cursuri geodezie fizica

download cursuri geodezie fizica

of 12

Transcript of cursuri geodezie fizica

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    1/12

    Mareele Terestre

    ~eanul p1anettg. a fost primal iny~li~ t(!restru care a atras atentia omului~sl!p_rafenomenului deiJux ~i '1dlux.~eWto~) este primul om care a dat cea dintaiexplicatie~orecta formam si derularii "acestui fenom en, dupa ce a descoperit legeaatractiei universale. El atrageatentia, pe baza acestei legi, ca atractia Soarelui i Luniiexercita forte importante asupra maseor terestre i ca acestea raspund diferentiat,dupa natura lorfizica (gazoasa, lichida, solida). Este samburele din care vom lamurinotiunile .demareele atmos[erei,1]1areeie hidrogrq!ki inyareele_J~tre propriu-.zise. . Sistemul loeal 'Soare - Pimant - LU!l2 ~imareele terestre

    Corpurile componente ale Sistemului solar sunt guvemate degravitatie proprie.Gravitatia este relative i reciproca intr-un sistem stelar. Fiecare cQ!P atrage fiecarecorp aflat in spatiul ~~_Jt~po~jllratpr, dupa cum fiecare din aceste corpuri exercitaatract ii . reciprocefiecaruia din sistem.A! cU1lltip:lPfunfultul suportadin parte eorpurilor apropiate, Lunasi Soarele,un complex U11itar~e defQrmari zilnice ale .formeisale, m(lIlife$tatprin fenomenmareelor.Deoarece celelalte p1anete. ale sistemului solar - desi .. exista forteapreciabile.de atracp.e asupra masei terestre - nu o deformeaza semnificativ.. Itlsistel11ll)...nostru SOare -p~fult - LUIla, Pillnfu1t:u1atrageLuna, el .. insui.este atrasde Soare iinyers, LliIll'l.c)(ercitaatractia.ei asupra Pfunantului si Pamantulasupra ~oarelui: IrePlli~reillnintit caLuna,fiind mai apropiata de RiUnant, exercit~Lasupra lllClSeiacestuia g_forta.atractivam.tllt mm m~e decat aceeaprodusa de Soare...In realitate, fenomenul mareic este..mtl1f mai xomplicat, . P r i n Gomliliiareaefectelor p1:'Qdl!s~deexercitarea fortelor de.atractieale Lunii i Soarelui, In diferitepozitii relative pecarele au in timp unele in raport QU celelalte. UIJ.dele.m~eicecieplaseaza apele, nivelul suprafetelor oceanelor variind cu 120 em pana la 1500 em;cieplaseazaatmosfera cu amplitlIdini ..de ordinlll' kilometril()r; deplaseaiel seoart,aterestra. cuamplitudini injur de 30 em. Trairp.,prir! urmare, peun suport rigid, scoartaterestra, aflata In continua miscare .lent& i de. amp litudine mic;pe care simturilenoastre sunt departe de a 0 inregistr,

    Fenomenul mareicse .4esfaoara si se studiaza 1a granija dintre Geofizica,GeodeziesiAstronomie,

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    2/12

    producerea fenoimenului de precesiesi nutatie a axei de rotatiea Pamantului; inproducerea unor efecte de perturbatie asupra orbitelor satelitilorartificiali,Dinamica sistemului Pamdnr - LunaMateria globului terestru are 0 anumitaelasticitate i vdscozitate. Relatiaelasticitate - vascozitate este insuficient ..cunoscuta matematic; unele 'informatii sunt

    cuprinse in fonnule aproximative privind defonnarea Pamanmlui sub influentapotentialului de atractie a Lunii i Soarelui, sau amplitudinea ifaza deviatiei de lave rtic ala lo cu lu i, ori variatia intensitatii gravitatiei.

