Curs1anVI Romana

7/21/2019 Curs1anVI Romana

http://slidepdf.com/reader/full/curs1anvi-romana 1/25

Curs 1.Curs 1.

EPIDEMIOLOGIA GENERALEPIDEMIOLOGIA GENERALĂĂ

PROCESUL EPIDEMIOLOGICPROCESUL EPIDEMIOLOGIC



PROCESULPROCESUL EPIDEMIOLOGICEPIDEMIOLOGIC-- DEFINIŢIEDEFINIŢIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor

biologice, naturale şi sociale, cu rol determinant şi/sau dinamibiologice, naturale şi sociale, cu rol determinant şi/sau dinamizatorzator--favorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală lafavorizant → apariţia, extinderea, evoluţia → stării de boală la nivelnivelpopulaţional.populaţional.

-- STRUCTURA P.E.STRUCTURA P.E.::

-- Factori determinanţi : surse, moduri şi căi deFactori determinanţi : surse, moduri şi căi de transmtransm., receptivitate., receptivitate

-- Factori dinamizatoriFactori dinamizatori -- favorizanţi: naturali, sociofavorizanţi: naturali, socio--economicieconomici

-- PROCESUL INFECŢIOS (INFECŢIA)PROCESUL INFECŢIOS (INFECŢIA): totalitatea reacţiilor locale: totalitatea reacţiilor localeşi/sau generale determinate de impactul dintre agenţii patogenişi/sau generale determinate de impactul dintre agenţii patogeni şişiorganismele receptive, reacţii tipice şi atipice.organismele receptive, reacţii tipice şi atipice.

-- FOCARUL EPIDEMICFOCARUL EPIDEMIC: zona, spaţiul, arealul în care se găsesc surse de: zona, spaţiul, arealul în care se găsesc surse deagenţi patogeni cu potenţial de diseminare spre organismeleagenţi patogeni cu potenţial de diseminare spre organismelereceptive.receptive.

-- FOCARUL DE INFECŢIEFOCARUL DE INFECŢIE: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază,: locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază,

prin anumite semne, lupta dintre agenţii patogeni şi organismulprin anumite semne, lupta dintre agenţii patogeni şi organismul umanumansau animal.sau animal.



I. SURSA DE AGENŢI PATOGENII. SURSA DE AGENŢI PATOGENI

-- Defini ţie (generală):Defini ţie (generală): organism care asigurorganism care asigurăă::

-- ggăăzduirea agentului patogen;zduirea agentului patogen;-- supravieţuirea;supravieţuirea;-- eventualeventual înmulţirea; înmulţirea;-- întotdeauna diseminarea; întotdeauna diseminarea;

-- prezintprezintă ă sau nu semne clinice de boalsau nu semne clinice de boalăă..

-- CategoriiCategorii::-- omulomul bolnavbolnav cu forme clinice: tipice sau atipice;cu forme clinice: tipice sau atipice;

-- omulomul purtpurtăătortor de agent patogen;de agent patogen;dar şidar şi

-- animalele, panimalele, păăssăările: idemrile: idem-- vectorii biologic activivectorii biologic activi

-- Atributele generaleAtributele generale ale sursei de agenţi patogeni variate după :ale sursei de agenţi patogeni variate după :-- tipul ctipul căăilor de eliminare (diseminare)ilor de eliminare (diseminare)-- natura produselor biologice eliminate;natura produselor biologice eliminate;

-- ”porţile de eliminare”: unice, multiple, naturale, artificiale;”porţile de eliminare”: unice, multiple, naturale, artificiale;-- ritmul eliminritmul eliminăării;rii;-- contagiozitatea (intensitatea şi durata)contagiozitatea (intensitatea şi durata)



PURTPURTĂĂTORII DE AGENŢI PATOGENITORII DE AGENŢI PATOGENI

Defini ţiaDefini ţia

: i: identicdentică ă cu a sursei, în general, cu menţiunea:cu a sursei, în general, cu menţiunea:nu prezintnu prezintă ă semne clinice de boalsemne clinice de boalăă

