Curs Toxicologie. medicina veterinara

7/25/2019 Curs Toxicologie. medicina veterinara

1/32

CURS 1

VII . Intoxicatia cu plante ce contin compusi oxalici

Acidul oxalic liber sau sub forma de oxalati de potasiu , calciu , magneziu este foarte raspandit in regnul

vegetal in principal in urmatoarele plante ! Amarantus retroflexus " stir #

! $etta bulgaris " sfecla#

! %xalis spp " macrisul iepurelui#! Rumex spp " macris#

! &anicum spp " mei #

! Atriplex spp " lovoda #! C'enopodium spp " spanac salbatic#

! &ortula(a spp " iarba grasa#

! Calamus spp " sange de ) frati #

! *iffenbac'ia spp

! &'ilodendrom spp! R'eum glomeratus " rubarba#

Aceste plante contin oxalati dar rubarba contine si glicozizi antrac'inonici . *ezvoltarea lui Aspergillusniger pe fibroase si paiele depozitate necorespunzator fav formarea de oxalati.

Acidul oxalic se cupleaza ionii de calciul formand oxalatul de calciu , insolubil , care formeaza cristale

aciculare cu efect mecanic iritant atat asupra mucoasei digestive cat si asupra epiteliului tubilor uriniferi ! bloca+renal.

Cuplarea cu ionii de calciu din sange 'ipocalcemie acuta si tulb cardiace.

Compusii oxalici isi exercita actiunea nociva urmand traseul patogenetic in mai multe etape.

Simptomatologie o data patrunsi in tubul digestiv produce gastroenterite produse prin diaree , colici voma . Apoi a+unsi in torentul circulator precipita ionii de calciu formand oxalati insolubili inducand o

accentuata 'ipocalcemie tradusa prin anemie , tulburari musculare , cardiace. -a eliminare prin rinic'i oxalatiiprovoaca grave leziuni renale traduse clinic prin oliganurie , albuminurie , semnele clinice ale starii uremice" azotemie , 'iperpotasiemie , 'ipostenurie # . -eziunile sunt oglinda traseului mici 'emoragii pe mucoasa

digestiva , congestie si edem pulmonar , rinic'i palizi , edematosi , pe sectiune striatii corespunzatoare

precipitatelor de oxalat de calciu, necroza tubulara.

Diagnosticul usor de pus dd fata de intox cu etilenglicol , deosebirea prin ex 'istologic unde se

constata cristale de oxalat in peretii vaselor mai ales celor cerebrale precum si cristalizarea oxalatului de calciu

in tubii renali unde formeaza niste rozete polarizate.

Tratament evacuarea tubului digestiv , apa albuminata , lapte , apa de var precipita oxalatii.

/ucilagii , carbune medicinal , saruri de calciu , ser glucozat si apa la discretie pentru diureza.

0000 Aceste plante acumuleaza cu usurinta si nitrati motiv pt care simptomatologia intoxicatiilor poate fi mixta.

VIII . Intoxicatii cu plante ce contin principii antivitaminici

1. &lante ce contin compusi cumarinici sulfina " merilotus officinalis #. &lante ce contin antivitamina $1

! 23visetum

! &teridium a3vilinum " feriga imperiala , feriga mare , tolul lupului #! pteridism! *r4opterix filis mas " mascula #


2/32

5eriga mare contine tiaminaza "antivit $1# care provoaca scindarea vit $1 in partile sale pirimidinice si

tiazolice . Aceasta planta este o planta ierbacee , creste prin paduri , poieni , pa+isti , pe terenurile nisipoase in

regiunile montane.

Principii toxici

! tiaminaza

! factor de supresie medulara ce duce la anemia aplastica la granulocitopenie si trombocitopenie pta3uilosida molecula lactonica

! un glicozid cianogenetic

! factor care produce 'ematurie6iaminaza este agentul care provoaca imbolnavirea la monogastrice , iar si 7 sunt 8probabil

8 responsabile la bovine si ovine.

Simptomatologie

-a monogastrice! cal expresia unei 'ipotiaminoze severe ce duce la cresterea concentratiei de acid alfa(etoglutaric si acid piruvic . Aceasta perturbare a metabolismului glucidic se reflecta la nivelul sistemului

nervos tradusa prin contractarea musc'ilor fetei si gatului , spasme , incoordonari in deplasare, animalele isi

tarasc picioarele , pareze , bradicardie cardiaca , ta'iaritmie in timpul agoniei, ataxie , animalele mor in pozitia

opistotonus.-a bovine intoxicatia apare in urma consumului de plante proaspete si fan cu feriga,evolueaza cu

forme ! cronica 9 'ematurie esentiala cronica 9 cistita 'emoragica a taurinelor in zona Subcarpatica.

! acuta afecteaza tineretul bovin de 7!1: luni , mai rar bovinele adulte , la animalele care au consumat

timp de 1; zile consecutiv asternut sau fan ce contine peste 7 in cazurile clasice secaracterizeaza prin aparitia unor leziuni 'emoragipare. &oarta denumirea de 'emat'idroza " boala lu

?eridilis# caracterizata prin petesii pe mucoasa bucala si nazala , rinoragie , 'emoragii cutanate care

aglutineaza parul de pe cap , pe spate , semanand cu o transpiratie cu sange. Se adauga febra de @1,;

@ grade.Aceasta forma are forme clinice laringiana tradusa prin corna+ , edem laringian si perilaringian si

forma enterica tradusa prin diaree 'emoragica cu coaguli de sange , epistaxis , petesii pe mucoasele anemice.

Animalul slabeste si moare la zile de la aparitia simptomelor.In forma acuta inca dinaintea aparitiei semnelor clinice se constata modificari 'ematologice traduse

prin plac'etopenie sub 1


3/32

000 % manifestare particulara a intoxicatiei la ovine este 8orbirea 8 progresiva. Consecinta a degenerarii

celulelor in conuri si bastonase din retina. Substanta care provoasa aceasta tulburare nu a fost identificata si nu

se stie daca este din sau pe planta.00 -a sobolani administrarea prelungita de feriga determina adenocarcinoame maligne ale mucoasei intestinale.

I. Intoxicatia cu plante care contin substante fotosensibilizante

5enomenele de fotosensibilizare reprezentate de dermatita ce se constituie intr un sindrom cu

etiopatogenie complexa este indus de o serie de substante fitodinamic active de origine exo! sau endogena.! Amarantus retroflexis

! &anicum miliaceum " mei #

! Dipericum perforatum " sunatoare , po+arnita pp 'ipericina pigment rosu > boala 9 'ipericism #! 5agop4rum sagitatum " 'risca#! fagopirism

! /edicago sativa " lucerna #

! /edicago falcata " g'izdei #

! -olium perenae " iarba englezeasca #

! 6rifolium pratense " trifoiul rosu # ! trifolioza! 6rifolium medium " trifoiasi #

! 6rifolium repens " trifoi alb , tarator #! 6ribulus spp tribuloza

! 5agopirum esculentum

Substantele folosensibilizante sunt continute de aceste plante sau sunt reprezentate de porfirineleeliberate de clorofila sub actiunea florei digestive sau eventual pot fi de origine 'epatica cand leziunile de la

acest nivel nu mai permit metabolizarea normala a derivatilor din filoeritrine si 'emoglobina. -eziunile 'epatice

pot sa apara si ca urmare a consumului de plante fotosensibilizante , mai ales trifoi si lucerna , care contin

micotoxine elaborate de unii fungi. 2ste vorba de &'4tomicea c'art'arum , &ericonia minutissima , &'omopsisleptostromiformis.

Acestea pot deasemenea accelera producerea de catre aceste plante de principii fotosensibilizanti.00000*upa consumul acestor plante , daca animalele sunt expuse la soare fac dermatita de diferite grade de la eritem pana la gangrena uscata cu sfacelari .-eziunile cutanate sunt localizate pe suprafete neprote+ate de

pigment sau de productii piloase bogate. -a soare manifestarea anatomoclinica se accentueaza mult , animalele

se refugiaza la umbra sau racoare. 2fectele fotodinamice se reduc dar nu dispar total prin uscarea sau insilozareaplantei.

In urma consumului abundent de plante verzi de catre animalele ce au intestinul subtire si gros cu

leziuni, si cu o flora microbiana de putrefactie numeroasa , sau cu o slaba activitate a functiei cromatogena aficatului , porfirinele rezultate din clorofila a+ung in circuitul sangvin , se raspandesc in toate tesuturile ,

imprimand dintilor o culoare bruna, urinei brun negrioasa sau rosiatica , sistemului osos brun roscat .

Sangele transporta substantele fotosensibilizante la nivelul pielii impregnand corpul mucos al lui /alpig'i.

Se presupune ca sub actiunea solara la nivelul pielii apar cantitati mari de 'istamina care determina odermatoza exudativa.