    Romind.de la defmipa!qrLe.i gY1:eratoare de maree au fostintreprinse calcule,in mai multe etape, pentru potentialul generator de maree: mai Intai cu ajutorulpolinoamelor lui Legendre, din care se retin potentialele generatoare ale primelor treiordine; apoi ..cu ajutorul eonstantei campului genemtorde maree, prin dezvoltareaarmonica a potentialuluigcoerator de maree, operatic efectuata cu caracteristicigeometr ice distincte i care (l condus h i separarea atrei familii de functii sferice eusemnificatii remarcabile (zonala, teserala si sectoriala: mai apoi, prin dezvoltareapo tentia lu lu i ma re ic in functie de variabilele astronomice i obtinerea de noi expresiiale mareelor zonale, teserale isectoriale.In realitate asupra Pamantuluj au influent~ apreciabile numai doi astri: Luna,datorita apropierii sales] Scarele, datorita masei sale.Cmnponentele fortei mareiee -inclusiv partile lor zonal; teseralai_ sectoriala- depinddelatitudine si servesc la studiul miscarilor g10bului terestru, in general ~ialtipurilor de maree terestre, in particular. Este motivulpentru care vomreda pe scurtcaracteristicile principale ale functiilor sferice: zonzla, teserala ~isectoriala,

    Funqia sforicazonalild~inde de la titu dine. P erio ad a ei fundamental a este de14 zilepentru Lunasi 6 Iunipentru Soare (mareele pe care Laplace le numeste detipul ..unu ).M0tnentlllprincipal .de jnerti~ ...al 1?~~n:t!i!u~yste .afC 9W - t de ..variatiadistributiei .de masa ...din interiorulglobului, de unde fluctuatii posibile in v i t e z a derotatie a PAm.ntului corespunzatoare perioadelor functiei zonale. Din parteaconstants a acestei functii respectiv a inareeipennanente, rezulta 0 suprafataechipotentiala coborata cu 2~ em la poli (deci 0 crestere a turtirii Pamantului) si 0ridicare de 14 em la ecuator.

    Funqia tesera(a are ca linii nodaleun meridian de 90 fata d~ meridianulcorpului perturbator i 0 paralela care-i ecuatorul. Aceasta maree a fost numita deLaplace de tipul doi si are perioada de 0 zi, Am plitud in ea m areei este totdeauna zerola poli iJa ecuator. Variatiile distributiei de masa la suprafata Pfunantuluiproduc, illeadrul functiei teserale, oscilatii ale axei principale de inertie. Aceeasi forma elifunctia teserala o are i potentialul perturbator cauzat de miscareapoolara a axei deinertie i care nu-i altceva decat momentul deprecesiesi nutatie care actioneaza laecuatorul Pamantului si tinde sa incline planul ecuatorial insprc ecliptica.

    Este posibil. ca acest efect s a &ba contributii i din partea nucleului fluid alPamantului, respectiv de la frecarile interne produse de rotirea lui fata de manta.

    Functia sectoriald are ca linii nodalemeridianele de 45 de 0 parte si de alta ameridianului corpului perturbator si care .1mpart suprafata Pamantului in patrusectoare in care functia este alternativ pozitiva si negative. Zonele in care potentialulgenerator de maree este pozitiv sunt zonele mareelor inalte; celc unde potentialul este

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    3/12

    negativ sunt ale rnareelor joase. Perioada mareelor respective, pe .care Laplace Ie.numeste de ordinul .trei, este de jumatate de ziiar amplitudinea maxima este laecuator, cand inclinarea eorpului perturbator este zero, ~imininla la polio

    Se pare ca aceste maree sunt responsabile, totusi, de incetinirea ..seculars a. vitezei de rotatie a Pamantului.Estimari numerice ale efectului de mareeEfectul mareic cauzat de Luna. si Soare este in functie,.in primul rand, de