CategoriiCategorii:: preinfecţioşipreinfecţioşi, s, săănnăătoşi, foşti bolnavi.toşi, foşti bolnavi. PurtPurtăătoriitorii preinfec ţioşipreinfec ţioşi::

-- viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii;viitorul bolnav, în perioada de incubaţie a bolii;-- contagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei; durată variacontagios, îndeosebi în ultima parte a incubaţiei; durată variabilbilă ă (gri(grippă ă –– scurtscurtăă;;HVHV –– lungă);lungă);-- depistarea dificildepistarea dificilăă, acţiuni speciale, printre, acţiuni speciale, printre contacţiicontacţii cu cazul index.cu cazul index.

PurtPurtăătorii storii săănnăătoşitoşi::-- persoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nipersoane cu rezistenţa generală bună şi, eventual, un anumit nivel de imunizare;vel de imunizare;-- primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;primesc şi reţin agenţii patogeni de la alte surse;-- diseminarediseminare: z: zileile--ssăăptptăămâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);mâni (excepţie: VHB, C, D, F, G şi HIV);-- depistare: acţiuni speciale tip screening;depistare: acţiuni speciale tip screening;

-- orice specie microbianorice specie microbianăă;;-- semnificaţie epidemiologică (ex. SBHA).semnificaţie epidemiologică (ex. SBHA).

PurtPurtăătorii foşti bolnavitorii foşti bolnavi::a)a) convalescen ţiconvalescen ţi: d: durata variabilurata variabilă ă (zile(zile--luni) (foarte multe specii microbiene)luni) (foarte multe specii microbiene)

b)b) cronicicronici: peste 6 luni de la vindecare: peste 6 luni de la vindecare –– ani, toată viaţa (ani, toată viaţa (S.S. typhityphi,, ShigellaShigella, HVB, C, D,, HVB, C, D,F, G, B.F, G, B. KochKoch,, R.R. prowazeckii prowazeckii,, BrucellaBrucella sppspp.., H., H. palustru etcpalustru etc.).)-- purtpurtăătorii foşti bolnavi cronicitorii foşti bolnavi cronici ⇒⇒ surse cu o deosebitsurse cu o deosebită ă semnificasemnificaţţie epidemiologicie epidemiologicăă



ROLUL PARTICULAR DE SURSROLUL PARTICULAR DE SURSĂ Ă DE AGENDE AGENŢŢI PATOGENI ALI PATOGENI ALANIMALELOR, PANIMALELOR, PĂĂSSĂĂRILORRILOR ŞŞI AL ARTROPODELORI AL ARTROPODELOR

ANIMALELE ŞI PĂSĂRILEANIMALELE ŞI PĂSĂRILE-- în majoritate sunt în majoritate sunt zooantroponozezooantroponoze (> 90, mondial; 15(> 90, mondial; 15--20, în Europa);20, în Europa);

-- animaleleanimalele –– păsărilepăsările –– sursesurse:: ssăălbatice, domestice,lbatice, domestice, peridomesticeperidomestice;;

-- categorii de surse: bolnave (tipic, atipic)categorii de surse: bolnave (tipic, atipic) / / purtpurtăătoare de agenţi patogeni (cele 3toare de agenţi patogeni (cele 3

tipuri);tipuri);-- caracteristicicaracteristici: s: sursursă ă predominant ruralpredominant rurală ă şi ocupaţională;şi ocupaţională;

-- zooantroponozezooantroponoze: rural/urban → ocupaţionale → populaţie generală;: rural/urban → ocupaţionale → populaţie generală;

-- ppăăssăările şi unele animale: migraţie → transfer ....rile şi unele animale: migraţie → transfer ....