6oate animalele sunt expuse insa ierbivorele sunt mai afectate din motivele regimul verde variat si abundent ,

numarul mare de rase cu depigmentari ale pielii fie complete fie partiale.Calul face trifolioza urmare a administrarii trifoiului ca singur fura+ mai multe saptamani.

Simptomatologie 7 categorii de semne nervoase, digestive , cutanate.

Eervoase abatere , somnolenta , transpiratie abundenta , delir furios , convulsii epileptiforme.*igestive stomatita cu ptialism abundent , mucoase subicterice , constipatie , colici.


4/32

Cutanate dermatita in zonele unde pielea fina este depigmentata , in +urul oc'ilor. &ielea se increteste ,

devine scortoasa cu aspect tabacit , cu o secretie de culoare galbena care aglutineaza perii formand

pseudocruste. Cu timpul se transforma in gangrena uscata cu ulceratii pe zone intinse.-eziunile se mai pot localiza la nivelul ugerului , urec'i, perineu, vulva , buze , nari.

6oate animalele cu fotodermatoza in contact cu apa rece prezinta o 'iperestezie cu convulsii violente.

Dipertrofia ficatului si degenerescente grase! caracteristic. " $oala ficatului gras #.TratamentIndepartarea fura+ului , scoaterea animalalelor de la soare , ducerea animalelor la umbra , purgative , diuretice ,

antiinflamatoare ! coticoizi , antiinfectioase antibiotice , pomezi , substante grase , pulberi sicative antiseptice locale , calmante anti'istaminice , vit && , tratament simpltomatic.

CURS

. Intoxicatia cu plante cu continut de latirina

Fenul -at'4rus lintea pratului 9 mazarea fura+era.

-at'4rus latifolim manarei de padure. &erena , creste pe langa garduri , tufisuri.-at'4rus odoratus anuala , prin gradinite taranesti din /oldova

-at4rus cicer in S Romaniei , devine daunatoare din momemntul formarii semintelor

-at'4rus sativus mazaroi , planta de nutret si ca planta decorativa&rincipii toxici ! in toate partile plantei . S!au incriminat

! niste principii fotodinamici

! un nitril glicozid! un factor antivitaminic

! un factor antagonist al aminoacizilor 9 $A& " beta amino propion nitril #

! alcaloidul latirinaSimptomatologie

Semne pot aparea imediat dupa fura+are a unor cantitati mari sau in urma consumului indelungat " 7!

sapt#.

6oxicoza indusa 9 latirism si se manifesta anatomoclinic prin 7 forme ! Eeurolatirism 9 la cabaline ,rate , om " India #. /anifestata prin paralizii spastice ale membrelor cu

sc'imbarea spri+inului de pe un picior pe celalalt. &aralizia vezicii urinare, rectumului , animalele tresar

la zgomote , lumina , atingeri. 6ranspiratie abundenta generalizata. *in punct de vedere 'istopatologicse constata degenerescenta partiala a cordoanelor motorii si scleroza ventro!laterala in maduva dorso!

lombara.

! %steolatirism 9 boala oaselor , la bovine , se manifesta prin tulburari locomotorii de natura neurologica

*eformarea sc'eletului cu modificari in structura osului , tesutul con+unctiv subcutanat si indeosebi instructura aortei. 2xostoze la locurile de insertie a tendoanelor conducand la paralizia trenului posterior

cifoscolioza. Indiferenta , somnolenta, decubit permanent si moartea in 7 !; zile.

! Angiolatirism 9 absenta fibrelor elastice din peretele vascular asociata cu o proliferare accentuata afibroblastelor cu formarea unor fibre colagene dispuse neregulat ceea ce determina lipsa de elasticitate si

motilitate a vaselor rezultatul fiind instalarea anevrismului.

Tratament

Stimulente generale stricnina , vitamina 2 , cardiotonice , repaus complet.


5/32

Sensibilitatea animalelor este variabila , semintele si turtele sunt foarte toxice pentru rate si cabaline. -a

om evolueaza ca toxicoza alimentara in zonele cu subalimentatie unde se cultiva -at'4rus sativus care are un

continut ridicat de proteine " : =# si 'idrati de carbon " ;: = # si lizina, dar cu cantitati reduse de cistina ,metionina si lipsa totala a triptofanului.

IE6%ICA6IA CU &2S6ICI*2

&estis 9 daunator , caedere 9 combatere.

Intoxicatia cu insecticide

1. Intoxicatia cu insecticide organoclorurate

Se obtin prin clorurarea unor 'idrocarburi in proportii cuprinse intre 77 G = . Sunt folosite in

agricultura impotriva parazitilor externi la animale , oameni si pentru tratarea adapostului.

*esi enumerarea insecticidelor organoclorurate este practic imposibila din cauza numarului enorm

totusi pentru o mai buna urmarire a efectelor lor exista urmatoarea clasificare ! Frupa DDT " diclor difenil tricloretan # ***"diclor difenil dicloretan # , &2R6AE" dietil difeni

dicloretan # , /26%IC-%R" triclor parametoxifeniletan#. 5olosirea acestora este restrictionata prinlegislatie dar sunt folositi si astazi.

! Frupa HCH" 'exaclorciclo'exan # prin izomerul sau gamma numit -IE*AE.

! Frupa DIENELOR CLORR!TE A-*RIE " 'exaclor 'exa'idroendoexo dimetan naftalen# *I2-*RIE , 2E*RIE , IH%*RIE.

! Frupa INDENELOR CLORR!TE C-%R*AE , D2&6AC-%R.

! Frupa TERPENELOR CLORR!TE 6%A52E , S6R%$A/.! Frupa ENDOSL"!N 6I%*AE.

Acesti compusi se aseamana intre ei prin insolubilitatea in apa si solubilitatea lor in grasimi si solventii

acestora. In cazul solubilizarii in uleuri se absorb si prin pielea intacta.*ieldrinul se absorbe prin pielea intacta si sub forma de pulberi.In cazul prezentei insecticidelor organoclorurate in aer sub forma de pulberi sau aerosoli se pot absorbi

si pe cale respiratorie , a+ungand rapid in circulatie si devenind mult mai activi. In cazul ingerarii pe cale

digestiva , absorbtia este dependenta de mecanismele de aparare ale organism , cum ar fi voma sau diareea , deabundenta grasimilor in 'rana si de starea functionala a ficatului care poate inactiva partial aceste substante.

*upa absorbtie, cu exceptia metoxiclorului , toate se stoc'eaza in tesutul adipos in cantitati diferite. &ersistenta

lor in tesutul adipos este diferita. *e exemplu *** , beta izomerul DCD si toxafenul pot persista in organsimpeste 7 luni.Eu exista tendinta de acumulare in organism , totusi in suprarenale ele se stoc'eaza asemanator cu

tesutul adipos.

/area ma+oritate se folosesc in agricultura sub forma de suspensii , aerosoli , emulsii. Cu unele

exceptii , endosulfanul , ele sunt foarte persistente in mediu deoarece ele rezista la descompunerea c'imica simicrobiana. 6impul de in+umatatire exprimata in ani a insecticidelor organoclorate care actioneaza in sol este

! aldrim @ ani

! dieltrin G ani! lindan ani

! clordan @ ani

! endrin : ani! ddt si toxafen 1< ani


6/32

! 'eptaclor 1 ani

Insecticidele absorbite pe cale digestiva sunt excretate in totalitate prin fecale. % cale ma+ora de excretie

a **6!ului este prin lapte. 2xemplu ! prezenta a G!: ppm de **6 in fan ce reprezinta un reziduu normal dupatratarea fura+elor , are ca urmare eliminarea a 7 ppm gratie a liposolibilitatii laptelui , regasindu!se in unt in

cantitate de ; ppm .2xcretia se mai face pe cale biliara si urinara , in cazul +'xzului traverseaza placenta la

urmatoarele specii om , scroafe , vaci si cobai , regasindu!se in tesuturile fetusilor.$ovinele adulte sunt pana la 1< ori mai rezistente decat viteii. %vinele si caprine pot tolera mai bine

decat bovinele adulte la doze ridicate.

*aca animalele sau pasarile se intoxica cu un organoclorurat in anumite conditii atunci pesticidul nupoate fi definit ca fiind netoxic indiferent de doza. 5actorii care influenteaza

! varsta

! sexul femelele se intoxica mai usor cu clordan

! specia! starea fiziologica animalele slabe si nelactante sunt sensibile la lindan si toxafen

! stresul si starile morbide

! prezenta altor pesticide sau medicamente in organism

! calea de administrare si durata expunerii! marimea particulelor folosite in emulsie , aerosoli particulele mai mari adera mai bine la piele si par

! integritatea pielii

Toxicodinamie dupa patrunderea in circulatie acestea se pot cupla cu lipoproteinele serice , proces

ireversibil. Acesti compusi liposolubili pot traversa membrana eritrocitara sau limfocitara.