    starea de agregarea materiei asupra careia actioneaza fortamareica.Ridicarea si coborarea periodica i diferentiata a nivelului oceanelor constituiemareea hidrosferei, Am.plitudinea maxima a nivelului ridicatsau coborat a 1 oceane1orare loc in zona ecuatorului terestru. Datorita rotir i i .Pamantului in jurul axei sale de lavest spre est, dublul Val mareie se deplaseaza spre vestin raportde suprafata terestra,Cum rotatia Pamantului in raport cu Luna dureaza 24h 501 1 1 , hidrosferaesteantrenata ..in dona maree .joase si doua maree inalte, Dedueem ca mareele inalte sesueeed la fiecare 12h25m, .iar intervalul dintreo marco malta i mareeajoasa care Iiurmeaza este de aproximativ 6h 15m Dar ziua noastracalendaristica este de 24h"putem face constatarea ea mar~~eJenalte. ijoase produse de Luna intr-un anumit loc,apar zilnic eu 0 intarziere de:29_lIlfatade ora din ziua precedenta,Soarele contribuie de asemenea la producerea fenomenului de maree. Datoritadepfuiani sale de Pamant, fortageneratoare de maree a Soarelui reprezinta numai5111 din aceea a Lunii.

    Campul de unde mareice schitat pentru ..hidosfera se repeta i In domeniullitosferei, cuuIlelemodificari impuse de specifieul mediului si raspunde euamplitudini mult 111aimici ..Efectul totalmaxim al Luniipoate atinge valoarea de 53,52 em; Efeetul totalmaxim alSoareluiestedoarde 24,61 em.

    Cand efeetulcombinat al Lunii i Soarelui atingemaximul atunci se numestemaree combinatii siatinge amplitudinea de 78,13 em. Acestfenomen are loc odata la1600 de. ani, urmatorul fiind Inanul 3300.

    Numerosi specialisti sunt de parere eli acest fenomen poate influenta notabilclima i activitatea seismica a Terei.

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    4/12

    CUTREMURELEDEPAMANT

    Seismul, zguduirea suprafetei terestre cauzata de miscarea rapida a stratului stancosexterior. al pamantului. Seismele apar cand energia stocata in interiorul pamantului, deobicei sub forma .tensiunii din foci, este eliberata brusc. Aceasta energie este transmisacatre suprafata pamantului de catre undele seisrnice. Stiinta ce se ocupa cu studiulseismelor .sia undelor produsede de. se numeste seismologie - de.Ia cuvantul in limbagreacase. ismos, "a zgudui' - . Oamenii de stiinta care studiaza seismele sunt numitiseismologi. Distrugerile pe care le poateprovoca.un.seism depind de magnitudine sidurata, sau .de.canritatea de zguduiri ce apar. Marimea variaza de Iarnici-zguduiriimperceptibile.panala socuriimense simtite la mii de kilometri distanta. Seismele potdeforma Pamantll1, pot sa faca c1adiri1e sau alte structuri sa se prabuseasca, si potcreatsullam1:-uri( valuri uriase). In .a ce ste dis tr ug er i.s e.p ct p ie rd e multe.vieti omenesti.Seismele, numite si cutremure, apar 1a0rata de cateva sutepezi in jurulIumii. 0 reteainternationala deseismografe (aparate ce inregistreaza miscarile pamantului) detecteazaqirQaUIlrnifion de cutremure mici de-a 1ungul unui an.Cutremure foartemari, ca eel dinAlaska din 19 64, ce a inregistrat,9.2gracie,pe scara Richtersi a cauzat distrugeri demilioane dedolari.apar pe plan rnondial,0 data Ia cativa ani ..Seisme moderate, ca eeldin Lorna Prieta - California, din 1989( cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter)si eel din Kobe - Japonia din 1995 (magnitudinea 6.8 grade pe scara Richter), apar deaproapedouazeci deoripean.Cutremurele moderate pot de asemenea cauza pierderi demilioane ...de dqla.ri sipot.rani .multepersoane,Inultimii500 de ani, cateva milicane.deoameni dill toata lumea si-aupierdut viata dincauzacurremurclor, i n c l " u z g p c l . cei peste 240 OOO.demorti.din. seismul ce a avut lee laT'ang Shall: ..(hiIla,jn 1976. In jurul lumii, seismeleau caw:at dr;;asemeneaavariiserioase unor proprietati si .daune .grave din punct de vedere. structural. Precautiiadecvate, CUIl l . ar fi educatia, > planurile . de. urgenta si constructiile mai rezistente,strucrurilecu un design mai flexibil simai sigur, pot limita pierderi1e de vieti si potdiminua distrugerileprovocate de seisme.

