ce necesită reparaţie- ce necesită reparaţie urgentă- ce nu pot fi reparate

IV. după modalitatea de măstrare:- medicamente din lista A- medicamente din lista B- medicamente volatile, colorante, explozibile, inflamabile

---------3------------ Complet de materiale medicale reprezintă un sortiment de materiale speciale alese destinate pentru acordarea a unui concret tip de ajutor medical sau pentru un anumit număr de răniţi şi bolnavi sau pentru o anumită categorie de răniţi şi bolnavi.Completele se clasifică în :a. complete funcţionaleb. complete de destinaţie specialăComplete funcţionale sunt destinate pentru acordarea unui concret tip de ajutor medical, pentru înzestrarea şi asigurarea lucrului secţiilor funcţionale ale etapelor de tratament şi evacuare.Complete funcţionale se clasifică :- complete funcţionale pentru trupe

- complete funcţionale pentru spitale- complete funcţionale pentru acordarea ajutorului medical specializat- complete funcţionale pentru cabinete specilae- complete funcţionale pentru laboratoare- complete funcţionale pentru farmaciiîn acordarea primului ajutor medical se folosesc completele funcţionale:- completul "Sala mare de pansament"- completul "Pentru primire şi triaj"- completul "Sala de pansament auto"- completul "Ajutorul special"- completul "Stomatologic"- completul "Farmacia punctului medical al brigăzii"- completul "Dezinfecţia"- completul "Pentru felcer"Complete de destinaţie specială sunt destinate pentru anumită categorie de răniţi şi bolnavi sau pentru un anumit număr de răniţi şi bolnavi. Ele se folosesc şi în trupe şi în spitale. La ele se referă:- completul "Pansamente sterile"- completul "Aţele"- completul "Pansamente sterile pentru combustionaţi"- completul "Antibiotice nr.l"- completul "Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi combustuionaţilor" (de trupe).- Trusa medicului de campanie

Caracteristica medico - tactică a completelor funcţionale"Sala mare de pansament" asigură lucrul a unui medic şi 2 asistente medicale (2 instructori sanitari) în timp de 48 ore şi înzestrarea sălii de pansament a punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul mic şi mare de instrumentar, aparatul de transfuzie a sângelui etc. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi."Sala de pansament auto" reprezintă un salon pe baza automobilului GAZ - 66. în salon există o masă de pansament mobilă (îţşi schimbă poziţia pe verticală şi orizontală), dulapuri, lavoar, forme medicamentoase din completul "Sala mare de pansament",completul "Pansamente sterile", "Aţele" şi altele. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 130 - 150 răniţi şi bolnavi.Completul "Pentru primire si triaj" e destinat pentru înzestrarea cortului de primire şi triaj, conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul mic de instrumentar, etc. şi după materialele consumabile se foloseşte pentru acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi şi bolnavi.Completul "Ajutorul special" conţine antidoţi, radioprotectori, sânge conservat, substanţe bronhodilatatoare, anticonvulsivante, alte medicamente de grupa "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de lezaţi (pentru 100 de lezaţi prin substanţe toxice şi pentru 100 de lezanţi prin iradiere). Se foloseşte în sala mare de pansament şi în cortul de primire şi triaj.Completul "Stomatologic" conţine materiale specifice stomatologice şi instrumentar stomatologic şi este destinat pentru tratamentul de ambulator a bolnavilor de profil în timp de o lună (250 de vizite). La complet se anexează fotoliul stomatologic şi bormaşina. Se foloseşte în timpul dintre lupte sau în perioada de pregătire.Completul "Dezinfecţia" conţine mijloace de protecţie a dezinfectorului (ochelari speciali, respirator, şorţ, mănuşi şi cizme de gumă), substanţe dezinfectante, vase (căldare) emailate, aparate de dezinfecţie