/ecanismul de actiune nu este pe deplin cunoscut 5/V! pot usor penetra membranele neuronale , dupapatrundere **6 ul modifica timpul depolarizarii desc'izand portile sodiului in membrana. Concomitent

potasiul iese din celula , rezultatul acestui dezec'ilibru ionic este scaderea rezistentei membranei si cresterea

excitabilitatii neuronale. Aceste efecte sunt manifestate prin cresterea activitatii nervoase intai in cerebel si apoi

in alte compartimente ale creierului deci convulsii nervoase. Instalarea si apoi disparitia convulsiilor estecorelata cu cresterea si scaderea concentratiei gruparilor azotate la nivel cerebral.

% alta teorie intoxictia este direct proportionala cu cantitatea de acid clor'idric pusa in libertate prin

de'idrogenare tisulara. Aceste insecticide ar actiona in'ibitor asupra unor enzime mai ales asupracitocromoxidazei.

Aldrin si dieldrin datorita simptomelor de vagotonie au actiune anticolinesterazica.

Cauzele intoxicatiei ! in urma consumului fura+elor contaminate

! ca o consecinta a tratamentelor parazitare externe datorita concentratiilor gresite sau administrarii gresite

! administrarea fainii de oase sau carne provenite de la animale intoxicate

! confundarea insecticidelor cu premixurile minerale "multe sunt inodore#

Simptomatologie

/ai multe forme

a. 5orma supraacutaacuta simptomele sunt expresia excitatoare difuza asupra SEC de catreinsecticidele cu toxicitate severa " DCD , aldrin , dieldrin , izodrin , clortan . 'eptaclor , toxafen #. Acesta

toxicitate are exprimare neuromusculara , severitate progresiva sau foarte grava de la inceput.

-a bovine animalele sunt foarte atente dar si sperioase , apoi apare 'iperexcitabilitate c'iar agresivitate'alucinatii , tremuraturi fasciculare a musculaturii faciale , nistagmus , blefarospasm . Sarituri de pe obiecte

imaginare si cap intre picioare. *in acest moment simptomele pot retroceda sau se pot agrava , tremuraturile se

pot transforma in contractii tonico clonice pe trenul anterior si apoi posterior. Sialoree cu saliva spumoasa ,

dispnee , cianoza , masticatii in gol , mers ataxic care poate coexista cu mersul in mane+ , caine sezand sau


7/32

adoptarea unei atitudini anormale care conduce la starea decubitala. In pozitia decubitala animalele prezinta

msicari de pedalare si opistotonus .

0000 In aceasta forma avem o exceptie la toxafen apare febra.&olac'isurie , bradicardie , animalele lingandu!si anumite suprafete ale corpului pana la denudarea

epidermului. In stare avansata se constata paraplegii , epuizare ce coexista cu tremuraturile musculare . /oartea

este consecinta insuficientei respiratorii urmata de oprirea inimii se poate instala in coma "**6# sau in timpulconvulsiilor " aldrin , dieldrin #.

b. Intoxicatia cu organoclorurate mai putin toxice " **6 , *** , metoxiclor # sau in cazul unor doze

mai reduse a celorlalte , animalele prezinta 'iperexcitabilitate mult mai manifesta decat in cazul primei forme ,tradusa prin tremuraturi musculare care apar in urmatoarea ordine din extremitatea cefalica , la restu

musculaturii , incat tot organismul este 8zguduit 8 cu violenta cu aspect clinic extrem de caracteristic. Aceste

tremuraturi evolueaza sub forma de accese , aparita lor poate fi declansata de stimuli externi nesemnificativi.

2volutia in forma acuta atat in a. cat si in b. , moartea survine imediat , evolutie de cateva zile , !7saptamani , dupa o insanatosire aparenta de cateva zile.

c. 5orma cronica se aseamana cu exprimarile clinice din forma acuta ,aparand intai tulburarile fine ale

capului si gatului care se extind treptat crescand in intensitate transformandu!se in convulsii. 2volutia este de

cateva saptamani, animalele se pot remite si apoi pot aparea din nou aceste simptome prin mobilizarea toxiculuidin tesutul adipos.

-a caine in cazul administrarii continue de **6 se constata insuficienta suprarenala fara modificariale metabolismului electrolitic iar in cazul administrarii continue de toxafen se constata 'epatomegalie si apo

'epatonecroza.

#odi$icari anatomopatologice necaracteristice.In forma acuta leziuni 'emoragice raspandite in toate tesuturile , mai ales subepicard , miocardul

degenerat oprit in sistola , 'idropericard , pulmon edematiat , congestie si sau edem cerebral si medular ,

gastroenterita si cresterea lic'idului cefalora'idian.

Distologic cu valoare de diagnostic in intoxicatia cu **6 nectroza centrolobulara 'epatica.

Diagnosticul datale anamnetice cu semnele clinice. Confirmat prin diagnostic de laborator dozarea

insecticidelor din lapte sau tesutul adipos , suprarenale.

** fata de intoxicatia cu sare , intoxicatia cu &b , cu uree , fata de meningoencefalite , tetanii , fata deturbare, Au+es(i , fata de necroza cortexului cerebral.

Prognostic nu trebuie sa fie influentat de severitatea simptomelor , dupa crize foarte dramatice ,

impresionante animalele se pot remite spectaculos. Remisiunea in @!7 ' poate fi considerata de bun augur*ar in cazul aldrinului , dieldrinului si clordanului pot sa apara recidive dupa !7 saptamani.

Tratament

Izolarea animalelor intoxicate si punerea in conditii sa le fereasca de excitanti externi. Spalarea corpului

cu sapun sau detergenti , administrarea de purgative saline , gluconat de Ca intravenos , tratament simptomatic ,nu exista antidot. Combaterea simptomelor nervoase tranc'ilizante , barbiturice , cloral'idrat solutie ;=

intravenos lent. 5enobarbital 1< mg(gzi asociat cu carbune activat.

00 Sunt considerate pro'ibite purgativele uleioase si laptele.

Pro$ilaxie adaparea abundenta a animalelor inaintea imbaierii antiparazitare , depozitarea sub c'eie a

insecticidelor organoclorurate , neadministrarea de fura+e tratate cu insecticide decat dupa trecerea perioadei de

remanenta a insecticidului respectiv , controlul riguros al depozitarii , manipularii si utilizarii insecticidelororganoclorurate, analiza c'imica a oricarui fura+ nou introdus in ferma sau a celor recoltate de pe terenuri

cunoscute a fi tratate precum si a nutreturilor cumparate din alte unitati sau zone.


8/32

CURS 7

IES2C6ICI*2 %RFAE%5%S5%RIC2

2steri , amide si derivati simpli a acidului fosforic sau acidului tiofosforic denumiti generic insecticide

organofosforice. 2le sunt folosite ca insecticide si vermicide de contact sau au o actiune sistemica " topica # cainsecticide pentru plante , nematodocide pentru sol , fungicide , ierbicide , raticide , c'emosterilizante si

repelente pentru insecte. 2le sunt atat de numeroase incat le depaseste pe organoclorurate.

Clasificare *upa modul cum isi exercita actiunea anticolinesterazica

! cu actiune directa

! cu actiune indirecta care devin active numai dupa convertirea lor in organism in compusi necunoscuti

*upa modul si spectrul de actiune ! de contact paration , dimetil paration , malation , potasan , paraoxon , 2&E , D26&, 62&&

! sistemice si selective care absorbite de plante distrug daunatorii dar sunt inactive pentru insectele

albine dimefox , mipafox , demeton , sc'radan.

Cele cu toxicitate mai redusa si!au gasit utilizarea la animale in tratarea unor boli parazitare gastrofiloza de cabaline , oesteroza la ovine , demodecia cainilor , 'ipodermoza la bovine clortion , diazinol

fenclorfos , triclorfon dipterex , clorofos , neguvon .Eomenclatura prezinta dificultati , un preparat putand prezenta ;! sinonime. Contine de obicei numele

intreg sau o parte a clasei c'imice din care face parte compusul. *enumirea acestora poate contine cuvantul

fosfat sau o parte din acesta sau alte denumiri derivate din cuvantul fosfor.Cauzele intoxicatiei

! fura+ele contaminate in procesul de crestere si dezv al plantei " fura+ere #

! fura+ele contaminate in timpul transp , depozitarii sau in timpul operatiunilor exercitate in ferma

! depozitele stropite cu insecticide organofosforice sau cele in care s!au depozitat acestea si apoiingrasaminte sau fura+e

! stropirea accidentala a fura+elor cu aceste insecticide

! tratamentul cu compusi organofosforici antiparaz supradozati sau urmare a tratam repetate! apa de baut contaminata prin varsarea sau clatirea containerelor si sau a pompelor de stropit in care au

fost insecticide de aceea se considera ca , containerele goale nu se considera goale sau perfect curatate

! accesul animalelor la locurile de depoz a deseurilor si ambala+elor de la insecticideAspecte toxicologice

! absorbtia cele lic'ide se absorb pe toate caile repede putand fi regasite in sange dupa 7< min > calea

respiratorie este cea mai severa , toxicul a+unge neintarziat in circulatie> calea transcutanata este usor de

realizat cu exceptii sc'radan si malation > calea digestiva este teritoriul redutabil si important deabsorb.