-- implicaţiile: medicale/veterinare → socioimplicaţiile: medicale/veterinare → socio--economiceeconomice

ARTROPODELE (INSECTELEARTROPODELE (INSECTELE))

-- vectori biologic activi (gazde obligatorii):vectori biologic activi (gazde obligatorii):•• ppăăduchii omuluiduchii omului: t: tifos exantematic, febra recurentifos exantematic, febra recurentăă, febra de, febra de WolhiniaWolhinia (5(5

zile);zile);

•• ţân ţarii ţân ţarii (var.(var. spsp.): mal.): malaria, encefalitele, febra galbenaria, encefalitele, febra galbenăă,, dengadenga, filarioza;, filarioza;

•• ccăăpuşelepuşele (var.(var. spsp.): enc.): encefalitele, tularemia, febra recurentefalitele, tularemia, febra recurentăă, febra Q, febra, febra Q, febrabutonoasbutonoasăă, tifosul american, african şi asiatic;, tifosul american, african şi asiatic;

•• purecii şobolanilorpurecii şobolanilor: pesta, tularemia, tifosul: pesta, tularemia, tifosul murinmurin, parazitoze., parazitoze.



II. MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE A AGENŢILOR PATOGENIII. MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE A AGENŢILOR PATOGENI

Modul de transmitereModul de transmitere = transferul agenţilor patogeni de la sursă la= transferul agenţilor patogeni de la sursă lareceptivireceptivi

Modul de transmitere poate fi:Modul de transmitere poate fi: directdirect şişi indirectindirect

●● modul directmodul direct::-- limitare spaţială şi temporală;limitare spaţială şi temporală;

-- se poate transmite orice specie microbianse poate transmite orice specie microbiană ă (salmonele, stafilococ, VH etc.);(salmonele, stafilococ, VH etc.);

-- este obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ameste obligatoriu pentru agenţii cu rezistenţă mică în mediul ambientalbiental

(rujeola, rubeola, gripa etc.);(rujeola, rubeola, gripa etc.);-- mecanisme: inhalare (aglomeraţie); contact fizic;mecanisme: inhalare (aglomeraţie); contact fizic; transplacentartransplacentar; transfuzii,; transfuzii,transplant; aer, obiectetransplant; aer, obiecte –– recent contaminate; modul de viaţă (neigienic).recent contaminate; modul de viaţă (neigienic).

●● modul indirectmodul indirect::

-- dispersie puternicdispersie puternică ă spaţială şi temporală;spaţială şi temporală;

-- agenţi patogeni cu rezistenţă mare;agenţi patogeni cu rezistenţă mare;

-- mecanisme complexe în care sunt implicatemecanisme complexe în care sunt implicate singularsingular sausau asociativasociativ ccăăile deile detransmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, mâinile,transmitere: aerul, apa, solul, alimentele, obiectele, mâinile, unele artropodeunele artropode ⇒⇒

contaminatecontaminate



III. DEFINIREA ŞI DESCRIEREA NOŢIUNILOR DEIII. DEFINIREA ŞI DESCRIEREA NOŢIUNILOR DE

RECEPTIVITATE, NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ ,RECEPTIVITATE, NERECEPTIVITATE, REZISTENŢĂ ,

IMUNITATE, FOND IMUNITAR POPULAŢIONALIMUNITATE, FOND IMUNITAR POPULAŢIONAL

RECEPTIVITATEARECEPTIVITATEA: s: stare complextare complexăă, dependent, dependentă ă de amprentede amprentegenetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţiegenetice şi de natura evoluţiei vieţii → nu conferă protecţie

NERECEPTIVITATEANERECEPTIVITATEA: s: stare opustare opusăă, frecvent realizat, frecvent realizată ă prin programprin program(ex.(ex. vaccinvaccinăările, educarea populaţiei etc.)rile, educarea populaţiei etc.)