( de tip "automax" şi "hidropult"), repilente. Posibilităţile completului:- dezinfecţia a 4000 m2 de teren infectat cu forme vegitative microbiene sau 1200 m2 de teren infectat cu forme sporigene bacteriene, sau- dezinfecţia a circa 18-20 complete de echipament militar de vară sau 8 - 10 de iarnă.- protejază 100 de persoane de insecteDe regulă se foloseşte în izolator, la terenul de tratare specială, sau în toate secţiile funcţionale în cazil în care punctul medical lucrează în regim strict antiepidemic.Completul " Pentru felcer" conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", tonometru, unele instrumente şi altele şi este destinat pentru acordare ajutorului premedical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau prin iradiere. Acest complet este la înzestrarea fiecărui felcer.Completul "Farmacia punctului medical al brigăzii" este destinat pentru înzestrarea şi asigurarea lucrului farmaciei punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", utilaj farmaceutic şi altele. După materialele consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau iradiere.Caracteristica medico - tactică a completelor de destinaţie specialăCompletul "Pansamente sterile" conţine tifon de diferite dimensiuni şi vată, şerveţele, permite de tifon şi vată şi este destinat pentru 100 de răniţi.Completul "Aţele" conţine 70 de diverse aţele pentru 50 de imobilizări.Completul "Pansamente sterile pentru combustionaţi conţine bandaje deja pregătite de diferite dimensiuni pentru diferite regiuni anatomice (membre inferioare şi superioare, corp etc), şerveţele mari şi mici, pernuţe de tifon şi vată. Bandajele de contur pe de o parte sunt îmbibate cu amestec metalic care exclude lipirea bandajului de suprafaţa arsă. Este destinat pentru 100 combustionaţi.Completul "Antibiotice nr.l" conţine un miliard de unităţi de antibiotice de spectr larg şi este destinat pentru 500 de răniţi şi bolnavi.Completul "Medicamente pentr tratamentul răniţilor şi combustionatilor" (pentru trupe) conţine medicamente de grupul "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de răniţi şi bolnavi."Trusa medicului de campanie" conţine medicamente de grupul "A" şi "B", unele aparataje instrumentar necesar şi altele şi este destinat pentru acordarea primului ajutor medical în afara punctului medical al brigăzii (la chemare) a 30 de răniţi şi bolnavi.Pentru acordarea ajutorului premedical se folosesc completele "Pentru felcer", "Aţele", "Pansamente sterile", "Antibiotice nr.l" (caracteristica este dată mai sus) şi "Trusa medicală de campanie" care conţine unele forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", garoul, atelă de sîrmă unele instrumentage, cuţit, carnet şi creion şi este destinat pentru acordarea primului ajutor a 30 de răniţi şi bolnaviIn acordarea primului ajutor se folosesc:- mijloacele de protecţie medicală individuală (trusa medicală individuală, pachetul individual de pansament, pachetul individual antichimic); trusa medicală individuală conţine antidot, analgetic, radioprotector, antivometive şi antibiotice de spectr larg.- trusa medicală pentru trupă care conţine unele forme medicamentoase, garou şi altele şi este destinat pentru înzestrarea tuturor mijlocelor de transport şi de luptă ce se mişcă pe roţi şi pe şine şi asigură acordarea primului ajutor a 3 - 5 persoane (echipajul tancului, maşinei blindate şi altele)- trusa medicală de campanie cu care este înzestrat fiecare şofer sanitar, sanitar puşcaş, echipă de brancardieri, sanitar, instructor sanitar şi felcer (caracteristica este dată mai sus).

--------------4----------------- nustiu

TEMA VII. Organizarea activităţii punctului medical al batalionului (PMb) şi brigăzii (PMBr), infanteriei motorizate a AN a RM în campanie.

1. Misiunile, structura organizării, înzestrarea şi organizarea lucrului Pmb.

2. Misiunile, structura organizării, înzestrarea şi organizarea lucrului companiei medicale (CM) a brigăzii, infanteriei motorizate.

3. Misiunile PMBr ca etapă medicală, schema principală de instalare a punctului medical în vederea aacordării ajutorului medical, evacuarea RB.