    ANA-TOMIA UNUI SEISMSeismologii examineazapartile unui seism, cum ar fi .alunecarea.faliei care ilpr:odllce~ce.se jntampla cu suprafata pamantuluiin timpul unui cutremur, cum treceenergia unui seism din .interiorul pamantului spre exterior si cum poate aceasta energiesa provoace daune grave .. Prin studiul diferitelor partie si procese ale unui cutremur,seisrnoIQgii ..afla maimultcdcspre efectele.lor, C u m saprezica sisa se pregateasca pentruzguduirile pamantului, pentru a putea face fata pagubelor. .

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    5/12

    FOCARUL SI EPICENTRUPunctuldin interiorul pamantului situat de-alungul rupturii geologice din falie,unde ia nastere seismul este nurnit focar, sau .hipocentru. Punctul de re. suprafatapamantului situat exact deasupra focarului este numit epicentru. Undele seismice incepsa radieze din focar si ulterior se. formeaza de-a lungul rupturii faliei. Daca focarul estesituat in apropierea suprafetei terestre - intreO si 70 de km adancime - se produc

    cutremure cu focar vad. Dacaeste situat la 0 adancime medie sau mare sub scoarta -intre 70 si 700 de km adancime - se produc seisme eu focar adanc. Seismele cu focarulputin adaneau tendinta sa fie mai puternice si, prin urmare, mai dezastruoase. Acestlucru se intampla datorita faptului ca sunt mai apropiate ge suprafata,unde stancile suntputernice .si sunt .caracterizatede tensiuneputernica. Seismologii auaflat din observatiica cele mai rnulte cutremure au focarul superficial si se formeaza inapropierea limite lordintre placi - suprafete in care placile pamantului se misca una inspre cealalta. AlteseisJJ)e,cuID ar fi cele eli .focarul.adanciaunastere in zonele de subductie, unde 0 placatectonica se .subduce sau se misca sub 0 altaplaca.

    FALIILEPresiunea, din. crusta.pamantului creaza faliile - locuri.in care.rocile s-au miscat siP9t alllne.cClprQyocaJ:ldseisme, Proprietatile unlli seismdepind in mod special de tipulde aplunecare al. faliei, san de miscarea de-a lungul faliei, .ce. produce cutremurul.Geologii caracterizeaza faliile dupa directia de alunecare. Suprafata dintre doua parti ale

    unei falii este neteda - sub forma de campie a carei directie nu este de obicei verticala cimai degraba intr-un unghi catre interiorul pamantului, sub forma de groapa - . Candperetele de stanca ce sta deasupra acestei gropi dintre falii cade in pamant, falia estenumita normala. Cand acest perete aluneca ascendent in comparatie en suprafata neteda,falia este inversa sau de impingere. Atat faliile normale cat si cele inverse provoacadeplasari verticale, sau miscari ascendente ale unei parti a faliei deasupra celeilalte parti,ce apar la suprafata ca pante abrupte ale faliei.

    UNDELEMiscarea brusca a.rocilor situate de-a lungul unei falii produce vibratii ce transmitenergia prinpamant sub forma de unde. Undele ce sunt transrnise prin rocile de subsuprafata pamantului sunt numite unde esentiale si se clasifica in unde esentiale primaresan unde P si unde esentiale secundare sau unde S. Undele S, cunoscute si ca undetaioase, provoaca cele mai multe pagube in timpul zguduirilor unui cutremur pentru camisca pamantul inainte si inapoi.Cutremurele contin de asemenea si unde de suprafata ce sunt transmise din epicentru pesuprafata pamantului. Exista doua astfel de unde de suprafata: undele Raileigh, numite

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    6/12

    dupa fizicianul britanic Lord Raileigh, si unde Love, numite dupa geofizicianul A.E.BLove. Undele de structura produc de asemenea pagube structurilor pentru ca zguduiepamantul de sub fundatia constructiilor.Undele esentiale, sau undele P si S, radiaza din falia de ruptura incepand din focarulseismului. Undele P sunt unde compresate pentru ca stancile din calea lor se miscainainte si inapoi in aceasi directie in care se propaga undele.