# ambele st# ambele stăări → influenţate de condiţiile sociori → influenţate de condiţiile socio--economice şi ecologice,economice şi ecologice,vârsvârsttăă, sex, st, sex, stăări fiziologice sau patologiceri fiziologice sau patologice

REZISTENŢAREZISTENŢA faţă de agresiuni variate are două componente:faţă de agresiuni variate are două componente:

-- rezistenţa generală nespecifică rezistenţa generală nespecifică

-- rezistenţa specifică (imunitatea).rezistenţa specifică (imunitatea).



Rezisten ţa generală nespecificăRezisten ţa generală nespecifică

- integritatea barierelor cutaneo-mucoase

-- hematopoezahematopoeza-- metabolismulmetabolismul

-- fagocitozafagocitoza-- procesele inflamatoriiprocesele inflamatorii-- sistemele secretoriisistemele secretorii antimicrobieneantimicrobiene

((IgAIgA ş.aş.a))-- sistemul complement, properdinesistemul complement, properdine

-- secreţiile de mucinesecreţiile de mucine-- aciditatea gastric aciditatea gastricăă, vaginal, vaginalăă-- pHpH--ul cutanatul cutanat-- aparatul ciliar al aparatuluiaparatul ciliar al aparatului

respiratorrespirator-- elimin eliminăările: digestive, biliare,rile: digestive, biliare,

urinare, lacrimaleurinare, lacrimale-- lizozimullizozimul: l: lapte, mucoasa bucalapte, mucoasa bucalăă,,

nazalnazalăă, saliv, salivăă, lacrimi, piele, sânge, lacrimi, piele, sânge

-- interferonii (interferonii (glicoproteineleglicoproteinele stimuleazstimulează ă celulele g. → v.)celulele g. → v.)

alte mijloace:- hipersecreţiile- mucusul nazal

- perii şi cilii → poarta deintrare- tusea- voma- strănutul

- sudoraţia- tranzitul intestinal- secreţia sebacee- descuamarea



Rezisten ţa specifică (imunitatea): - umorală – Ac

- celulară – celule cu “memorie”

- agresiune → organismul = răspuns complex adaptiv prin homeostazie imunologică = capacitate derecunoaştere ulterioară pentru neutralizarea agentului patogen

IMUNITATEA: - naturală - de specie

- pasivă (maternă)

- activă (boală)

- artificială - pasivă : - seruri- Ig

- activă – vaccinuri

- perspective de ameliorare a eficienţei protective a rezistenţei nespecifice şi specifice:

- Ac monoclonali

- imunostimularea ribozomală- imunostimularea proteoglicanilor membranari

FONDUL IMUNITAR POPULAŢIONAL: - natural

- artificial

• proporţia de posesori Ac specifici

• metode de evaluare: epidemiologică şi serologică

• evaluarea fondului imunitar în scopul cunoaşterii:

- istoriei naturale reale a morbidităţii

- eficienţei unei vaccinări

- eficienţei imunogene, comparative, a unor vaccinuri din aceiaşi clasă

- duratei unei stări de imunitate



IV. FACTORII DINAMIZATORIIV. FACTORII DINAMIZATORI--FAVORIZANŢIFAVORIZANŢIAI PROCESULUI EPIDEMIOLOGICAI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

-- intervin în: - crearea “momentului critic” → FD

- evoluţiile particulare ale PE

- asociativ, pondere variată

- dificil de evaluat momentul şi ponderea intervenţiei

- prevenţia → evitarea intervenţiei nesanogene a FDF

1. Naturali- cosmici: activitatea solară

- meteorologici: temperatura, presiunea atmosferică

, umiditatea…

- climatici: latitudine, altitudine

- geografici: relieful, structurile geochimice, suprafeţele de pădure, de apă...