4. Organizarea activităţii PMBra. înzestrarea personalului pentru secţiile funcţionale a PMBrb. organizarea şi efectuarea triajului medicalc. înzestrarea şi organizarea lucrului secţiilor fun

---------1----------------PMBr şi infanteriei motorizate formaţiuni medicomilitare din cadrol balationul destinată organizării, acorfării ajutorului premedical a unor elemente premedicale pentru asigurarea medicală a batalionului. Dirijează cu punctul medical şeful punctului medical , şeful serviciului medical al batalionului, şeful serviciului medical al brigăzii.Misiunile Pmb:

1. căutarea, adunarea RB, acordarea I ajutor, scoaterea de pe câmpul de luptă, evacuarea la punctul medical(PM)

2. primirea, efectuarea triajului medical, acordarea ajutorului premedical, elemente de urgenţă a I ajutor medical

3. întărirea subunităţilor batalionului cu mikloace de scoatere a RB de pe câmpul de luptă4. efectuarea recunoaşterii medicale a terenului de acţiunue a batalionului5. instruirea medicomilitară a efectivului batalionului6. instalarea Pmb în apărare

Pentru îndeplinirea acestor misiuni PM dispune de mijloace şi elemente: 1 medic generalist, 1 felcer, 2 instructori sanitari la 600-700 persoane ale batalionului.Dotarea PM pentru a putea acorda ajutorul premedical:

trusa medicală auto geanta sanitaului completul felcerului geanta ambulator – sala de pansamente geanta antibiotice N1 pentru trupă geanta pansamente sterile geanta atele remedii dezinfectante plosca şi urinar aparatul pentru ventilaţie artificială DP1002 inhalator de O2 portativ KI-4 pulverizator brancarde lighean emailat chinga brancardierului: mască antigaz, suport pentru lighean, suport pentru flacoane, lavoar semnul crucii roşii steagul crucii roşii tehnica sanitară, autosanitarele UAZ 452-4

Se instalează PM(în lupta de apărare) la adăpost ce asigură BR securitate faţă de efectele armamentului inamicului. Lângă punctul de instalaţie teren pentru transport, suprafaţa 30x30m, el prevede teren de triaj şi însuşi adăposturi pentru instalarea PM.Organizarea lucrului medical. La sosirea autosanitarelor cu RB, intructorul şi sanitarii debarcă RB din automobile şi amplasează la o parte pe cei brancardiaţi pe suporturi, cei uşor răniţi ce se deplasează se

aşează pe laiţe. Şeful PM şi felcerul execută triajul şi acordă RB în acelaşi timp ajutorul premedical şi unele elemente de I ajutor medical. În caz de pierderi sanitare în masă sau pericol de încercuire a batalionului triajul se acordă în autosanitare şi sunt evacuaţi mai departe.

------------2----------------Comp. Mod. A brigăzii – este o formaţiune medicomilitară din cadrul brigăzii desitnată asigurării medicale în condiţiile de luptă. Conduce cu CM – şeful CM- medic generalist supus nemijlocit şefului serviciului medical al brigăzii.CM a brigăzii are structura organizatorică

În condiţiile de campanie medicul îndeplineşte misiunile:1. organizează împreună cu Pmb căutarea, adunarea, acordarea I ajutor RB2. organizează evacuarea RB din punctele medicale, subunităţile brigăzii3. întăreşte Pmb cu mijloace de scoate şi evacuare RB4. organizează acordarea I ajutor medical RB5. efectuează recunoaşterea medicală6. efectuează măsurile sanitaroigienice şi antiepidemice în brigadă7. efectuează măsurile de protecţie medicale a efectivului brigăzii de efectele armamentul de

nimicire în masă8. organizează aprovizionarea Pmb, intrucorii sanitari şi a subunităţilor brigăzii cu mijloace

medicale9. organizează pregătirea specială a efectivului medical, pregătirea medicomilitară a efectivului

subunităţilor şi brigăzii10. organizează paza, apărarea, protecţia PM, RB11. desfăşoară PM ca etapă medicală12. organizează evedenţa şi darea de seamă medicală determinată pentru campania medicală.