*upa absorbtie isi exercita actiunea direct , altii sunt descompusi in substante care ele insele exercita

actiune anticolinesterazica luand nastere un complex insecticid!colinesteraza foarte stabil. In general compusiiorganofosforici a+ungi in tesut sunt desfacuti prin diferite mecanisme prin 'idroliza , oxidare , reducere ,

polimerizare.

Cele cu actiune directa sunt intotdeauna 'idrolizati rezultand produsi foarte toxici. &arationul este descompusprin procese de oxidare si este convertit in paraoxon la nivelul ficatului care are o puternica actiune in'ibitorie

colinesterazica.

00 Instabilitatea metabolitilor organosfosforici in tesuturi conduce la nedetectarea lor toxicologica si in

felul acesta nu izbutim sa dozam organofosforicele din testuri.


9/32

2xcretia se desfasoara prin urina , bila si fecale . In general nu se elimina prin lapte dar avem si

exceptii parationul poate fi detectat in lapte in cantitati care pot provoca in'ibitia colinesterazei eritrocitare la

sugari etrolenul care este eliminat prin laptele de vaca .Unele organofos " parationul si derivatii sai # pot traversa placenta provocand o actviv anticolinester la

fat in procent de :;=.

*oza letala este in general mica indiferent de calea de patrundere. 6oxicitatea nu este identica la toatespeciile tineretul mult mai sensibil decat adultele *-per os vitel paration 9 1,; mg(g iar la adulte este de


10/32

! Semne nervoase ce tin de SEC care sunt atribuite acumularii de aceticolina. Convulsii sau contracti

tonica clonice , paralizii musc ca o consecinta a bloca+ului neuromuscular prin depolarizare , depresie cu

stare de prostratie , dispnee si cianoza ce tradeaza insuf respiratorie.*aca animalele traiesc raman cu slabiciune musc sau cu ataxie ce merge pana la imposibil mentinerii

poz patrupodale, animalele nu pot manca sau se adapa. Eu toate animalele manifesta aceste semne. Eu toate

organofos produc aceeasi secventa de semne in acelasi timp si nu toate anim react la fel la un anumitorganofosf.

Cu putine diferente simptomele sunt identice la toate speciile la pasari se constata frecvent paralizii ale

aripilor , tulb de locomotie care pot conduce usor la o confuzie cu 'ipotiaminoza.Intox cronica este mai rara si dificil de diag. Se manif prin semne ale vagotoniei asociate cu anemie si

slabiciune musc progresiva.

In cazul tratamentelor din 'ipodermoza la bovine se inregistreaza !1


11/32

Administrarea unei singur doze este ineficienta iar intrerurperea ne+ustificata duce la pierderea

animalului.

%xiemele acti prin ! formeaza compleze netoxice cu organosfosforice

! inlatura organofosf de acetilcolinesteraza reactivand!o

6erapie nespecifica combaterea colapsului admin de solutii cu eletroliti si vit , 'emotransfuzie ,'emoterapie SC sau I& , indepartarea toxicului de pe piele cu apa cu sapun sau detergent sau cu sol ;= de

bicarbonat de sodiu.

Sunt contraindicate miorelaxantele , tranc'ilizantele si adrenalina si purgativele uleioase.&rofilaxie

! respectarea cu strictele a unui interval de !7 sapt de la aplicare unor insecticide organofos pe plante

inainte de darea lor in consum

! respectarea ad literam a indicatiilor ce insotesc aceste produse folosite si in parazitoze! admin unei ratii sarace in proteine dar bogata in fibroase ianintea de aplicarea tratam cu organofosf

! depozitarea insecticidelor in magazii speciale pastrate sub c'eie separat de fura+e iar manipularea lor sa se

faca de personal calificat

CURS @

Intoxicatia cu carbamati

Sunt derivati arilici sau alc'ilici ai acidului carbamic. Sunt utilizati in agricultura ca insecticide

carbarilul " sevin , sevinal , pantrin , 1!naftil E!metil carbamat , furadan#. Carbamatii sunt in'ibitori reversibiliai colinesterazei pe care nu o bloc'eaza. Reactivarea colinesterazei este rapida.

*- ;< 9 @Clinic sunt asemanatoare celor cu organofosforice deoarece au acelasi mecanism patogenetic.6erapia consta in administrarea de atropina cu eficacitate maxima nefiind necesara administrarea

oximelor.

IE6%ICA6IA CU 5UEFICI*2

Intoxicatia cu compusi organomercurici

Se folosesc pt tratarea semintelor de cereale contra maluriei , fuzarii , taciune. Se folosesc si in

legumicultura . 5ormula generala R!Dg!. Sunt toxice pt om si celelalte mamifere , pasari , pesti , albine.

Se impune manipularea lor cu mare atentie intrucat prin contact direct sau prin in'alarea vaporilor de

mercur pot avea o actiune letala. Un pericol de seama il reprezinta si plantele tratate si recoltate in scurt timpintrucat acesti compusi au o buna remanenta activa. Uneori acestea se folosesc in amestec cu diverse insecticide

lindan , sevin , dieltrin , 'eptaclor.

Clorura de etilmercur pc! criptodin , micodin , granodin , granosan , fusarin . *-;< per os ;


12/32

5osfatul de etilmercur pc! ceresan.

Clorura de metoxietilmercur pc! merclorat.

5$!G criptodin K lindan . &ulbere cenusie!galbui.&entru rumegatoarele mari este suficienta 1! (ganimal de seminte tratate pt a se declansa intoxicatia

acuta dupa :!1@ ore. *eclansarea intoxicatiei este dependenta de factori de toxicitate gradul de solubilitate a

compusilor organomercurici , locul de patrundere in organism , integritatea functionala a tubului digestiv , amucoaselor , a ficatului , persistenta patrunderii si cantitatea patrunsa , continuitatea 'ranirii cu fura+u

contaminat , asocierea cu alte substante toxice , instituirea concomitenta a unui tratament cu AC6D sau

antipirina , specia rumegatoarele sunt foarte sensibile la mercur.Calea de patrundere si absorbtie digestiva , cutanata c'iar prin pielea intacta , pe cale respiratorie sub

forma de aerosoli si transplacentar. Absorbtia este rapida , sangele si limfa ve'iculeaza compusii mercuri in tot

organismul in ficat , rinic'i , splina , creier , tesut muscular. In ficat si rinic'i se gaseste mercur in cantitate de


13/32

amauroza , surditate , tulburari de comportament , leziuni de sclerodermie si dermatita pruriginoasa sau

exematoasa , veziculoasa sau crustoasa in +urul oc'ilor , botului , mamelei , articulatiilor si interdigital.

-a porc se intalneste adesea intoxicatia cu 5$!G la care apare prezenta miscarilor in mane+ pe o singuraparte sau decubit lateral cu pedalari.

5orma cronica " 'idrargirism # simptome sterse dar se agraveaza progresiv , animalul slabeste pana la

ca'exie. Uneori intox cronica nu se exterioarizeaza clinic timp indelungat " 7!G sapt # ci isi face aparitie in modbrusc cu exprimarea descrisa in forma acuta. Apare ca semn clinic alopecia la niv pleoapelor , in +urul botului si

pe laturile corpului.

-a pasari se constata sindromul tremor!mercurialis cu o mortalitate de 1 pe colon caracteristic la porcine in SE distrugerea coarnelor ventrale din maduva , disparitia

axonilor, coloanele medulare laterale demielinizate. -a pasari infiltratii gelatinoase de cul versuie in tessubcutanat.

*iagnostic pe baza tabloului clinic si corelarii alimentatiei. Se dozeaza mercurul din ficat, rinic'i

urina , continut digestiv.&rofilaxie evitarea darii in consum a cerealelor tratate cu fungicide organomercurice , este considerata

pro'ibita medicatia mercuriana la bovine, ovine , caine, pisica. Ca poluant nu consumati fructe de mare0

6ratament in cazurile acute apa albuminata , tanin , emetizante , antidot */& sol uleioasa 1< =

in doza de 1 mg la @;< g greutate vie intramuscular , se repeta la ore cu

Intoxicatia cu 6/6*

6/6* disulfura de tetrametiltiuran se foloseste in agricultura ca funcgicid in tratamentul semintelor

si ca fungicid foliar. Se poate prezenta si in amestec cu metoxiclor = 9 arasan . Se poate prezenta in amestec

cu dieldrin 1;= 9 delsan , cu lindan pur 9 terson.Intoxicatia se intal in special la pasari si porc.