2. Socio-economici- condiţiile de viaţă: venituri, mărimea familiei, locuinţa, alimentaţia,aglomerarea, asistenţa medico-sanitară, culturală…

- condiţiile de muncă: locul de muncă, vechimea, procesul tehnologic,salubrizarea, microclimatul, riscuri particulare…

i fl ă PE li



- influen ţează PE: - sezonalitatea;

- patologie geografică;

- meteoropatologie;

- excesul de morbiditate şi mortalitate;

- tipul de manifestare a PE.● Exemplu:

∗ sezonul rece: - rezistenţă scăzută la “poarta de intrare” a aparatului respirator;

- vasoconstricţie – perturbare factori proteici;

- suprasolicitări metabolice;

- dezechilibre nutriţionale;- tulburări neuro-endocrine;

- aglomeraţie;

- lipsa ventilaţiei;

- microclimat deficitar;

- insuficienţa igienizării cotidiene;- eforturi fizice.

∗ sezonul cald: - perturbarea barierelor aparatului digestiv;

- nutriţie: celuloza, contaminare, lichide în exces;

- pH acid gastric → perturbări;

- brasaj populaţional;

- colectivităţi temporare → igiena deficitară;

- activităţi specifice: păstorit, explorarea bogăţiilor naturale, şantiere, turism etc.

- migraţie animale, păsări;

- muştele;

- averse de ploaie, inundaţii etc.

- prevenţia şi combaterea → orientată în raport de sezonalitate



V. FORMELE DE MANIFESTARE ALEV. FORMELE DE MANIFESTARE ALEPROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BTPROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BT

- dependente de: - particularităţile factorului determinant- intervenţia factorilor dinamizatori-favorizanţi

- formele de manifestare ale procesului epidemiologic (PE) sunt caracterizate prin:

• numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală• extensivitatea şi severitatea

- clasic manifestarea PE poate fi: - sporadică

- endemică

- epidemică- pandemică

- în practică: - numeroase forme “atipice” şi “intricate”

- endemo-sporadică- sporadicitate şi endemicitate → cu niveluri diferite

- endemo-epidemică

- epidemii cu evoluţie: - lentă

- explozivă

- durată variată

- extensivitate şi severitate variată



Modelul epidemiologic al “iceberg”Modelul epidemiologic al “iceberg”-- uluiului

“partea văzută” este reprezentată de cazurile tipice şi atipice“partea văzută” este reprezentată de cazurile tipice şi atipice de boala, iar cea “nevăzută” (cea maide boala, iar cea “nevăzută” (cea mai

extinsextinsă ă şi importantă şi importantă d.p.vd.p.v. epidemiologic, de cazurile. epidemiologic, de cazurile subclinicesubclinice))



1. Manifestarea sporadică

• număr redus de cazuri

• dispersare puternică: spaţială şi temporală

• lipsa unor relaţii între cazuri

• situaţie epidemică bună, care trebuie menţinută

• supraveghere epidemiologică

• unde se întâlneşte ...• BT cu asemenea manifestare:

• tetanos, difterie, tuse convulsivă, rubeolă, parotidită, febră tifoidă, dizenterie bacilară



Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosuluiEvoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului

în România, în perioada 1970 în România, în perioada 1970--20042004

95

21 11

13

24

14

1923

17

22

28

25

30

37

23

33

34

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1 9 7 0

1 9 8 0

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

n u m a r c a z u r i / 1 0 0 . 0

0 0 l o c .



2. Manifestarea endemică•număr redus de cazuri, tendinţă de creştere şi “concentrare” în timp

/spaţiu•risc pentru evoluţie epidemică•semnal de “alarmă”•deficienţe medico-sanitare în supravegherea epidemiologică

•unde şi când se întâlneşte ....

3. Manifestarea epidemică

• număr mare şi relativ mare de îmbolnăviri• puternică “concentrare” spaţială şi temporală• cauze: - endemicitatea, hiperendemicitatea• acumularea de surse

• contaminarea unor căi de transmitere• creşterea fondului de receptivi• prezenţa factorilor dinamizatori-favorizanţi• cataclisme

• deficienţe grave în activitatea medico-sanitară



Tendinţa spre manifestareaTendinţa spre manifestarea endemoendemo -- epidemicepidemică ă a rubeoleia rubeolei

în România, în perioada 1970 în România, în perioada 1970--20032003

513

218.5

50.8

554.4

22.722.9

191.4

41.7

104.8140

26.537

31.5

255.9

206.8

130.2

0

100

200

300

400

500

600

1 9 7 0

1 9 8 0

1 9 8 5

1 9 8 9

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

2 0 0 4

c a z u r i n o i / 1 0 0 . 0

0 0

l o c .