Înzestrarea CM:Mijloace individuale de protecţie medicală pachetul individual de pansament pachetul individual antichimic trusa individualăUtilaj tehnic

Comandantul CM

Grupa gospodăriei- comandantul grupei -1- bucătar – 1-conducător auto – 1

Plutonul asistenţă medicală-comandantul medic generalist – 1-medica generalist – 1-stomatolog -1-şef farmacie -1-felcer -3-instrucot sanitar -4-dezinfectant – 2-sanitar -4-conducător auto -1-electric -1

Grupa evacuare medicală-comandantul grupei =instructor sanitar -1-instructor sanitar – 1-conducător auto superior -1-sanitari – 4conducător auto - 3

8 maşini 4 remorci

-------------3--------------CM a brigăzii pentru acordarea I ajutor RB în teren cu forţele şi mijloacele plutonului asistenţei medicale, echipei de gospodarie şi evacuarea instalaţiilor Pmb.Pmb ca etapă medicală îndeplineşte misiunule:

1. organizarea li efectuarea primirii, triajului, înregistrării RB care au sissit. Completarea fişei medicale pentru RB care au primit ajutor medical

2. efectuarea controlului dozimetric privitor infecţiei RB cu substanţe radioactive3. efectuarea dezactivării, degazării parţiale şi dezinfecţiei RB, îmbrăcămintei şi transportului

sanitar4. acordarea I ajutor RB în caz necesar ajutorul premedical RB5. efectuarea tratamentului bolnavilor de ambulator 5 zile6. pregătirea RB pentru evacuarea ulteriară7. izolarea temporară a bolnavilor cu boli infecţioase sau cu suspecţie la boli infecţioase.8. Controlul asupra prefecţionării I ajutor şi ajutorului premedical deja acordat

Schema principală a Pmb în teren(suprafaţa 100x100) PM se amplasează logic pentru a îndeplini misiunile susnumite,

1. secţia de triaj şi evacuare în componenţa- postul de îndrumare- terenul de triaj- cortul de primire- teren de tratare specială- teren pentru răniţii uşor- teren pentru evacuare

2. sala de pansamente – cortul cu sala de pansamente auto2. izolator3. farmacie4. staţie electrică5. bucătărie6. alte servicii (punctul de gospodarie, locul pentru odihna perosnalului, loc pentur elicopter)

Cerinţe:1. să fie ferit de observările aeriene şi terestre2. să fie departe (2-3km) de obiectele ce prezintă ţintă pentru inamic3. să posede căi de acces favorabile pentru protecţie împotriva armamentului de nimicire în masă4. să existe în apropiere o sursă de apă

la fel trebuie de mai ales un loc de rezervă pentru ca în câteva minute (25-30) să fie posibil de dislocat PM şi instalate în noul loc toate comaprtimentele.Repartizarea personalului medical pe secţiile funcţionale

1. postul de îndrumare şi control dozimetric-instructor sanitar – dozimetrist dezinfector

2. terenul de primire şi triaj- comandantul companiei 1 medic- intructori sanitari – 2- registratori – 2- sanitari – 2

3. locul de evacuare- felcer

- sanitar4. sala de pansamente

- comandantul plutonului aisitenţei medicale (medic generalist)- medic stomatolog- felcer- sanitar- intructori – 2

-----------4---------------Înzestrarea secţiiolor funţionale

I. sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-681. completelefuncţionale- sala mare de pansamente- completul stomatologului- ajutorul specialspeciale- pansamente sterile- atele- pansamente sterile pentru combusitonaţi- antibiotice2. aparate de ventilaţie artificială a plămânilor – aparte de inhalare de O2, aparate de ventilaţie artificială a plămânilor injector fără ac3. 2 mese de pansamente4. masa registratorului5. masă pentru medicamente6. masă pentru pansamente sterile7. măsuţă pentru instrumentarum medical8. scaune lungi9. 2 ligheane emailate pe suporturi10. lavuar11. halate, bonete, cuier12. suporte pentru flacoane