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    7/12

    ERUPTIILE VULCANICE

    Vulcan, .munte san deal format din acumularea materialelor ce auerupt prin una sau mai multe deschizaturi (numite ventre vulcanice) facute insuprafata pamantului.1'ermenulvulcanpoate desemna ventrele propriu-zise. Vulcanele situate deasupra nivelului marii .suncele; mai cuncscute, darmajoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub. mare, formati de-a lungulsistemelor de creste ce sc intersecteaza i n adancul oceanului planetar .Conform The Smithsonian Institution, ....511. . yulcani situati deasupranivelului mariiau fost activi in ultimii)O.OOOani,p39 dintre ei all erupt eel.putinodata de-alungul istoriei scrise.Inmedie, mtre .50-60cievlllcani situatideasupra nielului marii ,sunt activi in fiecare an; jumatate dip acestea suntdefapt continuarile eruptiilorrdin aniiprecedent], jar celelalte sunt noi .Eruptiile yulcanice din regiunile populate reprezinta 0 adevarataamenintare la adresa oamenilor, aproprietatilor si .aagriculturii. Pericolulprovine, in..cele mai multecazuri, din jeturL fierbiIlti .sicese misca cupviteza Joart~. mare, care contin materialeexplozive, cenusa .sicele mai9istfllctiv~,raurile de lavaPe Ianga eruptiile explozivechiar si vulcanelcdinregiuni riepopulate , potarunca cenusa adanc in atmosfera, creand .pori decenus~;g.ere reprezinta 0 amcnintare serioasa la adresa avioanelor,.~

    FORMATIUNILE VULCANICE .IoatefOJ.1!l?tillIlile ..vulcanice sunt formate prin acumularea demagma(roca ce se formeaza sub suprafata pamantlllui).Magmapoate erupe

    prinunulsau mClimplte ventrevulcanice, car:epot fi 0 singura deschizatura,mai multe deschizaturi, sau 0 crapatura lunga, numita vent defisura. Seformeaza m adancul pamantuluj, ingeneral.rin mantaua superioaraPentru a'se formamagma , este nevoie de. temperaturi si presiuiii foarte ridicate.Mantaua solidatrebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de80 pana 1a 100 lap. sub suprafata pamantului.Odata ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa seridice deoarece magma are o rdensitateunai mica' decat rocile ce 0

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    8/12

    inconjoara.Aceste picaturi se aduna, formand adevarate rauri demagma ..t\cestease adunain regiuni subterane numite rezervoare de magma ,Dupa fiecare eruptie, este adaugat un nou strat vulcanului, acestacrescand in marime.

    lVIATERII VULCANICE .Trei tipuridemateriale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente deroca sigaze.Tipul si eantitatea de material care. erupe dinfr-un vulcan activdepinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.LAVALava reprezinta magma care se rupe? si erupe dintr-un vulcan.Daca

    magma este foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului '- eatre ,bazele sale.FRAGMENTELE DE ROCAAceste f ragments de roca sunt expulzatein aer, E le include si cenusacare sunt fragmente cu diametrulmai micde 2 mm.Cenusaceamaifinaestenumitacenusavulcanica, si este fermata din particule de au un diametrulmai mic de O,06lTIl. lLGAZELE(J-azS(lt~,jIlprimaetapa . ll i1tYlibe~atedeYlllcani~ub formaunui jet,Eliberareainstantanee de gaz.vulcanicaflat sub presiune este forta ce duce la

    eruptii .Gazele PIovindi.u magma p ro priu zis a, sau din contactul dintre .magIIla incinsa si apa.Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa,'cudioxid de carbonsi dioxid de sulfERUPTHI,F