-a pasari 'ranirea cu seminte tratate cu 6/6* in proportie 1

deformarea coc'iliei oualor , administrarea timp indelungat de luni a 'ranei cu continut cu 7


14/32

determina moarte embrionara , scaderea sporului de crestere dupa ecloziune , 'ipovitaminaza A , astenie

musculara. &uii de curca sunt mai rezistenti suportand doze de


15/32

Apa albuminata , mucilagii , spalarea pielii cu apa si detergent usor bicarbonatata.

Intoxicatia cu dinitrofenoli si dinitrocrezoli

Sunt produsi secundari obtinuti in industria colorantilor si se fol in agricultura pt actiunea fungicida si ca

protectori ai lemnului.&rodusii comerciali *E& , *E%C.

/ai important este *E%C cu produse selinol , sandolin , sinox.

Substanta activa este solida de culoare galbena , fara miros , insolubila in apa , solubila in solventiiorganici. &oate fi ingerata ca atare.

In organism patrunde pe orice cale si se elimina la fel materii fecale , urina , lapte , transpiratie.

2liminarea este lenta.-a rumegatoare o parte din *E%C este distrus de microorganismele din rumen iar o parte este degradata

de tesuturi in metaboliti mai putin toxici.

#ecanismul de actiune

*E%C stimuleaza metabolismul oxidativ marind productia de caldura printr!o actiune directa asupra

metabolismului celular ceea ce explica starea de vioiciune ce se observa in faza de debut a animalelorintoxicate.

Compusii dinitrofenolici si crezolici produc in'ibitia fosforilarii oxidative ceea ce duce la sporireaproceselor oxidative respectiv la producerea de caldura in loc de A6&. Are loc astfel o pierdere inutila de energie

si o scadere a randamentului termic al organismului.

Are loc o stimulare a respiratiei tesuturilor prin accelerarea metabolismului dar energia este transformatain caldura in loc a fi trecuta cu a+utorul A6& ului proceselor c'imice celulare. A6& nu se mai resintetizeaza , se

descompune si va conduce la cresterea concentratiei de fosfat anorganic si de acid adenilic.

Se pare ca acestia bloc'eaza si trifosfoalde'idrogenaza datorita prezentei acidului iodacetic fapt ceconduce la descompunerea A6& ului si la moartea musc'iului prin rigiditate.

*eci , energia furnizata de oxidarea glucidelor nu mai poate fi utila celulei ci este pierduta sub forma de

caldura determinand cresterea temperaturii corporale.Starea de vioiciune mareste apetitul , consumul de 'rana este mai mare.

Ta%lou clinic

Are caracter enzootic si poate evolua

5orma supraacuta manifestari de excitatie nervoasa grava , cu accelerarea respiratiei si pulsului ,hipertermieurmata la ore de coma si moarte. Cu cat temperatura mediului este mai ridicata cu atat evolutia

este mai rapida.

5orma acuta initial o stare generala foarte buna cu o durata scurta de 1

depresiune nervoasa, pareza prestomacelor , diaree . *aca nu s!au luat masuri de indepartare a toxicului

manifestarile clinice se inrautatesc , a+ungandu!se la tulburari nervoase grave dominate de sindromul de ataxiecerebrala.

-a om si bobocii de rata se constata opacifierea cristalinului si la porci starea de vioiciune este exagerata

urmata de moarte subita , scroafele avorteaza in forma cronica iar la masculi spermatogeneza este afectata laurma de toxic.


16/32

#odi$icari anatomopatologice

Instalarea in scurt timp a rigiditatii cadaverice se datoreaza cresterii acidului lactic in musculatura

striata. /ucoasele aparente cianotice , pielea , parul fanerele , lana , penele au aspect icteric din cauza culoriigalbene a *E%C!ului.

&ielea din +urul gusii la pasare este de un galben intens. Culoarea galbena sau maronie a mucoasei

digestive . /ucoasa regiunii fundice a stomacului este cutata si prezinta ulceratii. In vezica urinara atat vezicacat si urina sunt de culoare galbena.

Diagnosticul

&e baza semenelor clinice, a examenului fura+elor.

Tratament

Simptomatic , animalele vor fi tinute la loc racoros si vor dispune de apa la discretie.

$une rezultate da tratamentul cu novocaina care duce la o revenire spectaculoasa. 2a actioneaza

ganglioplegic . Eovocaina sol ;= i.v . la animale mari 1ml1


17/32

IE6%ICA6IA CU I2R$ICI*2

Intoxicatia cu clorati

Cloratul de potasiu " sarea $ert'olet # si de sodiu " 6ravex #.

Intoxicatia decurge accidental prin consumul substantelor la locul de depozitare , cand sunt amestecatedin greseala cu 'rana si prin administrarea pe pasune neuniforma sub forma de bulgari.

*-;< la cal ;< g , vaca ;


18/32

/ai frecvent la oaie , porc si om ! caracteristic o pneumonie progresiva , latenta si ireversibila cu

leziuni de fibroza pulmonara.

Tratament simptomatic adsorbante , pansamente digestive , medicatie de sustinere.

Intoxicatia cu triazine

Sunt ierbicide cu remanenta indelungata in sol ani > denumiri comerciale atrazim , simazin , amitrol

atranex.

*oza toxica 1


19/32

*oza letala la caine /anifestarile de pica alotrifagie porcii consuma purinul , bovinele consuma direct ingrasamantul

azotat .Intoxicatia in urma consumului de apa cu nitrati si nitriti dupa tratarea terenurilor sau urmare a poluarii

surselor de apa cu purin , balegar , ape moniacale , saramura de siloz , materii organice descompuse.

Intoxicatia in urma administrarii repetate a unor medicamente subnitritul de bismut folosit intratamentul diareei la tineret.

Intoxicatia datorita gazului de oxid de azot din silozuri.

Eitratii au actiune iritanta locala provocand congestii si 'emoragii la nivelul tubului digestiv si congestierenala la nivelul caii de eliminare. Eitratii in prezenta nitrat reductazei intalnita in rumen si in sange ,uneori


20/32

c'iar in fura+e , se transforma in nitriti , acestia se descompun in amoniac si 'idroxilamina. % molecula de nitrit

interactioneaza cu molecule de oxi'emoglobina. Aceasta interactiune este o oxidare a fierului bivalent din

'emoglobina in fier trivalent 'emoglobina ferica sau met'emoglobina.Valoarea nitritilor in sange bovine 7,@K!

! 'ipovitaminoza A are consecinte asupra reproductiei " infecunditate sau avort # si asupra sporului decrestere a tineretului >

! reduc activitatea acetilcolinesterazei ceea ce o face ca procesele fiziopatologice si manifestarile clince sa

fie asemnatoare cu cele din intoxicatia cu organofosforice in forma acuta >

! oxizii de azot determina pneumonia atipica a rumegatoarelor >! actiune cancerigena.

5actori favorizanti infometare care creste sensibilitatea la intoxicatia cu nitrati, nitriti , bovinele fura+atecu o ratie ec'ilibrata pot tolera fara efecte daunatoare ingerarea unor cantitati suficiente pt a transforma ; tratarea solului cu cantitati mari de ingrasaminte potasice are ca urmare

cresterea incidentei tetaniei de iarba la bovine si cresterea intolerantei fata de intoxicatia cu nitrati nitriti >ratiile sarace in glucide , molibden , cupru si fier cresc susceptibilitatea de a face intoxicatie > pD!ul ruminal

duce la crestrea incidentei intoxicatiei > existenta unei boli ce diminua 'emoglobina , anemiile fac sa creasca

incidenta intoxicatiei > animalele tinere sunt mai susceptibile .

Simptomatologia

2fectul nitratilor asupra organismului asupra aparatului digestiv inducand vomituritie , vomizari , colicisi diaree , asupra rinic'ililor pola(isurie , poliurie consecutiv congestiei ,

2fectul nitritilor met'emoglobinemie 1!= normal , la @< = met'emoglobina apare intoxicatia , la

;


21/32

consecutiv asfixiei 'idrotorax, ascita , 'emoragii subepicardice sau perirenale , focare necrotice splenice si

'epatice , cotiledoanele cu necroze circumscrise si calcificate.

Diagnostic usor , se impune ** la rumeg fata de tetania de iarba , pneumonia atipica interstitiala ,intoxicatia cu gaz de siloz , intoxicatia cu acid cian'idric si cianuri , intoxicatia cu sulfura de 'idrogen " sange

rosu inc'is # , intoxicatia cu monoxid de carbon " carboxi'emoglobina# , intoxicatia cu unele medicamente sau

plante ce actioneaza ca toxic cardiac digitoxin , sulfatul de magneziu , gluconatul de calciu , oleandru.-a porci fata de salmoneloza , pesta porcina , ru+et , afectiuni cardiace si respiratorii.