II. Cortul pentru primire şi triaj UST-56, UZ-681. complete pentru primire şi triaj funcţionale o parte pentru ajutorul spcial, speciale : : pansamente sterile, atele, pansamente sterile pentru combusitonaţi, antibiotice2. masa registratorului3. masa pentru medicamente4. masa pentru bufet5. instalaţii pentru 3 niveluri pentru 6 brancardiaţi, scuane, mijloace de îngrijire, lavoar, lighean, cuier, halate, bonete6. mărci de triaj

III. terenul pentru triaj-suporte pentru brancarde-rezervă de brancarde-ladă pentru arme

IV. postul de intrare şi control dozimetric-dozimetrist-adăpost sub formă de ciupercă

-bară cu semnul stop-radiometru-aparat de cercetare chimic medicoveterinar-2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică, chimică), altul nivelul emisiei de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive-mijloc de alarmă

V. Farmacia este instalată într-un cort de tabără destinată de a primi materiale medicale, evidenţa, păstrarea, livrarea la cererea şefului PMBr, Înzestrarea propriu-zisă: farmacia PMBr, masa de lucru. În afară de acesta aise se păstrează completele care nu se folosesc – 10 pansamente sterile, dar şi rezerva materialelor medicale.

VI. Sala de pansamente auto GAZ-66-masa de pansamente hidraulică-dulapuri-lavuar-complete sala mare-pansamente-pansamente sterile-atele-pansamente sterile pentru combusitonaţi-ajutor special (o parte)

VII. Cortul de evacuare-completul felcerului-suporte pentru brancarde-completul pansamente sterile-atele-antibiotice-masa pentru registratori-bufet-scaun, lavoar, cuier, halate

VIII. Izolatorul se află sub controlul felcerului-suporte pentru brancarde-măsă pentru primirea hrănii-lavoar cu soluţii dezinfectante(cloramină)-halat, mască, bonetă-mijloace de îngrijire ale bolnavilor-cadă pentru dezinfecţia echipamentului

Triajul medical la punctul brigăziiLa postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie de şofer pe care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului automobilului şi în special a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face triaj medical în rândul acestora. Depistând RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare. Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol şi cei gravi răniţi.La terenul de triaj activiează o bigadă de triaj:

1. un medic experimentat2. 2 instructori sanitari3. 2 registratori

vor fi numiţi 3 echipe de brancardieri.

În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor medicalm care vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical de plan – medicul şi intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea diagnosticului fără a scoate pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei primare, iar intrucţiile primare-necesitatea acordării primului ajutor pe loc.Rezultatele triajului se remarcă în mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de brancardieei. În ruma triajului medical se separă 4 grupe de RB:

1. RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă2. RB I ajutor medical în rândul II la etapa dată3. RB evacuaţi fără ajutor medical la etapa data4. RB în stare de agonie

Triajul medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter continuu.Documetele de evidenţă

1. fişa medicală primară2. registru de evudenţă RB3. registru de evidenţă a pansamentelor4. registru de evidenţă a transfuziilor5. registru de lucru a cabinetului stomatologice6. cartela de investigare epidemiologică a maladiilor infecţioase7. cartela de dare de seamă – de plan zilnică (se trimite şefului superior 21:00)/de urgenţă.