    Vulcanii ernpdiferit, in.functie. decompozitia magmei ce..se afla subsuprafata, cantitatea degaz dinmagma, si tippJ de ventru yulcanie din careerupe.In general, cu catIava este mai vascoasa, eu atat ruptia va fi maiexplosiva.Eruptiile explozive pot expulza o .mare cantitate de material inaer.Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava, siexpulzeaza foarte putinmaterial. in aer,

    ERUPTIILE EXPLOZIVEEruptiile .explozive pot expuza atat lava lichida sau semisolida cat si,fragmente solide de .rocavulcanica sau nonvulc anic a care au fost carate de-alungulmagmei ce se ridica inainte de eruptie..Eruptiile foarte .explozivesuntnumite eruptii .Plinian, dupa naturalistul roman Pliny eel Intelept.Acesreerupptii pot ciur~ de la cateva ore pana lacateva zile.

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    9/12

    ERUPTIILE NONEXPLOZlVEEruptiile nonexplozive ,sunt tipice pentru vulcanii din Jiawaii,siproduc rauri de lava.Lava iese afara prin rifturile din suprafata vulcanuluisau prin ventre.ele suntcaracterizatc prin faptulca lava produsa este de tipbazaltic, iar vnlcanii ce sunt formati prin acesteeruptii sunt numiti vulcaniscut.PERICOLELE VULCANILOREruptiile pun direct si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor,atatin aer cat si pe pamant.Asemenea pericole sunt .. raurile de lava,cenusa, Unele rauri delava, mai contin cenusa incins~,fTagmente de roca sigaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, 'peste 8500 C siyitezei ridicate, de peste 250 km/h.De asemenea , acumularile masivede cenusa vulcanica , mai ales daca sunt udate ..deploaie, due ..la ruinarearecoltelor de cereale,.Pericole indirecte sunt deobicei efecte nonvulcanice, careacompaniazaerupnile. Astfel sunt, cutremurele , tsunami.jiloile cauzate decenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiilevulcanice .. Tsunami sunturiase valuri seismice, de-a ..1unguloceanelor, generate de miscareainstantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina, Aceasta miscareinstantanee este cauzata de cutremure uriase, sau .deprabusirea unei insulevulcanice , in timpul eruptiei unuivulcan. De asemenea , depozitele demateriale.. vulcanicepot duce ladefertiliiarea .pamanturilor, la moareaanimalelcr, si, in ultimul , la [oamete. Intre secolele 17-.19,. tsunami sifoametea ..ce preced ..eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea deceselorlegate de.eruptii ..

    Incepand cu anii80,llll aIt pericol, indirect legat de eruptii a inceputsa atraga atentia : Avioanelor ce survolan. zonele, le..a intrat cenusa inmotoare.PREZICEREA ERUPTIILOR

    Cea mai mare problema a vulcanologiei esteprezicerea urmatoareicruptiia unui vulcan activ sau adormit. Oamenii de ..stiinta considera unvulcan activ .daca a erupt eel putin odata. Vulcanii adormiti sunt consideratiun potential pericol de a erupe pe viitor .Oamenii de stiinta prezic eruptiilemasurand evenimentelece due la 0 posibila activitatee, ca , de:.exeIIlplucutremure, miscari a pamantului, si eliberarea de gaze. Ratade succes este

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    10/12

    maimare la prezicerea.eruptiilor nonexplozive la vulcanii bine.monotorizati.De exemplu, aproape toate fluviilede lava rezultate din eruptii in muntiiSaint Helens incepand din Mai 1980 au fost prezise cuzile, chiar saptamaniinainte. eel mai mare obstacol in imbunatatirea prezicerii eruptiilor este cadoar 0 fractiune din_peste 500 devulcani activi in lume sunt monotorizatiadecvat, cu instrumente moderne, si de catre vulcanologisti bine instruiti ..RESURSE VULCANICE