Se poate recurge la diagnostic terapeutic cu albastru de metilen.

*iagnosticul de certitudine se stabileste pe baza determinarii met'emoglobinemiei , determinareanitratilor si nitritilor din fura+e si apa , ser , urina , suc ruminal.

Pro$ilaxie supraveg'erea depozitarii si manipularii substantelor azotoase , interzicerea depozitari

fura+elor alaturi de ingrasaminte , controale periodice ale apei potabile existente in unitatile zoote'nice si

fura+elor , obligativitatea respectarii intervalului de cateva saptamani de la momentul tratarii unui teren si panala darea in consum , asigurarea unor ratii satisfacatoare abundente in glucide care maresc toleranta fata de nitrati

, aplicarea cu discernamant a ierbicidelor " ,@!*# , tratamentul alotriofagiei, administrarea de vitamina A.

Tratament convertirea met'emoglobina in oxi'emoglobina cu albastru de metilen @= , iv , :,:

mg(g. In urma administrarii se observa o ameliorare in max 1; min . Cu rezultate satisfacatoare se pot obtine

cu tionina sau acid ascorbic" mai costisitor#.6ratamentul se completeaza cu purgative uleioase, apa la discretie , ulei mineral, transfuzii sangvine si

oxigenoterapie.

Albastru de metilen poate determina anemie 'emolitica cu prezenta corpusculilor Deizz la caine sipisica.

-a rumegatoare administrarea de antibiotice cu spectru larg , oral , in apa rece pentru impiedicarea

conversiei microbiene a nitratilor in nitriti. " nitrat reductaza este elaborata de germenii din rumen #.

In intoxicatii cronice se suplimenteaza ratia cu vit A , * , 2 ,cu saruri iodate si microelemente.

CURS G

Intoxicatia cu nitrozamine

6ransformarea nitritilor in nitrozamine in conditiile 'ranirii rumegatoarelor cu faina de peste conservat

cu nitrit de sodiu determina o 'epatoza grava. &rezenta nitrozaminelor s!a pus in evidenta si in faina de grau siin branzeturi reprezentand un real pericol pentru sanatatea consumatorilor.

Eitrozaminele sunt cancerigene , mutagene , teratogene.

Actiunea cancerigena este atribuita produsului de metabolizare a nitrozaminei in urma caruia se

formeaza radicalul organic care produce leziunea maligna.*- ;< 9


22/32

5luorul are un rol principal c'iar daca se gaseste de 1

ingrasamintelor apatita contine 1!7@= fosfati si 7,:= fluor.

Ingrasamintele fosfatice se impart in 1. 5osfati naturali roca fosfatica " apatita # folosita dupa maruntire

. Ingrasamintele fosfatice usor solubile superfosfatii

7. Ingrasamintele fosfatice solubile in citrati fosfatul de calciu , fosfatul de magneziu , fosfatul alcalin sizgura lui 6'omas

@. Ingrasamintele solubile in acizi faina de oase degresata , faina de oase nedegresata , faina de oase

negelatinata.

Cau&ele intoxicatiei

! ingerarea involuntara a ingrasamintelor cand au a+uns accidental in apa de baut sau in amestecul fura+er

mai ales fura+ele umede bor'oturi

! contaminarea pasunilor cu resturi de ambala+e care mai contin resturi de superfosfati! consumul de taietei de nutreturi combinate ce au fost transportate in ve'icule ce anterior au fost folosite

si pentru transportul ingrasamintelor fosfatice

! procedeul de a presara pe pardoseala superfosfat in adaposturile porcilor la ingrasat in ideea de a fixa

amoniacul dega+at! consumul direct indeosebi de catre pasari

Carentele minerale lipsa clorurii de sodiu in ratia fura+era este o cauza principala a ingerarii acestorsaruri fosfatice de unele specii de animale.

Ingrasamintele fosfatice fac parte din grupa substantelor cu toxicitate medie doza toxica produce leziuni ale endoteliilor vasculare urmatede tromboze si tulburari trofice > actioneaza distructiv asupra osteoblastelor iar prin perturbarea metabolismului

calcic se a+unge la atrofie si necroza osoasa > este 'emolitic producand anemie 'ipocroma , trombocitopenie ,

leucocitoza.5luorul este un toxic citoplasmatic si enzimatic , deregland metabolismul calciului , precipitand ionii de

calciu din sange> in'iba activitatea enzimei enolaza cu rol in procesul de osificare > actiune in'ibitoare asupra

fosfatazei care stimuleaza deplasarea ionilor de calciu din sange spre oase > in'iba citocromoxidaza sicolinesteraza.

Simptomatologie

/orbiditatea 1< !1


23/32

de culoarea argilei, endocardita 'emoragica, ramolismentul creierului , sangele este coagulat si negru

ciocolatiu.

Tratament cantitati mari de suspensii de carbune , permanganat de potasiu

! poluarea mediului din +urul unor turnatorii de cupru care emana praful alb de turnatorie bogat in arsen.

6oxicitatea compusilor de arsen depinde de valenta acestuia compusii trivalenti fiind mai toxici decatcei pentavalenti. Arsenul de origine industriala este de origine trivalenta. Compusii pentavalenti devin periculosi

numai din momentul in care sunt redusi in arseniti. Compusii anorganici ai arsenului sunt mai toxici decat cei

organici roxarsona , nitrarsona , carbarsona " folositi ca aditivi fura+eri # .

Compusii solubili de arsen pe cale orala se absorb repede si sunt rapid retinuti de peretele intestinal ,ficat , rinic'i , splina , oase si fanere si se elimina prin fecale si urina.

#ecanismul de actiune este un puternic toxic capilar , are actiune edematianta si c'iar necrozanta este un toxic tiolopriv intrand in reactie cu gruparile SD ale enzimelor in'iband sistemele enzimatice esentialeale metabolismului celular prin blocarea functiilor tiolice , enzimelor si proteinelor.

Administrarea in doze mici , subtoxice si repetate pe cale orala , doza crescand progresiv nu da

obisnuinta cum gresit se credea pana de curand nefiind vorba de cresterea tolerantei la arsen ci de diminuareaabsorbtiei intestinale ca urmare a impermeabilizarii acesteia si de eliminare aproape totala a acestui metaloid

din fecale.

In urma administrarii pe cale subcutanat a aceleiasi doze a animalului obisnuit acesta moare instantaneuintoxicat.

Simptomatologie

5orma supracuta extrem de rapid , animalele se gasesc moarte sau prezentand contracturi musculare

" ** cu tetania 'ipomagneziemica # .5orma acuta 1!@ ' , debuteaza cu salivatie intensa , polidispsie 9 8sete vie 8 , diaree , voma , colici ,

diaree profuza de culoare inc'isa , cu miros aliaceu cu sange " melena# si bucati de mucoasa. Aceasta diaree

duce la 'emoconcentratie si exicoza rapida. 6remuraturi musculare , miastenie , slabiciune muscularaprogresiva mai ales la trenul posterior , animalele gestante avorteaza. /oartea survine in cateva ore , dupa o

ameliorare inselatoare . Animalele vindecate raman tarate.

In cazul intoxicatiei transcutanata modificari de grade diferite ale pielii descuamari pana la necrozecircumscrise care se vindeca greu.


24/32

5orma cronica " industriala # 9 arsenicism pierderea apetitului , polidispsie , salivatie , epifora , +eta+

slabiciune musculara , tumefactii articulare cu deplasare dureroasa , pielea ingrosata 'iperc'eratoza , alternar

de diaree cu constipatie , 'ipogalaxie , agalaxie , parapareze, avorturi , retentii placentare , infecunditate.

#odi$icari anatomopatologice forma supraacuta lipsesc sau ficat galben si friabil , congestii

generalizate > forma acuta mirosul aliaceu la desc'iderea cadavrului care poate fi intensificat prin incalzirea

unei probe de continut digestiv sau de ficat , edem al peretilor tubului digestiv , ulcere si perforari alestomacului si intestinului.

Continutul digestiv este lic'id , sero'emoragic , cu sfacelari de mucoase.*egenerescenta grasa 'epatica si

renala , leziuni cutanta.5orma cronica catarul mucoaselor pituitara , digestiva , ulcere in stomac si duoden , modificari

degenerative in organele parenc'im ca in forma acuta,.