4. Manifestarea pandemică• cumulare de epidemii: - spaţial

- temporal• extindere spaţială deosebită• prezenţa “în exces” a factorilor PE• cauze deosebite: - acumularea intensă de receptivi

- agenţi noi sau “modificaţi”- contaminarea căilor de transmitere (cataclisme)- condiţii naturale şi socio-economice particulare- brasajul populaţional (import-export)

- deficienţe de supraveghere epidemiologică

- pandemii “istorice”: variola, pesta, holera, gripa, tifosulexantematic, febra recurentă de păduche, etc.

- pandemii “moderne”: “trenante” - HV- HIV

- pandemii cu risc de reemergenţă: gripa, holera, etc.

- necesară: supravegherea epidemiologică continuă, naţională şiinternaţională (OMS,CDC)



M a r i l e M a r i l e p a n d e m i i p a n d e m i i

Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2

Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10:

451-453

"Spaniolă" decesul a 20-40 milioane de oameni412412 D.CD.C

EvulEvul MediuMediu

1781 si 18301781 si 1830

1918191819331933

19571957

19681968

19771977

"Asiatică"

"Hong Kong"

"Rusească

"

Prima izolare a virusului gripal uman

Epidemii extinse: din Rusia pînă în Asia

Numeroase epidemii

Epidemii relatate

de Hipocrate

GRIPA: imagGRIPA: imaginea realinea reală ă a unei boli devastatoarea unei boli devastatoare



ALTE FORME DE MANIFESTARE (VI)ALTE FORME DE MANIFESTARE (VI)

MANIFESTAREA SEZONIER MANIFESTAREA SEZONIER ĂĂ::

-- creşterea incidenţei bolii în populaţie într creşterea incidenţei bolii în populaţie într --o anumităo anumită

perioad perioadă ă de timp, comparativ cu restul anului;de timp, comparativ cu restul anului;

-- expresia influenţei factorilor de mediu;expresia influenţei factorilor de mediu;-- mai evidentmai evidentă ă în cazul bolilor cu incidenţa crescută în cazul bolilor cu incidenţa crescută

Exemple de boli cu manifestare sezoniera : Exemple de boli cu manifestare sezoniera : varavara – – BDA; iarnaBDA; iarna --gripa, HVA;gripa, HVA;

Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în



Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în

România (1994-1997)

600

500

400

300

200

100

I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O

1994 1995 1996 1997



MANIFESTAREA PERIODICA:MANIFESTAREA PERIODICA:

-- apariţia de “valuri epidemice” la un interval de câţiva ani;apariţia de “valuri epidemice” la un interval de câţiva ani;

-- specificspecifică ă în cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate deîn cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate de

acţiunile de vaccinare) sau în contextul unui fenomen socialacţiunile de vaccinare) sau în contextul unui fenomen social

deosebit (pelerinaje ladeosebit (pelerinaje la MeccaMecca…)…)

Exemple de boli cu manifestare periodic Exemple de boli cu manifestare periodicăă::

rujeolarujeola (5 ani),(5 ani),gripagripa (3(3--5 ani),5 ani),

infecţii streptocociceinfecţii streptococice (5(5--9 ani),9 ani),

meningococicemeningococice (9(9--15 ani)15 ani)



Manifestarea periodicManifestarea periodică ă a infecţiei cu meningococa infecţiei cu meningococ

în ţări din Africa (1966 în ţări din Africa (1966--2000)2000)

Curs1anVI Romana

Documents

Transcript of Curs1anVI Romana