    Desii eruptiile vulcanice .constituie 0 adevarata amenintare la adresaomenirii, vulcanii pot deasemenea fi bogati in resurse, Probabil cea maimareresursa din vulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate deeruptii.Activitatea vulcanica a creat unele dintremai frumoase si fertileregiuni ale.pamantului. Inca de la inceputul secolului 20, stapanirea calduriinaturale a sistemelor vulcanice ,a dat 0 sursa, aproape nepoluanta ~..deenergie ..ermica si energetica.De exemplu jetul de la Geyzerele, din nordulCaliforniei, eel mai mare camp ..geotermic -e este suficient pentru a alimentacucurent un orasede milioaude.de locuitori,precum San Francisco.Multedepozite ce cupru,carbune, zinc, aur si argint, SUIlt continute in rocilevulcanice; ~alljJl.rocile magmatice , ce suntbazele vulcanilor.Roca sparta delava, pumice. carhnnelesi.alte.produse rezultate inurma eruptiilor sunt .sursede materie bruta :p~ntruconstruirea drumurilor, in constructii, industrie.

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    11/12

    Atmosfera si radiatiile termiceAtmosfera este in.v~H~uIexterior al Pamantului compus dintr-un .amestec lacomplex de elemente chimice .In stare gazoasa retinut de forta de atractiegravitationala a planetei..Laboratorul central de geofizica din. Moscova are stocat in memoria unui

    calculator datele privind caracteristicile dinamice ale atmosferei terestre in paralel cuale reliefului geosferelor pe care se sprijina.scoarta sihidrosfera. Cu un programadecvat aureusit sa calculeze greutateaatmosferei care ar fi de5.2*1015 tone.Cu un alt progra,mau stabilit ca d ato rita mu sonilo r tropical] sunt pompate infiecare an din nord spre sud 4000 de miliarde tone de aer, cantitate ce revine in norddupasase Iuni,PariiantLil a pierdut ill fazele.de formaresi de maturizare geologica .majoritateacantitatii dehidrogen si heliu din atmosfera .~ia retinut moleculele mai grele de azot,

    oxigen, ... ioxid de. carbon si 'apa, Participarea procentuala a acestor componenti aiatmosferei este variabilacu altitudinea.Deplasarea aproximativ solidara cu miscarea de rotatie a planetei in jurul axeisale, confera atmosferei 0 caracteristica importanta de care se tine seama in studiilestructurii si dinamicii sale.. '. Oamenii de ~tiinta, dupa studii indelungate, au impartit atmosfera in douadiviziuni principale: omosfera care .~e.intiude de la suprafata scoartei terestre ~i aoceanului planetar pana la iuaJtimeade 90 km si eterosfertl situata de la 10 000 la12000 km ..

    . in timp ce omosfera este uIlifoDna din punctul de vedere al compozitieichimiceagazelor care 0 alcatuiesc si Care sunt organizate in straturiconcentrice,eterosfera desi conpusa ~i eadin straturi concentrice ..acestea au compozitii chimicedistincte.Privite prin succesiunea regimurilor termice care le domina, ambele diviziuni sesubimpart in patru zone de temperatura care sunt;tr0pos!ero:- retine 4/5 .dinintreaga cantitate de aer,are grosimi variabile de 8- 17 km, in functie de latitudine si temperatura. sezoniera ;;i este sediul celor maiimportante fenomene meteorologice.- temperatura descreste cu altitudineapana la_60 ..~. s tratosfera-, este un strat de aer linistit, uscat ~itransparent;- temperatura crestepana lacJt .C .- grosimeamedie este de cca. 40 km. m ezosfera - are 0 grosime de 30 km- temperatura seade rapid paua la _830C.-te rmo sfe ra - este compusa din patru straturi separate prin zone de tranzitie,- stratul de azot molecular extins pana la 200 km.

  • 5/16/2018 cursuri geodezie fizica

    12/12

    - .s tratul de.o xig en atom ic p a n a lacca .. 1 100 km .- s tr at l1L