Diagnostic

5.acuta semnele suficiente.5. supraacuta si in arsenicism sunt necesare dozari ale arsenului din continutul digestiv , gastric , ficat ,

rinic'i , fura+e , prin teste utilizate in laborator. In urgente testul Reinsc' intr!un vas de sticla de ;

urmatoarele zile "1


25/32

CURS :

/etalele greleIntoxicatia cu plumb

&b reprezinta in cazul zonelor intens poluate sau utilizarii substantelor ce contin &b , principala cauza a

intoxicatiei la bovine.

Etiologie

! vopselele pe baza de &b cel putin oxidul de &b , ceruza " carbonatul de &b # . 2le se utilizeaza pt vopsirea

tevilor, padocurilor , usilor , geamurilor , partea metalica a silozurilor, bovinele avand o atractie

deosebita pt toti compusii cu &b , lingand tevile sau c'iar saliva congenerilor intoxicati cu &b! confuzia unor medicamente sub forma de pulbere cu derivati de &b acetatul de &b

! poluarea cu &b a mediului prin emisiile de la fabricile care prelucreaza &b sau industria extractiva a

minereurilor neferoase , in aceste zone intoxicatia are caracter enzootic " Copsa mica#! industrii poluante turnatoriile , fabricile de acumulatoare pt autoturisme

! aruncarea resturilor de acumulatori pe pasuni , iarba din aceste locuri putand avea o concentratie de

peste 7


26/32

Se intalneste o intoxicatie acuta si la pasari anorexie , astazie , polidipsie , ataxie.

Intoxicatia cronica 9 saturnism cauza principala poluarea industriala . &rin consumul de fura+e

contaminate sau apa contaminata care poate sa solubilizeze &b din tevi sau din coturile sistemului de canalizarecare sunt din &b si solubilizarea este favorizata de oxigenare si de prezenta nitratilor.

-a cabaline slabiciune musculara , tumefactii articulare , paralizia faringelui si a laringelui " a

n.recurent # care duce la disfagie si corna+ , paralizia progresiva a trenului posterior , caracteristic aparitia lanivelul gingiilor a unei liziere albastru!negricioasa.

-a carnivore coprostaza rebela dar in alternanta cu diarea , vomitari , altrargii , retractii musculare ,

paralizia extensorilor mentinerea membrelor in pozitie flexata caracterizand reumatismul saturnic. 6ulburarde comportament 'alucinatii si accese epileptiforme.

-a rumegatoare anemie , porfirinurie , depigmentarea parului si lanii , semne clinice din intoxicatia

acuta dar mai sterse , scaderea productiei de lapte si avort la gestante.

Le&ional gastroenterita cu continut digestiv de culoare neagra datorat sulfurii de &b poate aveavaloare de diagnostic. Uscarea foiosului cu continut dur , indurat , degenerescenta grasa 'epatica , renala ,

'idrocefalie.

DDfata de epilepsia esentiala , tetania 'ipomagneziana , 'ipovitaminoza A , turbarea , intoxicatia cu

insecticide organoclorurate , intoxicatia cu sare , encefalite si meningoencefalite , listerioza , necrozacerebrocorticala , acetonemia , tetanosul , intoxicatia cu rapita etc .

In cazul formei cronice ** fata de osteomalacie , fluoroza , carente de Cu si /n mai ales la bovine , lacabaline ** fata de corna+ul esential si fata de botulism, la caine fata de epilepsie.

Tratament

2vacuarea continutului tubului digestiv prin toate mi+loacele , purgative saline ., rumenotomie blocarea absorbtiei administrarea de sulfati anorganici " de sodiu , de magneziu # , administrarea de

protectoare de mucoase mucilagii , tanin cu rol de legare a &b , sedative.

Antidot versenatul calcic sau edetaminul sau Ca!2*6A cu care &b formeaza un c'elat foarte stabil care

se elimina prin urina. *oza

Intoxicatia cu cadmiu

Cadmiul este unul dintre cele mai toxice elemente din mediu alaturi de mercur , plumb si arsen ,

utilizarea lui la scara larga determinand o grava problema de ordin ecotoxicologic.

A fost observata prima oara la om in Oaponia in 1)@ si diagnosticata @ de ani mai tarziu.$oala 9 itai itai . A produs moartea a numeroase persoane.

Surse de poluare cadmiul este un element folosit in te'nologia de producere a zincului , plumbului si

cuprului si se regaseste in minereurile neferoase. $ateriile mici nic(el cadmiu, cadmiu este necesar in

te'nologia de suflare a metalelor , se poate regasi in unele sampoanelor antiseboreice sub forma sulfatului decadmiu , fabricile de ingrasaminte si fungicide ce au in prelucrare si cadmiu.

*atorita proprietatilor sale fizico c'imice deosebite bun conducator de electricitate , rezistent la pD

alcalin si neutru , punct de fisiune scazut !71 grade celsius , realizeaza suduri foarte rezistente etc , cadmiuleste folosit in industrie fara a putea fi inlocuit cu alte metale mai putin toxice.

Intoxicatia apare

! in urma pasunatului pe suprafete irigate cu apa contaminata cu cadmiu provenita de la industriilepoluante sau pasunatul pe suprafete fertilizate cu namoluri din statiile de epurare ale apelor reziduale


27/32

urbane care contin cantitati mari de cadmiu sau pasunatul pe terenuri situate in vecinatatea unor industrii

poluante cu cadmiu

! &oluarea in vecinatatea arterelor rutiere cadmiul fiind prezent in uleurile pt motoare si in cauciucuriunde este folosit la vulcanizare impreuna cu oxidul de zinc.

! 5ura+ele sarace in calciu , zinc , fier , proteine si vitamina * contribuie la agravarea intoxicatiei cu

cadmiu.Cel mai frecvent cadmiu patrunde in organsim pe cale respiratorie si pe cale digestiva si transcutanat

Absorbtia digestiva are loc la nivelul duodenului , coeficientul de absorbtie fiind superior in cazul unui pD acid

sau in cazul alimentatiei lactate. *upa absorbtie cadmiul este transportat de o proteina numita metalotioneinacare este capabila sa c'elateze si zincul , cuprul , mercurul.

2liminarea se face in principal prin bila si fecale dar si prin urina , saliva , transpiratie , lapte.

#odul de actiuneeste complex

! cadmiul in'iba actiunea a numeroase enzime foarte importante fie prin blocarea gruparilor tiolice A6&azei , aldolazei , xantinsintetazei , prin substitutie directa in cazul enzimelor zincodependente

an'idraza carbonica eritrocitara si cea testiculara , carboxipeptidaza renala si leucocinopeptidaza renala.

Astfel cadmiu se substitie zincului enzimatic cel mai frecvent la nivel testicular distrugand structura

acestui tesut ceea ce determina modificari ale calitatii spermei si compromiterea reproductiei.! cadmiu in'iba fosforilarea oxidativa la nivelul mitocondrilor ce are ca si consecinta diminuarea sinteze

de A*E ,! in'iba insulina pancreatica ,

! creste sinteza epinefrinei si norepinefrinei

! creste activitatea tirozi'idroxilazei.! diminuarea absorbtiei intestinale a calciului ,

! determina scaderea semnificativa a valorii 'ematocritului si 'emoglobinei ,

! determina tulburari de ec'ilibru de origine vestibulara si are o puternica actiune cancerigena.

Simptomatologie forma acuta si cronica.In cazul patrunderii pe cale digestiva intoxicatia acuta se manifesta prin vomismente sangvinolente

"'ematemeza# , anorexie , colici grave , poliurie , iar la nivelul urinei glicozuriei si proteinurie.

In forma cronica anemie , tulburari de ec'ilibru , stagnarea in crestere , compromiterea calitatiimaterialului seminal , infecunditate.

In cazul patrunderii pe cale respiratorie simptomatologia este de edem pulmonar , tuse , dispnee , +eta+

spumos.

#odi$icari anatomopatologice degenerescenta 'epatica grasa , degenerescenta lipidica si vacuolara la

nivelul tubilor contorti , la nivel testicular pentru fazele initiale! tumefactie iar spre sfarsit atrofie si scleroza.

2dem pulmonar , emfizem pulmonar vicariant , in formele de evolutie trenanta se constanta pneumonie

interstitiala proliferativa sau fibroasa perivascular si peribronsial si rarefactii osoase.

Diagnostic anamneza si anc'eta epidemiologica si simptomatologie. &araclinic proteinuria.

Tratament

6rebuie instituit cat mai rapid , atat tratamentul de detoxifiere cat si cel simptomatic-ava+ gastric cu suspensie de carbune , apa albuminata , carbonati alcalini.

6ratamentul edemului pulmonar antibiotice , diuretice etc.

Sustinere 'epatica sau se combate insuficienta 'epatica , ec'ilibrarea 'idroelectrolitica , antidot */&actiune este foarte buna , problema este la nivel renal. Alti compusi care c'elateaza cadmiul Ca!2*6A ,

depenicilamina. Se mai poate administra acetat de zinc cu rol de protectie impotriva actiunii cancerigene.