Se îndeplineşte în formă liberă în următoarele cazuri: apariţia pierderilor în masă instalarea punctului medical pierderi sanitare în rândul lucrătorilor medicali(materiale medicale) mijloace de transport în caz de transfuzii de sânge, substituienţi, antibiotice, pansamente, mijloace de evacuareîn alte cazuri şeful serviciului medical folosind reţeua de comunicare (radio, fax, persoane speciale de legătură)

TEMA VIII: Organizarea asigigurarii medicale a batalioanelor si brigazilor infanterie motorizata in lupte de aparare

Plan:1. Aparare- esenta, scop, cerinte, tipuri2. Conditiile de activitate a SM in lupta de aparare si influenta acestora la organizarea asigurarii

medicale3. Activitatea SM intreprinsa in perioada de pregatire catre lupta de aparare4. Asigurare medicala a batalionului si brigazii in timpul desfasurarii luptei de aparare

------------1--------------Conform doctrinei militare a RM, apararea este forma principala de actiune de faza a FA a RM, se datoreaza ca FA au fost constituite pentru aparare.

Esenta apararii : Infringerea inamicului cu armamentul de precizie inalta si conventiona cu pozitiile avute in

imbinarea cu contraatacuri cu trupele din spate (esalonul II). Mentinerea stabila a pozitiilor si raioanelor ocupate, impunerea inamicului de a renunta la

ofensiva, continuarea si crearea conditiilor pentru trecerea trupelor la ofensiva.

Scopul : Respingerea ofensivei inamicului si interzicerea patrunderii acestuia in dispozitivele de aparare. Mentinerea aliamentelor, raioanelor si pozitiilor ocupate. Producerea de pierderi majore inamicului pentru slabirea contunua a capacitatii de lupta. Limitarea patrunderii in adincime si oprirea ofensivei acestuia. Cistigarea initiativei si crearea conditiilor favorabile pentru trcerea la ofensiva.

Apararea poate fi : De pozitie Manevrica- trupele pot parasi pozitiile luindule pe cele favorabile pentru aparare.

Cerinte : Activa si stabila Antinucleara Antiaeriana Antidesant Adinc esalonata Antitanc

Capacitatile pentru desfasurarea larga a luptei in conditile utilizarii de catre inamic a HDM si API si a mijloacelor e lupta radioelectronica.

Elementele dispozitivului in aparare sunt Esalon I Esalon II rezerva Forte si mijloace puse la dispozitia comandantului de batalion

Dispozitia de lupta in aparare constitue o amplasare logica a trupelor proprii si cele date ca intarire cit si a rezervelor pentru indeplinirea misiunilor de lupta.

---------------2-------------------Conditiile de activitate :

Totalitatea de factori de ordin de lupta care vor influenta asigurarea medicala Rolul si locul brigazii in dispozitie de lupta Modul de trecere in aparare Suprafata mare de aparare a batalionului Timpul relativ indelungat de dispunere a trupelor in terenul de lupta Posiilitatile de folosire de catre inamic a desantelor aeriene tactice, grupe de concentrare,

diversii, in fisia de aparare a brigazii Efectuare unor contraatacuri asupra inamicului Durata de incercuire a subunitatilor brigazilor inclusiv PHB Valoarea si structura pierderilor

------------3------------------Activitatea SM in perioada de pregatire a luptei de aparare

Planificare asigurarii medicala in lupta de aparare, primirea hotarelor si asigurarea medicala, pregatirea hartii.

Efectuarea unei grupari cu forte si mijloace. Concentrarea SM pina la inceperea actiunilor de lupta

Completarea SM cu forte si mijloace ce lipsesc in conformitate cu statele si dotarea serviciului

medical Intarirea subunitatilor medicale subordonate, cu forte si mijloace medicale Crearea rezervelor de forte si mijloace medicale Efectuarea recunoasterii medicale a terenului de lupta Amenajarea genistica a etapelor de evacuare medicala Instruirea efectivului medical in privirea pregatirii si efectuarii asistentei medicale in lupta de

aparare Efectuarea mesurilor sanitaro-igienice si antiepidemice in conformitate cu situatia create Afectarea sanitara, vaccinarea efectivului in conformitate cu indicatii epidemice

------------4--------------Planificarea asigurarii medicale:

Primirea hotaririi de asigurare medicala Pregatirea hartii de lucru Organizarea cautarii, scoaterii de pe cimpul de lupta Amplasarea punctului in teren indepartat de rezervele si dispozitia de aparare Paza si apararea

Postul medical al companiei se instaleaza de catre instructori sanitari a companiei in apropierea punctului de comanda, observare si comandantului de companie. Postul de mijloace de tratament sanitar se instaleaza de catre instructorul sanitar al batalionului in directa apropiere de fiecare campanie si are drept scop de a scurta distanta de scoatere a ranitilor si de pe cimpul de lupta pentru aceasta se alege un teren cu proprietati de mascare, in apropierea cailor de aprovizionare si evacuare.

Punctul medical al batalionului ce se afla in I esalon al brigazii se apara, se instaleaza la distanta de 2-3.5 km de la linia frontului intr-un adapost artificial. Punctul medical al batalionului ce se afla in esalonul II al brigazii nu se instaleaza. Punctul medical al brigazii in aparare se instaleaza la o distanta de 10-12 km de la linia frontului in afara directei ei lovituri pricipale si patrunde traectul inamicului la 6-8 km, ulterior prevede si amenajarea unui teren de rezerva pentru instalarea acestuia in caz de necesitate.

Efectivul unei grupari ale fortelor si mijloacelor a SM : Pregatirea postului medical al campaniei Pregatirea postului mijloacelor de transport a ranitilor Instalarea punctului medical al brigazii Instalarea punctului medical al batalionului Repartizarea mijloacelor de adunare si scoatere a ranitilor de pe cimpul de lupta in subunitati

medicale subordonate, si intarirea lor cu forte Crearea rezervelor de forte si mijloace medicale Amenajarea terenului de rezerva pentru instalarea punctului medical al brigazii

Momente cheie in asigurarea medicala Efectuarea gruparii d forte si mijloace a SM in timpul pregatirii de lupta Acordarea ajutorului medical incontinuu Promovarea masurilor de tratament si evacuare in focarele loviturilor cu ADM Organizarea si efectuarea asigurarii medicale in subunitatile ce duc lupta de respingere a

inamicului care a patruns in depozitul de aparare Organizarea si efectuarea asigurarii medicale a subunitatilor in contraatac

Organizarea si efectuarea asigurarii medicale a subunitatilor in incercuire Intensiicarea masurilor sanitaro-igienice si antiepidemice cu scopul de a exclude aparitia,

raspindirea bolilor transmisibile la trupe

Inregistrarea si organizarea lucrului al punctului medical (PM) al brigazii :

Este inzstrat cu : Bara, ciupearca, semnul stop, mijloc de instiintare, tabela dozelor de radiatii care nu duc la

boala actinica acuta Tabela semn de larma Aparatul dozimetric Aparatul de recunoastere chimica Lanterna, scara, cirje Steagul « Crucea Rosie »

Lucreaza la punctul de indrumare si control dozimetric un instructor sanitar dozimetrist in haine de protectie. Aici se efectuaza triajul medicaIn urma triajului se evidentiaza 2 grupe de raniti si bolnavi :I. Ce prezinta pericol pentru cei din jur

II. Ce nu prezinta pericol pentru cei din jur

I. Persoanele contaminate : Cu substante radioactive Cu substante toxice Bacteriene Bolnavii infectiosi Persoanel in stare reactiva

Cele contaminate cu substante radioactive cu doza >50 mRg/h sunt trimishi la terenul de tratare speciala, pentru dezactivare

Cei contaminati cu substante toxice sunt trimisi la terenul de degazare (inlaturarea substantelor chimice/toxice)

Cei contaminati cu substante bacteriene sunt trimisi la terenul de tratare pentru dezinfectare Bolnavii infectiosi sunt trimisi la izolator Cei in stare reactiva sunt trimisi la locul aratat de comandantul companiei medicale