-a animalele sacrificate de necesitate in cazul intoxicatiei cu cadmiu se vor confisca obligatoriu capul

organele si mamela iar carnea va fi examinata toxicologic sever , destinatia fiind stabilita in urma incadrarii sau


28/32

neincadrarii in limita maxima admisa


29/32

Cai de patrundere calea digestiva este principala, la acest nivel absorbtia derivatilor fluorurati este

completa si rapida. &rezenta in ratia a unor elemente care se combina cu acest metaloid " Al , Ca , /g # ii

diminueaza absorbtia formandu!se complecsi putin resorbabili.*upa absorbtie, fluorul este diri+at spre teritorii unde se depune pana la saturare dupa care ionul de fluor

se va gasi in sange in stare libera.

5luorul se elimina in exclusiv pe cale renala si in cantitati nesemnificative prin fecale , lapte transpiratii.

):= din cantitatea retinuta de organism se gaseste in tesuturile dure " oase , dinti # datorita afinitatii

fluorului pt calciu si fosfatul tricalcic cu care formeaza molecule complexe de fluoroapatit.Valoarea medie normala de fluor din oase este la fatare de ;< ppm si la adulte :


30/32

000000Intoxicatie cu molibden , zinc , seleniu , poluarea radioactiva si poluarea apelor xerox.

/IC%6%IC%H2

2rgotismul

2ste produs in urma consumului produselor vegetale atacate de Claviceps claviteea" secara cornuta#.

&artea toxica este reprezentat de scleroti care reprezintta forma de rezistenta sau latenta a acestuia.&rincipalele plantele pe care mucegaiul se dezvolta sunt secara , graul , orzul , ovazul , rairgrasul , golomatul ,

postreiul , orzoaica , paiusul. In spicele acestor plante unele seminte sunt inlocuite de cornulete de culoare violet

inc'is scleroti, continand urmatoarele principii toxice

Amine biogene9 estolide , sunt capabile sa provoace o gama de tulburari. &rincipalele sunt 'istamina ,tiramina , izoamilamina , acetilcolina.

Alcaloizi 7 perec'i grupul ergotaminic " ergotamina , ergozina # acestea provoaca contractii uterine

prelungite conducand la ocluzionarea vaselor sangvine si asfixia fatului > grupul ergotoxinic " ergocristina

ergocriptina , ergocornina # > grupul ergometrinic " ergometrina , ergobazina # in doze mici determina contractiritmice ale miometrului iar in doze mari contractii tonice. 5iecare din acesti alcaloizi contin un acid acidul

lisergic .2rgosterina prin iradiere UV se transforma in ergosterol " vit * # .

Alcaloizii clavinici prezenti in sclerotii lui Claviceps speciens care paraziteaza ierburile din extremul

%rient si Africa.*pdv toxicologic substanta provoaca vasoconstrictie , contractii uterine , bloca+ adrenergic

antagonizeaza serotonina.

2fectele se pot grupa in centrale si periferice.

Centrale vomitare , bradicardie , in'ibitia centrului vasomotor sau sindromul de excitatie , midriaza,'ipertermie , 'iperglicemie.

&eriferice stimularea musc'ilor netezi fapt care determina 'ipertensiune si vasoconstrictie cu efect

ocitocic pe uterul gestant.

ClinicIntoxicatia cu secara cornuta manifestari clinice cu evolutie si intensitate diferita, in functie

de spp, continutul in alcaloizi al sclerotilor si cantitatea consumata de animal.

Sensibilitatea cea mai mare bovinele si pasarile.Intalnita si la porcine si cabaline

-a animale domestice @ categ1. Tul%urari gastrointestinale la bovine , uneori la porcine modificari ale mucoasei bucale asemanator cu

cele din 5A vezicule "bob linte! bob fasole# si eroziuni, leziuni intalnite si pe restul mucoasei digestive si in

spatiul interdigital, diaree, colici, animalele se ridica cu greutate deplasare dificila, precauta, la porci!

vomitare.

'. (angrena extremitatilor9 ergotismus gangrenosus la bovine, porcine, pasari mumificarea extremitatilor!

falange, metacarp, metatars, urec'e, coada, mameloane> la pasari cianoza crestei si barbitelor cu caderea in

urma gangrenei a ciocului, limbii si falangei>

). Tul%urari uterine peristaltism uterin exagerat! avort urmat de infecunditate indelungata sau sterilitate

*. Tul%urari ner+oase, = ergotismus convulsivus la bovine si ovine 'iperexitabilitate, midriaza, amauroza,

amiotrofie sau crampe musculare.

/ortalitatea este redusa.


31/32

Uneori simptomatogia amintita se poate intalni combinata in moduri diferite in acelasi efectiv

diagnosticul e greu de pus. Cantitatile mici de alcaloizi insuficiente pot determina o slabire progresiva pana la

ca'ectizarea animalului.

Diagnostic, se pune in urma analizei fura+ului macro si micro si c'imic.

DDfata de 5A si fata de intoxicatia cu butenolid "micotoxina elaborata de 5ussarium triccintum#

Tratament ineficient si simptomatic, evacuarea tubului digestiv, administrare de tanin, cardioexcitante,vasodilatatoare si vitamina &&.

Cla+icepsotoxico&a

Consecinta consumului de plante din genul &aspalum.

Infestatia cu sclerotii micetului Claviceps paspali.$oala e descrisa pe alte continete, /area Eeagra, Caspina si Italia.

9 clavicepsotoxine

Se pare ca semnele clinice sunt induse de alcaloizi derivati ai acidului lisergic in cantitati de 1Tratament,evacuarea tubului digestiv, solutii glucozate, cardioexcitante.

stilagotoxico&a

Ustilagotoxina este elaborata de micetul Ustilago ale carui numeroase spp contamineaza diverse plante.96aciunele

. ma-dis.&eae/porum%

. tritici/ grau

.0ordei/or&

.oculta/secara

.olleri/o+a&

5iind afectate si alte ierburi, golomat, ovascior, mana de apa. -a porumb taciunele se afla in niste pungitumuriforme de marimi variate cu continut purulent negru dispus pe stiuleti, tulpine, spice. Cele de grau, orz si

ovaz inlociuieste spicul.

/icotoxinele sunt elaborate in anumite conditii , temperatura si umiditate.

Actiunea toxica principala este cea iritativ locala afectand deglutitia si maduva spinarii tulburari motoriisi senzitive, prin semne rinita, tra'eita, pneumonii si paralizii.

6oxina de U. ma4dis produce a+ort.

6oxina de U. triticis determina intoxicatii gra+e la taurine sialoree, leziuni a$toase pe mucoasa

%ucala, de&orientare2scaderea acuitatii vizuale, paralizia trenului posterior, avort exprimat in masa! enzootic.

Pucciniotoxico&a


32/32

&rodusa de &uccinio toxine elaborata din genul Urom4ces. *enumire populara rugini. P.recondida/rugina %runa la grau

P. glumarum/rugina gal%ena/grau

P.graminis/rugina neagra/grau

P.%ordei/rugina %runa/or& P.Sorg0ii/porum%

. trii$olini/tri$oi

. striatus/lucerna

/icotoxinele actioneaza iritant asupra tegumentelor si sunt neurotoxice.

#!P tulburari motorii si senzitive, faringita, inflamatii ale cailor respiratorii, pneumonie, tulburar

digestive stomatite, glosite, colici, diaree, diaree 'emoragica, tulburari urinare nefrita, cistita, paralizia trenului

posterior, prurit generalizat, edeme subcutanate, ficat galben verzui.

Tiletiotoxico&a

6iletiotoxina elaborata de 6iletio toxina9 denumita popular malura. Tiletia tritici/ grau

T. triticoides/grau

Contamineaza si alte plante in principal -olium perene. $oabele de grau afectate sunt mai scurte, sferice

usoare cu santul ventral mai pronuntat.

Sporii plasati in interiorul bobului, nu ies in afara doar daca bobul este spart in palma ramanand doar

membrana, sporii au miros de peste alterat. "trimetilamina#Se pot gasi si in tarate sau uruieli de cereale culoare maronie, sau cenusie.

Clinic rumegatoare si cabaline disfagie, paralizia faingelui, paralizia trenului posterior, tremuraturi

musculare, diaree apoasa cu tenesme, femelele gestante avorteaza.&orcine K voma.

6oxicoza afecteaza calitatea carnii, se impune indepartarea din alimentatie cu G zile inainte de

sacrificarea la pasari si @< zile la porcine.

Tratament, simptomatic, ser glucozat, solutii clorurate izotonice i.v., anestezice sau excitante

astringente si adsorbante "tratament pentru ultimele trei#.

Curs Toxicologie. medicina veterinara

Documents

Transcript of Curs Toxicologie. medicina veterinara