II. Sunt trimisi la terenul de triaj ce este inzestrat : Suporte pentru brancarde, brancarde de schimb Lada pentru arme Lighean, lavuar Masa cu materiale de pansament/medicamente Apararat pentru ventilarea artificiala a plaminilor Aparat pentru oxigenoterapie Complet de primire si triaj, de atele, de pansamente sterile, de ajutor special Completul medicului Fisa de primire medicala Marci de triaj

Lucreaza brigada de triaj : 1 mdeic, 2 felceri, 2 inregistratori, ½ echipe de brancardieri

Pe terenul de triaj se evedentiaza 4 grupe de raniti si bolnavi :I. Cei ce necesita ajutor medical de urgenta. Ei sunt trimisi in sala de pansamente/ sala de

pansamente autoII. Ranitii si bolnavii ce necesita ajutor medical sau ajutorul medical poate fi acordat in al II-lea

rindIII. Ranitii si bolnavii ce sunt trimisi la evacuare, fara ajutor medical la etapa data (traume a cutiei

toracice, a abdomenului, cranio-cerebrale). O parte usor raniti si usor traumati sunt intorsi in unitatile lor.

IV. Agonizatii..ajutor simptomatic

Efectuarea triajului medical   :

1. Postul de primire si triaj :Inzestrat cu :

Masa de inregistrare, fisa de triaj Lavuar , lighean Masa pentru medicamente si pansamente, pentru farfurii si cani, cu mijloace pentru

ingrijire Supoarte in 3 nuvele pentru 6 brancardiati, se desfasoara pentru 18-20 locuri Complete : de prim ajutor si triaj, atele, antibiotice (1,2), medicului Aparat pentru oxigenoterapie, pentru ventilarea artificiala a plaminilor.

Se acorda : Analgetice, antidoti, anticonvulsive, bronhodilatatoare Atele, bandaje Se inlatura asfixia si astmul

2. Sala pansamente : Inzestrata cu :

Masa de administrat, fise medicale de primire, marci de triaj 2 ligheane pentru spalatul miinilor Complete : sala de pansamente, pansamente sterile, pansamente steril pentru

combustionati, atele, medicului pentru tratarea ranitilor si combustionatilor Nr1, stomatologic, antibiotice Nr1, aparate pentru ventilarea artificiala a plaminilor (VAP), aparat pentru oxigeno-terapie

Fotoliu stomatologic Suporte pentru flacoane, casolete 2 mese pentru pansamente, 1 masa pentru materiale de pansament sterile 2 mese pentru instrumente chirurgicale sterile Sisteme de transfuzie

Se acorda : Inlaturarea asfixiei, socului Hemostaza externe definitiva sau temporara Se efectuaza inlaturarea membrului ce se tine pe un lambou subtire a tesuturilor moi Se face cateterizarea sau punctia vezicii urinare Se schimba pansamentul de pep laga Se administreza : antidolorant, substante bronholitice, antivomitive, anticonvulsive

3. In sala de pansamente auto (vezi mai sus) : Este o masa pentru pansamente Complet : sala pansamente auto, atele, etc

4. Terenul de evacuare : Felcer Bucatar

Inzestrat cu : Copletul felcerului Substante analgetice, digitalice

Se efectuaza : repartizarea ranitilor si bolnavilor in grupe pentru evacuare in I-ul rind, II-lea si III-lea rind

5. Izolator: In 2 corturi de tabara pentru 2 infectii TGI x 2 locuri Respiratorii x 2 locuri

Inzestrat cu : Complet dezinfectie, instructor - dezinfector, instructor sanitar – felcer Masa de dezinfectare a : bolnavilor si a hainelor (aparte)

6. Farmacie In cort de tabara Seful farmaciei are misiunea : de a aproviziona cu mendicamente sectiile ce functioneaza-

complete farmaceutice, primire/pastrare/repartizare materialelor medicamentoase, trimiterea la reparatie a aparatajului, pregatirea solutiilor pentrufolosire –externa/-interna, solutiile sterile vin de la etapa superioara, prezinta cerere pentru materiale, face decontarea materialelor medicale.